wrong
stringlengths
23
518
corrected
stringlengths
23
518
De exemplu, articolul Mircea Eliade face parte din domeniile Bucuresti, Literatura romana, Cultura romana si Academia Romana.
De exemplu, articolul Mircea Eliade face parte din domeniile București, Literatura română, Cultura română și Academia Română.
Enciclopedia cuprinde mai multe domenii precum cele enumerate deja, iar fiecare judet al tarii este considerat domeniu, deoarece enciclopedia prezinta multe informatii de natura geografico-turistica.
Enciclopedia cuprinde mai multe domenii precum cele enumerate deja, iar fiecare județ al țării este considerat domeniu, deoarece enciclopedia prezintă multe informații de natură geografico-turistică.
De asemenea, programul are si alte functii, precum cea de determinare a distantelor dintre doua localitati, precum si de verificare a cunostintelor acumulate rasfoind enciclopedia.
De asemenea, programul are și alte funcții, precum cea de determinare a distanțelor dintre două localități, precum și de verificare a cunoștințelor acumulate răsfoind enciclopedia.
Din prima componenta au facut parte: Nutu Olteanu (chitara, vocal), Emil Lechinteanu (chitara bas) si Nelu Dumitrescu (baterie).
Din prima componență au făcut parte: Nuțu Olteanu (chitară, vocal), Emil Lechințeanu (chitară bas) și Nelu Dumitrescu (baterie).
Incepand din 3 septembrie 2012, Cristi Minculescu a parasit formatia dupa 32 de ani, in locul sau fiind adus Tony Seicarescu (ex–Directia 5).
Începând din 3 septembrie 2012, Cristi Minculescu a părăsit formația după 32 de ani, în locul său fiind adus Tony Șeicărescu (ex–Direcția 5).
In 2017, Cristi Minculescu, Valter Popa si Doru Borobeica parasesc formatia.
În 2017, Cristi Minculescu, Valter Popa și Doru Borobeică părăsesc formația.
In 2020, Cristi Minculescu, Valter Popa si Doru Borobeica primesc in instanta dreptul de a folosi si ei numele de "Iris".
În 2020, Cristi Minculescu, Valter Popa și Doru Borobeică primesc în instanță dreptul de a folosi și ei numele de "Iris".
In general, acest caracter liber al proiectului este privit cu suspiciune, intrucat este greu de imaginat ca in urma unui astfel de proces neingradit se poate crea o lucrare enciclopedica de calitate.
În general, acest caracter liber al proiectului este privit cu suspiciune, întrucât este greu de imaginat că în urma unui astfel de proces neîngrădit se poate crea o lucrare enciclopedică de calitate.
Imediat ce apare o modificare nepotrivita, ea este anulata iar persoana respectiva avertizata, totul petrecandu-se de obicei intr-un interval de cateva minute.
Imediat ce apare o modificare nepotrivită, ea este anulată iar persoana respectivă avertizată, totul petrecându-se de obicei într-un interval de câteva minute.
Wikipedia in limba romana (abreviata uneori „ro.wp”) a inceput in luna iulie 2003.
Wikipedia în limba română (abreviată uneori „ro.wp”) a început în luna iulie 2003.
In 15 iulie Bogdan Stancescu (cu numele de utilizator ) a primit statutul de si a inceput sa traduca interfata din limba engleza.
În 15 iulie Bogdan Stăncescu (cu numele de utilizator ) a primit statutul de și a început să traducă interfața din limba engleză.
Tot el a facut primele eforturi de atragere a contribuitorilor, adresandu-se prin e-mail mai multor universitati si Academiei Romane.
Tot el a făcut primele eforturi de atragere a contribuitorilor, adresându-se prin e-mail mai multor universități și Academiei Române.
"Pe mine m-a incantat conceptul pe care l-am descoperit la Wikipedia in engleza si i-am intrebat pe cei de acolo cum as putea sa ajut la cultivarea site-ului in romana.
"Pe mine m-a încântat conceptul pe care l-am descoperit la Wikipedia în engleză și i-am întrebat pe cei de acolo cum aș putea să ajut la cultivarea site-ului în română.
De-a lungul existentei sale Wikipedia in limba romana s-a aflat in fata mai multor probleme.
De-a lungul existenței sale Wikipedia în limba română s-a aflat în fața mai multor probleme.
