_id
stringlengths
15
23
url
stringlengths
32
64
title
stringlengths
1
20
text
stringlengths
100
4.21k
score
float64
0.5
1
views
float64
88.1
14.1k
20231101.ro_17676_16
https://ro.wikipedia.org/wiki/Afganistan
Afganistan
FOTO FASCINANTE: Cum arăta Emiratul în urmă cu 50 de ani, când femeile nu purtau văl , 4 iulie 2013, Moise Marinescu, România liberă
0.5
5,811.108225
20231101.ro_17745_31
https://ro.wikipedia.org/wiki/Liechtenstein
Liechtenstein
Puterea legislativă stă în Landtagul unicameral alcătuit din maxim 25 de membri aleși pentru mandate de maxim patru ani pe baza unei formule de reprezentare proporțională. Cincisprezece membri sunt aleși din „Oberland” („Țara de Sus”) și zece membri din „Unterland” („Țara de Jos”). Partidele trebuie să obțină cel puțin 8% din voturi pentru a obține un loc în parlament, adică suficient pentru 2 locuri din cele 25. Parlamentul propune și aprobă un guvern, numit formal de principe. Parlamentul poate adopta și voturi de neîncredere față de întregul guvern sau față de membrii individuali.
0.5
5,776.209818
20231101.ro_17745_32
https://ro.wikipedia.org/wiki/Liechtenstein
Liechtenstein
Dintre membrii săi, Parlamentul alege un „Landesausschuss” (Comitet Național) format din președintele parlamentului și patru alți membri. Comitetul Național îndeplinește rolul de control parlamentar. Parlamentul poate cere referendumuri pentru legile pe care le adoptă și împarte autoritatea de a propune legi spre adoptare cu principele și cu un număr minim de cetățeni necesar inițierii unui referendum.
0.5
5,776.209818
20231101.ro_17745_33
https://ro.wikipedia.org/wiki/Liechtenstein
Liechtenstein
Puterea judecătorească este organizată în Tribunalul Regional de la Vaduz, Înalta Curte Princiară de Apel de la Vaduz, Curtea Supremă Princiară, Tribunalul Administrativ, și Tribunalul de Stat. Acesta din urmă se pronunță pe tema conformității legilor nou adoptate față de Constituție și are cinci membri aleși de parlament.
0.5
5,776.209818
20231101.ro_17745_34
https://ro.wikipedia.org/wiki/Liechtenstein
Liechtenstein
La 1 iulie 1984, Liechtenstein a devenit ultima țară din Europa care a acordat femeilor dreptul la vot. Referendumul pe tema dreptului la vot pentru femei, la care au putut participa doar bărbații, a adoptat legea cu 51,3% voturi pentru.
0.5
5,776.209818
20231101.ro_17745_35
https://ro.wikipedia.org/wiki/Liechtenstein
Liechtenstein
Într-un referendum național ținut în martie 2003, aproape două treimi din alegători au votat în favoarea noii constituții propuse de Hans-Adam al II-lea, în locul celei vechi din 1921. Constituția nouă a fost criticată inclusiv de Consiliul Europei pentru că lărgea puterile monarhiei (perpetuând dreptul de veto asupra oricărei legi și permițând principelui să demită guvernul și miniștrii). Principele a amenințat că dacă nu este adoptată constituția, el va folosi unele proprietăți princiare în scop comercial și că se va muta în Austria. Familia princiară și principele se bucură de multă susținere publică pe plan intern, iar propunerea a fost adoptată cu 64% voturi pentru. O propunere de revocare a dreptului de veto al principelui a fost respinsă de 76% din alegători într-un referendum în 2012.
1
5,776.209818
20231101.ro_17745_36
https://ro.wikipedia.org/wiki/Liechtenstein
Liechtenstein
Spre deosebire de multe constituții naționale ale statelor unitare, în Liechtenstein orice comună are dreptul de a se separa de stat în urma votului majorității locuitorilor.
0.5
5,776.209818
20231101.ro_17745_37
https://ro.wikipedia.org/wiki/Liechtenstein
Liechtenstein
Liechtenstein se află în valea Rinului Superior din Alpii europeni și se învecinează la est cu Austria și la sud și vest cu Elveția. Toată frontiera vestică a Liechtensteinului este formată de Rin. Măsurată de la sud la nord, țara are circa 24 km. Cel mai înalt vârf, Grauspitz, are 2599 m. Deși se află în Alpi, vânturile dinspre sud fac ca clima Liechtensteinului să fie relativ blândă. Iarna, pe versanții montani se practică sporturi de iarnă.
0.5
5,776.209818
20231101.ro_17745_38
https://ro.wikipedia.org/wiki/Liechtenstein
Liechtenstein
Noi studii geodezice cu măsurări mai precise au determinat că aria țării este de 160 km2 (61.776 sq mi), frontierele fiind de 77.9 km (48.4 mi). Astfel, Liechtenstein a descoperit cu această ocazie că frontierele sale sunt cu 1.9 km (1.2 mi) mai lungi decât se credea.
0.5
5,776.209818
20231101.ro_17745_39
https://ro.wikipedia.org/wiki/Liechtenstein
Liechtenstein
Liechtenstein este una dintre cele doar două țări din lume care nu are ieșire la mare și nici vecini cu ieșire la mare (cealaltă fiind Uzbekistan). Liechtenstein este a șasea cea mai mică țară independentă din lume după suprafață.
0.5
5,776.209818
20231101.ro_83064_5
https://ro.wikipedia.org/wiki/Metan
Metan
În condiții normale de temperatură și presiune, metanul este un gaz incolor, inodor, mai ușor decât aerul. Mirosul neplăcut și ușor de recunoscut al gazului natural folosit în locuințe se datorează unor aditivi odoranți, precum terț-butiltiolul, care sunt folosiți pentru siguranță. Metanul are un punct de fierbere de −161 °C la o presiune de o atmosferă.
0.5
5,773.29017
20231101.ro_83064_6
https://ro.wikipedia.org/wiki/Metan
Metan
Metanul este puțin solubil în apă (sub 1%), dar solubil în alcool și eter. Arde cu flacără puțin luminoasă, cu degajare mare de căldură (8560 kcal/m3). Amestecul de metan și oxigen (sau metan și aer) explodează în prezența unei scântei. Așa se explică exploziile care se produc uneori în minele de cărbuni, unde se găsesc cantități însemnate de metan sub formă de gaz grizzu.
