text
stringlengths
0
130k
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ART. 1 Pe data prezentei hotãrîri, stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, prevãzute în Instrucţiunile pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor sãvîrşite în domeniul apelor, aprobate prin <>Hotarairea Consiliului de Miniştri nr. 342/1963 , sînt de competenta Consiliului Superior al Agriculturii. ART. 2 Consiliul Superior al Agriculturii va putea stabili amenzi pînã la suma de 1.000 lei pentru contravenţiile sãvîrşite în domeniul lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare de angajaţii organizaţiilor socialiste. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ION GHEORGHE MAURER ---------------
În temeiul prevederilor Decretului nr. 20/1966 pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Agriculturii şi a consiliilor agricole regionale, raionale, şi orãşeneşti, <>Decretului nr. 184/1954 pentru reglementarea sanctionarii contravenţiilor, republicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 28 mai 1955 şi articolului 18 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1279/1967 privind administrarea şi finanţarea lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, precum şi aprobarea tarifelor pentru unele prestãri de servicii; Avînd în vedere dispoziţiile <>Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 2351/1967 privind sancţionarea contravenţiilor sãvîrşite în domeniul lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare; Consiliul Superior al Agriculturii emite urmãtoarele instrucţiuni: ART. 1 Constituie contravenţii în domeniul lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare aflate în administrarea organizaţiilor din subordinea Consiliului Superior al Agriculturii şi cooperativelor agricole de producţie urmãtoarele fapte: a) circulaţia ori trecerea vehiculelor de orice fel sau a animalelor pe diguri, baraje, canale sau orice alte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, precum şi prin zonele de protecţie a acestora, în afarã de cazul în care circulaţia sau trecerea se face prin locuri anume destinate în acest scop (rampe, poduri, podeţe, vaduri); de asemenea, stationarea vehiculelor de orice fel sau a animalelor în locurile menţionate mai sus; b) pasunatul animalelor pe diguri, baraje de pãmînt sau orice alte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, inclusiv zonele de protecţie a acestora, precum şi degradarea ierbii de pe asemenea lucrãri; c) adaparea animalelor în canalele de irigaţii şi de desecare sau în bazinele de acumulare, în alte locuri decît cele anume destinate şi amenajate în acest scop de cãtre organizaţia în a carei administrare se afla lucrãrile respective; d) folosirea lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare ca scaldatori pentru animale; e) aruncarea gunoaielor şi cadavrelor de animale pe diguri şi baraje, în canale şi bazine de acumulare, precum şi în zonele de protecţie a acestora; f) evacuarea apelor folosite în canale şi bazine de acumulare, fãrã o prealabilã epurare şi fãrã aprobãrile legale; g) degradarea sau infectarea apelor din canale şi bazine de acumulare prin topirea cinepii sau a altor plante ce produc efecte similare, precum şi în orice alt mod; h) captarea gravitationala sau cu instalaţii mecanice, a apei din canalele de irigaţii şi de desecare sau din bazinele de acumulare, fãrã aprobarea organizaţiilor care au în administrare aceste lucrãri; i) folosirea de instalaţii de priza la canalele de aductiune cu un debit mai mare decît cel autorizat sau folosirea de prize în alte amplasamente decît cele stabilite de organizaţiile care administreazã lucrãrile de îmbunãtãţiri funciare; j) captarea şi folosirea apei în alte condiţii decît cele stabilite prin contract; k) instalarea de conducte prin, peste sau pe sub diguri, baraje şi canale sau în zonele de protecţie a acestora, fãrã aprobarea organizaţiilor care au în administrare lucrãrile respective; l) executarea de gropi ori construcţii sau înfiinţarea de plantaţii pe terenurile aflate pe o zona de 20 m de-a lungul digurilor, barajelor şi canalelor, pe ambele pãrţi, fãrã acordul organizaţiilor care au în administrare aceste lucrãri; m) executarea de arãturi, sãpãturi, gropi, santuri, precum şi implintarea de stilpi în diguri, baraje de pãmînt sau pe alte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare şi în zonele de protecţie ale acestora, sau orice alta deteriorare, prin orice mijloc, a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare; n) dislocarea sau deplasarea mirelor, barierelor, bornelor, reperelor sau a altor semne tehnice ori topografice folosite în sectorul lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, ori deteriorarea puţurilor pentru observaţii hidrogeologice; o) depozitarea de materiale de orice fel pe diguri, canale sau în zonele de protecţie ale acestora, fãrã aprobarea organizaţiei care are în administrare lucrãrile respective; p) taierea arborilor, tufelor şi puietilor din perdelele de protecţie a digurilor, bazinelor de acumulare, canalelor şi din consolidãrile de maluri executate pentru protecţia lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, fãrã aprobarea organizaţiei care le are în administrare; r) cositul ierbii de pe diguri, baraje, canale şi alte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, inclusiv zonele de protecţie ale acestora, fãrã indreptatire legalã; s) reducerea latimii drumurilor de exploatare amplasate în lungul digurilor sau canalelor; t) extragerea de pãmînt, nisip, pietriş sau orice alte materiale din perimetrul lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare; u) manevrarea stavilarelor, a barierelor sau a altor lucrãri hidrotehnice, de cãtre alte persoane decît cele împuternicite pentru aceasta; v) neintretinerea şi nerespectarea normativelor tehnice de întreţinere şi exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, emise de Consiliul Superior al Agriculturii-Departamentul imbunatatirilor funciare; x) refuzul de a prezenta avizele şi autorizaţiile legale de folosire a apelor, de evacuare a apelor folosite sau de exploatare a materialelor din sursele de apa amenajate hidroameliorativ, la cererea organelor de control ale Consiliului Superior al Agriculturii-Departamentul imbunatatirilor funciare; z) refuzul de a permite persoanelor împuternicite accesul pe terenurile organizaţiilor care au în administrare lucrãri de îmbunãtãţiri funciare şi în incintele beneficiarilor de prestaţii hidroameliorative în vederea exercitãrii dreptului de control al modului în care se întreţin şi se exploateazã lucrãrile de îmbunãtãţiri funciare, în afarã de cazul în care potrivit actelor normative este necesarã o autorizaţie specialã. ART. 2 Contravenţiile prevãzute în art. 1 se sancţioneazã, dupã caz, astfel: a) angajaţii în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau rãspunzãtori din cadrul organizaţiilor socialiste: - cu amenda de la 100 la 500 lei, în cazul contravenţiilor de la lit. e, g, j, k, n, r, s, u, x; - cu amenda de la 100 la 1000 lei, în cazul contravenţiilor de la lit. a, b, c, d, f, h, i, l, m, o, p, t, v, z; b) persoanele particulare, cu amenda de la 25 la 150 lei. ART. 3 Despãgubirile datorate pentru pagubele pricinuite prin sãvîrşirea vreuneia din contravenţiile prevãzute în prezentele instrucţiuni vor fi stabilite potrivit dreptului comun. ART. 4 Obiectele care au servit direct la sãvîrşirea contravenţiei sau reprezintã produsul contravenţiei sînt supuse confiscãrii, dacã aparţin contravenientului. Organele de constatare a contravenţiilor reţin obiectele în vederea confiscãrii, iar confiscarea se face în conformitate cu prevederile <>art. 20 din Decretul nr. 184/1954 , de cãtre organul care rezolva procesele verbale de constatare. ART. 5 Dacã faptele sînt sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, ele se pedepsesc în conformitate cu legea penalã. În acest caz, procesul verbal de constatare va fi înaintat organelor de urmãrire penalã. ART. 6 Contravenţiile prevãzute în instrucţiunile de fata se constata prin procese verbale de cãtre angajaţii Departamentului imbunatatirilor funciare împuterniciţi în acest scop. ART. 7 Procesele verbale de constatare se rezolva de directorii direcţiilor regionale de îmbunãtãţiri funciare şi organizarea teritoriului din subordinea Consiliul Superior al Agriculturii-Departamentului imbunatatirilor funciare în raza cãrora au fost sãvîrşite contravenţiile. ART. 8 Organul competent rezolva procesul verbal de constatare a contravenţiei dupã cum urmeazã: a) Dacã procesul verbal de constatare a contravenţiei este întemeiat, îl aproba, aplicind totodatã şi sancţiunea printr-o încheiere motivatã. În încheiere se va mentiona şi dispoziţia din actul normativ pe baza cãreia s-a aplicat sancţiunea. b) Dacã procesul-verbal de constatare a contravenţiei este neîntemeiat, acesta se anuleazã printr-o încheiere motivatã. c) Declara confiscat sau dispune restituirea cãtre cei în drept, prin încheiere motivatã, a obiectului reţinut pentru confiscare, dupã cum sînt îndeplinite sau nu condiţiile prevãzute în <>art. 8 din Decretul nr. 184/1954 ; Procesele verbale de constatare a contravenţiilor se rezolva în termen de cel mult o luna de la sãvârşirea contravenţiei, fãrã citarea contravenientului, iar încheierea de aplicare a amenzii va fi comunicatã contravenientului împreunã cu procesul verbal de constatare a contravenţiei, în copii, în termen de cel mult doua luni de la aceeaşi data. Prin încheierea de aplicare a amenzii, cel care a savirsit contravenţia va fi somat sa achite amenda, cu precizarea ca dacã nu o achitã în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii se va proceda la executarea silitã. ART. 9 Impotriva încheierilor de sancţionare contravenienţii pot face plîngere în termen de 15 zile de la comunicare. Plîngerea se va depune la organul care a aplicat sancţiunea sau direct la tribunalul popular în raza cãruia domiciliazã contravenientul. Preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, NICOLAE GIOSAN --------------
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România hotãrãşte : ARTICOL UNIC Se aproba <>Decretul nr. 32/1967 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional de Turism al Republicii Socialiste România. Aceasta lege a fost votatã de Marea Adunare Nationala la 26 iulie 1967, cu unanimitatea voturilor celor 455 deputaţi prezenţi la şedinţa. Preşedintele Marii Adunãri Naţionale, ŞTEFAN VOITEC ÎN CONFORMITATE CU DISPOZIŢIILE ARTICOLULUI 57 DIN CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, SEMNAM ACEASTA LEGE. Preşedintele Consiliului de Stat CHIVU STOICA ----------
Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Somalia, în dorinta de a extinde relaţiile culturale dintre cele doua tari în interesul dezvoltãrii continue şi al intaririi relaţiilor de prietenie dintre republica Socialistã România şi Republica Somalia pe baza respectãrii reciproce a principiilor suveranitãţii, egalitãţii în drepturi, neamestecului în treburile interne ale celeilalte tari şi al avantajului reciproc, au cãzut de acord asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Pãrţile contractante vor promova, dupã posibilitãţi şi necesitaţi, dezvoltarea colaborãrii, schimbul de experienta şi de realizari din domeniul ştiinţei, învãţãmîntului superior şi învãţãmîntului public, protecţiei sãnãtãţii, literaturii, artelor şi sportului prin schimburi de delegaţii şi vizite individuale. De asemenea, vor incuraja informarea reciprocã a popoarelor lor asupra culturii celeilalte Pãrţi şi în acest scop vor invita ansambluri muzicale şi teatrale, actori, vor organiza concerte, expoziţii de arta, conferinţe s.a. Pãrţile contractante vor promova schimburile culturale între organizaţiile neguvernamentale ale ambilor tari. ART. 2 Cele doua Pãrţi contractante vor incuraja schimbul de cãrţi, reviste, programe de radio, înregistrãri muzicale şi filme documentare între instituţiile competente din cele doua tari. ART. 3 Pãrţile contractante sînt de acord sa incurajeze ajutorul reciproc în pregãtirea de cadre calificate în domeniul industriei, agriculturii, ştiinţei şi culturii, în instituţiile de învãţãmînt superior din cealaltã ţara. ART. 4 Pãrţile contractante vor realiza schimburi reciproce de studenţi. În acest scop, fiecare Parte contractantã va oferi, dupã posibilitãţi, un anumit numãr de burse în instituţiile de învãţãmînt superior şi ştiinţifice ale tarii sale, pentru pregãtire şi specializare. ART. 5 Pãrţile contractante îşi exprima dorinta de a efectua schimburi de profesori din instituţiile de învãţãmînt, precum şi de alţi lucrãtori din domeniul învãţãmîntului, ştiinţei şi culturii, pentru activitate în instituţiile de învãţãmînt, prelegeri sau cursuri. ART. 6 Fiecare Parte contractantã va incuraja, dupã posibilitãţi, studierea, în instituţiile sale de învãţãmînt, a istoriei, geografiei şi culturii celeilalte tari. ART. 7 Pãrţile contractante vor incuraja contractele dintre bibliotecile lor naţionale, muzee şi alte instituţii similare, în scopul schimbului reciproc de materiale ştiinţifice, literare şi periodice. ART. 8 Ambele Pãrţi contractante sînt de acord sa creeze condiţii favorabile pentru traducerea şi publicarea de cãrţi, broşuri şi reviste din domeniul ştiinţei, culturii şi artelor celeilalte tari. ART. 9 Pãrţile contractante vor promova colaborarea dintre organizaţiile sportive ale celor doua tari, în interesul dezvoltãrii sportului în general şi pentru organizarea de competitii sportive între sportivii celor doua tari. Ele vor incuraja vizitele turistice ale cetãţenilor romani în Republica Somalia şi ale cetãţenilor somalezi în Republica Socialistã România. ART. 10 1. Prezentul Acord va fi realizat în mod obişnuit pe baza unor planuri periodice, precizînd termenele aplicãrii sale, inclusiv condiţiile financiare de realizare a schimburilor. 2. Pentru încheierea planurilor sus-menţionate vor avea loc periodic discuţii pe cai diplomatice. Dacã ambele Pãrţi vor gãsi necesar, discutiile susmenţionate pot avea loc, alternativ în Republica Socialistã România şi Republica Somalia, între reprezentaţii desemnaţi de fiecare guvern. ART. 11 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii, conform procedurii constituţionale a fiecãrei Pãrţi contractante şi va intra în vigoare la data notificãrii ultimei aprobãri. Acest Acord va fi valabil pe o perioada de 5 ani, începînd de la data intrãrii lui în vigoare. La expirarea acestei perioade, Acordul va putea fi reînnoit de fiecare data prin tacitã reconductie, pentru noi perioade de cîte 5 ani, atita timp cît una din Pãrţile contractante nu îşi va manifesta în scris intenţia de a-l denunta, cu 6 luni înainte de data expirãrii. Semnat la Bucureşti la 20 aprilie 1967, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi limba engleza, ambele texte fiind deopotrivã autentice. ---------
Consiliului de Miniştri Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Acordul de colaborare culturalã între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Somalia, semnat la 20 aprilie 1967 la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET ACORD de colaborare culturalã între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Somalia Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Somalia, în dorinta de a extinde relaţiile culturale dintre cele doua tari în interesul dezvoltãrii continue şi al intaririi relaţiilor de prietenie dintre republica Socialistã România şi Republica Somalia pe baza respectãrii reciproce a principiilor suveranitãţii, egalitãţii în drepturi, neamestecului în treburile interne ale celeilalte tari şi al avantajului reciproc, au cãzut de acord asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Pãrţile contractante vor promova, dupã posibilitãţi şi necesitaţi, dezvoltarea colaborãrii, schimbul de experienta şi de realizari din domeniul ştiinţei, învãţãmîntului superior şi învãţãmîntului public, protecţiei sãnãtãţii, literaturii, artelor şi sportului prin schimburi de delegaţii şi vizite individuale. De asemenea, vor incuraja informarea reciprocã a popoarelor lor asupra culturii celeilalte Pãrţi şi în acest scop vor invita ansambluri muzicale şi teatrale, actori, vor organiza concerte, expoziţii de arta, conferinţe s.a. Pãrţile contractante vor promova schimburile culturale între organizaţiile neguvernamentale ale ambilor tari. ART. 2 Cele doua Pãrţi contractante vor incuraja schimbul de cãrţi, reviste, programe de radio, înregistrãri muzicale şi filme documentare între instituţiile competente din cele doua tari. ART. 3 Pãrţile contractante sînt de acord sa incurajeze ajutorul reciproc în pregãtirea de cadre calificate în domeniul industriei, agriculturii, ştiinţei şi culturii, în instituţiile de învãţãmînt superior din cealaltã ţara. ART. 4 Pãrţile contractante vor realiza schimburi reciproce de studenţi. În acest scop, fiecare Parte contractantã va oferi, dupã posibilitãţi, un anumit numãr de burse în instituţiile de învãţãmînt superior şi ştiinţifice ale tarii sale, pentru pregãtire şi specializare. ART. 5 Pãrţile contractante îşi exprima dorinta de a efectua schimburi de profesori din instituţiile de învãţãmînt, precum şi de alţi lucrãtori din domeniul învãţãmîntului, ştiinţei şi culturii, pentru activitate în instituţiile de învãţãmînt, prelegeri sau cursuri. ART. 6 Fiecare Parte contractantã va incuraja, dupã posibilitãţi, studierea, în instituţiile sale de învãţãmînt, a istoriei, geografiei şi culturii celeilalte tari. ART. 7 Pãrţile contractante vor incuraja contractele dintre bibliotecile lor naţionale, muzee şi alte instituţii similare, în scopul schimbului reciproc de materiale ştiinţifice, literare şi periodice. ART. 8 Ambele Pãrţi contractante sînt de acord sa creeze condiţii favorabile pentru traducerea şi publicarea de cãrţi, broşuri şi reviste din domeniul ştiinţei, culturii şi artelor celeilalte tari. ART. 9 Pãrţile contractante vor promova colaborarea dintre organizaţiile sportive ale celor doua tari, în interesul dezvoltãrii sportului în general şi pentru organizarea de competitii sportive între sportivii celor doua tari. Ele vor incuraja vizitele turistice ale cetãţenilor romani în Republica Somalia şi ale cetãţenilor somalezi în Republica Socialistã România. ART. 10 1. Prezentul Acord va fi realizat în mod obişnuit pe baza unor planuri periodice, precizînd termenele aplicãrii sale, inclusiv condiţiile financiare de realizare a schimburilor. 2. Pentru încheierea planurilor sus-menţionate vor avea loc periodic discuţii pe cai diplomatice. Dacã ambele Pãrţi vor gãsi necesar, discutiile susmenţionate pot avea loc, alternativ în Republica Socialistã România şi Republica Somalia, între reprezentaţii desemnaţi de fiecare guvern. ART. 11 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii, conform procedurii constituţionale a fiecãrei Pãrţi contractante şi va intra în vigoare la data notificãrii ultimei aprobãri. Acest Acord va fi valabil pe o perioada de 5 ani, începînd de la data intrãrii lui în vigoare. La expirarea acestei perioade, Acordul va putea fi reînnoit de fiecare data prin tacitã reconductie, pentru noi perioade de cîte 5 ani, atita timp cît una din Pãrţile contractante nu îşi va manifesta în scris intenţia de a-l denunta, cu 6 luni înainte de data expirãrii. Semnat la Bucureşti la 20 aprilie 1967, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi limba engleza, ambele texte fiind deopotrivã autentice. ---------
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege: ARTICOL UNIC Se aproba <>Decretul nr. 884/1967 privind inventiile, inovatiile şi rationalizarile. ------------
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege: ARTICOL UNIC Se aproba <>Decretul nr. 887/1967 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor privind poluarea apelor marii de cãtre nave maritime.