Biologia este stiinta naturala care se ocupa cu studiul vietii si al tuturor organismelor vii.
Biologia este știința naturală care se ocupă cu studiul vieții și al tuturor organismelor vii.
Ca stiinta a vietii, biologia studiaza organismele din punct de vedere structural, al proceselor chimice, al interactiilor moleculare, al mecanismelor fiziologice, al dezvoltarii si al evolutiei.
Ca știință a vieții, biologia studiază organismele din punct de vedere structural, al proceselor chimice, al interacțiilor moleculare, al mecanismelor fiziologice, al dezvoltării și al evoluției.
In ciuda complexitatii acestei stiinte, exista doar cateva concepte simple care stau la baza acesteia, si anume teoria celulara, evolutia, genetica si homeostazia.
În ciuda complexității acestei științe, există doar câteva concepte simple care stau la baza acesteia, și anume teoria celulară, evoluția, genetica și homeostazia.
Astfel, in teoria fundamentala a biologiei spune ca celula este unitatea de baza a vietii, gena este unitatea de baza a ereditatii, iar evolutia este motivul pentru aparitia sau extinctia speciilor.
Astfel, în teoria fundamentală a biologiei spune că celula este unitatea de bază a vieții, gena este unitatea de bază a eredității, iar evoluția este motivul pentru apariția sau extincția speciilor.
Termenul a fost creat si introdus in stiinta in 1802 de catre Jean-Baptiste de Lamarck si G.
Termenul a fost creat și introdus în știință in 1802 de către Jean-Baptiste de Lamarck și G.
Treviranus si provine din cuvintele grecesti "βίος / bios", « viata » si "λόγος / logos", « cuvant, discurs, stiinta ».
Treviranus și provine din cuvintele grecești "βίος / bios", « viață » și "λόγος / logos", « cuvânt, discurs, știință ».
Prima varianta a termenului in limba germana, "Biologie", a fost utilizat abia in anul 1771 in traducerea cartii lui Linné.
Prima variantă a termenului în limba germană, "Biologie", a fost utilizat abia în anul 1771 în traducerea cărții lui Linné.
In 1797, Theodor Georg August Roose a utilizat denumirea intr-o prefata a cartii sale, "Grundzüge der Lehre van der Lebenskraft".
În 1797, Theodor Georg August Roose a utilizat denumirea într-o prefață a cărții sale, "Grundzüge der Lehre van der Lebenskraft".
Desi biologia moderna a cunoscut o dezvoltare relativ recenta, stiintele pe care aceasta o includ si care sunt in relatie cu aceasta au fost studiate inca din timpuri stravechi.
Deși biologia modernă a cunoscut o dezvoltare relativ recentă, științele pe care aceasta o includ și care sunt în relație cu aceasta au fost studiate încă din timpuri străvechi.
Filozofia naturala a fost studiata incepand inca din civilizatiile antice ale Mesopotamia, Egipt, the Indian subcontinent, and China.
Filozofia naturală a fost studiată începând încă din civilizațiile antice ale Mesopotamia, Egipt, the Indian subcontinent, and China.
Totusi, biologia moderna cunoscuta astazi si modul de abordare al studiului naturii isi regasesc originea in Grecia Antica.
Totuși, biologia modernă cunoscută astăzi și modul de abordare al studiului naturii își regăsesc originea în Grecia Antică.
In timpul Renasterii si Evului Modern, cugetul biologic a fost revolutionat in Europa datorita interesului restaurat de empirism si descoperirea multor organisme noi.
În timpul Renașterii și Evului Modern, cugetul biologic a fost revoluționat în Europa datorită interesului restaurat de empirism și descoperirea multor organisme noi.
Andreas Vesalius si William Harvey au fost persoane proeminente ale acestei miscari fiindca au utilizat experimentari si observari atente cercetand fiziologia.
Andreas Vesalius și William Harvey au fost persoane proeminente ale acestei mișcări fiindcă au utilizat experimentări și observări atente cercetând fiziologia.
Importanta crescatoare a teologiei naturale, partial un raspuns pentru filozofia mecanica, a sustinut dezvoltarea rapida a istoriei naturale.
Importanța crescătoare a teologiei naturale, parțial un răspuns pentru filozofia mecanică, a susținut dezvoltarea rapidă a istoriei naturale.
O contributie extrem de insemnata, care practic a marcat inceputul dezvoltarii rapide a biologiei moderne, a fost dezvoltarea microscopiei realizata de catre Anton van Leeuwenhoek.