0.5
5,773.29017
20231101.ro_83064_7
https://ro.wikipedia.org/wiki/Metan
Metan
Principalele reacții chimice pe care le dă metanul sunt arderea (combustia), reacția de formare a gazului de sinteză și halogenarea fotochimică. În general, aceste reacții sunt greu de controlat. Oxidarea parțială a metanolului, de exemplu, este dificil de pus în practică, întrucât de obicei reacția duce până la formarea de dioxid de carbon și apă, chiar și în cazul în care se utilizează o cantitate insuficientă de oxigen. Enzima numită metan-monooxigenază ajută la producerea de metanol direct din metan, dar nu poate fi folosită pentru reacții la scară industrială. Metanul are o comportare deosebită față de celelalte hidrocarburi, datorita faptului că legătura covalentă existentă în moleculă este foarte stabilă, iar acest fapt influențează comportamentul său chimic.
0.5
5,773.29017
20231101.ro_83064_8
https://ro.wikipedia.org/wiki/Metan
Metan
Ca orice hidrocarbură saturată, metanul poate suferi reacții de substituție, reacțiile de halogenare (clorurare) ale metanului fiind cele mai reprezentative din acest punct de vedere. Acestea conduc în final la o compuși mono-, di-, tri- și/sau tetrasubstituți.
0.5
5,773.29017
20231101.ro_83064_9
https://ro.wikipedia.org/wiki/Metan
Metan
Halogenarea metanului este o reacție fotochimică, întrucât pentru ca ea să aibă loc este nevoie de intervenția luminii ultraviolete, care interacționează cu halogenul:
1
5,773.29017
20231101.ro_83064_10
https://ro.wikipedia.org/wiki/Metan
Metan
De exemplu, un atom de clor este generat din clorul molecular, diatomic, iar acesta se va lega de un atom de hidrogen din molecula metanului, obținându-se acid clorhidric. Radicalul metil rămas, CH3•, se poate lega de o moleculă de clor, formând monoclorometanul sau clorura de metil (CH3Cl) și un atom de clor. Atomul de clor poate reacționa cu altă moleculă de metan (sau de clorură de metil), continuând astfel reacția de clorinare. În mod similar se pot obține compușii analogi: diclorometan sau clorură de metilen (CH2Cl2), cloroform, triclorometan sau clorură de metin (CHCl3) și în final tetraclorură de carbon (CCl4). Formarea acestor produși de reacție depinde de raportul molar al reactanților:
0.5
5,773.29017
20231101.ro_83064_11
https://ro.wikipedia.org/wiki/Metan
Metan
Prin arderea incompletă a metanului cu cantități insuficiente de aer, în instalații speciale, se obține „negrul de fum”, o sursă importantă pentru sintezele chimice (în special cele pentru fabricarea cauciucului).
0.5
5,773.29017
20231101.ro_83064_12
https://ro.wikipedia.org/wiki/Metan
Metan
Prin trecerea metanului împreună cu vapori de apă peste catalizatori de aluminiu la o temperatură de circa 850 °C se obține un amestec de oxid de carbon și hidrogen care poate fi folosit drept „gaz de sinteză”:
0.5
5,773.29017
20231101.ro_83064_13
https://ro.wikipedia.org/wiki/Metan
Metan
Acest gaz de sinteză trecut peste un catalizator de fier la 450 °C suferă o transformare la nivelul oxidului de carbon, acesta fiind transformat în dioxid de carbon
0.5
5,773.29017
20231101.ro_34167_24
https://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc
Baroc
Biserica catolică din Spania, în special iezuiții, au fost forța arhitecturii baroce spaniole. Prima lucrare importantă în stil a fost Capela San Isidro din Madrid, începută în 1643 de Pedro de la Torre. A contrastat o bogăție extremă de ornamente pe exterior, cu simplitate în interior, împărțită în mai multe spații și folosind efecte de lumină cu scopul de a crea un sentiment de mister. Catedrala din Santiago de Compostela a fost modernizată cu o serie de adăugări baroce începând de la sfârșitul secolului al XVII-lea, începând cu un turn clopotniță extrem de decorat (1680), apoi flancat de două turnuri și mai înalte și mai ornamentate, numite „Obradorio”, adăugate între 1738 și 1750 de Fernando de Casas Novoa. Un alt reper al barocului spaniol este turnul paraclis al Palatului San Telmo din Sevilla, de Leonardo de Figueroa.
0.5
5,772.614345
20231101.ro_34167_25
https://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc
Baroc
Granada fusese doar eliberată de mauri în secolul al XV-lea și avea propria sa varietate de baroc. Pictorul, sculptorul și arhitectul Alonso Cano a proiectat interiorul baroc al Catedralei din Granada între 1652 și până la moartea sa în 1657. Prezintă contraste dramatice ale coloanelor albe masive și a decorului auriu.
0.5
5,772.614345
20231101.ro_34167_26
https://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc
Baroc
Cea mai puternic ornamentată și fastuoasă formă de arhitectură barocă spaniolă e cunoscută ca stilul Churrigueresque, numit după frații Churriguera, care au lucrat în principal la Salamanca și Madrid. Lucrările lor includ clădirile din piața principală a orașului, Plaza Mayor din Salamanca (1729). Acest stil baroc extrem de ornamentat a fost foarte influent în multe biserici și catedrale construite de spanioli în Americi.
0.5
5,772.614345
20231101.ro_34167_27
https://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc
Baroc
Alți arhitecți spanioli notabili ai barocului târziu sunt Pedro de Ribera, un elev al lui Churriguera, care a proiectat Azilul Regal de la San Fernando din Madrid, și Narciso Tomé, care a proiectat renumitul altar El Transparente, din Catedrala din Toledo (1729–32), care dă iluzia, într-o anumită lumină, de a pluti în sus.
0.5
5,772.614345
20231101.ro_34167_28
https://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc
Baroc
Arhitecții barocului spaniol au avut un efect mult peste Spania; munca lor a fost extrem de influentă asupra bisericilor construite în coloniile spaniole din America Latină și Filipine. Biserica construită de iezuiți pentru un colegiu din Tepotzotlán, cu fațada și turnul ornamentate baroc, este un bun exemplu.
1
5,772.614345
20231101.ro_34167_29
https://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc
Baroc
Din 1680 până în 1750, multe catedrale, abații și biserici de pelerinaj foarte decorate au fost construite în Europa Centrală, în Bavaria, Austria, Boemia și sud-vestul Poloniei. Unele sunt în stil rococo, un stil distinct, mai flamboiant și mai asimetric, care a ieșit din baroc, iar apoi l-a înlocuit în Europa Centrală în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, până când a fost înlocuit la rândul său de neoclasicism.