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Acordul între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Italiene privind transporturile internaţionale rutiere, semnat la Roma la 14 iulie 1966. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ION GHEORGHE MAURER ACORD între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Italiene privind transporturile internaţionale rutiere Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Italiene, ţinînd seama de dorinta de a reglementa transporturile de cãlãtori şi mãrfuri efectuate între cele doua tari prin mijlocirea vehiculelor comerciale rutiere, precum şi tranzitul prin teritoriile respective, au cãzut de acord asupra celor ce urmeazã: A. TRANSPORTUL DE CĂLĂTORI Transporturi de cãlãtori pe linii permanente ART. 1 Este considerat transport de cãlãtori pe linie permanenta în baza prezentului Acord, acela efectuat pe un itinerariu determinat, cu orarii şi tarife prestabilite şi anterior publicate. Asemenea transport este autorizat sa depunã şi sa ia cãlãtori la capetele de linie şi în alte localitãţi fixate de orar. Vehiculele cu care este efectuat transportul trebuie sa satisfacã nevoile normale de trafic. Poate fi acceptat, pentru a fi transportat, orice cãlãtor care se prezintã la punctele de plecare sau în alte puncte de oprire pe parcurs, în limita locurilor libere. ART. 2 Transporturile de cãlãtori pe linii permanente sînt înfiinţate în baza unor concesiuni corespunzãtoare, aprobate de autoritãţile competente ale celor doua tari, fiecare pentru partea de parcurs de pe propriul sau teritoriu şi pe baza de reciprocitate. Concesiunile vor fi acordate în baza unei cereri prezentate de întreprinderi autoritãţilor competente din propria ţara. Asemenea cereri trebuie sa conţinã itinerariul, orariul, tarifele, descrierea materialului rulant şi orice alta indicaţie utila. Autoritatea competenta care primeşte cererea, dacã o retine ca demna de a fi luatã în consideraţie, o transmite cu avizul sau favorabil autoritãţii celeilalte tari, împreunã cu documentaţia necesarã. La stabilirea liniilor permanente de cãlãtori, autoritalile competente ale fiecãrei Pãrţi contractante vor tine seama de necesitãţile traficului şi de eficienta lor economicã. ART. 3 Toate celelalte cãlãtorii cu autobuzele se vor efectua în regim de autorizaţii, pe baza înţelegerilor dintre autoritãţile competente ale celor doua tari. ART. 4 Autovehiculele uneia din Pãrţile contractante nu pot efectua transporturi de cãlãtori între doua puncte situate pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, decît cu autorizaţia autoritãţii competente a acestei Pãrţi. ART. 5 Biletele de cãlãtorie sînt plãtite în moneda Partii contractante pe teritoriul cãreia acestea sînt eliberate. În mod analog vor putea fi plãtite biletele dus-întors dacã autoritãţile competente ale Pãrţilor contractante autorizeaza eliberarea lor. B. TRANSPORTUL DE MĂRFURI ART. 6 În sensul prezentului Acord, prin transporturi internaţionale de mãrfuri se înţeleg acele transporturi efectuate în contul terţilor sau pe cont propriu, de provenienta sau cu destinaţia uneia din cele doua tari, sau în tranzit prin teritoriul uneia din cele doua tari efectuate cu autovehiculele înmatriculate în unul din cele doua state contractante. ART. 7 Întreprinderile care îşi au sediul pe teritoriul uneia din cele doua tari nu sînt autorizate sa efectueze transporturi între doua localitãţi situate pe teritoriul celeilalte tari şi nici sa ia incarcatura de mãrfuri de pe teritoriul celeilalte tari, cu destinaţia unei tari terţe. ART. 8 Pentru a efectua transporturi pe teritoriul uneia din cele doua state, autovehiculul înmatriculat în celãlalt stat trebuie sa fie însoţit de o autorizaţie. Sînt scutite de autorizaţii de transport: a) transporturile pentru mutari cu autovehicule special amenajate şi exclusiv folosite în acest scop; b) transporturile de cadavre omeneşti; c) transporturile pentru materiale destinate tirgurilor sau expozitiilor; d) transporturile de cai de curse, automobile sau motociclete de cursa sau de obiecte sportive de orice fel, destinate manifestãrilor sportive; e) transporturile de instrumente muzicale, materiale şi recuzite pentru teatru; f) transporturile de aparatura pentru înregistrãri radiofonice, de televiziune sau cinematografice. Excepţiile de la literele c la f rãmîn valabile numai dacã obiectele prevãzute sînt reexportate în ţara de origine. Autorizaţia este valabilã pentru fiecare vehicul în parte sau pentru vehiculul cu remorca sa, care pot intra pe teritoriul uneia din cele doua tari sau sa-l tranziteze, cu sau fãrã incarcatura. ART. 9 Autorizaţiile necesare autovehiculelor romane care circula pe teritoriul italian sînt eliberate de autoritatea competenta romana pe formulare care îi vor fi trimise de autoritatea competenta italiana, în limitele contingentului stabilit de Comisia mixtã, conform art. 23. Autorizaţiile necesare autovehiculelor italiene care circula pe teritoriul roman sînt eliberate de autoritatea competenta italiana, pe formulare care îi vor fi trimise de autoritatea competenta romana, în limitele contingentului stabilit de sus-numita Comisie mixtã. În acest scop, autoritãţile competente ale celar doua tari îşi vor trimite formularele necesare. ART. 10 Autorizaţiile prevãzute la art. 9 de mai sus sînt de doua feluri: a) autorizaţie de cãlãtorie valabilã pentru o singura cãlãtorie dus-întors, care trebuie sa se efectueze. În termen de o luna de la data eliberãrii ei; b) autorizaţie pentru un numãr nelimitat de cãlãtorii, care urmeazã sa fie efectuate într-o perioada de valabilitate indicatã în autorizaţie şi care nu poate fi mai mare de un an. ART. 11 Autorizaţiile trebuie sa fie stampilate de vama la intrarea şi la ieşirea din ţara pentru care au fost eliberate. ART. 12 Autoritãţile competente ale celor doua tari îşi comunica trimestrial numãrul autorizaţiilor eliberate şi la sfîrşitul fiecãrui an calendaristic îşi restituie formularele indicate la articolul 9, care nu au fost utilizate pînã la acea data. C. DISPOZIŢII GENERALE ART. 13 Fiecare Parte contractantã consimte intrarea pe teritoriul sau, cu scutirea temporarã de drepturi vamale şi taxe datorate importului, fãrã interziceri şi restrictii de import, a autovehiculelor înmatriculate pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, cu condiţia ca la reexportare acestea sa fie însoţite de un document de import temporar care sa garanteze plata drepturilor şi taxelor de mai sus. ART. 14 Conducãtorul auto şi ceilalţi membri ai echipajului vehiculului pot importa temporar cu scutire de drepturi vamale şi taxe de intrare obiectele necesare nevoilor lor personale, în cantitate proporţionalã cu durata şederii lor pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. Sînt, de asemenea, scutite de drepturi vamale şi de taxa de intrare proviziile alimentare de cãlãtorie şi o redusã cantitate de tutun, havane şi tigari pentru folosul lor personal. ART. 15 Sînt admise cu scutire de drepturi vamale şi taxe de intrare şi fãrã prohibiţii şi restrictii, combustibilul şi carburanţii aflaţi în rezervoarele normale ale vehiculelor importate temporar, intelegindu-se ca rezervorul normal este acela prevãzut de constructor pentru tipul vehiculului în cauza. ART. 16 Piesele de schimb destinate reparatiei vehiculului importat anterior temporar sînt introduse cu scutire temporarã de drepturi vamale şi de taxe de intrare, fãrã prohibiţii şi restrictii de import. Pãrţile contractante pot pretinde ca aceste piese de schimb sa fie însoţite de un document de import temporar. Pentru piesele înlocuite şi nereexportate, excepţie fãcînd piesele cedate gratuit statului pe teritoriul cãruia s-a fãcut importul temporar sau cele distruse pe cheltuiala interesatilor sub control oficial, este necesarã plata drepturilor vamale şi a taxelor de intrare, în conformitate cu legislaţia tarii de import. ART. 17 Întreprinderile care îşi au sediul pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante şi care transporta mãrfuri sau cãlãtori în baza prezentului Acord, sînt supuse la plata impozitelor pe vehicule şi asupra transporturilor efectuate pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. ART. 18 Echipajele vehiculelor care circula pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante în virtutea prezentului Acord vor fi în posesia documentelor prevãzute în legislaţia nationala a fiecãrei Pãrţi. ART. 19 Autoritãţile competente ale Pãrţilor contractante fixeazã de comun acord şi, dacã este cazul, prin intermediul Comisiei mixte, conform art. 23, modalitãţile privind schimbul documentelor necesar şi al datelor statistice. ART. 20 Transferurile valutare privind transporturile efectuate în virtutea prezentului Acord sînt reglementate de acordurile de plati, în vigoare între cele doua tari în momentul efectuãrii plãţilor respective. ART. 21 În cazul nerespectãrii uneia din dispoziţiile prezentului Acord, comisã pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante, autoritatea competenta a tarii de înmatriculare a vehiculului va trebui, la cererea autoritãţii competente a celeilalte Pãrţi contractante, sa ia impotriva transportatorului mãsurile necesare, dupã caz, informind despre aceasta şi cealaltã Parte contractantã. ART. 22 Transportatorii sînt obligaţi sa respecte legile şi regulamentele Statului contractant pe teritoriul cãruia se afla. ART. 23 Fiecare Parte contractantã notifica celeilalte Pãrţi, care sînt autoritãţile competente autorizate sa reglementeze problemele relative la aplicarea prezentului Acord. Reprezentanţii sus-mentionatelor autoritãţi competente se întrunesc în Comisie mixtã pentru a stabili modalitãţile de efectuare a transporturilor de cãlãtori şi a contingentelor de autorizaţii prevãzute la art. 9, pentru a rezolva orice eventuale dificultãţi, pentru a stabili formularele concesiunilor şi autorizaţiilor şi pentru a examina modalitatea eliberãrii lor. Comisia mixtã va mai putea propune autoritãţilor competente mãsuri de natura sa faciliteze şi dezvolte transporturile dintre cele doua tari. Deciziile Comisiei mixte sînt supuse aprobãrii autoritãţilor competente ale celor doua Pãrţi contractante. ART. 24 În caz ca apar îndoieli sau divergenţe cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentului Acord, Pãrţile contractante vor cauta sa le rezolve prin negocieri directe, de cãtre autoritãţile competente sau, dacã astfel de negocieri nu ajung la un bun rezultat, pe cai diplomatice. ART. 25 Prezentul Acord va intra în vigoare la 15 zile dupã data la care Pãrţile contractante îşi vor fi notificat reciproc ca au îndeplinit toate formele prevãzute în legislaţia lor interna, în scopul aplicãrii lui. Prezentul Acord va rãmîne în vigoare timp de un an şi va fi prelungit tacit, din an în an, cu excepţia denunţãrii fãcute în scris de una din Pãrţile contractante, nu mai tirziu de trei luni înainte de scadenta. Fãcut la Roma la data de 14 iulie 1966, în doua exemplare originale, unul în limba romana şi unul în limba italiana, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. -----------
Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Italiene, ţinînd seama de dorinta de a reglementa transporturile de cãlãtori şi mãrfuri efectuate între cele doua tari prin mijlocirea vehiculelor comerciale rutiere, precum şi tranzitul prin teritoriile respective, au cãzut de acord asupra celor ce urmeazã: A. TRANSPORTUL DE CĂLĂTORI Transporturi de cãlãtori pe linii permanente ART. 1 Este considerat transport de cãlãtori pe linie permanenta în baza prezentului Acord, acela efectuat pe un itinerariu determinat, cu orarii şi tarife prestabilite şi anterior publicate. Asemenea transport este autorizat sa depunã şi sa ia cãlãtori la capetele de linie şi în alte localitãţi fixate de orar. Vehiculele cu care este efectuat transportul trebuie sa satisfacã nevoile normale de trafic. Poate fi acceptat, pentru a fi transportat, orice cãlãtor care se prezintã la punctele de plecare sau în alte puncte de oprire pe parcurs, în limita locurilor libere. ART. 2 Transporturile de cãlãtori pe linii permanente sînt înfiinţate în baza unor concesiuni corespunzãtoare, aprobate de autoritãţile competente ale celor doua tari, fiecare pentru partea de parcurs de pe propriul sau teritoriu şi pe baza de reciprocitate. Concesiunile vor fi acordate în baza unei cereri prezentate de întreprinderi autoritãţilor competente din propria ţara. Asemenea cereri trebuie sa conţinã itinerariul, orariul, tarifele, descrierea materialului rulant şi orice alta indicaţie utila. Autoritatea competenta care primeşte cererea, dacã o retine ca demna de a fi luatã în consideraţie, o transmite cu avizul sau favorabil autoritãţii celeilalte tari, împreunã cu documentaţia necesarã. La stabilirea liniilor permanente de cãlãtori, autoritalile competente ale fiecãrei Pãrţi contractante vor tine seama de necesitãţile traficului şi de eficienta lor economicã. ART. 3 Toate celelalte cãlãtorii cu autobuzele se vor efectua în regim de autorizaţii, pe baza înţelegerilor dintre autoritãţile competente ale celor doua tari. ART. 4 Autovehiculele uneia din Pãrţile contractante nu pot efectua transporturi de cãlãtori între doua puncte situate pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, decît cu autorizaţia autoritãţii competente a acestei Pãrţi. ART. 5 Biletele de cãlãtorie sînt plãtite în moneda Partii contractante pe teritoriul cãreia acestea sînt eliberate. În mod analog vor putea fi plãtite biletele dus-întors dacã autoritãţile competente ale Pãrţilor contractante autorizeaza eliberarea lor. B. TRANSPORTUL DE MĂRFURI ART. 6 În sensul prezentului Acord, prin transporturi internaţionale de mãrfuri se înţeleg acele transporturi efectuate în contul terţilor sau pe cont propriu, de provenienta sau cu destinaţia uneia din cele doua tari, sau în tranzit prin teritoriul uneia din cele doua tari efectuate cu autovehiculele înmatriculate în unul din cele doua state contractante. ART. 7 Întreprinderile care îşi au sediul pe teritoriul uneia din cele doua tari nu sînt autorizate sa efectueze transporturi între doua localitãţi situate pe teritoriul celeilalte tari şi nici sa ia incarcatura de mãrfuri de pe teritoriul celeilalte tari, cu destinaţia unei