O contribuție extrem de însemnată, care practic a marcat începutul dezvoltării rapide a biologiei moderne, a fost dezvoltarea microscopiei realizată de către Anton van Leeuwenhoek.
Investigatiile lui Jan Swammerdam au dus la marirea interesului pentru studiul entomologiei si au contribuit la dezvoltarea unor tehnici de baza de disectie si coloratie in microscopie.
Investigațiile lui Jan Swammerdam au dus la mărirea interesului pentru studiul entomologiei și au contribuit la dezvoltarea unor tehnici de bază de disecție și colorație în microscopie.
Peste secolele XVIII si XIX, stiintele biologice cum ar fi botanica sau zoologie au devenit din ce in ce mai rapid discipline stiintifice profesionale.
Peste secolele XVIII și XIX, științele biologice cum ar fi botanică sau zoologie au devenit din ce în ce mai rapid discipline științifice profesionale.
Antoine Lavoisier si altii chimisti si fizicieni au inceput sa conecteze lumea animata si neanimata prin chimie si fizica.
Antoine Lavoisier și alții chimiști și fizicieni au început să conecteze lumea animată și neanimată prin chimie și fizică.
Naturalist–exploratorii au cercetat interactiunile intre organismele si ambianta si metode prin care aceste legaturi depind de geografie — fondand discipline precum biogeografie, ecologie si etologie.
Naturalist–exploratorii au cercetat interacțiunile între organismele și ambianța și metode prin care aceste legături depind de geografie — fondând discipline precum biogeografie, ecologie și etologie.
Naturalistii au inceput sa nu mai sprijine esentialismul si sa ia in considerare importanta extinctiei si caracterul schimbator al speciilor.
Naturaliștii au început să nu mai sprijine esențialismul și să ia în considerare importanța extincției și caracterul schimbător al speciilor.
Aceste dezvoltari, precum si rezultatele cercetarilor embriologiei si paleontologiei, au fost sintetizate in teoria evolutiei prin selectia naturala a lui Charles Darwin.
Aceste dezvoltări, precum și rezultatele cercetărilor embriologiei și paleontologiei, au fost sintetizate în teoria evoluției prin selecția naturală a lui Charles Darwin.
La sfarsitul secolului XIX a fost parasita teoria generatiei spontanee fiind inlocuita de teoria microbiana de boala.
La sfârșitul secolului XIX a fost părăsită teoria generației spontanee fiind înlocuită de teoria microbiană de boală.
Teoria celulara spune ca toate organismele vii sunt compuse din cel mai putin o celula, aceasta fiind unitatea fundamentala a vietii si cea mai mica unitate functionala a acesteia.
Teoria celulară spune că toate organismele vii sunt compuse din cel mai puțin o celulă, aceasta fiind unitatea fundamentală a vieții și cea mai mică unitate funcțională a acesteia.
In cazul organismelor pluricelulare, fiecare celula care alcatuieste organismul deriva dintr-o singura celula.
În cazul organismelor pluricelulare, fiecare celulă care alcătuiește organismul derivă dintr-o singură celulă.
Un ultim aspect al teoriei celulare are in vedere modul in care celulele prezinta reactii de adaptare fata de schimbarile conditiilor externe si interne, ceea ce duce la studiul metabolismului.
Un ultim aspect al teoriei celulare are în vedere modul în care celulele prezintă reacții de adaptare față de schimbările condițiilor externe și interne, ceea ce duce la studiul metabolismului.
Biologii privesc omniprezenta codului genetic ca un indiciu evident in favoarea aprobarii teoriei stramosului comun, pentru bacterii, arhebacterii si eucariote..
Biologii privesc omniprezența codului genetic ca un indiciu evident în favoarea aprobării teoriei strămoșului comun, pentru bacterii, arhebacterii și eucariote..
Conceptul de evolutie este utilizat in prezent in biologia moderna pentru a explica variabilitatea extrem de mare a formelor de viata de pe Pamant.
Conceptul de evoluție este utilizat în prezent în biologia modernă pentru a explica variabilitatea extrem de mare a formelor de viață de pe Pământ.
Printre acestea se numara studiile comparative ale secventelor de ADN, in cadrul biologiei moleculare (mai exact in genomica) si studiile comparative ale fosilelor, in cadrul paleontologiei.