0.5
5,772.614345
20231101.ro_34167_30
https://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc
Baroc
Prinții multitudinii de state din acea regiune au ales, de asemenea, barocul sau rococoul pentru palatele și reședințele lor și au folosit adesea arhitecți instruiți-italian pentru ca să le construiască. Arhitecți notabili sunt Johann Fischer von Erlach, Lukas von Hildebrandt și Dominikus Zimmermann în Bavaria, Balthasar Neumann în Brühl și Matthäus Daniel Pöppelmann în Dresda. În Prusia, Frederic al II-lea a fost inspirat de Marele Trianon al Palatului de la Versailles și l-a folosit ca model pentru reședința sa de vară, Sanssouci, din Potsdam, conceput pentru el de Georg Wenzeslaus von Knobelsdorff (1745-1747). O altă operă a arhitecturii palatelor baroce este Zwingerul din Dresda, fosta orangerie a palatului ducilor Saxonia, din secolul al XVIII-lea.
0.5
5,772.614345
20231101.ro_34167_31
https://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc
Baroc
Un exemplu reprezentativ de biserică rococo este Basilika Vierzehnheiligen, sau Bazilica celor Paisprezece Sfinți Ajutători, o biserică de pelerinaj situată în apropierea orașului Bad Staffelstein, lângă Bamberg, în Bavaria. Bazilica a fost proiectată de Balthasar Neumann și a fost construită între 1743 și 1772, planul său fiind o serie de cercuri care se înfășoară în jurul unui oval central, cu altarul plasat în centrul exact al bisericii. Interiorul acestei biserici ilustrează vârful decorațiunii rococo. Un alt exemplu notabil al stilului este Wieskirche, o biserică de pelerinaj din sudul Bavariei. A fost proiectată de frații Johann Baptist Zimmermann și Dominikus Zimmermann. Este situată pe poalele Alpilor, în municipalitatea Steingaden, în districtul Weilheim-Schongau din Bavaria (Germania). Construcția a fost ridicată între anii 1745 și 1754, iar interiorul e decorat cu fresce și stucaturi în tradiția Școlii Wessobrunner. Acum este un patrimoniu mondial UNESCO.
0.5
5,772.614345
20231101.ro_34167_32
https://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc
Baroc
Un alt exemplu notabil este Biserica Sfântul Nicolae (Malá Strana) din Praga (1704–55), construită de Christoph Dientzenhofer și fiul său Kilian Ignaz Dientzenhofer. Decorația acoperă toți pereții din interiorul bisericii. Altarul este așezat în naos sub cupola centrală și înconjurat de capele, lumina coborând din cupola de deasupra și din capelele din jur. Altarul este înconjurat în întregime de arcade, coloane, balustrade curbate și pilaștri din piatră colorată, care sunt bogat decorate cu statui, creând o confuzie deliberată între arhitectura reală și ornamentație. Arhitectura este transformată într-un teatru de lumină, culoare și mișcare.
0.5
5,772.614345
20231101.ro_124974_2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rujeol%C4%83
Rujeolă
Sindromul rujeolei atipice apare de obicei la persoane vaccinate anterior cu vaccinurile vechi cu virus rujeolic omorât, care nu mai sunt disponibile. Se pare că vaccinările cu virus rujeolic inactivat nu previn infecția cu virusul sălbatic și pot sensibiliza pacienții astfel încât expresia afecțiunii este semnificativ alterată. Cu toate acestea, sindromul rujeolei atipice poate să urmeze și vaccinării cu virus rujeolic viu, atenuat, probabil rezultând dintr-o inactivare insuficientă datorată depozitării inadecvate.
0.5
5,653.126737
20231101.ro_124974_3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rujeol%C4%83
Rujeolă
Anterior răspîndirii pe scară largă a vaccinării, epidemiile de rujeolă se produceau la fiecare 2-3 ani, cu endemii minore în intervalul dintre ele. În ultimii ani în SUA endemiile au apărut mai des la adolescenții vaccinați anterior și la adulții tineri și uneori la preșcolarii neimunizați. Un sugar a cărui mamă a avut rujeolă dobândește transplacentar imunitate pasivă care durează aproape tot primul an de viață, apoi susceptibilitatea este mare. Un episod de rujeolă conferă imunitate pe viață.
0.5
5,653.126737
20231101.ro_124974_4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rujeol%C4%83
Rujeolă
Rujeola tipică începe după o perioadă de incubație de 7-14 zile cu febră prodromală, rinoree, tuse chinuitoare și conjunctivită. Petele (semnul) Koplik patognomonice apar după 2 pînă la 4 zile, de obicei pe mucoasa bucală în dreptul molarilor superiori 1 și 2. Aceste pete seamănă cu granulele fine de nisip alb înconjurate de areola inflamatorie. Dacă sunt numeroase, întregul cîmp de fond poate să fie un eritem pestriț. Apar faringita și inflamația mucoasei laringiene și traheobronșice. Secrețiile nazale, mucoasa faringiană și, adesea, sedimentul urinar conțin celulele gigante multinucleate caracteristice.
0.5
5,653.126737
20231101.ro_124974_5
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rujeol%C4%83
Rujeolă
Iritația caracteristica apare la 3-5 zile de la debutul simptomelor, de obicei la 1-2 zile după apariția semnului Koplik. Erupția debutează în fața sau în spatele urechilor și laterocervical sub forma unor macule neregulate care devin rapid maculopapulare și se extind rapid (în 24 pînă la 48 ore) pe trunchi și pe extremități în timp ce încep să pălească de pe față. Dacă iritația este deosebit de severa, apar peteșiile sau echimozele.
0.5
5,653.126737
20231101.ro_124974_6
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rujeol%C4%83
Rujeolă
În perioada de vîrf a bolii, temperatura poate depăși 40 °C (104 °F), cu edem periorbital, conjunctivită, fotofobie, tuse chinuitoare, iritație extensiva și prurit blînd; în general, pacientul are un aspect bolnav. Leucopenia cu limfocitoza relativă este frecventă. Simptomele și semnele generale evoluează în paralel cu severitatea erupției și variază de la o epidemie la alta. După 3 pînă la 5 zile, febra scade, starea pacientului se ameliorează și iritația începe să pălească rapid, lăsînd în urmă o decolorare bronz-maronie, urmată de descuamare.
1
5,653.126737
20231101.ro_124974_7
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rujeol%C4%83
Rujeolă
Sindromul rujeolei atipice poate debuta brusc, cu febră ridicată, toxicitate, cefalee, durere abdominală și tuse. Iritatia poate să apară după 1-2 zile, debutînd adesea pe extremități și poate să fie maculopapular, vezicular, urticarian sau purpuric. Poate să apară edemul palmo-plantar. Pneumonia și adenopatia hilară sînt frecvente, iar opacitățile nodulare din plămîni pot persista ≥ 12 săptămîni. Anomalii moderate pînă la severe ale raportului ventilație/perfuzie pulmonară pot produce hipoxemie semnificativă.