tari terţe. ART. 8 Pentru a efectua transporturi pe teritoriul uneia din cele doua state, autovehiculul înmatriculat în celãlalt stat trebuie sa fie însoţit de o autorizaţie. Sînt scutite de autorizaţii de transport: a) transporturile pentru mutari cu autovehicule special amenajate şi exclusiv folosite în acest scop; b) transporturile de cadavre omeneşti; c) transporturile pentru materiale destinate tirgurilor sau expozitiilor; d) transporturile de cai de curse, automobile sau motociclete de cursa sau de obiecte sportive de orice fel, destinate manifestãrilor sportive; e) transporturile de instrumente muzicale, materiale şi recuzite pentru teatru; f) transporturile de aparatura pentru înregistrãri radiofonice, de televiziune sau cinematografice. Excepţiile de la literele c la f rãmîn valabile numai dacã obiectele prevãzute sînt reexportate în ţara de origine. Autorizaţia este valabilã pentru fiecare vehicul în parte sau pentru vehiculul cu remorca sa, care pot intra pe teritoriul uneia din cele doua tari sau sa-l tranziteze, cu sau fãrã incarcatura. ART. 9 Autorizaţiile necesare autovehiculelor romane care circula pe teritoriul italian sînt eliberate de autoritatea competenta romana pe formulare care îi vor fi trimise de autoritatea competenta italiana, în limitele contingentului stabilit de Comisia mixtã, conform art. 23. Autorizaţiile necesare autovehiculelor italiene care circula pe teritoriul roman sînt eliberate de autoritatea competenta italiana, pe formulare care îi vor fi trimise de autoritatea competenta romana, în limitele contingentului stabilit de sus-numita Comisie mixtã. În acest scop, autoritãţile competente ale celar doua tari îşi vor trimite formularele necesare. ART. 10 Autorizaţiile prevãzute la art. 9 de mai sus sînt de doua feluri: a) autorizaţie de cãlãtorie valabilã pentru o singura cãlãtorie dus-întors, care trebuie sa se efectueze. În termen de o luna de la data eliberãrii ei; b) autorizaţie pentru un numãr nelimitat de cãlãtorii, care urmeazã sa fie efectuate într-o perioada de valabilitate indicatã în autorizaţie şi care nu poate fi mai mare de un an. ART. 11 Autorizaţiile trebuie sa fie stampilate de vama la intrarea şi la ieşirea din ţara pentru care au fost eliberate. ART. 12 Autoritãţile competente ale celor doua tari îşi comunica trimestrial numãrul autorizaţiilor eliberate şi la sfîrşitul fiecãrui an calendaristic îşi restituie formularele indicate la articolul 9, care nu au fost utilizate pînã la acea data. C. DISPOZIŢII GENERALE ART. 13 Fiecare Parte contractantã consimte intrarea pe teritoriul sau, cu scutirea temporarã de drepturi vamale şi taxe datorate importului, fãrã interziceri şi restrictii de import, a autovehiculelor înmatriculate pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, cu condiţia ca la reexportare acestea sa fie însoţite de un document de import temporar care sa garanteze plata drepturilor şi taxelor de mai sus. ART. 14 Conducãtorul auto şi ceilalţi membri ai echipajului vehiculului pot importa temporar cu scutire de drepturi vamale şi taxe de intrare obiectele necesare nevoilor lor personale, în cantitate proporţionalã cu durata şederii lor pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. Sînt, de asemenea, scutite de drepturi vamale şi de taxa de intrare proviziile alimentare de cãlãtorie şi o redusã cantitate de tutun, havane şi tigari pentru folosul lor personal. ART. 15 Sînt admise cu scutire de drepturi vamale şi taxe de intrare şi fãrã prohibiţii şi restrictii, combustibilul şi carburanţii aflaţi în rezervoarele normale ale vehiculelor importate temporar, intelegindu-se ca rezervorul normal este acela prevãzut de constructor pentru tipul vehiculului în cauza. ART. 16 Piesele de schimb destinate reparatiei vehiculului importat anterior temporar sînt introduse cu scutire temporarã de drepturi vamale şi de taxe de intrare, fãrã prohibiţii şi restrictii de import. Pãrţile contractante pot pretinde ca aceste piese de schimb sa fie însoţite de un document de import temporar. Pentru piesele înlocuite şi nereexportate, excepţie fãcînd piesele cedate gratuit statului pe teritoriul cãruia s-a fãcut importul temporar sau cele distruse pe cheltuiala interesatilor sub control oficial, este necesarã plata drepturilor vamale şi a taxelor de intrare, în conformitate cu legislaţia tarii de import. ART. 17 Întreprinderile care îşi au sediul pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante şi care transporta mãrfuri sau cãlãtori în baza prezentului Acord, sînt supuse la plata impozitelor pe vehicule şi asupra transporturilor efectuate pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. ART. 18 Echipajele vehiculelor care circula pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante în virtutea prezentului Acord vor fi în posesia documentelor prevãzute în legislaţia nationala a fiecãrei Pãrţi. ART. 19 Autoritãţile competente ale Pãrţilor contractante fixeazã de comun acord şi, dacã este cazul, prin intermediul Comisiei mixte, conform art. 23, modalitãţile privind schimbul documentelor necesar şi al datelor statistice. ART. 20 Transferurile valutare privind transporturile efectuate în virtutea prezentului Acord sînt reglementate de acordurile de plati, în vigoare între cele doua tari în momentul efectuãrii plãţilor respective. ART. 21 În cazul nerespectãrii uneia din dispoziţiile prezentului Acord, comisã pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante, autoritatea competenta a tarii de înmatriculare a vehiculului va trebui, la cererea autoritãţii competente a celeilalte Pãrţi contractante, sa ia impotriva transportatorului mãsurile necesare, dupã caz, informind despre aceasta şi cealaltã Parte contractantã. ART. 22 Transportatorii sînt obligaţi sa respecte legile şi regulamentele Statului contractant pe teritoriul cãruia se afla. ART. 23 Fiecare Parte contractantã notifica celeilalte Pãrţi, care sînt autoritãţile competente autorizate sa reglementeze problemele relative la aplicarea prezentului Acord. Reprezentanţii sus-mentionatelor autoritãţi competente se întrunesc în Comisie mixtã pentru a stabili modalitãţile de efectuare a transporturilor de cãlãtori şi a contingentelor de autorizaţii prevãzute la art. 9, pentru a rezolva orice eventuale dificultãţi, pentru a stabili formularele concesiunilor şi autorizaţiilor şi pentru a examina modalitatea eliberãrii lor. Comisia mixtã va mai putea propune autoritãţilor competente mãsuri de natura sa faciliteze şi dezvolte transporturile dintre cele doua tari. Deciziile Comisiei mixte sînt supuse aprobãrii autoritãţilor competente ale celor doua Pãrţi contractante. ART. 24 În caz ca apar îndoieli sau divergenţe cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentului Acord, Pãrţile contractante vor cauta sa le rezolve prin negocieri directe, de cãtre autoritãţile competente sau, dacã astfel de negocieri nu ajung la un bun rezultat, pe cai diplomatice. ART. 25 Prezentul Acord va intra în vigoare la 15 zile dupã data la care Pãrţile contractante îşi vor fi notificat reciproc ca au îndeplinit toate formele prevãzute în legislaţia lor interna, în scopul aplicãrii lui. Prezentul Acord va rãmîne în vigoare timp de un an şi va fi prelungit tacit, din an în an, cu excepţia denunţãrii fãcute în scris de una din Pãrţile contractante, nu mai tirziu de trei luni înainte de scadenta. Fãcut la Roma la data de 14 iulie 1966, în doua exemplare originale, unul în limba romana şi unul în limba italiana, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. -----------
------------ *) Traducere Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Regatului Olandei, în dorinta de a promova cooperarea între cele doua tari în domeniile ştiinţei, învãţãmântului şi culturii şi fiind convinse ca o astfel de cooperare va contribui la o mai buna înţelegere între cele doua natiuni, au hotãrât sa încheie un acord cultural şi în acest scop au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 În scopul promovãrii cooperãrii dintre cele doua tari în domeniile ştiinţei şi învãţãmântului, cele doua Pãrţi contractante procedeazã, în special şi pe baza de reciprocitate, la: a) continuarea schimburilor şi contractelor între profesori universitari, cercetãtori şi savanti, precum şi cooperarea între universitãţi şi alte instituţii ştiinţifice; b) promovarea în mod similar a cooperãrii dintre specialişti şi instituţii care activeazã în domeniul învãţãmîntului secundar, inclusiv învãţãmîntului tehnic şi artistic; c) acordarea de burse pentru a da posibilitatea cetãţenilor celeilalte tari sa studieze în instituţiile de învãţãmînt şi ştiinţa, sau sa viziteze ţãrile respective pentru studii, inclusiv pentru participarea la cursurile de vara; d) promovarea turismului prin facilitarea contractelor libere şi prin alte mijloace pot contribui la o mai buna înţelegere a modului de viata, a muncii şi culturii celeilalte tari; e) promovarea cooperãrii dintre organizaţii şi federaţii sportive; f) facilitarea accesului în biblioteci, arhive, muzee şi instituţii culturale şi ştiinţifice, al oamenilor de ştiinţa şi cercetatorilor din ţãrile respective; g) promovarea schimburilor de cãrţi, periodice şi alte publicaţii din domeniile ştiinţei şi culturii, între biblioteci şi alte instituţii din cele doua tari; h) determinarea prin consultãri reciproce a valorii care se recunoaşte certificatelor şi titlurilor academice acordate de cãtre instituţiile celeilalte tari. ART. 2 În scopul promovãrii în ţãrile respective a unei mai bune cunoaşteri a culturii celeilalte tari, Pãrţile contractante vor incuraja schibul de vizite şi alte contracte între personalitãţi marcante din domeniile cultutii - ca de exemplu: scriitori compozitori, coregrafi, artişti, critici de arta şi specialişti în mijloacele de propaganda în masa - învãţãmîntului popular, educaţiei tineretului şi sportului. În acelaşi scop Pãrţile contractante, pe baza de reciprocitate, îşi vor acorda asistenta pe cît posibil în: a) înfiinţarea şi extinderea pe viitor a burselor pentru profesori, lectori şi a cursurilor de limba, cultura şi civilizatie a celeilalte tari, în universitãţile lor şi în alte instituţii de învãţãmînt şi cercetãri; b) efectuarea de traduceri de opere literare din cealaltã ţara; c) organizarea de expoziţii de arta şi alte expoziţii din domeniul culturii; d) organizarea de conferinţe, concerte şi spectacole teatrale; e) organizarea de emisiuni, de radio şi televiziune şi difuzarea de discuri şi alte mijloace asemãnãtoare; f) prezentarea de filme ştiinţifice, educative şi culturale. ART. 2 Pãrţile contractante vor crea o comisie mixtã a carei îndatorire va fi, în scopul aplicãrii art. I şi II, sa recomande celor doua guverne un program de activitate pentru o perioada de 2ani; programul va fi însoţit de propuneri privind finanţarea diferitelor sale capitole. Fiecare parte contractantã va supune hotãrârile şi propunerile comisiei mixte, celeilalte Pãrţi, pe cãile diplomatice obişnuite. ART. 4 Comisia va fi alcãtuitã din maxim 10 membri. Fiecare Parte contractantã va stabili acelaşi numãr de membri. ART. 5 În principiu, comisia se va întruni la fiecare doi ani, alternativ în România şi Olanda. Reprezentanţii diplomatici ai fiecãrei Pãrţi contractante vor fi invitaţi sa participe la întrunirile comisiei. Membrii pot fi asistaţi la şedinţe de un numãr limitat de specialişti. Şedinţele vor fi prezidate de unul din membrii comisiei, din ţara în care are loc întrunirea. ART. 6 În ceea ce priveşte Regatul Olandei, prezentul Acord se va aplica numai teritoriului sau din Europa. ART. 7 Acordul urmeazã sa fie ratificat, iar instrumentele de ratificare sa fie cat mai curând schimbate la Haga. Acordul va intra în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare. ART. 8 Prezentul Acord va rãmâne în vigoare pe o perioada de 5 ani. Dacã nu va fi denunţat cu 6 luni înainte de data expirãrii lui, el va fi reînnoit tacit. Totuşi, fiecare Parte contractantã va avea dreptul sa denunţe acordul la orice data printr-o notificare prealabilã de 6 luni. Drept care plenipotenţiarii celor doua Pãrţi au semnat prezentul Acord şi au aplicat sigiliile lor. Fãcut la Bucureşti la 13 ianuarie 1967, în doua exemplare, în limba engleza. ------------