Printre acestea se numără studiile comparative ale secvențelor de ADN, în cadrul biologiei moleculare (mai exact în genomică) și studiile comparative ale fosilelor, în cadrul paleontologiei.
Biologii organizeaza si analizeaza relatiile evolutive prin metode variate, incluzand metodele filogenetice, fenetice si cladistice.
Biologii organizează și analizează relațiile evolutive prin metode variate, incluzând metodele filogenetice, fenetice și cladistice.
Teoria genelor spune ca trasaturile unui organism viu sunt codificate de catre acidul dezoxiribonucleic, care este componenta esentiala a genelor.
Teoria genelor spune că trăsăturile unui organism viu sunt codificate de către acidul dezoxiribonucleic, care este componenta esențială a genelor.
Toate organismele, de la cele mai simple pana la cele mai complexe, prezinta acelasi mecanism de baza prin care ADN-ul este copiat si este tradus in proteine specifice.
Toate organismele, de la cele mai simple până la cele mai complexe, prezintă același mecanism de bază prin care ADN-ul este copiat și este tradus în proteine specifice.
ADN-ul se regaseste sub forma de cromozomi, iar acestia pot fi liniari, in cazul eucariotelor, sau circulari, in cazul procariotelor.
ADN-ul se regăsește sub formă de cromozomi, iar aceștia pot fi liniari, în cazul eucariotelor, sau circulari, în cazul procariotelor.
Genomul reprezinta totalitatea cromozomilor si a altor informatii ereditare prezente in celula (in acest caz, informatia genetica extranucleara din mitocondrii si cloroplaste).
Genomul reprezintă totalitatea cromozomilor și a altor informații ereditare prezente în celulă (în acest caz, informația genetică extranucleară din mitocondrii și cloroplaste).
In cazul eucariotelor, ADN-ul genomic este localizat in nucleul celular si in cantitati mici in mitocondrii si in cloroplaste.
În cazul eucariotelor, ADN-ul genomic este localizat în nucleul celular și în cantități mici în mitocondrii și în cloroplaste.
Informatia genetica corespunzatoare unui genom este deci depozitata in gene, iar totalitatea acestor informatii dintr-un organism sunt cunoscute sub denumirea de genotip.
Informația genetică corespunzătoare unui genom este deci depozitată în gene, iar totalitatea acestor informații dintr-un organism sunt cunoscute sub denumirea de genotip.
In cadrul acestui proces, moleculele substantelor chimice care se regasesc in hrana joaca doua roluri majore.
În cadrul acestui proces, moleculele substanțelor chimice care se regăsesc în hrană joacă două roluri majore.
In primul rand, acestea constituie o sursa de energie care poate fi transformata si reutilizata prin reactii biochimice specifice organismului.
În primul rând, acestea constituie o sursă de energie care poate fi transformată și reutilizată prin reacții biochimice specifice organismului.
In structura acestei molecule exista anumite legaturi macroergice care, in momentul in care sunt lizate, elibereaza energie.
În structura acestei molecule există anumite legături macroergice care, în momentul în care sunt lizate, eliberează energie.
Totusi, unele ecosisteme depind in intregime de energia extrasa de organismele chemotrope din surse energetice precum metanul si sulfurile, in lipsa energiei solare.
Totuși, unele ecosisteme depind în întregime de energia extrasă de organismele chemotrope din surse energetice precum metanul și sulfurile, în lipsa energiei solare.
Genetica este stiinta genelor, ereditatii si varietatii ale organismelor.
Genetica este știința genelor, eredității și varietății ale organismelor.
Genele codeaza informatii necesare pentru sinteza proteinelor care joaca un rol important in influentare (dar in multe cazuri nu determina complet) a fenotipului final al organismului.
Genele codează informații necesare pentru sinteza proteinelor care joacă un rol important în influențare (dar în multe cazuri nu determină complet) a fenotipului final al organismului.
In cercetarile moderne, genetica prevede unelte importante in investigarea functiunilor ale genelor particulare si analiza interactiunilor genetice.
În cercetările moderne, genetică prevede unelte importante în investigarea funcțiunilor ale genelor particulare și analiza interacțiunilor genetice.
Organismele tin informatia genetica in general in cromozoame unde este reprezentata de structura chimica a moleculelor ADN particulare.
Organismele țin informația genetică în general în cromozoame unde este reprezentată de structura chimică a moleculelor ADN particulare.