0.5
5,653.126737
20231101.ro_124974_8
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rujeol%C4%83
Rujeolă
Suprainfecțiile bacteriene se produc frecvent (consecutiv implicării tipice a tractului respirator în timpul rujeolei), ducînd la pneumonie, otită medie și alte infecții supurative. Rujeola produce o suprimare tranzitorie a hipersensibilității întîrziate, conducînd la o inversare tranzitorie a testelor cutanate la tuberculină și histoplasmină, anterior pozitive, și agravînd uneori o TBC activă sau reactivînd o TBC latentă. O exacerbare a febrei, modificarea formulei leucocitare de la leocopenie la leucocitoză, alterarea stării generale, durerea și prostrația sugerează o complicație infecțioasă bacteriană. Pacienții imunodeprimați pot dezvolta o pneumonie severă, progresivă, cu celule gigante, neînsoțită de iritație.
0.5
5,653.126737
20231101.ro_124974_9
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rujeol%C4%83
Rujeolă
Purpura trombocitopenică acută, uneori cu manifestări hemoragice severe, poate complica faza acută a rujeolei.
0.5
5,653.126737
20231101.ro_124974_10
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rujeol%C4%83
Rujeolă
Encefalita apare în proporție de un caz la 1000 pînă la 2000 de cazuri de rujeolă, de obicei la 2 zile pînă la 3 săptămîni după debutul iritației, adesea debutînd cu febră ridicată, convulsii și comă. În majoritatea cazurilor, numărul de limfocite din LCR se situează între 50-500/µl, iar nivelul proteinelor este ușor crescut. LCR normal în momentul simptomelor inițiale nu exclude encefalita. Evoluția poate să fie scurtă, cu recuperare în aproximativ 1 săptămînă, sau se poate prelungi, ducînd la afectare gravă a SNC sau la deces.
0.5
5,653.126737
20231101.ro_62116_12
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curcubeu
Curcubeu
Pentru observarea curcubeului, observatorul trebuie în primul rând să aibă peretele de apă în fața sa și soarele în spatele său. Atunci când lumina soarelui întâlnește o picătură de ploaie, o parte din lumină este reflectată, iar restul se refractă in picătură. Când această lumină atinge partea din spate a picăturii de ploaie, o parte din ea este reflectată în interior și o parte este refractată, ieșind din picătură (Bineînțeles, o parte din razele de lumină deja aflate în picătura de apă se pot reflecta încă odată pe suprafața interioară a picăturii. Aceste fenomene nu sunt relevante pentru formarea curcubeului principal). Pe scurt, se produce un con de lumină, la rândul lui format din mai multe conuri de diferite unghiuri pentru fiecare culoare.  În cazul curcubeului principal cu reflexie internă unică, conul de lumină roșu exterior (cel mai puțin deviat) are un unghi de aproximativ °, iar conul albastru/violet interior (mai deviat) are un unghi de aproximativ °. Aceste diferențe pleacă de la un indice de refracție diferit (se formează defapt mai multe curcubeie, unul pentru fiecare culoare). În esența, lumina se reflectă pe intervalul , cu intensitate maxima la . Acest interval este independent de dimensiunea picăturii, dar depinde de indicele de refracție al acestuia. Spre exemplu, raza unui potențial curcubeu format pe Titan, este de aproximativ , datorită concentrației mare de metan.
0.5
5,650.11803
20231101.ro_62116_13
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curcubeu
Curcubeu
Figura din dreapta descrie o rază de lumină ce intră într-o picătură de ploaie la punctul A. Linia AB arată traiectoria părții de lumină ce intră în picătură (se observă faptul că lumina este refractată spre linia AO). Legea Refracției (sau Legea lui Snell) arată că:Unde α este unghiul de incidență, β este unghiul de refracție și k este indicele de refracție al picăturii (pentru apa dulce este ). De aici reiese (ecuația 1): Linia BC semnifică partea reflectată a razei (la C se observă că o parte se reflectă înapoi în picătură, această parte nu e semnificativă curcubeului principal). Unghiul este unghiul de deviație. Acesta este important pentru calculul următor deoarece: (ecuația 2)Considerând două raze solare paralele (prima intrând în peretele de apă și a doua plecând de la observator), ecuația de mai sus e adevărata datorita egalității unghiurilor alterne-interne). Din desen observăm (ecuația 3):Din (ecuația 1) și (ecuația 2) reiese: Prin diferențiere și utilizând metoda intervalului închis și teorema lui Rolle se determină minimul. Minimul este important deoarece atunci razele de lumină au deviația minimă, rezultând concentrația de lumină maximă. este 0 (punct critic) când:În concluzie, minimul local este Pentru a afla minimul global, se verifică valorile la capete. În cazul acesta 0 si . Se observă că:În concluzie este minim global. Pentru a obține înlocuim în (ecuația 2):
0.5
5,650.11803
20231101.ro_62116_14
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curcubeu
Curcubeu
Explicația fizică a curcubeului prezentată mai sus se bazează, în principal, pe lucrările lui René Descartes publicate în secolul 17. Ele sunt descrise în apendicele Les Météores din tratatul său filosofic Discours de la méthode (Discurs asupra metodei). Fenomenul dispersiei nu era cunoscut pe vremea lui Descartes, motiv pentru care modul în care acesta a explicat culorile în lucrarea sa este ușor eronat (de reținut ca derivarea matematica a lui Descartes este corectă).
0.5
5,650.11803
20231101.ro_62116_15
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curcubeu
Curcubeu
În 1700, Edmond Halley a scris o lucrare despre curcubeu, iar în 1704, teoria luminii a lui Isaac Newton a adus în discuție dispersia, făcând astfel inteligibilă splendoarea culorilor.
0.5
5,650.11803
20231101.ro_62116_16
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curcubeu
Curcubeu
Pe vremea lui Newton, nu se știa sigur dacă lumina avea caracter ondulatoriu sau corpuscular. Această enigmă l-a determinat pe Thomas Young să realizeze Experimentul celor două fante. El a demonstrat astfel natura ondulatorie a luminii, iar ulterior a reușit să rezolve enigma luând în considerare fenomenul de interferență.
1
5,650.11803
20231101.ro_62116_17
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curcubeu
Curcubeu
Descrierile fizice moderne se bazează în principal pe teoria dezvoltată de în 1908 și denumită după el dispersia Mie.
0.5
5,650.11803
20231101.ro_62116_18
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curcubeu
Curcubeu
Termenul de curcubeu dublu este folosit atunci când arcul format de razele dublu reflectate din picătura de apă, este vizibil lângă curcubeul principal. Acesta este întotdeauna format, ba chiar exista teoretic o infinitate de curcubeie pe lângă cel principal. În practică, datorită slabei concentrații de lumină după prima reflexie, și datorită răspândirii mai mari pe suprafața cerului, curcubeul secundar poate fi observat doar în cazuri speciale. Acesta are ordinea culorilor inversată deoarece, dacă la curcubeul principal unghiul arcului scădea de la rosu la albastru, in cazul acesta creste de la rosu la albastru.