Consiliul de Stat a Republicii Socialiste România decreteazã: ARTICOL UNIC Se ratifica Acordul cultural între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Regatului Olandei, semnat la Bucureşti la 13 ianuarie 1967. Preşedintele Consiliului de Miniştri, CHIVU STOICA EXPUNERE DE MOTIVE La 13 ianuarie s-a încheiat un Acord cultural între guvernul Repubicii Socialiste România şi guvernul Regatului Olandei. Realizarea acordului a fost posibila pe baza înţelegerii de la 3 octombrie 1966 dintre miniştrii de externe ai Republicii Socialiste România şi Olandei, care au convenit asupra faptului ca stadiul relaţiilor dintre cele doua tari este favorabil încheierii unui acord cultural. Deoarece schimburile cultural-ştiinţifice dintre Republica Socialistã România şi Regatul Olandei se desfasurau pana în prezent sporadic şi fãrã un program organizat, acordul va facilita aceste schimburi, punându-le pe bazae juridice. El va asigura o extindere a acestora, va oferi un cadru mult mai larg propagandei noastre în ţara partenera şi va sprijini activitatea oficiului nostru diplomatic de la Haga. El cuprinde prevederi care pot fi o buna baza pentru lãrgirea colaborãrii şi în domeniul tehnico-ştiinţific şi de cercetare. Acordul va fi aplica pe baza unor programe bienale elaborate de o comisie mixtã romano-olandeza ce se va intalni alternativ la Bucureşti şi Haga. El va intra în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare şi are o valabilitate de 5 ani, cu posibilitatea de a fi prelungit prin tacitã reconductie. Acordul este în deplina concordanta cu politica Republicii Socialiste România de extindere a relaţiilor cu toate ţãrile, indiferent de sistemul lor politic, şi contribuie la ridicarea prestigiului tarii noastre în lume. ACORDUL CULTURAL între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Regatului Olandei*) ------------ *) Traducere Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Regatului Olandei, în dorinta de a promova cooperarea între cele doua tari în domeniile ştiinţei, învãţãmântului şi culturii şi fiind convinse ca o astfel de cooperare va contribui la o mai buna înţelegere între cele doua natiuni, au hotãrât sa încheie un acord cultural şi în acest scop au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 În scopul promovãrii cooperãrii dintre cele doua tari în domeniile ştiinţei şi învãţãmântului, cele doua Pãrţi contractante procedeazã, în special şi pe baza de reciprocitate, la: a) continuarea schimburilor şi contractelor între profesori universitari, cercetãtori şi savanti, precum şi cooperarea între universitãţi şi alte instituţii ştiinţifice; b) promovarea în mod similar a cooperãrii dintre specialişti şi instituţii care activeazã în domeniul învãţãmîntului secundar, inclusiv învãţãmîntului tehnic şi artistic; c) acordarea de burse pentru a da posibilitatea cetãţenilor celeilalte tari sa studieze în instituţiile de învãţãmînt şi ştiinţa, sau sa viziteze ţãrile respective pentru studii, inclusiv pentru participarea la cursurile de vara; d) promovarea turismului prin facilitarea contractelor libere şi prin alte mijloace pot contribui la o mai buna înţelegere a modului de viata, a muncii şi culturii celeilalte tari; e) promovarea cooperãrii dintre organizaţii şi federaţii sportive; f) facilitarea accesului în biblioteci, arhive, muzee şi instituţii culturale şi ştiinţifice, al oamenilor de ştiinţa şi cercetatorilor din ţãrile respective; g) promovarea schimburilor de cãrţi, periodice şi alte publicaţii din domeniile ştiinţei şi culturii, între biblioteci şi alte instituţii din cele doua tari; h) determinarea prin consultãri reciproce a valorii care se recunoaşte certificatelor şi titlurilor academice acordate de cãtre instituţiile celeilalte tari. ART. 2 În scopul promovãrii în ţãrile respective a unei mai bune cunoaşteri a culturii celeilalte tari, Pãrţile contractante vor incuraja schibul de vizite şi alte contracte între personalitãţi marcante din domeniile cultutii - ca de exemplu: scriitori compozitori, coregrafi, artişti, critici de arta şi specialişti în mijloacele de propaganda în masa - învãţãmîntului popular, educaţiei tineretului şi sportului. În acelaşi scop Pãrţile contractante, pe baza de reciprocitate, îşi vor acorda asistenta pe cît posibil în: a) înfiinţarea şi extinderea pe viitor a burselor pentru profesori, lectori şi a cursurilor de limba, cultura şi civilizatie a celeilalte tari, în universitãţile lor şi în alte instituţii de învãţãmînt şi cercetãri; b) efectuarea de traduceri de opere literare din cealaltã ţara; c) organizarea de expoziţii de arta şi alte expoziţii din domeniul culturii; d) organizarea de conferinţe, concerte şi spectacole teatrale; e) organizarea de emisiuni, de radio şi televiziune şi difuzarea de discuri şi alte mijloace asemãnãtoare; f) prezentarea de filme ştiinţifice, educative şi culturale. ART. 2 Pãrţile contractante vor crea o comisie mixtã a carei îndatorire va fi, în scopul aplicãrii art. I şi II, sa recomande celor doua guverne un program de activitate pentru o perioada de 2ani; programul va fi însoţit de propuneri privind finanţarea diferitelor sale capitole. Fiecare parte contractantã va supune hotãrârile şi propunerile comisiei mixte, celeilalte Pãrţi, pe cãile diplomatice obişnuite. ART. 4 Comisia va fi alcãtuitã din maxim 10 membri. Fiecare Parte contractantã va stabili acelaşi numãr de membri. ART. 5 În principiu, comisia se va întruni la fiecare doi ani, alternativ în România şi Olanda. Reprezentanţii diplomatici ai fiecãrei Pãrţi contractante vor fi invitaţi sa participe la întrunirile comisiei. Membrii pot fi asistaţi la şedinţe de un numãr limitat de specialişti. Şedinţele vor fi prezidate de unul din membrii comisiei, din ţara în care are loc întrunirea. ART. 6 În ceea ce priveşte Regatul Olandei, prezentul Acord se va aplica numai teritoriului sau din Europa. ART. 7 Acordul urmeazã sa fie ratificat, iar instrumentele de ratificare sa fie cat mai curând schimbate la Haga. Acordul va intra în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare. ART. 8 Prezentul Acord va rãmâne în vigoare pe o perioada de 5 ani. Dacã nu va fi denunţat cu 6 luni înainte de data expirãrii lui, el va fi reînnoit tacit. Totuşi, fiecare Parte contractantã va avea dreptul sa denunţe acordul la orice data printr-o notificare prealabilã de 6 luni. Drept care plenipotenţiarii celor doua Pãrţi au semnat prezentul Acord şi au aplicat sigiliile lor. Fãcut la Bucureşti la 13 ianuarie 1967, în doua exemplare, în limba engleza. ------------
Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regal al Cambodgiei, în dorinta de a consolida legãturile de prietenie şi de a dezvolta relaţiile comerciale dintre cele doua tari, au hotãrît sa încheie prezentul Acord. Ele au numit în acest scop pe împuterniciţii lor, dupã cum urmeazã: Guvernul Republicii Socialiste România, pe Excelenta Sa Domnul Valentin Steriopol, adjunct al ministrului comerţului exterior, Guvernul Regal al Cambodgiei, pe Excelenta Sa Domnul Measketh Caimerom, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, care, dupã ce au schimbat deplinele lor puteri, recunoscute ca fiind în regula, au convenit cele ce urmeazã: ART. 1 Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regal al Cambodgiei se angajeazã, pe baza principiului echilibrarii schimburilor, sa incurajeze şi sa dezvolte între cele doua tari importul şi exportul mãrfurilor enumerate în listele A şi B anexate la prezentul Acord şi care fac parte integrantã din acesta. Lista A cuprinde mãrfurile prevãzute la exportul din Republica Socialistã România cãtre Regatul Cambodgiei. Lista B cuprinde mãrfurile prevãzute la exportul din Regatul Cambodgiei cãtre Republica Socialistã România. ART. 2 Schimbul de mãrfuri între Republica Socialistã România şi Regatul Cambodgiei se va face conform legilor şi celorlalte reglementãri existente în cadrul regimului general de importuri şi exporturi în vigoare în fiecare din cele doua tari. ART. 3 În cadrul reglementãrilor asupra importului, exportului şi controlului schimburilor, în vigoare în cele doua tari, organizaţiile de comerţ exterior din Republica Socialistã România şi organizaţiile de comerţ exterior din Regatul Cambodgiei vor putea, de asemenea, sa încheie tranzacţii comerciale pentru mãrfuri care nu figureazã în listele menţionate la articolul I. Autoritãţile competente ale celor doua tari vor examina, într-un spirit de perfecta înţelegere, cererile respective privind importul şi exportul de mãrfuri care fac obiectul tranzacţiilor menţionate mai sus. ART. 4 Cele doua guverne îşi vor acorda produselor destinate schimbului, în mod reciproc, un tratament cît mai favorabil posibil. Aceste produse vor beneficia în special de tariful vamal minim în vigoare în fiecare din cele doua tari. ART. 5 Cele doua pãrţi contractante vor lua toate mãsurile pentru ca preţurile mãrfurilor livrate în cadrul prezentului Acord sa fie stabilite pe baza preţurilor mondiale, adicã a preţurilor practicate pentru aceleaşi produse pe principalele pieţe internaţionale. ART. 6 Pãrţile contractante vor autoriza, în mod reciproc, în cadrul legilor şi celorlalte reglementãri în vigoare în ţãrile lor, organizarea de tîrguri şi expoziţii permanente sau temporare pe teritoriile lor şi îşi vor acorda facilitãţile necesare în acest scop. ART. 7 Reprezentanţii firmelor româneşti în Regatul Cambodgiei şi reprezentanţii firmelor cambodgiene în Republica Socialistã România vor trebui sa fie desemnaţi dintre cetãţenii tarii interesate. ART. 8 Plãţile care decurg din operaţiunile curente realizate în cadrul prezentului Acord, precum şi celelalte plati între cele doua tari, se vor efectua în cadrul legilor şi celorlalte reglementãri în vigoare în fiecare din cele doua tari în materie de control al schimburilor, în dolari SUA sau în alte devize liber convertibile, acceptate de cãtre bãncile naţionale ale celor doua tari. ART. 9 Contractele şi facturile care se referã la schimburile comerciale între Republica Socialistã România şi Regatul Cambodgiei, precum şi documentele şi ordinele de plata între cele doua tari, vor fi exprimate în dolari SUA sau într-una din devizele convertibile menţionate la articolul precedent. ART. 10 Nici una din Pãrţile contractante nu va putea reexporta într-o ţara terta mãrfurile importate din ţara celeilalte Pãrţi, fãrã acordul acesteia. ART. 11 În vederea asigurãrii bunei desfasurari a prezentului Acord, cele doua Pãrţi au convenit sa creeze o comisie mixtã care se va reuni, la cererea uneia dintre ele, în principiu, în mod alternativ, la Bucureşti şi la Phnom - Penh. Aceasta comisie va putea sa propunã creşterea volumului schimburilor comerciale dintre cele doua tari şi, în caz de necesitate, modificarea celor doua liste A şi B anexate la acest Acord. ART. 12 Prezentul Acord va fi ratificat de cãtre inaltele Pãrţi contractante, în conformitate cu procedura lor constituţionalã, şi va intra în vigoare la 15 zile de la data notificãrii reciproce. Acordul va fi valabil un an. El va fi considerat ca reînnoit prin tacitã reconducţiune pentru noi perioade succesive de cîte un an, în cazul în care nici una din cele doua Pãrţi contractante nu notifica în scris celeilalte Pãrţi, cu trei luni înainte de expirarea prezentului Acord, dorinta sa de a-l denunta. El va putea fi modificat pe cale de negocieri între inaltele Pãrţi contractante. Fãcut la Bucureşti la 27 aprilie 1967, în dublu exemplar, în limbile romana, khmera şi franceza, cele trei texte fiind egal autentice. În caz de divergenta, textul francez va servi ca text interpretativ. LISTA A Mãrfuri ale Republicii Socialiste România autorizate sa fie exportate cãtre Regatul Cambodgiei - Material pentru rafinarea petrolului - Echipament pentru foraj şi producţia de petrol - Centrale de forta (centrale hidraulice şi centrale termice) - Fabrici de ciment, de caramizi, uzine de produse chimice - Construcţii navale - Automobile, camioane - Maşini - unelte - Maşini agricole - Tractoare - Material rulant cale feratã - Material Diesel şi electrice - Staţii de pompare - Betoniere şi malaxoare - Rulouri compresoare - Excavatoare - Compresoare de aer - Pompe centrifuge - Convertizoare de sudura - Grupuri electrogene - Diferite articole electrotehnice - Cazane cu aburi - Instalaţii frigorifice - Material de decorticare - Mori de fãina - Maşini de cusut - Cintare - Contoare electrice, de apa şi gaz - Fiare de cãlcat - Soda caustica - Soda calcinata - Carbura de calciu - Coloranti organici - Lacuri şi vopsele - Detergenti - Produse farmaceutice - Gerovital - Produse cosmetice - Insecticide - Vaselina farmaceutica - Ulei de vaselina - Diverse produse cosmetice - Produse petroliere - Parafina - Materiale de construcţie (ciment, geamuri,etc.) - Sticlarie - Tesaturi diferite - Confecţii şi tricotaje - Incaltaminte - Felinare de vînt - Resouri de bucatarie - Articole de faianta - Hirtie şi cartoane - Obiecte de artizanat - Articole şcolare şi de papetarie - Cãrţi şi publicaţii - Discuri şi benzi de magnetofon imprimate - Instrumente muzicale - Mobila - Vinuri şi alte bãuturi alcoolice - Diverse produse ---------------------------------------------------- TOTAL : 1.500.000 dolari SUA LISTA B Mãrfuri ale Regatului Cambodgiei autorizate sa fie exportate cãtre Republica Socialistã România - Orez şi derivate - Porumb - Piper - Kapok - Lemn şi produse din lemn - Fasole - Soia - Arahide - Sesam - Saminta de lotus - Subproduse forestiere - Piei de animale - Untura de peste - Nuci vomice - Seminţe de kapok - Seminţe de bumbac - Uleiuri vegetale - Produse de artizanat - Diverse produse -------------------------------------- TOTAL : 1.500.000 dolari SUA ------------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ARTICOL UNIC Se ratifica Acordul comercial şi de plati între Republica Socialistã România şi Regatul Cambodgiei, încheiat la Bucureşti la 27 aprilie 1967. Preşedintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA ACORD COMERCIAL şi de plati între Republica Socialistã România şi Regatul Cambodgiei Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regal al Cambodgiei, în dorinta de a consolida legãturile de prietenie şi de a dezvolta relaţiile comerciale dintre cele doua tari, au hotãrît sa încheie prezentul Acord. Ele au numit în acest scop pe împuterniciţii lor, dupã cum urmeazã: Guvernul Republicii Socialiste România, pe Excelenta Sa Domnul Valentin Steriopol, adjunct al ministrului comerţului exterior, Guvernul Regal al Cambodgiei, pe Excelenta Sa Domnul Measketh Caimerom, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, care, dupã ce au schimbat deplinele lor puteri, recunoscute ca fiind în regula, au convenit cele ce urmeazã: ART. 1 Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regal al Cambodgiei se angajeazã, pe baza principiului echilibrarii schimburilor, sa incurajeze şi sa dezvolte între cele doua tari importul şi exportul mãrfurilor enumerate în listele A şi B anexate la prezentul Acord şi care fac parte integrantã din acesta. Lista A cuprinde mãrfurile prevãzute la exportul din Republica Socialistã România cãtre Regatul Cambodgiei. Lista B cuprinde mãrfurile prevãzute la exportul din Regatul Cambodgiei cãtre Republica Socialistã România. ART. 2 Schimbul de mãrfuri între Republica Socialistã România şi Regatul Cambodgiei se va face conform legilor şi celorlalte reglementãri existente în cadrul regimului general de importuri şi exporturi în vigoare în fiecare din cele doua tari. ART. 3 În cadrul reglementãrilor asupra importului, exportului şi controlului schimburilor, în vigoare în cele doua tari, organizaţiile de comerţ exterior din Republica Socialistã România şi organizaţiile de comerţ exterior din Regatul Cambodgiei vor putea, de asemenea, sa încheie tranzacţii comerciale pentru mãrfuri care nu figureazã în listele menţionate la articolul I. Autoritãţile competente ale celor doua tari vor examina, într-un spirit de perfecta înţelegere, cererile respective privind importul şi exportul de mãrfuri care fac obiectul tranzacţiilor menţionate mai sus. ART. 4 Cele doua guverne îşi vor acorda produselor destinate schimbului, în mod reciproc, un tratament cît mai favorabil posibil. Aceste produse vor beneficia în special de tariful vamal minim în vigoare în fiecare din cele doua