Fiziologia studiaza procesele mecanice, fizice si biochimice ale organismelor vii cu scopul de a intelege cum functioneaza toate structurile ca un intreg.
Fiziologia studiază procesele mecanice, fizice și biochimice ale organismelor vii cu scopul de a înțelege cum funcționează toate structurile ca un întreg.
Studii fiziologice au fost impartite traditional in fiziologia oamenilor, fiziologia plantelor si fiziologia animalelor.
Studii fiziologice au fost împărțite tradițional în fiziologia oamenilor, fiziologia plantelor și fiziologia animalelor.
Evolutia se preocupa cu originea si descindenta speciilor si schimbarile lor peste timp si include oameni de stiinta din multe discipline legate de taxonomie.
Evoluția se preocupă cu originea și descindența speciilor și schimbările lor peste timp și include oameni de știință din multe discipline legate de taxonomie.
In general, studiul evolutiei are nevoie de oameni de stiinta specializati in anumite grupuri ale organismelor: mamifere, pasari, plante sau reptile, comparand rezultatele cercetarilor facute de ei.
În general, studiul evoluției are nevoie de oameni de știință specializați în anumite grupuri ale organismelor: mamifere, păsări, plante sau reptile, comparând rezultatele cercetărilor făcute de ei.
Biologia evolutionara este bazata pe paleontologie, studiul care foloseste fosile pentru a raspunde la intrebari legate de mod si timp al evolutiei, dar si pe genetica populatiei si teoria evolutiei.
Biologia evoluționară este bazată pe paleontologie, studiul care folosește fosile pentru a răspunde la întrebări legate de mod și timp al evoluției, dar și pe genetica populației și teoria evoluției.
In teoria mai veche, organismele vii erau impartire in cinci regnuri: Monera, Protista, Fungi, Plantae si Animalia.
În teoria mai veche, organismele vii erau împărțire în cinci regnuri: Monera, Protista, Fungi, Plantae și Animalia.
Totusi, in prezent majoritatea oamenilor de stiinta considera ca acest sistem ar fi unul invechit.
Totuși, în prezent majoritatea oamenilor de știință consideră că acest sistem ar fi unul învechit.
Denumirea stiintifica atribuita unui organism este binomiala si se face reunind numele genului din care face parte si un adjectiv in limba latina care este corespunzator speciei respective.
Denumirea științifică atribuită unui organism este binomială și se face reunind numele genului din care face parte și un adjectiv în limba latină care este corespunzător speciei respective.
In plus, se considera corecta scrierea de tip cursiv (italic), in cadrul publicatiilor, a denumirilor genurilor si a speciilor.
În plus, se consideră corectă scrierea de tip cursiv (italic), în cadrul publicațiilor, a denumirilor genurilor și a speciilor.
Cunoasterea religioasa, conform practicantilor religiei, poate fi obtinuta de la lideri religiosi, texte sacre (scripturi), si/ori prin revelatie personala.
Cunoașterea religioasă, conform practicanților religiei, poate fi obținută de la lideri religioși, texte sacre (scripturi), și/ori prin revelație personală.
Unii oameni religiosi considera ca cunoasterea religioasa obtinuta in acest mod este absoluta si infailibila.
Unii oameni religioși consideră că cunoașterea religioasă obținută în acest mod este absolută și infailibilă.
Toata cunoasterea stiintifica este subiectul ajustarilor ulterioare in fata evidentelor aditionale.
Toată cunoașterea științifică este subiectul ajustărilor ulterioare în fața evidențelor adiționale.
De obicei apar conflicte intre afirmatiile cu caracter stiintific si cele cu caracter religios prin faptul ca fiecare vizeaza niveluri diferite.
De obicei apar conflicte între afirmațiile cu caracter științific și cele cu caracter religios prin faptul că fiecare vizează niveluri diferite.
Astfel, teoria creatiei din Biblie tematizeaza raportul dintre Dumnezeu, lume si om, insa nu si stiinta despre natura observabila (empirica) a lucrurilor (vezi si exegeza si hermeneutica biblica).
Astfel, teoria creației din Biblie tematizează raportul dintre Dumnezeu, lume și om, însă nu și știința despre natura observabilă (empirică) a lucrurilor (vezi și exegeza și hermeneutica biblică).