0.5
5,650.11803
20231101.ro_62116_19
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curcubeu
Curcubeu
Dacă urmărim imaginea de mai sus in care e explicată formarea curcubeului principal (vezi. Derivare Matematică), ne putem imagina un nou drum a razei, in care aceasta se refractă in A, se reflectă in B, se reflectă in C si se refractă afară din picătură la un punct D, (daca respectam proporțiile desenului, acesta va fi intre A si C). Observăm ca in punctul C se schimbă cu adevărat drumul razei. Pentru a afla (care nu este mai mult decât rotația razei in jurul picăturii) urmărim desenul si observam ca la A raza se rotește cu , la B si la C cu iar la D din nou cu . De aici rezulta ca . Înlocuim pe cu si pe k cu iar apoi derivam:
0.5
5,650.11803
20231101.ro_62116_20
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curcubeu
Curcubeu
De mai sus rezultă faptul ca rotația in jurul picăturii e de ce înseamna o rotație opusă de (vezi imaginea din stânga). De aici rezultă ca unghiul curcubeului secundar e de . In general, acesta va fi .
0.5
5,650.11803
20231101.ro_22328_22
https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
Globalizare
Formarea satului global – o mai mare apropiere între diferite părți ale lumii odată cu creșterea posibilităților de schimburi personale, înțelegere mutuală și prietenie între cetățeni “internaționali”, și crearea civilizației globale.
0.5
5,636.550984
20231101.ro_22328_23
https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
Globalizare
Globalizarea economică – patru aspecte se referă la globalizarea economică ce indică patru tipuri de fluxuri peste granițe, și anume: fluxuri de bunuri/servicii; de exemplu, liber schimb; fluxuri de persoane (migrația), de capital și de tehnologie. O consecință a globalizării economice este îmbunătățirea relațiilor dintre dezvoltatorii aceleiași industrii din diferite părți ale lumii (globalizarea unei industrii), dar și o erodare a suveranității naționale asupra sferei economice. FMI-ul definește globalizarea ca și “creșterea în interdependența economică a țărilor din întreaga lume, prin creșterea volumului și a varietății tranzacțiilor de bunuri și servicii peste granițe, fluxul de capital internațional mult mai liber și mai rapid, dar și o difuziune mai largă a tehnologiei.”(FMI, World Economic Outlook, mai 1997). Banca Mondială definește globalizarea ca “Libertatea și capacitatea indivizilor și a firmelor de a iniția tranzacții economice voluntare cu rezidenți ai altor țări”.
0.5
5,636.550984
20231101.ro_22328_24
https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
Globalizare
În Management, globalizarea este un termen de marketing sau de strategie care se referă la apariția unor piețe internaționale pentru bunuri de consum caracterizate de nevoi și gusturi similare ale clienților, reușind astfel, de exemplu, să vândă aceleași mașini sau săpunuri sau produse alimentare prin campanii de publicitate similare, unor persoane ce aparțin unor culturi diferite. Această uzanță contrastează cu internaționalizarea, care descrie activitățile companiilor multinaționale ori în instrumente financiare, mărfuri, ori în produse care sunt exclusiv destinate piețelor locale.
0.5
5,636.550984
20231101.ro_22328_25
https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
Globalizare
În domeniul software, globalizarea este termenul tehnic ce combină procesele de internaționalizare și localizare.
0.5
5,636.550984
20231101.ro_22328_26
https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
Globalizare
Efectele negative asupra companiilor multinaționale axate pe profit – folosirea unor metode legale și financiare sofisticate de a atinge limitele legilor și standardelor locale pentru a controla balanța dintre muncă și servicii ale unor regiuni inegal dezvoltate și a le întoarce împotriva lor.
1
5,636.550984
20231101.ro_22328_27
https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
Globalizare
“Conceptul de Globalizare se referă la micșorarea lumii și la mărirea gradului de conștientizare a lumii ca un întreg” – Roland Robertson. DA NA
0.5
5,636.550984
20231101.ro_22328_28
https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
Globalizare
Odată cu îmbunătățirile în transport și comunicații, afacerile internaționale au crescut rapid de la începutul secolului XX. Afacerile internaționale includ toate tranzacțiile comerciale (vânzări private, investiții, logistică, și transport), care au loc între două sau mai multe regiuni, [Țară|țări]] și națiuni, dincolo de granițele lor politice. O astfel de diversificare internațională este legată de performanța firmelor și inovare, pozitivă în cazul celor dintâi și de multe ori negativă în cazul celor din urmă. De obicei companiile private se angajează în astfel de tranzacții pentru profit. Aceste tranzacții de afaceri implică resurse economice, cum ar fi cele de capital, resursele naturale și umane, utilizate pentru producția internațională de bunuri și servicii fizice, cum ar fi finanțe, bănci, asigurări, construcții și alte activități productive.
0.5
5,636.550984
20231101.ro_22328_29
https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
Globalizare
Acordurile comerciale internaționale au dus la formarea de întreprinderi multinaționale, companii care au o abordare la nivel mondial a piețelor și a producției, sau operațiuni în mai multe țări. O întreprindere multinațională poate fi, de asemenea, o corporație multinațională sau societate transnațională. Printre corporațiile multinaționale binecunoscute se numără companii de fast-food, precum McDonald's și Yum Brands, producătorii de vehicule, cum ar fi General Motors, Ford Motor Company și Toyota, companii de electronice de larg consum, cum ar fi Samsung, LG și Sony, și companiile de energie, cum ar fi ExxonMobil, Shell și BP. Cele mai multe dintre cele mai mari corporații operează pe mai multe piețe naționale.
0.5
5,636.550984
20231101.ro_22328_30
https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
Globalizare
Întreprinderile, în general, susțin că supraviețuirea pe noua piață globală cere companiilor să se aprovizioneze cu bunuri, servicii, forță de muncă și materiale de peste mări pentru a face upgrade continuu la produsele și tehnologia lor, în scopul de a supraviețui concurenței sporite.
0.5
5,636.550984
20231101.ro_1142099_9
https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihopatie
Psihopatie
Pentru ei, aceasta este o formă ieftină de divertisment. Ca urmare a superficialității lor emoționale și a incapacității de a se lega de ceilalți, psihopații se plictisesc rapid. Golul lor psihologic îi impinge către o eternă căutare, vor mereu alți oameni pe care să-i poată folosi și noi modalități de a încălca regulile sociale.