tari. ART. 5 Cele doua pãrţi contractante vor lua toate mãsurile pentru ca preţurile mãrfurilor livrate în cadrul prezentului Acord sa fie stabilite pe baza preţurilor mondiale, adicã a preţurilor practicate pentru aceleaşi produse pe principalele pieţe internaţionale. ART. 6 Pãrţile contractante vor autoriza, în mod reciproc, în cadrul legilor şi celorlalte reglementãri în vigoare în ţãrile lor, organizarea de tîrguri şi expoziţii permanente sau temporare pe teritoriile lor şi îşi vor acorda facilitãţile necesare în acest scop. ART. 7 Reprezentanţii firmelor româneşti în Regatul Cambodgiei şi reprezentanţii firmelor cambodgiene în Republica Socialistã România vor trebui sa fie desemnaţi dintre cetãţenii tarii interesate. ART. 8 Plãţile care decurg din operaţiunile curente realizate în cadrul prezentului Acord, precum şi celelalte plati între cele doua tari, se vor efectua în cadrul legilor şi celorlalte reglementãri în vigoare în fiecare din cele doua tari în materie de control al schimburilor, în dolari SUA sau în alte devize liber convertibile, acceptate de cãtre bãncile naţionale ale celor doua tari. ART. 9 Contractele şi facturile care se referã la schimburile comerciale între Republica Socialistã România şi Regatul Cambodgiei, precum şi documentele şi ordinele de plata între cele doua tari, vor fi exprimate în dolari SUA sau într-una din devizele convertibile menţionate la articolul precedent. ART. 10 Nici una din Pãrţile contractante nu va putea reexporta într-o ţara terta mãrfurile importate din ţara celeilalte Pãrţi, fãrã acordul acesteia. ART. 11 În vederea asigurãrii bunei desfasurari a prezentului Acord, cele doua Pãrţi au convenit sa creeze o comisie mixtã care se va reuni, la cererea uneia dintre ele, în principiu, în mod alternativ, la Bucureşti şi la Phnom - Penh. Aceasta comisie va putea sa propunã creşterea volumului schimburilor comerciale dintre cele doua tari şi, în caz de necesitate, modificarea celor doua liste A şi B anexate la acest Acord. ART. 12 Prezentul Acord va fi ratificat de cãtre inaltele Pãrţi contractante, în conformitate cu procedura lor constituţionalã, şi va intra în vigoare la 15 zile de la data notificãrii reciproce. Acordul va fi valabil un an. El va fi considerat ca reînnoit prin tacitã reconducţiune pentru noi perioade succesive de cîte un an, în cazul în care nici una din cele doua Pãrţi contractante nu notifica în scris celeilalte Pãrţi, cu trei luni înainte de expirarea prezentului Acord, dorinta sa de a-l denunta. El va putea fi modificat pe cale de negocieri între inaltele Pãrţi contractante. Fãcut la Bucureşti la 27 aprilie 1967, în dublu exemplar, în limbile romana, khmera şi franceza, cele trei texte fiind egal autentice. În caz de divergenta, textul francez va servi ca text interpretativ. LISTA A Mãrfuri ale Republicii Socialiste România autorizate sa fie exportate cãtre Regatul Cambodgiei - Material pentru rafinarea petrolului - Echipament pentru foraj şi producţia de petrol - Centrale de forta (centrale hidraulice şi centrale termice) - Fabrici de ciment, de caramizi, uzine de produse chimice - Construcţii navale - Automobile, camioane - Maşini - unelte - Maşini agricole - Tractoare - Material rulant cale feratã - Material Diesel şi electrice - Staţii de pompare - Betoniere şi malaxoare - Rulouri compresoare - Excavatoare - Compresoare de aer - Pompe centrifuge - Convertizoare de sudura - Grupuri electrogene - Diferite articole electrotehnice - Cazane cu aburi - Instalaţii frigorifice - Material de decorticare - Mori de fãina - Maşini de cusut - Cintare - Contoare electrice, de apa şi gaz - Fiare de cãlcat - Soda caustica - Soda calcinata - Carbura de calciu - Coloranti organici - Lacuri şi vopsele - Detergenti - Produse farmaceutice - Gerovital - Produse cosmetice - Insecticide - Vaselina farmaceutica - Ulei de vaselina - Diverse produse cosmetice - Produse petroliere - Parafina - Materiale de construcţie (ciment, geamuri,etc.) - Sticlarie - Tesaturi diferite - Confecţii şi tricotaje - Incaltaminte - Felinare de vînt - Resouri de bucatarie - Articole de faianta - Hirtie şi cartoane - Obiecte de artizanat - Articole şcolare şi de papetarie - Cãrţi şi publicaţii - Discuri şi benzi de magnetofon imprimate - Instrumente muzicale - Mobila - Vinuri şi alte bãuturi alcoolice - Diverse produse ---------------------------------------------------- TOTAL : 1.500.000 dolari SUA LISTA B Mãrfuri ale Regatului Cambodgiei autorizate sa fie exportate cãtre Republica Socialistã România - Orez şi derivate - Porumb - Piper - Kapok - Lemn şi produse din lemn - Fasole - Soia - Arahide - Sesam - Saminta de lotus - Subproduse forestiere - Piei de animale - Untura de peste - Nuci vomice - Seminţe de kapok - Seminţe de bumbac - Uleiuri vegetale - Produse de artizanat - Diverse produse -------------------------------------- TOTAL : 1.500.000 dolari SUA ------------
Uniunea de Cultura Fizica şi Sport din Republica Socialistã România şi Ministerul Tineretului şi Sportului din Republica Franceza au cãzut de acord sa încheie, în domeniul lor de competenta, un Aranjament de colaborare care se înscrie în cadrul Acordului de colaborare ştiinţificã şi tehnica romano-franceza din 31 iulie 1964 în planul de schimburi culturale, ştiinţifice şi tehnice între Republica Socialistã România şi Republica Franceza pentru anii 1966 şi 1967 (paragraful VI- Sport, turism şi tineret & 32), şi în Acordul cultural între Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Franceze din 11 ianuarie 1965 (articolele 21, 22 şi 29). În acest scop, ele au stabilit dispoziţiile urmãtoare care traseaza în linii mari schimburile în domeniul sportului şi educaţiei fizice şi care favorizeazã efectuarea de vize reciproce ale tineretului. I ART. 1 Ambele Pãrţi au cãzut de acord sa sprijine dezvoltarea competiţiilor între echipele şi sportivii federaţiilor şi cluburilor celor doua tari. În acest scop, vor fi încheiate anual, în cursul lunilor septembrie şi octombrie, protocoale de schimburi de delegaţii sportive pentru anul urmãtor. ART. 2 Cele doua Pãrţi au cãzut de acord sa incurajeze organizarea de antrenamente comune ale sportivilor celor doua tari în vederea Jocurilor Olimplice şi a altor competitii internaţionale. ART. 3 Cele doua Pãrţi vor trebui sa incurajeze şi sa sprijine schimburile de experienta în domeniul culturii fizice şi sportului prin: schimburi de antrenori, medici sportivi şi alţi specialişti; prin trimiterea de delegaţi pentru schimburi de experienta în domeniul organizãrii miscarii sportive, a sportului în şcoli şi universitãţi, a cercetãrilor ştiinţifice, a metodelor şi a mijloacelor de pregãtire a sportivilor de performanta, a construcţiilor de baze şi terenuri sportive şi a fabricãrii de echipament sportiv. ART. 4 Vor fi organizate alternativ colocvii romano-franceze în România şi Franta, în cadrul cãrora se vor discuta probleme privitoare la antrenamentul sportiv, medicina sportiva şi construcţia de baze sportive şi echipament sportiv. ART. 5 Cele doua Pãrţi vor sprijini participarea reciprocã a specialiştilor şi tehnicienilor la conferinţe şi simpozioane care sa trateze teme sportive, organizate în cele doua tari de cãtre organele de specialitate. ART. 6 Schimburile de delegaţii prevãzute la parag. 2, 3, 4 şi 5 din prezentul Aranjament vor fi stabilite anual. ART. 7 Cele doua Pãrţi vor sprijini şi înlesni schimbul de informaţii, cãrţi, publicaţii, filme, chinograme asupra culturii fizice şi sportului, între federaţiile, institutele de cercetãri, facultãţile de cultura fizica şi centrele de documentare, precum şi schimbul de materiale documentare privind construirea de sali, terenuri şi alte instalaţii sportive. ART. 8 Cele doua Pãrţi contractante vor sprijini reciproc traducerea şi publicarea lucrãrilor celor mai reprezentative din cealaltã ţara în domeniul culturii fizice şi sportului şi vor înlesni publicarea în revistele de specialitate a articolelor scrise de cãtre tehnicienii şi specialiştii din cealaltã ţara. ART. 9 Cele doua Pãrţi au cãzut de acord sa facã schimb de informaţii culese de fiecare parte în ceea ce priveşte condiţiile de aclimatizare în Mexic, în vederea viitoarelor Jocuri Olimpice. II În scopul îmbunãtãţirii cunoaşterii reciproce a celor doua tari, ART. 10 Cele doua Pãrţi au cãzut de acord sa organizeze în fiecare an schimburi de grupuri de tineri francezi în România şi de tineri romani în Franta. ART. 11 Cele doua Pãrţi au cãzut de acord sa primeascã în fiecare an grupuri de tineri romani şi francezi în colonii şi tabere de vacanta din cele doua tari. ART. 12 Cele doua Pãrţi au cãzut de acord sa favorizeze în fiecare an participarea reciprocã de tineri romani şi francezi la cursuri privind viata socialã şi culturalã din cele doua tari. ART. 13 Cele doua Pãrţi au cãzut de acord sa studieze şi alte formule de contacte între tineretul roman şi tineretul francez. ART. 14 Prezentul Aranjament a fost încheiat pentru o perioada de trei ani şi va fi supus aprobãrii guvernelor celor doua tari, urmînd sa între în vigoare în termen de 30 zile de la ultima notificare de aprobare a sa. Aranjamentul va rãmîne în vigoare pînã la expirarea termenului de trei luni de la data la care una din Pãrţi va notifica celeilalte Pãrţi intenţia sa de a-l denunta. Prezentul Aranjament a fost întocmit la Bucureşti la 26 iunie 1967 în 4 exemplare, doua în romana, doua în franceza, ambele texte fiind valabile. Fiecare Parte a primit un exemplar în limba romana şi un exemplar în limba franceza. ---------------
Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regal al Suediei, dorind sa reglementeze transporturile de mãrfuri cu vehicule rutiere între cele doua tari, precum şi tranzitul pe teritoriul lor, au convenit asupra celor ce urmeazã: Transporturi supuse regimului de autorizaţie ART. 1 Întreprinderile care îşi au sediul principal şi sînt constituite pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante sînt autorizate sa efectueze transporturi de mãrfuri cu vehicule rutiere între teritoriile celor doua Pãrţi contractante şi în tranzit pe aceste teritorii, în condiţiile stabilite prin prezentul Acord. ART. 2 Toate transporturile de mãrfuri între cele doua State sau în tranzit pe teritoriul lor sînt supuse regimului de autorizaţie, cu excepţia transporturilor enumerate la art. 6 din prezentul Acord. În fiecare an, pînã la 1 decembrie, organele competente ale celor doua Pãrţi contractante îşi transmit reciproc numãrul autorizaţiilor de transport ce le sînt necesare pentru anul urmãtor. Dacã numãrul autorizaţiilor se va dovedi insuficient, vor putea fi acordate autorizaţii suplimentare în timpul anului. ART. 3 Autorizaţiile de transport pe care organele competente ale Pãrţilor contractante şi le remit reciproc în alb, vor fi eliberate întreprinderilor prevãzute la art. 1 din prezentul Acord de cãtre organele competente ale tarii de înmatriculare a vehiculului rutier. Autorizaţiile sînt de doua feluri: a) "autorizaţie în timp", valabilã pentru o durata care nu poate depãşi un an; b) "autorizaţie pe cãlãtorie", valabilã pentru o cãlãtorie şi pentru o durata limitatã. Autorizaţiile nu sînt transmisibile. Autorizaţia de transport da dreptul folosirii unui vehicul rutier cu sau fãrã remorca. La inapoiere, transportatorul poate sa încarce mãrfuri provenind din teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. ART. 4 Autorizaţia de transport al carei model este prevãzut în anexa 1 la prezentul Acord, trebuie sa însoţeascã vehiculul rutier pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante şi va fi prezentatã la cererea organelor competente. Greutatea totalã a mãrfii transportate pe vehiculul rutier, inclusiv aceea încãrcatã pe remorca sau semiremorca de transport, nu trebuie sa fie mai mare decît greutatea menţionatã în autorizaţia de transport folositã de vehiculul rutier respectiv. ART. 5 Întreprinderile de transport prevãzute la art. 1 din prezentul Acord nu sînt autorizate sa efectueze transporturi de mãrfuri între doua puncte situate pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, adicã transporturi care încep şi se termina pe acest teritoriu. Întreprinderile de transport prevãzute la art. 1 din prezentul Acord pot efectua transporturi de mãrfuri între cealaltã Parte contractantã şi o ţara terta, dacã au obţinut consimţãmîntul organelor competente ale acestei Pãrţi contractante. Transporturi nesupuse regimului de autorizaţie ART. 6 Sînt scutite de autorizaţie de transport: a) transporturile de cadavre, efectuate cu vehicule rutiere special amenajate, conform regulilor sanitare; b) transporturile efectelor de strãmutare; c) transporturile de obiecte destinate tirgurilor şi expozitiilor; d) transporturile de animale, vehicule şi articole de sport, destinate manifestãrilor sportive; e) transporturile de decoruri şi de recuzite de teatru; f) transporturile de instrumente muzicale şi de material destinate înregistrãrilor radiofonice, cinematografice sau de televiziune. Transporturile prevãzute la literele c, d, e şi f nu sînt scutite de autorizaţia de transport decît dacã animalele sau obiectele sînt readuse în ţara de înmatriculare a vehiculului rutier, sau într-o ţara terta. Combustibili şi piese de schimb ART. 7 Combustibilul conţinut în rezervoarele vehiculelor rutiere prevãzute de constructor pentru tipul de vehicul rutier respectiv este scutit de taxe vamale şi de orice alte taxe. Aceeaşi scutire se aplica şi pieselor de schimb importate temporar pentru reparaţiile necesare vehiculului rutier importat anterior şi temporar pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. Piesele înlocuite se vor reexporta sau distruge sub controlul organului vamal. Procedura privind schimbul de documente ART. 8 Organele competente ale Pãrţilor contractante stabilesc de comun acord modalitãţile privind schimbul de documente şi de date statistice, cu privire la transporturile ce se efectueazã în baza prezentului Acord. ART. 9 Transporturile de mãrfuri cu vehicule rutiere se vor efectua pe baza unei scrisori de trasura. Mãsuri administrative ART. 10 În cazul încãlcãrii dispoziţiilor prezentului Acord, comise pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante, autoritatea competenta a tarii de înmatriculare a vehiculului va