Adevarurile religiei nu pot fi intelese dintr-o data si o data pentru totdeauna: ele raman subiect etern de aprofundare.
Adevărurile religiei nu pot fi înțelese dintr-o dată și o dată pentru totdeauna: ele rămân subiect etern de aprofundare.
Pericolul bantuie permanent deci, facandu-ne sa luam o etapa in aceasta dinamica a dezvoltarii drept "punctul de sosire".
Pericolul bântuie permanent deci, făcându-ne să luăm o etapă în această dinamică a dezvoltării drept "punctul de sosire".
Copilul care se roaga la "micul Isus" sa fie sanatos si sa creasca mare sau adultul care ii cere "bunului Dumnezeu" sa-l scape de un necaz, practica amandoi gandirea magica.
Copilul care se roagă la "micul Isus" să fie sănătos și să crească mare sau adultul care îi cere "bunului Dumnezeu" să-l scape de un necaz, practică amândoi gândirea magică.
Gandirea magica se deosebeste de gandirea religioasa prin aceea ca ea vrea sa manipuleze divinul in loc sa i se supuna.
Gândirea magică se deosebește de gândirea religioasă prin aceea că ea vrea să manipuleze divinul în loc să i se supună.
In aceasta forma de degenerare a religiei afirmatiile religioase sunt luate in sens propriu, valoarea lor simbolica fiind evacuata.
În această formă de degenerare a religiei afirmațiile religioase sunt luate în sens propriu, valoarea lor simbolică fiind evacuată.
Aceasta confuzie denota ignorarea sensului mitului ca suma de simboluri al carui adevar sta in utilitatea lui psihologica si nu in exactitatea sa empirica.
Această confuzie denotă ignorarea sensului mitului ca sumă de simboluri al cărui adevăr stă în utilitatea lui psihologică și nu în exactitatea sa empirică.
Daca Biblia afirma ca omul a fost creat de un suflu divin si ca lumea a aparut in 7 zile, de ce sa ne preocupam de teoria evolutiei, care in mod necesar e falsa si nociva?
Dacă Biblia afirmă că omul a fost creat de un suflu divin și că lumea a apărut în 7 zile, de ce să ne preocupăm de teoria evoluției, care în mod necesar e falsă și nocivă?
Astfel, integrismele rateaza sa distinga intre esential si accesoriu.
Astfel, integrismele ratează să distingă între esențial și accesoriu.
El vede de aceea o tradare a spiritului catolicismului in oficierea mesei in franceza si nu in latina, uitand ca limbile primilor crestini au fost arameica sau greaca.
El vede de aceea o trădare a spiritului catolicismului în oficierea mesei în franceză și nu în latină, uitând că limbile primilor creștini au fost arameica sau greaca.
Altfel spus integrismul transpune pe teren religios un conservatorism radical, producand o alianta intre refuzul istoriei si nostalgia dupa trecut.
Altfel spus integrismul transpune pe teren religios un conservatorism radical, producând o alianță între refuzul istoriei și nostalgia după trecut.
(traducere si sinteza dupa text de Claude Paris si Yves Bastarache din lucrarea "Gandire critica si argumentatie" (Éditions C.G. Québec (Canada) 1995), cap.
(traducere și sinteză după text de Claude Paris și Yves Bastarache din lucrarea "Gândire critică și argumentație" (Éditions C.G. Québec (Canada) 1995), cap.
Dar mai mult, exista de asemenea numeroase exemple in care credinciosii crestini manifesta credinta in semne prevestitoare (de ex.
Dar mai mult, există de asemenea numeroase exemple în care credincioșii creștini manifestă credința în semne prevestitoare (de ex.
Aceasta viziune relaxata a lui Toma d'Aquino despre superstitie va antrena in perioada Renasterii o acceptare a multor feluri de superstitii, printre care si idolatria.
Această viziune relaxată a lui Toma d'Aquino despre superstiție va antrena în perioada Renașterii o acceptare a multor feluri de superstiții, printre care și idolatria.
Konrad Zucker (Psihologia superstitiei) incearca sa discearna trei tipuri de superstitie, primele doua putand include religia.
Konrad Zucker (Psihologia superstiției) încearcă să discearnă trei tipuri de superstiție, primele două putând include religia.
"Superstitia mistica" este astfel credinta in sacrificii, prezicerea viitorului, profetia, ghicitul si astrologia.
"Superstiția mistică" este astfel credința în sacrificii, prezicerea viitorului, profeția, ghicitul și astrologia.