0.5
5,620.576599
20231101.ro_1142099_10
https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihopatie
Psihopatie
Pot simți plăcere pe moment, pot simți voioșie sau încântare atunci când reușesc să-și atingă scopurile. Prin contrast, simt frustrare temporară sau furie atunci când dorințele lor sunt încălcate. Nu pot experimenta, însă, emoții adânci, cum ar fi dragostea pentru celălalt, empatia, mila, remușcările, tristețea, regretul și nici măcar anxietatea sau depresia.
0.5
5,620.576599
20231101.ro_1142099_11
https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihopatie
Psihopatie
Principala lor emoție este disprețul și sfidarea ființelor umane, emoție pe care o maschează cel mai adesea sub masca unei pojghițe de sociabilitate și șarm. Atunci când întâlnește oameni noi, psihopatul efectuează o analiză intuitivă în termeni de costuri/beneficii pentru a-i clasifica în categoria țintelor, a complicilor sau a obstacolelor în ceea ce și-a propus într-un anumit moment. Țintele sunt folosite pe post de complici, după care sunt înlăturate, în momentul în care utilitatea lor expiră.
0.5
5,620.576599
20231101.ro_1142099_12
https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihopatie
Psihopatie
The Independent face un clasament al profesiilor în care sunt cele mai multe șanse de a da peste un psihopat.
0.5
5,620.576599
20231101.ro_1142099_13
https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihopatie
Psihopatie
După Hare și Babiak, psihopații se află tot timpul în căutare de oameni pe care să-i înșele. Abordarea psihopatului include trei faze:
1
5,620.576599
20231101.ro_1142099_14
https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihopatie
Psihopatie
Unii psihopați sunt prădători oportuniști și agresivi care vor profita de aproape orice persoană pe care o întâlnesc, în timp ce alții sunt mai răbdători, așteptând victima perfectă. În ambele cazuri, psihopatul analizează constant utilitatea potențială a unui individ - ca sursă de bani, putere, sex sau influență.
0.5
5,620.576599
20231101.ro_1142099_15
https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihopatie
Psihopatie
Unor psihopați le place o provocare, în timp ce alții vânează persoane vulnerabile. În timpul fazei de evaluare, psihopatul este capabil să determine punctele slabe ale potențialei victime, pe care le va folosi pentru a seduce.
0.5
5,620.576599
20231101.ro_1142099_16
https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihopatie
Psihopatie
Odată ce psihopatul a identificat o victimă, începe faza de manipulare. În timpul acesteia, psihopatul își poate asuma un rol, o mască special creată pentru a „prinde” la victima respectivă. Un psihopat va minți pentru a câștiga încrederea victimei. Lipsa de empatie și vinovăție a psihopaților le permite să mintă fără probleme; ei nu văd nicio valoare în a spune adevărul decât dacă îi ajută să obțină ceea ce vor.
0.5
5,620.576599
20231101.ro_1142099_17
https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihopatie
Psihopatie
Pe măsură ce interacționează cu victima, psihopatul evaluează cu grijă personalitatea acesteia. Ea îi oferă o imagine a trăsăturilor și caracteristicilor victimei. Unui observator atent, personalitatea victimei poate dezvălui insecurități sau slăbiciuni pe care aceasta vrea să le minimizeze sau să le ascundă. Ca student pasionat al comportamentului uman, psihopatul va testa cu grijă tăria interioară și nevoile care fac parte din eul intim al victimei și eventual va construi o relație personală cu aceasta.
0.5
5,620.576599
20231101.ro_6710_52
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99i
Sași
Aproximativ 230.000 de șvabi și sași au emigrat contra unei despăgubiri plătite de Republica Federală Germania între anii 1968 și 1989.
0.5
5,613.500221
20231101.ro_6710_53
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99i
Sași
Fiind considerați Auslandsdeutsche ("germani din străinătate") de către guvernul german, sașii din Transilvania au primit dreptul la cetățenie germană. Cei mai mulți dintre ei au emigrat în Germania, atât înainte de căderea comunismului, cât și în primii ani de după 1989. Ca urmare a emigrărilor masive, numărul sașilor din România a scăzut foarte mult.
0.5
5,613.500221
20231101.ro_6710_54
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99i
Sași
Ajunși în Germania, sașii veniți din Ardeal s-au așezat în unele cazuri compact, în zone care seamănă cu Transilvania. Lângă Köln, la Drabenderhöhe există o zonă deluroasă similară cu relieful ardelean, iar acolo s-a stabilit o comunitate destul de mare de sași. La fel s-a întâmplat și în alte părți din Germania. Mulți sași emigrați se întorc să viziteze zona din care au plecat. Deoarece vin mai ales în timpul concediilor de vară, s-au ales cu supranumele de Sommersachsen (sași de vară). În ordin numeric, cei mai mulți sași din Germania trăiesc în landul Bavaria, apoi în Baden-Württemberg, pe locul trei se află Nordrhein-Westfalen, iar pe locul patru Hessen. În număr mai redus trăiesc sași și în alte zone ale Germaniei. De asemenea, câteva zeci de mii de sași trăiesc și în Austria (mai ales în Austria Superioară), cei mai mulți din aceștia provenind din nordul Ardealului. În Statele Unite, trăiesc mai multe zeci de mii de descendenți ai sașilor emigrați aici în prima jumătate a secolului XX, fiind și astăzi reuniți în mai multe organizatii. Cei mai mari concentrări sunt în Pennsylvania și Ohio. În Canada trăiesc câteva mii de sași în provincia Ontario, ci mai mulți în orașul Kitchener. Grupuri mai mici de sași există și în Australia, Africa de Sud și Argentina.
0.5
5,613.500221
20231101.ro_6710_55
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99i
Sași
În anul 2013, regizorul Răzvan Georgescu a realizat documentarul Germani contra devizelor... O afacere în Războiul Rece, un film despre afacerea secretă dintre România și Republica Federală Germania (RFG).
0.5
5,613.500221
20231101.ro_6710_56
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99i
Sași
Întâlnirile tradiționale ale sașilor transilvăneni au loc de Rusalii la Dinkelsbühl (începând din anul 1951), respectiv toamna la Biertan (din 1990). În anul 2008 întâlnirea sașilor a fost inițial programată să aibă loc la Mediaș, însă ca urmare a trecerii primarului Mediașului de la FDGR la PDL, întâlnirea avut loc pe 20 septembrie 2008 tot la Biertan. În anul 2016, întâlnirea anuală a sașilor a avut loc pe 24 septembrie la Reghin.