trebui, la cererea autoritãţii competente a celeilalte Pãrţi contractante, sa ia impotriva transportatorului mãsurile necesare, dupã caz, informind despre aceasta şi cealaltã Parte contractantã. Scutire de taxe şi de plata altor drepturi ART. 11 Transporturile de mãrfuri efectuate în baza prezentului Acord sînt scutite reciproc pe teritoriul ambelor Pãrţi contractante de orice taxe şi contribuţii indiferent de natura lor, pentru folosirea drumurilor. Scutirea se referã atît la taxele pentru eliberarea autorizaţiilor de transport, cît şi la alte taxe sau contribuţii relative la executarea transporturilor de mãrfuri pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. Organe competente ART. 12 Fiecare Parte contractantã notifica celeilalte Pãrţi contractante autoritãţile competente autorizate sa reglementeze problemele relative la prezentul Acord. Reprezentanţii acestor autoritãţi competente se pot intilni pentru a stabili modalitãţile de efectuare a transporturilor şi contingentul de autorizaţii prevãzute la art. 2, cît şi pentru a rezolva orice eventuale dificultãţi care ar putea sa apara în executarea prezentului Acord. Certificat de înmatriculare şi permis de conducere ART. 13 Conducãtorii vehiculelor rutiere vor poseda permise de conducere naţionale sau internaţionale şi certificate de înmatriculare naţionale pentru vehiculele respective. Permisele de conducere naţionale sãi internaţionale trebuie sa corespundã modelului stabilit de Convenţia internationala relativã la circulaţia rutiera. Vize ART. 14 Personalul de serviciu al vehiculului rutier al fiecãrei Pãrţi contractante va poseda un pasaport cu viza eliberata de cãtre autoritãţile competente ale celeilalte Pãrţi contractante, simpla, valabilã pentru o singura cãlãtorie sau pentru un numãr nelimitat de cãlãtorii, pentru o perioada de cel puţin 3 luni şi maxima de un an. Legislaţia nationala ART. 15 În mãsura în care prezentul Acord nu dispune altfel, se rezerva legislaţia nationala a celor doua Pãrţi contractante. ART. 16 În caz de aplicare a oricãrei sancţiuni personalului de serviciu al vehiculului rutier al unei Pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, vor fi informate despre aceasta organele competente ale Partii cãreia aparţine acest personal. Litigii ART. 17 Eventualele neintelegeri privind interpretarea sau aplicarea prezentului Acord, care nu vor fi soluţionate pe cale directa de cãtre organele competente ale Pãrţilor contractante, stabilite în conformitate cu art. 12 din prezentul Acord, vor fi supuse spre rezolvare celor doua guverne, pe cale diplomaticã. Intrarea în vigoare şi valabilitate ART. 18 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii celor doua guverne şi va intra în vigoare începînd de la primirea ultimei notificãri privind aprobarea lui. Acordul va fi valabil pe o perioada de un an, începînd de la data intrãrii sale în vigoare şi se va prelungi în mod tacit din an în an, dacã nici una din Pãrţile contractante nu îl denunta cu cel puţin trei luni înainte de data expirãrii valabilitãţii sale. Încheiat la Bucureşti la 1 martie 1967, în doua exemplare originale, în limba franceza, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA MINISTERUL TRANSPORTURILOR AUTO, NAVALE ŞI AERIENE Direcţia Generalã a Transporturilor Auto AUTORIZAŢIE PE CĂLĂTORIE AUTORIZAŢIE Nr. V ........ pentru transportul rutier internaţional de mãrfuri Cãtre şi prin Republica Socialistã România de la ....... la ...... 196. ...... cu autocamionul suedez Nr. de înmatriculare .......... marca ........ incarcatura utila maxima ....... greutatea totalã ........ Deţinãtor (proprietar) al autovehiculului ............ Adresa ..................................................................... Semnatura emitentului Semnatura organului care a eliberat (RSR) autorizaţia (S) REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA MINISTERUL TRANSPORTURILOR AUTO, Direcţia Generalã a NAVALE ŞI AERIENE Transporturilor Auto AUTORIZAŢIE ÎN TIMP AUTORIZAŢIE Nr. T ......... pentru transportul rutier internaţional de mãrfuri Cãtre şi prin Republica Socialistã România de la .......... la ...... 196... cu autocamionul suedez Nr. de înmatriculare ......... marca .......... incarcatura utila maxima ................ greutatea totalã .......... Deţinãtor (proprietar)al autovehiculului .................. Adresa ......................................................... Semnatura emitentului Semnatura organului care a eliberat (RSR) autorizaţia (S) Verso (pentru ambele formulare de autorizaţie): EXTRAS din Acordul încheiat între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regal al Suediei, privind transporturile rutiere internaţionale de mãrfuri Acordul conţine, între altele, urmãtoarele dispoziţii: Autorizaţiile de transport nu sînt transmisibile. La întoarcere, transportatorii suedezi pot sa ia mãrfuri provenind din teritoriul roman şi destinate Regatului Suediei. Autorizaţia de transport trebuie sa însoţeascã vehiculul suedez pe teritoriul Republicii Socialiste România şi trebuie sa fie prezentatã la cererea organelor competente romane. Întreprinderile de transport suedeze nu pot sa efectueze transporturi de mãrfuri care încep şi se termina pe teritoriul Republicii Socialiste România. Pentru transporturile de mãrfuri între Republica Socialistã România şi o ţara terta, transportatorii suedezi trebuie sa obţinã consimţãmîntul organelor competente romane (Ministerul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene). ---------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Acordul între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regal al Suediei privind transporturile rutiere internaţionale de mãrfuri, semnat la Bucureşti la 1 martie 1967. p. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET ACORD între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regal al Suediei privind transporturile rutiere internaţionale de mãrfuri Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regal al Suediei, dorind sa reglementeze transporturile de mãrfuri cu vehicule rutiere între cele doua tari, precum şi tranzitul pe teritoriul lor, au convenit asupra celor ce urmeazã: Transporturi supuse regimului de autorizaţie ART. 1 Întreprinderile care îşi au sediul principal şi sînt constituite pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante sînt autorizate sa efectueze transporturi de mãrfuri cu vehicule rutiere între teritoriile celor doua Pãrţi contractante şi în tranzit pe aceste teritorii, în condiţiile stabilite prin prezentul Acord. ART. 2 Toate transporturile de mãrfuri între cele doua State sau în tranzit pe teritoriul lor sînt supuse regimului de autorizaţie, cu excepţia transporturilor enumerate la art. 6 din prezentul Acord. În fiecare an, pînã la 1 decembrie, organele competente ale celor doua Pãrţi contractante îşi transmit reciproc numãrul autorizaţiilor de transport ce le sînt necesare pentru anul urmãtor. Dacã numãrul autorizaţiilor se va dovedi insuficient, vor putea fi acordate autorizaţii suplimentare în timpul anului. ART. 3 Autorizaţiile de transport pe care organele competente ale Pãrţilor contractante şi le remit reciproc în alb, vor fi eliberate întreprinderilor prevãzute la art. 1 din prezentul Acord de cãtre organele competente ale tarii de înmatriculare a vehiculului rutier. Autorizaţiile sînt de doua feluri: a) "autorizaţie în timp", valabilã pentru o durata care nu poate depãşi un an; b) "autorizaţie pe cãlãtorie", valabilã pentru o cãlãtorie şi pentru o durata limitatã. Autorizaţiile nu sînt transmisibile. Autorizaţia de transport da dreptul folosirii unui vehicul rutier cu sau fãrã remorca. La inapoiere, transportatorul poate sa încarce mãrfuri provenind din teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. ART. 4 Autorizaţia de transport al carei model este prevãzut în anexa 1 la prezentul Acord, trebuie sa însoţeascã vehiculul rutier pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante şi va fi prezentatã la cererea organelor competente. Greutatea totalã a mãrfii transportate pe vehiculul rutier, inclusiv aceea încãrcatã pe remorca sau semiremorca de transport, nu trebuie sa fie mai mare decît greutatea menţionatã în autorizaţia de transport folositã de vehiculul rutier respectiv. ART. 5 Întreprinderile de transport prevãzute la art. 1 din prezentul Acord nu sînt autorizate sa efectueze transporturi de mãrfuri între doua puncte situate pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, adicã transporturi care încep şi se termina pe acest teritoriu. Întreprinderile de transport prevãzute la art. 1 din prezentul Acord pot efectua transporturi de mãrfuri între cealaltã Parte contractantã şi o ţara terta, dacã au obţinut consimţãmîntul organelor competente ale acestei Pãrţi contractante. Transporturi nesupuse regimului de autorizaţie ART. 6 Sînt scutite de autorizaţie de transport: a) transporturile de cadavre, efectuate cu vehicule rutiere special amenajate, conform regulilor sanitare; b) transporturile efectelor de strãmutare; c) transporturile de obiecte destinate tirgurilor şi expozitiilor; d) transporturile de animale, vehicule şi articole de sport, destinate manifestãrilor sportive; e) transporturile de decoruri şi de recuzite de teatru; f) transporturile de instrumente muzicale şi de material destinate înregistrãrilor radiofonice, cinematografice sau de televiziune. Transporturile prevãzute la literele c, d, e şi f nu sînt scutite de autorizaţia de transport decît dacã animalele sau obiectele sînt readuse în ţara de înmatriculare a vehiculului rutier, sau într-o ţara terta. Combustibili şi piese de schimb ART. 7 Combustibilul conţinut în rezervoarele vehiculelor rutiere prevãzute de constructor pentru tipul de vehicul rutier respectiv este scutit de taxe vamale şi de orice alte taxe. Aceeaşi scutire se aplica şi pieselor de schimb importate temporar pentru reparaţiile necesare vehiculului rutier importat anterior şi temporar pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. Piesele înlocuite se vor reexporta sau distruge sub controlul organului vamal. Procedura privind schimbul de documente ART. 8 Organele competente ale Pãrţilor contractante stabilesc de comun acord modalitãţile privind schimbul de documente şi de date statistice, cu privire la transporturile ce se efectueazã în baza prezentului Acord. ART. 9 Transporturile de mãrfuri cu vehicule rutiere se vor efectua pe baza unei scrisori de trasura. Mãsuri administrative ART. 10 În cazul încãlcãrii dispoziţiilor prezentului Acord, comise pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante, autoritatea competenta a tarii de înmatriculare a vehiculului va trebui, la cererea autoritãţii competente a celeilalte Pãrţi contractante, sa ia impotriva transportatorului mãsurile necesare, dupã caz, informind despre aceasta şi cealaltã Parte contractantã. Scutire de taxe şi de plata altor drepturi ART. 11 Transporturile de mãrfuri efectuate în baza prezentului Acord sînt scutite reciproc pe teritoriul ambelor Pãrţi contractante de orice taxe şi contribuţii indiferent de natura lor, pentru folosirea drumurilor. Scutirea se referã atît la taxele pentru eliberarea autorizaţiilor de transport, cît şi la alte taxe sau contribuţii relative la executarea transporturilor de mãrfuri pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. Organe competente ART. 12 Fiecare Parte contractantã notifica celeilalte Pãrţi contractante autoritãţile competente autorizate sa reglementeze problemele relative la prezentul Acord. Reprezentanţii acestor autoritãţi competente se pot intilni pentru a stabili modalitãţile de efectuare a transporturilor şi contingentul de autorizaţii prevãzute la art. 2, cît şi pentru a rezolva orice eventuale dificultãţi care ar putea sa apara în executarea prezentului Acord. Certificat de înmatriculare şi permis de conducere ART. 13 Conducãtorii vehiculelor rutiere vor poseda permise de conducere naţionale sau internaţionale şi certificate de înmatriculare naţionale pentru vehiculele respective. Permisele de conducere naţionale sãi internaţionale trebuie sa corespundã modelului stabilit de Convenţia internationala relativã la circulaţia rutiera. Vize ART. 14 Personalul de serviciu al vehiculului rutier al fiecãrei Pãrţi contractante va poseda un pasaport cu viza eliberata de cãtre autoritãţile competente ale celeilalte Pãrţi contractante, simpla, valabilã pentru o singura cãlãtorie sau pentru un numãr nelimitat de cãlãtorii, pentru o perioada de cel puţin 3 luni şi maxima de un an. Legislaţia nationala ART. 15 În mãsura în care prezentul Acord nu dispune altfel, se rezerva legislaţia nationala a celor doua Pãrţi contractante. ART. 16 În caz de aplicare a oricãrei sancţiuni personalului de serviciu al vehiculului rutier al unei Pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, vor fi informate despre aceasta organele competente ale Partii cãreia aparţine acest personal. Litigii ART. 17 Eventualele neintelegeri privind interpretarea sau aplicarea prezentului Acord, care nu vor fi soluţionate pe cale directa de cãtre organele competente ale Pãrţilor contractante, stabilite în conformitate cu art. 12 din prezentul Acord, vor fi supuse spre rezolvare celor doua guverne, pe cale diplomaticã. Intrarea în vigoare şi valabilitate ART. 18 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii celor doua guverne şi va intra în vigoare începînd de la primirea ultimei notificãri privind aprobarea lui. Acordul va fi valabil pe o perioada de un an, începînd de la data intrãrii sale în vigoare şi se va prelungi în mod tacit din an în an, dacã nici una din Pãrţile contractante nu îl denunta cu cel puţin trei luni înainte de data expirãrii valabilitãţii sale. Încheiat la Bucureşti la 1 martie 1967, în doua exemplare originale, în limba franceza, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA MINISTERUL TRANSPORTURILOR AUTO, NAVALE ŞI AERIENE Direcţia Generalã a Transporturilor Auto AUTORIZAŢIE PE CĂLĂTORIE AUTORIZAŢIE Nr. V ........ pentru transportul rutier internaţional de mãrfuri Cãtre şi prin Republica Socialistã România de la ....... la ...... 196. ...... cu autocamionul suedez Nr. de înmatriculare .......... marca ........ incarcatura utila maxima ....... greutatea totalã ........ Deţinãtor (proprietar) al autovehiculului ............ Adresa ..................................................................... Semnatura emitentului Semnatura organului care a eliberat (RSR) autorizaţia (S) REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA MINISTERUL TRANSPORTURILOR AUTO, Direcţia Generalã a NAVALE ŞI AERIENE Transporturilor Auto AUTORIZAŢIE ÎN TIMP AUTORIZAŢIE Nr. T ......... pentru transportul rutier internaţional de mãrfuri Cãtre şi prin Republica Socialistã România de la .......... la ...... 196... cu autocamionul suedez Nr. de înmatriculare ......... marca .......... incarcatura utila maxima ................ greutatea totalã .......... Deţinãtor (proprietar)al autovehiculului .................. Adresa ......................................................... Semnatura emitentului Semnatura organului care a eliberat (RSR) autorizaţia (S) Verso (pentru ambele formulare de autorizaţie): EXTRAS din Acordul încheiat între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regal al Suediei, privind transporturile rutiere internaţionale de mãrfuri Acordul conţine, între altele, urmãtoarele dispoziţii: Autorizaţiile de transport nu sînt transmisibile. La întoarcere, transportatorii suedezi pot sa ia mãrfuri provenind din teritoriul roman şi destinate Regatului Suediei. Autorizaţia de transport trebuie sa însoţeascã vehiculul suedez pe teritoriul Republicii Socialiste România şi trebuie sa fie prezentatã la cererea organelor competente romane. Întreprinderile de transport suedeze nu pot sa efectueze transporturi de mãrfuri care încep şi se termina pe teritoriul Republicii Socialiste România. Pentru transporturile de mãrfuri între Republica Socialistã România şi o ţara terta, transportatorii suedezi trebuie sa obţinã consimţãmîntul organelor competente romane (Ministerul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene). ---------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Aranjamentul privind colaborarea în domeniul culturii fizice, sportului şi tineretului între Republica Socialistã România şi Republica Franceza. p. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET ARANJAMENT privind colaborarea în domeniul culturii fizice, sportului şi tineretului între Republica Socialistã România şi Republica Franceza Uniunea de Cultura Fizica şi Sport din Republica Socialistã România şi Ministerul Tineretului şi Sportului din Republica Franceza au cãzut de acord sa încheie, în domeniul lor de competenta, un Aranjament de colaborare care se înscrie în cadrul Acordului de colaborare ştiinţificã şi tehnica romano-franceza din 31 iulie 1964 în planul de schimburi culturale, ştiinţifice şi tehnice între Republica Socialistã România şi Republica Franceza pentru anii 1966 şi 1967 (paragraful VI- Sport, turism şi tineret & 32), şi în Acordul cultural între Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Franceze din 11 ianuarie 1965 (articolele 21, 22 şi 29). În acest scop, ele au stabilit dispoziţiile urmãtoare care traseaza în linii mari schimburile în domeniul sportului şi educaţiei fizice şi care favorizeazã efectuarea de vize reciproce ale tineretului. I ART. 1 Ambele Pãrţi au cãzut de acord sa sprijine dezvoltarea competiţiilor între echipele şi sportivii federaţiilor şi cluburilor celor doua tari. În acest scop, vor fi încheiate anual, în cursul lunilor septembrie şi octombrie, protocoale de schimburi de delegaţii sportive pentru anul urmãtor. ART. 2 Cele doua Pãrţi au cãzut de acord sa incurajeze organizarea de antrenamente comune ale sportivilor celor doua tari în vederea Jocurilor Olimplice şi a altor competitii internaţionale. ART. 3 Cele doua Pãrţi vor trebui sa incurajeze şi sa sprijine schimburile de experienta în domeniul culturii fizice şi sportului prin: schimburi de antrenori, medici sportivi şi alţi specialişti; prin trimiterea de delegaţi pentru schimburi de experienta în domeniul organizãrii miscarii sportive, a sportului în şcoli şi universitãţi, a cercetãrilor ştiinţifice, a metodelor şi a mijloacelor de pregãtire a sportivilor de performanta, a construcţiilor de baze şi terenuri sportive şi a fabricãrii de echipament sportiv. ART. 4 Vor fi organizate alternativ colocvii romano-franceze în România şi Franta, în cadrul cãrora se vor discuta probleme privitoare la antrenamentul sportiv, medicina sportiva şi construcţia de baze sportive şi echipament sportiv. ART. 5 Cele doua Pãrţi vor sprijini participarea reciprocã a specialiştilor şi tehnicienilor la conferinţe şi simpozioane care sa trateze teme sportive, organizate în cele doua tari de cãtre organele de specialitate. ART. 6 Schimburile de delegaţii prevãzute la parag. 2, 3, 4 şi 5 din prezentul Aranjament vor fi stabilite anual. ART. 7 Cele doua Pãrţi vor sprijini şi înlesni schimbul de informaţii, cãrţi, publicaţii, filme, chinograme asupra culturii fizice şi sportului, între federaţiile, institutele de cercetãri, facultãţile de cultura fizica şi centrele de documentare, precum şi schimbul de materiale documentare privind construirea de sali, terenuri şi alte instalaţii sportive. ART. 8 Cele doua Pãrţi contractante vor sprijini reciproc traducerea şi publicarea lucrãrilor celor mai reprezentative din cealaltã ţara în domeniul culturii fizice şi sportului şi vor înlesni publicarea în revistele de specialitate a articolelor scrise de cãtre tehnicienii şi specialiştii din cealaltã ţara. ART. 9 Cele doua Pãrţi au cãzut de acord sa facã schimb de informaţii culese de fiecare parte în ceea ce priveşte condiţiile de aclimatizare în Mexic, în vederea viitoarelor Jocuri Olimpice. II În scopul îmbunãtãţirii cunoaşterii reciproce a celor doua tari, ART. 10 Cele doua Pãrţi au cãzut de acord sa organizeze în fiecare an schimburi de grupuri de tineri francezi în România şi de tineri romani în Franta. ART. 11 Cele doua Pãrţi au cãzut de acord sa primeascã în fiecare an grupuri de tineri romani şi francezi în colonii şi tabere de vacanta din cele doua tari. ART. 12 Cele doua Pãrţi au cãzut de acord sa favorizeze în fiecare an participarea reciprocã de tineri romani şi francezi la cursuri privind viata socialã şi culturalã din cele doua tari. ART. 13 Cele doua Pãrţi au cãzut de acord sa studieze şi alte formule de contacte între tineretul roman şi tineretul francez. ART. 14 Prezentul Aranjament a fost încheiat pentru o perioada de trei ani şi va fi supus aprobãrii guvernelor celor doua tari, urmînd sa între în vigoare în termen de 30 zile de la ultima notificare de aprobare a sa. Aranjamentul va rãmîne în vigoare pînã la expirarea termenului de trei luni de la data la care una din Pãrţi va notifica celeilalte Pãrţi intenţia sa de a-l denunta. Prezentul Aranjament a fost întocmit la Bucureşti la 26 iunie 1967 în 4 exemplare, doua în romana, doua în franceza, ambele texte fiind valabile. Fiecare Parte a primit un exemplar în limba romana şi un exemplar în limba franceza. ---------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ART. 1 Personalul mediu şi auxiliar sanitar care a absolvit şcoli sanitare în care a fost admis cu 4 clase elementare şi care în baza experienţei indelungate în munca sanitarã îndeplineşte în bune condiţii sarcinile profesionale, poate ocupa funcţii medii sau auxiliar sanitare corespunzãtoare studiilor de specialitate absolvite, fiind retribuit cu salariile prevãzute pentru funcţiile respective. ART. 2 Se ratifica salariile plãtite, de la 1 septembrie 1965, personalului mediu şi auxiliar sanitar care îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 1. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET -------------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ARTICOL UNIC Se ratifica Acordul comercial între Republica Socilalista România şi Republica Singapore, încheiat la Singapore la 31 ianuarie 1967. Preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica ACORD COMERCIAL între Republica Socilalista România şi Republica Singapore Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Singapore, dorind sa dezvolte şi sa întãreascã relaţiile comerciale şi economice între cele doua tari pe baza egalitãţii şi a avantajului reciproc, au convenit asupra urmãtoarelor: ART. 1 Pãrţile contractante îşi vor acorda una alteia tratamentul naţiunii celei mai favorizate în toate problemele privind comerţul dintre cele doua tari, dacã nu se prevede altfel în acest acord. Prevederile paragrafului precedent al acestui articol nu se vor aplica totuşi la: a) avantajele pe care oricare Parte contractantã le-a acordat sau le poate acorda ţãrilor sale invecinate şi b) avantajele care rezulta dintr-o uniune vamalã sau zona a comerţului liber la care oricare din Pãrţile contractante este sau poate fi ulterior parte. ART. 2 Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Singapore, în conformitate cu legile şi reglementãrile în vigoare în fiecare ţara, vor incuraja exporturile din şi importurile în respectivele lor tari ale mãrfurilor înscrise în Lista A (Exporturi din Singapore cãtre România) şi Lista B (Exporturi din România cãtre Singapore) anexate la prezentul acord. Aceste liste A şi B pot fi modificate sau schimbate prin consimţãmântul scris al ambelor Pãrţi contractante. Prevederile paragrafului precedent al acestui articol nu vor exclude tranzacţii comerciale în ceea ce priveşte mãrfurile neînscrise în liste. Tratamentul naţiunii celei mai favorizate în toate problemele în legatura cu acordarea de licenţe pentru import şi export de mãrfuri se va aplica numai la mãrfurile înscrise în liste. Se înţelege ca toate vinzarile de mãrfuri în cadrul acestui acord vor fi fãcute cu condiţia ca preţurile, calitatea şi alte condiţii ale contractului sa fie reciproc acceptabile. ART. 3 Pãrţile contractante vor lua, în conformitate cu legile şi reglementãrile în vigoare în fiecare ţara cu privire la importuri şi exporturi, toate mãsurile administrative, financiare şi de alta natura, necesare facilitãrii importului şi exportului de mãrfuri menţionate. ART. 4 Tranzacţiile comerciale în cadrul acestui acord vor fi încheiate între întreprinderile de comerţ exterior din Republica Socilalista România, pe de o parte, şi persoanele fizice şi juridice din Republica Singapore, pe de alta parte ca persoane juridice distincte. ART. 5 În cadrul acestui acord, toate plãţile între cele doua tari vor fi efectuate în valuta liber convertibilã, în conformitate cu reglementãrile în vigoare în fiecare ţara, privind controlul devizelor. ART. 6 Pentru extinderea comerţului între cele doua tari, Pãrţile contractante vor incuraja şi vor sprijini participarea la tîrguri comerciale şi organizarea de expoziţii de cãtre una din Pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte. ART. 7 Pãrţile contractante vor lua, în conformitate cu legile şi regulamentele în vigoare în fiecare ţara, toate mãsurile necesare în scopul de a facilita intrarea fãrã taxe vamale a: a) mostrelor comerciale şi materialelor de reclama; b) mãrfurilor pentru tîrguri şi expoziţii şi c) uneltelor şi echipamentelor speciale, care în mod normal nu se fabrica local, importate pentru construirea fabricilor şi altor clãdiri industriale, dacã acestea sunt importate de cãtre Partea angajata în asemenea construcţii, cu condiţia ca produsele de import arãtate la paragrafele b şi c ale acestui articol sa nu fie vândute sau înstrãinate în alt mod, fãrã aprobarea autoritãţilor competente care acorda astfel de scutiri de taxe vamale. ART. 8 Pãrţile contractante vor incuraja cooperarea dintre respectivele întreprinderi, organizaţii, instituţii, firme sau alte organe din cele doua tari în domeniile industriei şi know-how-ului tehnic. ART. 9 Vasele comerciale ale fiecãrei tari cu incarcatura lor, altele decît vasele angajate în navigaţia de coasta, se vor bucura, în ceea ce priveşte intrarea, stationarea şi plecarea din porturile celeilalte tari, de facilitãţile tratamentului naţiunii celei mai favorizate acordate prin legile, regulamentele şi reglementãrile lor respective, vaselor sub pavilionul unei terţe tari. ART. 10 Pãrţile contractante îşi vor acorda una alteia, în conformitate cu legile şi reglementãrile în vigoare în fiecare ţara, libertatea de tranzit a mãrfurilor originare de pe teritoriul oricãreia din ele şi transportate prin teritoriul celeilate. ART. 11 Fiecare Parte contractantã va permite celeilalte Pãrţi contractante, în condiţiile care se vor stabili, înfiinţarea pe teritoriul sau a unei reprezentante comerciale pentru: a) promovarea dezvoltãrii relaţiilor comerciale şi economice dintre ambele tari; şi b) reprezentarea intereselor celeilalte Pãrţi contractante pe teritoriul sau în toate problemele referitoare la comerţul exterior. Înfiinţarea reprezentantei comerciale a Republicii Socialiste România la Singapore şi înfiinţarea reprezentantei comerciale a Republicii Singapore la Bucureşti nu va afecta în nici un fel drepturile persoanelor fizice şi juridice din Republica Singapore şi ale întreprinderii de comerţ exterior din Republica Socialistã România sa menţinã relaţii directe unele cu altele în scopul încheierii de tranzacţii comerciale. ART. 12 Pãrţile contractante sînt de acord ca reprezentanţii autoritãţilor lor competente sa se intilneasca ori de cîte ori va fi necesar pentru a discuta aplicarea acestui acord şi sa facã propuneri şi recomandãri pentru realizarea acestuia. ART. 13 Prevederile acestui acord nu vor limita dreptul fiecãrei Pãrţi contractante de a aplica interdicţiile sau restricţiile de orice fel care au ca scop: a) protejarea intereselor securitãţii sale esenţiale sau, b) protejarea sãnãtãţii publice sau prevenirea bolilor şi dãunãtorilor la animale ori plante. ART. 14 Prevederile acestui acord vor continua sa fie aplicate dupã expirarea sa la toate tranzacţiile comerciale încheiate dar neexecutate complet înainte de expirarea acestui acord. ART. 15 Prezentul acord va intra în vigoare provizoriu la data semnãrii sale şi definitiv la ratificare, care se va face cît mai curînd posibil dar nu mai tirziu de 31 martie 1967. Ratificarea acestui acord de cãtre Pãrţile contractante va fi notificatã printr-un schimb de note. Prezentul acord va fi valabil timp de un an. La expirarea acestei perioade, acordul va fi considerat ca reînnoit automat pentru perioade de cîte