"Superstitia magica" este credinta in deochi, amulete, talismane, vrajitoare si lycantropie (credinta in existenta oamenilor ce se pot transforma in lupi).
"Superstiția magică" este credința în deochi, amulete, talismane, vrăjitoare și lycantropie (credința în existența oamenilor ce se pot transforma în lupi).
Si in aceasta categorie gasim deci credinta in vrajitoare, prezenta in iudaism si crestinism si deja comentata anterior..
Și în această categorie găsim deci credința în vrăjitoare, prezentă în iudaism și creștinism și deja comentată anterior..
Si Biblia ne explica ca nu trebuie sa le permitem sa traiasca.
Și Biblia ne explică că nu trebuie să le permitem să trăiască.
Si munci ea zi si noapte timp de veacuri, bagand in puscarii, torturand, spanzurand si arzand pe rug hoarde si armate-ntregi de vrajitoare, curatind crestinatatea de prezenta lor mizerabila.
Și munci ea zi și noapte timp de veacuri, băgând în pușcării, torturând, spânzurând și arzând pe rug hoarde și armate-ntregi de vrăjitoare, curățind creștinătatea de prezența lor mizerabilă.
Acum nu stim daca sa radem sau sa plangem… Cine a descoperit ca nu exista vrajitoare?
Acum nu știm dacă să râdem sau să plângem… Cine a descoperit că nu există vrăjitoare?
La Salem parohul a tinut patetic de text chiar si dupa ce mirenii l-au abandonat cu remuscari si lacrimi pentru crimele si cruzimea cu care acesta i-a convins sa actioneze pana atunci.
La Salem parohul a ținut patetic de text chiar și după ce mirenii l-au abandonat cu remușcări și lacrimi pentru crimele și cruzimea cu care acesta i-a convins să acționeze până atunci.
Parohul voia mai mult sange, mai multa rusine, mai multa violenta; sunt mirenii cei care l-au oprit.
Parohul voia mai mult sânge, mai multă rușine, mai multă violență; sunt mirenii cei care l-au oprit.
La Catolici si Anglicani Confirmarea se face prin asezarea mainii episcopului pe capul copiilor si miruirea fruntii cu crisam (ulei sfintit).
La Catolici și Anglicani Confirmarea se face prin așezarea mâinii episcopului pe capul copiilor și miruirea frunții cu crisam (ulei sfințit).
Geografia (din grecescul "γεωγραφία"—"geographia", insemnand „a descrie pamantul”) este stiinta care studiaza relieful, terenurile, trasaturile, locuitorii si fenomenele Pamantului.
Geografia (din grecescul "γεωγραφία"—"geographia", însemnând „a descrie pământul”) este știința care studiază relieful, terenurile, trăsăturile, locuitorii și fenomenele Pământului.
In privinta primei persoane care a afirmat ca forma Pamantului este sferica exista semne de intrebare, crezandu-se ca primul care a facut-o ar fi Parmenides sau Pitagora.
În privința primei persoane care a afirmat că forma Pământului este sferică există semne de întrebare, crezându-se că primul care a făcut-o ar fi Parmenides sau Pitagora.
Primul om care a demonstrat intr-adevar ca Pamantul este sferic a fost Anaxagoras, demonstrand acest lucru prin intermediul fenomenului de eclipsa.
Primul om care a demonstrat într-adevăr că Pământul este sferic a fost Anaxagoras, demonstrând acest lucru prin intermediul fenomenului de eclipsă.
Totusi el inca a continuat sa creada ca Pamantul este doar un disc plat, ca multi dintre contemporanii sai.
Totuși el încă a continuat să creadă că Pământul este doar un disc plat, ca mulți dintre contemporanii săi.
Prima estimare a marimii razei Pamantului a fost facuta de catre filozoful grec Eratostene.
Prima estimare a mărimii razei Pământului a fost făcută de către filozoful grec Eratostene.
In secolele 18 si 19 geografia a fost recunoscuta ca disciplina academica si a devenit una dintre disciplinele de baza ale curicumurilor universitatilor.
În secolele 18 și 19 geografia a fost recunoscută ca disciplina academică și a devenit una dintre disciplinele de bază ale curicumurilor universităților.
README.md exists but content is empty. Use the Edit dataset card button to edit it.
Downloads last month
0
Edit dataset card