1
5,613.500221
20231101.ro_6710_57
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99i
Sași
Artur Phleps, ofițer în armata imperială austro-ungară, general-locotenent în Armata Română, comandant de divizie Waffen-SS
0.5
5,613.500221
20231101.ro_6710_58
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99i
Sași
Stephan Ludwig Roth, intelectual, cărturar, istoric, pastor luteran, reformator al învățământului, om politic, revoluționar
0.5
5,613.500221
20231101.ro_6710_59
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99i
Sași
George Simonis, fiul lui Georg Simonis, profesor al Conservatorului din Paris și director al Conservatorului din Cluj
0.5
5,613.500221
20231101.ro_6710_60
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99i
Sași
Mărculeț, I., & Mărculeț, C. (2009). Germans in Romania between the 1930s and the 2002s – Geographical Aspects. Forum geografic, VIII(8), 146-151 (http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2009/8/Marculet.pdf).
0.5
5,613.500221
20231101.ro_4709_16
https://ro.wikipedia.org/wiki/Artemis
Artemis
Zeul râului Alpheus era îndrăgostit de Artemis, dar când și-a dat seama că nu poate face nimic pentru a-i cuceri inima, a decis să o captureze. Când Artemis și însoțitoarele ei de la Letrenoi au mers la Alpheus, ea devine suspicioasă în privința motivațiilor lui și își acoperă fața cu noroi pentru ca el să nu o recunoască. Într-o altă poveste, Alfeu încearcă să o violeze pe însoțitoarea lui Artemis, Arethusa. Artemis o compătimește pe fată și o salvează, transformând-o într-un izvor în templul Artemis Alphaea din Letrini, unde beau zeița și însoțitoarele ei.
0.5
5,609.075896
20231101.ro_4709_17
https://ro.wikipedia.org/wiki/Artemis
Artemis
Bouphagos, fiul titanului Iapetus, o vede pe Artemis și se gândește să o violeze. Citindu-i gândurile păcătoase, Artemis îl doboară pe muntele Foloi.
0.5
5,609.075896
20231101.ro_4709_18
https://ro.wikipedia.org/wiki/Artemis
Artemis
Daphnis era un tânăr băiat, fiul lui Hermes, care a fost acceptat de zeița Artemis și a devenit un adept al acesteia; Daphnis o însoțea adesea la vânătoare și o distra cu cântecele sale pastorale și cu cântatul la nai.
0.5
5,609.075896
20231101.ro_4709_19
https://ro.wikipedia.org/wiki/Artemis
Artemis
Artemis a învățat un bărbat, pe nume Scamandrius, cum să fie un mare arcaș, iar acesta a excelat în folosirea arcului și a săgeții sub îndrumarea ei.
0.5
5,609.075896
20231101.ro_4709_20
https://ro.wikipedia.org/wiki/Artemis
Artemis
Artemis a fost una dintre cele mai venerate zeități ale Greciei antice, cultul ei fiind răspândit în toată Elada, cu multiple temple, altare, sanctuare și culte locale. Marele ei templu din Efes a fost una dintre cele Șapte Minuni ale Lumii Antice, înainte de a fi ars din temelii.
1
5,609.075896
20231101.ro_4709_21
https://ro.wikipedia.org/wiki/Artemis
Artemis
Cele mai cunoscute culte ale sale au fost cele de pe insula Delos (ținutul său natal), în Attica, la Brauron și Mounikhia (lângă Pireu), și în Sparta. Artemis era adesea reprezentată în picturi și statui într-un cadru forestier, purtând un arc și săgeți și însoțită de un cerb. Vechii spartani obișnuiau să îi aducă sacrificii înainte de a începe o nouă campanie militară.
0.5
5,609.075896
20231101.ro_4709_22
https://ro.wikipedia.org/wiki/Artemis
Artemis
Printre festivalurile ateniene în onoarea lui Artemis se numărau Elaphebolia, Mounikhia, Kharisteria și Brauronia. Festivalul lui Artemis Orthia a fost sărbătorit în Sparta.
0.5
5,609.075896
20231101.ro_4709_23
https://ro.wikipedia.org/wiki/Artemis
Artemis
Cultele zeilor mitologiei grecești sunt adesea vechi și adevărata lor întindere și popularitate este greu de determinat în zilele de azi. Ce rămâne se bazează pe mărturiile celor care trăiră atunci, printre care geografi și călători precum Strabon și Pausanias, și descoperiri arheologice.
0.5
5,609.075896
20231101.ro_4709_24
https://ro.wikipedia.org/wiki/Artemis
Artemis
George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
0.5
5,609.075896
20231101.ro_942865_1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Combinare
Combinare
Din punct de vedere formal, o k-combinare a unei mulțimi S este o submulțime de k elemente distincte ale lui S. Dacă această mulțime are n elemente, numărul k-combinărilor este egal cu coeficientul binomial.
0.5
5,599.606463
20231101.ro_942865_2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Combinare
Combinare
care poate fi scrisă utilizând factoriali drept atunci când și care este zero când . Mulțimea tuturor k-combinărilor a unei mulțimi S este, uneori, notată
0.5
5,599.606463
20231101.ro_942865_3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Combinare
Combinare
Combinările se referă la combinarea de n lucruri luate câte k odată fără a se repeta. Pentru a face referire la combinările în care repetarea elementelor este permisă, sunt folosiți termeni precum k-selecție, k-multiset sau k-combinare cu repetiții. Dacă în exemplul de mai sus era posibil a avea două fructe de orice fel, ar mai fi existat încă trei 2-selecții: una cu două mere, una cu două portocale și una cu două pere.
0.5
5,599.606463
20231101.ro_942865_4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Combinare
Combinare
Pentru mulțimi mari numărul combinărilor este foarte mare. De exemplu, o mână la poker poate fi descrisă ca o 5-combinare (k=5) de cărți dintr-un pachet de 52 (n=52) de cărți. Cele 5 cărți din mână sunt diferite și ordinea acestora în mână nu contează. Sunt 2.598.960 astfel de combinări posibile, iar șansa de a trage 5 cărți în mod aleatoriu este de 1 / 2.598.960.
0.5
5,599.606463
20231101.ro_942865_5
https://ro.wikipedia.org/wiki/Combinare
Combinare
Numărul k-combinărilor dintr-o mulțime dată S cu n elemente este, de obicei, notat, în combinatorica elementară sau oricare dintre aceste moduri: , , sau (prima variantă fiind utilizată în lumea anglofonă, în timp ce ultima formă constituie standardul folosit în România, Franța, Rusia, China). Același număr, totuși, apare în multe alte contexte matematice, unde este notat drept ; în mod notabil, apare drept coeficient în formula binomială, de acolo provenindu-i și numele de coeficient binomial. Putem defini pentru toate numerele naturale k într-o singură expresie prin relația
1
5,599.606463
20231101.ro_942865_6
https://ro.wikipedia.org/wiki/Combinare
Combinare
din care se observă clar că și pentru k > n. Pentru a vedea că acești coeficienți numără k-combinații din S, putem considera o colecție de n variabile distincte Xs identificate de elementele s ale mulțimii S și extinde produsul așa încât să cuprindă toate valorile din S:
0.5
5,599.606463
20231101.ro_942865_7
https://ro.wikipedia.org/wiki/Combinare
Combinare
aceasta are termeni diferiți ce corespund tuturor submulțimilor lui S, fiecare submulțime oferind produsul variabilelor corespunzătoare Xs.
0.5
5,599.606463
20231101.ro_942865_8
https://ro.wikipedia.org/wiki/Combinare
Combinare
Coeficienții binomiali pot fi calculați explicit în numeroase moduri. Pentru a îi afla pe toți pentru explicitări până la , putem folosi (pe lângă cazurile de bază abordate deja) relația de recurență
0.5
5,599.606463
20231101.ro_942865_9
https://ro.wikipedia.org/wiki/Combinare
Combinare
Numărătorul constituie numărul de k-permutări de n elemente (secvențe de k valori distincte din mulțimea S), în timp ce numitorul reprezintă numărul de astfel de k-permutări care dau aceeași k-combinație când ordinea este ignorată.
0.5
5,599.606463
20231101.ro_228115_15
https://ro.wikipedia.org/wiki/Familie
Familie
În unele instanțe, familia extinsă locuiește fie cu sau în locul unui membru al familiei apropiate. Aceste familii includ, într-o gospodărie sau în imediata apropiere, rude din familie imediată. Un exemplu ar fi un părinte în vârstă care se mută cu copiii săi din cauza bătrâneții. În culturile occidentale moderne, dominate de constructe familiale imediate, termenul a ajuns să fie folosit generic pentru a se referi la bunici, unchi, mătuși și veri, indiferent dacă locuiesc împreună în aceeași gospodărie sau nu. Cu toate acestea, se poate referi și la o unitate familială în care mai multe generații trăiesc împreună într-o singură gospodărie. În unele culturi, termenul este folosit ca sinonim cu familia consanguină.
0.5
5,587.513505
20231101.ro_228115_16
https://ro.wikipedia.org/wiki/Familie
Familie
Într-o familie stem, un fel de familie extinsă, discutată pentru prima dată de Frédéric Le Play, părinții vor locui cu un copil și soțul/soția acestuia, precum și cu copiii celor doi, în timp ce ceilalți copii vor părăsi casa sau vor rămâne în ea, necăsătoriți. Familia stem este uneori asociată cu practici inegalitare de moștenire, ca în Japonia și Coreea, dar termenul a fost folosit, de asemenea, în unele contexte pentru a descrie un tip de familie în care părinții locuiesc cu un copil căsătorit, cu soțul și copiii acestuia, dar transferul de terenuri și bunuri mobile este mai mult sau mai puțin egalitar, ca în cazul României tradiționale, al nord-estului Thailandei sau al popoarelor indigene mezoamericane. În aceste cazuri, copilul care are grijă de părinți primește, de obicei, casa pe lângă partea sa de pământ și bunuri mobile.
0.5
5,587.513505
20231101.ro_228115_17
https://ro.wikipedia.org/wiki/Familie
Familie
Familia monoparentală constă dintr-un părinte și copiii săi, în cazul în care părintele este fie văduv, divorțat (și nerecăsătorit), fie nu a fost niciodată căsătorit. Părintele poate avea custodia exclusivă a copiilor, sau părinții separați pot avea un aranjament parental în comun, în care copiii își împart timpul (posibil în mod egal) între două familii monoparentale diferite, sau între o familie monoparentală și o familie amestecată. În comparație cu custodia exclusivă, bunăstarea fizică, mentală și socială a copiilor poate fi îmbunătățită prin aranjamentele de colaborare a părinților despărțiți, copiii având astfel acces mai mare la ambii adulți. Majoritatea familiilor monoparentale sunt conduse de o mamă, dar numărul familiilor monoparentale conduse de tați este în creștere.
0.5
5,587.513505
20231101.ro_228115_18
https://ro.wikipedia.org/wiki/Familie
Familie
Violența domestică este violența care are loc în cadrul familiei. Înțelegerea juridică și socială a conceptului de violență domestică diferă în funcție de cultură. Definiția termenului variază în funcție de contextul în care este folosit. Acesta poate fi definit diferit în contexte medicale, juridice, politice sau sociale. Definițiile au variat de-a lungul timpului și variază în diferite părți ale lumii.
0.5
5,587.513505
20231101.ro_228115_19
https://ro.wikipedia.org/wiki/Familie
Familie
Violența în familie este o definiție mai largă, adesea folosită pentru a include abuzul asupra copiilor, abuzul asupra bătrânilor și alte acte de violență între membrii familiei.
1
5,587.513505
20231101.ro_228115_20
https://ro.wikipedia.org/wiki/Familie
Familie
Există o legislație pentru a preveni și sancționa comiterea acestor infracțiuni. Există legi privind activitatea sexuală familială, care prevede că este o infracțiune penală să ai orice fel de relație sexuală între bunici, părinți, frați, frați, mătuși sau unchi.
0.5
5,587.513505
20231101.ro_228115_21
https://ro.wikipedia.org/wiki/Familie
Familie
Abuzul vârstnicilor este, conform OMS: „un act unic sau repetat, sau o lipsă de acțiune adecvată, care are loc în cadrul oricărei relații în care există o așteptare de încredere și care cauzează prejudicii sau suferință unei persoane în vârstă”.
0.5
5,587.513505
20231101.ro_228115_22
https://ro.wikipedia.org/wiki/Familie
Familie
Căsătoriile forțate și căsătoriile cu copii sunt practicate în anumite regiuni ale lumii, în special în Asia și Africa, iar aceste tipuri de căsătorii sunt asociate cu o rată ridicată a violenței domestice.
0.5
5,587.513505
20231101.ro_228115_23
https://ro.wikipedia.org/wiki/Familie
Familie
O căsătorie forțată este o căsătorie în care unul sau ambii participanți sunt căsătoriți fără consimțământul lor liber exprimat. Linia dintre căsătoria forțată și căsătoria consensuală poate deveni neclară, deoarece normele sociale ale multor culturi impun ca nimeni să nu se opună niciodată dorinței părinților/rudelor sale în ceea ce privește alegerea soțului/soției; în astfel de culturi nu este necesar să apară violența, amenințările, intimidarea etc., persoana pur și simplu „consimte” la căsătorie chiar dacă nu o dorește, din presiunea și datoria socială implicită.
0.5
5,587.513505