un an şi va rãmîne în vigoare pînã cînd oricare din Pãrţile contractante notifica în scris, cu un preaviz de trei luni, intenţia de a denunta acordul. Fãcut la Singapore la 31 ianuarie 1967, în doua exemplare autentice în limba engleza. LISTA A (Exporturi din Singapore cãtre România) Partea I - Materii prime Cauciuc şi latex Cositor Copra Condimente (piper, nucsoara etc.) Cafea boabe Ceai Piper Uleiuri eterice şi esente naturale Rasini exotice Ulei de palmier Rattan (trestie) Alte materii prime Partea II - Produse manufacturate Bere blonda şi neagra Cacao pudra şi alte produse din cacao Fructe conservate Incaltaminte (din cauciuc şi plastic) Produse din cauciuc spongios Mobila şi alte produse din trestie Produse manufacturate din cauciuc (furtune, piese pentru automobile etc.) Cabluri electrice din p.v.c. Piele, articole de voiaj din piele şi alte materiale (posete, valize, cufere etc.) Ţevi din oţel Vopsele Anvelope şi camere Produse din plastic pentru uz casnic Pene de rata prelucrate Placaj Furnir şi alte produse din cherestea Produse din oţel Textile Confecţii din bumbac Sosuri (ardei, soia şi altele) Alte produse manufacturate Partea III - Reparaţii de vase LISTA B (Exporturi din România cãtre Singapore) Rafinarii de petrol Utilaj pentru foraj şi prelucrarea petrolului Termo şi hidrocentrale Fabrici de ciment şi caramizi Fabrici chimice Utilaj pentru construcţii navale Camioane Maşini-unelte şi piese de schimb Maşini şi unelte agricole Tractoare şi piese de schimb Material rulant de cale feratã Motoare Diesel şi electrice Staţii de pompare Uitlaj de telefonie şi aparate telefonice automate Betoniere Rulouri compresoare Excavatoare Compresoare de aer Pompe centrifuge Truse de sudura Anvelope auto şi pentru tractoare Transformatoare Diverse articole electrotehnice Rulmenti Cazane cu aburi Utilaj frigorific Utilaj de morarit Laminate de oţel Balante Maşini de cusut Contoare de gaze, apa şi electrice Fiare de cãlcat electrice Plãci aglomerate din lemn Plãci fibro-lemnoase Îngrãşãminte Soda calcinata şi caustica Carbid Coloranti organici Lacuri şi vopsele Detergenti Produse farmaceutice Cosmetice Insecticide Vaselina farmaceutica Gerovital Diferite produse chimice Produse petroliere Uleiuri minerale Parafina Bitum Materiale de construcţie (ciment, geamuri etc.) Sticlarie Confecţii Incaltaminte Felinare de vînt Sobe de bucatarie Ceramica Hirtie şi carton Celuloza din sulf Articole de artizanat Chibrituri Rechizite şcolare şi de birou Cãrţi şi publicaţii Discuri şi benzi de magnetofon imprimate Instrumente muzicale Pasta şi suc de roşii Vinuri şi bãuturi alcoolice Zahãr Reparaţii de vase şi bunkeraj ---------------
Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ARTICOL UNIC Se ratifica Acordul între Republica Socilalista România şi Statul Spaniol privind înfiinţarea de reprezentante consulare şi comerciale, încheiat la Paris la 5 ianuarie 1967. Preşedintele Consiliului de Stat CHIVU STOICA ACORD între Republica Socialistã România şi Statul Spaniol privind înfiinţarea de reprezentante consulare şi comerciale Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Statului Spaniol, animate de dorinta de a favoriza, între statele lor, dezvoltarea relaţiilor economico-comerciale, turistice şi consulare şi de a promova cooperarea în domeniul cultural şi ştiinţific în avantajul ambelor Pãrţi contractante, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 În sensul prezentului acord se înţelege, prin: a) şef al reprezentantei consulare şi comerciale: persoana numita în aceasta calitate de statul trimiţãtor; b) membri ai personalului reprezentantei consulare şi comerciale: persoanele care exercita atribuţiile menţionate în prezentul acord, inclusiv şeful reprezentantei consulare şi comerciale; c) membrii ai personalului tehnico-administrativ: persoane folosite în serviciile tehnice şi administrative ale reprezentantei consulare şi comerciale; d) membrii ai personalului de serviciu: orice persoana folositã în serviciul casnic al reprezentantei consulare şi comerciale; e) localuri ale reprezentantei consulare şi comerciale: clãdirile sau pãrţi ale clãdirilor şi terenul aferent, indiferent în proprietatea cui se gãsesc, dacã sînt utilizate pentru scopurile reprezentantei. ART. 2 1. Se înfiinţeazã, pe baza de reciprocitate, reprezentante consulare şi comerciale ale celor doua Pãrţi contractante. 2. Reprezentantele consulare şi comerciale vor purta urmãtoarea titulatura: - Reprezentanta consularã şi comercialã a Republicii Socialiste România în Spania; - Reprezentanta consularã şi comercialã a Spaniei în Republica Socialistã România. 3. Şefii acestor reprezentante poarta titlul oficial de şeful reprezentantei consulare şi comerciale. 4. Sediul reprezentantei consulare şi comerciale a Republicii Socialiste România va fi la Madrid. Sediul reprezentantei consulare şi comerciale a Spaniei va fi la Bucureşti. ART. 3 1. Atribuţiile reprezentantelor consulare şi comerciale sînt urmãtoarele: a) în domeniul economico-comercial, reprezentantele se vor ocupa de executarea acordurilor comerciale şi de plati şi a oricãror altor acorduri de colaborare economicã, industriala şi tehnica, existente la data încheierii prezentului acord sau care urmeazã a se încheia ulterior între cele doua state; b) în domeniul turismului, reprezentantele vor facilita şi vor incuraja schimburile turistice între cele doua state; c) în domeniul cultural şi ştiinţific, reprezentantele vor promova, între cele doua state şi instituţiile lor, schimburile în domeniul ştiinţei, artei şi culturii; d) în domeniul relaţiilor consulare, reprezentantele vor exercita funcţii consulare recunoscute în practica internationala, în mãsura în care sînt admise de legile statului de resedinta. 2. Reprezentantele consulare şi comerciale vor putea exercita şi alte atribuţii, cu acordul prealabil al ambelor Pãrţi contractante. ART. 4 1.a) Fiecare Parte contractantã stabileşte numãrul membrilor personalului reprezentantei sale, al personalului tehnico - administrativ şi de serviciu, în funcţie de volumul de munca şi necesitãţile unei normale desfasurari a activitãţii ei. b) Statul de resedinta va putea cere ca efectivul de mai sus sa fie menţinut în limitele a ceea ce el considera rezonabil şi normal, ţinînd seama de condiţiile exintente în acel stat şi de nevoile reprezentantei în cauza. 2. Membrii personalului reprezentantei consulare şi comerciale trebuie sa nu fie cetãţeni ai statului de resedinta şi sa nu domicilieze pe teritoriul acestui stat. 3. Statul trimiţãtor trebuie sa obţinã consimţãmîntul prealabil al statului de resedinta în ce priveşte persoana pe care intenţioneazã a o numi şef al reprezentantei sale consulare şi comerciale. 4. Datele personale şi funcţiile membrilor personalului reprezentantei consulare şi comerciale şi ale personalului tehnico - administrativ şi personalului de serviciu se comunica Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta, în prealabil şi în orice caz înaintea sosirii acestora la post. 5. Statul de resedinta elibereazã membrilor personalului reprezentantei consulare şi comerciale, personalului tehnico- administrativ şi personalului de serviciu al reprezentantei, precum şi membrilor lor de familie, legitimatii corespunzãtoare statutului lor. ART. 5 1.a) Localurile folosite de reprezentanta consularã şi comercialã pentru îndeplinirea sarcinilor sale sînt inviolabile şi nu este permis agenţilor statului de resedinta sa pãtrundã în ele, decît cu consimţãmîntul şefului reprezentantei. b) Localurile reprezentantei consulare şi comerciale, mobilierul şi celelalte obiecte care se gãsesc acolo, precum şi mijloacele de transport ale acesteia
Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Singapore, dorind sa dezvolte şi sa întãreascã relaţiile comerciale şi economice între cele doua tari pe baza egalitãţii şi a avantajului reciproc, au convenit asupra urmãtoarelor: ART. 1 Pãrţile contractante îşi vor acorda una alteia tratamentul naţiunii celei mai favorizate în toate problemele privind comerţul dintre cele doua tari, dacã nu se prevede altfel în acest acord. Prevederile paragrafului precedent al acestui articol nu se vor aplica totuşi la: a) avantajele pe care oricare Parte contractantã le-a acordat sau le poate acorda ţãrilor sale invecinate şi b) avantajele care rezulta dintr-o uniune vamalã sau zona a comerţului liber la care oricare din Pãrţile contractante este sau poate fi ulterior parte. ART. 2 Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Singapore, în conformitate cu legile şi reglementãrile în vigoare în fiecare ţara, vor incuraja exporturile din şi importurile în respectivele lor tari ale mãrfurilor înscrise în Lista A (Exporturi din Singapore cãtre România) şi Lista B (Exporturi din România cãtre Singapore) anexate la prezentul acord. Aceste liste A şi B pot fi modificate sau schimbate prin consimţãmântul scris al ambelor Pãrţi contractante. Prevederile paragrafului precedent al acestui articol nu vor exclude tranzacţii comerciale în ceea ce priveşte mãrfurile neînscrise în liste. Tratamentul naţiunii celei mai favorizate în toate problemele în legatura cu acordarea de licenţe pentru import şi export de mãrfuri se va aplica numai la mãrfurile înscrise în liste. Se înţelege ca toate vinzarile de mãrfuri în cadrul acestui acord vor fi fãcute cu condiţia ca preţurile, calitatea şi alte condiţii ale contractului sa fie reciproc acceptabile. ART. 3 Pãrţile contractante vor lua, în conformitate cu legile şi reglementãrile în vigoare în fiecare ţara cu privire la importuri şi exporturi, toate mãsurile administrative, financiare şi de alta natura, necesare facilitãrii importului şi exportului de mãrfuri menţionate. ART. 4 Tranzacţiile comerciale în cadrul acestui acord vor fi încheiate între întreprinderile de comerţ exterior din Republica Socilalista România, pe de o parte, şi persoanele fizice şi juridice din Republica Singapore, pe de alta parte ca persoane juridice distincte. ART. 5 În cadrul acestui acord, toate plãţile între cele doua tari vor fi efectuate în valuta liber convertibilã, în conformitate cu reglementãrile în vigoare în fiecare ţara, privind controlul devizelor. ART. 6 Pentru extinderea comerţului între cele doua tari, Pãrţile contractante vor incuraja şi vor sprijini participarea la tîrguri comerciale şi organizarea de expoziţii de cãtre una din Pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte. ART. 7 Pãrţile contractante vor lua, în conformitate cu legile şi regulamentele în vigoare în fiecare ţara, toate mãsurile necesare în scopul de a facilita intrarea fãrã taxe vamale a: a) mostrelor comerciale şi materialelor de reclama; b) mãrfurilor pentru tîrguri şi expoziţii şi c) uneltelor şi echipamentelor speciale, care în mod normal nu se fabrica local, importate pentru construirea fabricilor şi altor clãdiri industriale, dacã acestea sunt importate de cãtre Partea angajata în asemenea construcţii, cu condiţia ca produsele de import arãtate la paragrafele b şi c ale acestui articol sa nu fie vândute sau înstrãinate în alt mod, fãrã aprobarea autoritãţilor competente care acorda astfel de scutiri de taxe vamale. ART. 8 Pãrţile contractante vor incuraja cooperarea dintre respectivele întreprinderi, organizaţii, instituţii, firme sau alte organe din cele doua tari în domeniile industriei şi know-how-ului tehnic. ART. 9 Vasele comerciale ale fiecãrei tari cu incarcatura lor, altele decît vasele angajate în navigaţia de coasta, se vor bucura, în ceea ce priveşte intrarea, stationarea şi plecarea din porturile celeilalte tari, de facilitãţile tratamentului naţiunii celei mai favorizate acordate prin legile, regulamentele şi reglementãrile lor respective, vaselor sub pavilionul unei terţe tari. ART. 10 Pãrţile contractante îşi vor acorda una alteia, în conformitate cu legile şi reglementãrile în vigoare în fiecare ţara, libertatea de tranzit a mãrfurilor originare de pe teritoriul oricãreia din ele şi transportate prin teritoriul celeilate. ART. 11 Fiecare Parte contractantã va permite celeilalte Pãrţi contractante, în condiţiile care se vor stabili, înfiinţarea pe teritoriul sau a unei reprezentante comerciale pentru: a) promovarea dezvoltãrii relaţiilor comerciale şi economice dintre ambele tari; şi b) reprezentarea intereselor celeilalte Pãrţi contractante pe teritoriul sau în toate problemele referitoare la comerţul exterior. Înfiinţarea reprezentantei comerciale a Republicii Socialiste România la Singapore şi înfiinţarea reprezentantei comerciale a Republicii Singapore la Bucureşti nu va afecta în nici un fel drepturile persoanelor fizice şi juridice din Republica Singapore şi ale întreprinderii de comerţ exterior din Republica Socialistã România sa menţinã relaţii directe unele cu altele în scopul încheierii de tranzacţii comerciale. ART. 12 Pãrţile contractante sînt de acord ca reprezentanţii autoritãţilor lor competente sa se intilneasca ori de cîte ori va fi necesar pentru a discuta aplicarea acestui acord şi sa facã propuneri şi recomandãri pentru realizarea acestuia. ART. 13 Prevederile acestui acord nu vor limita dreptul fiecãrei Pãrţi contractante de a aplica interdicţiile sau restricţiile de orice fel care au ca scop: a) protejarea intereselor securitãţii sale esenţiale sau, b) protejarea sãnãtãţii publice sau prevenirea bolilor şi dãunãtorilor la animale ori plante. ART. 14 Prevederile acestui acord vor continua sa fie aplicate dupã expirarea sa la toate tranzacţiile comerciale încheiate dar neexecutate complet înainte de expirarea acestui acord. ART. 15 Prezentul acord va intra în vigoare provizoriu la data semnãrii sale şi definitiv la ratificare, care se va face cît mai curînd posibil dar nu mai tirziu de 31 martie 1967. Ratificarea acestui acord de cãtre Pãrţile contractante va fi notificatã printr-un schimb de note. Prezentul acord va fi valabil timp de un an. La expirarea acestei perioade, acordul va fi considerat ca reînnoit automat pentru perioade de cîte un an şi va rãmîne în vigoare pînã cînd oricare din Pãrţile contractante notifica în scris, cu un preaviz de trei luni, intenţia de a denunta acordul. Fãcut la Singapore la 31 ianuarie 1967, în doua exemplare autentice în limba engleza. LISTA A (Exporturi din Singapore cãtre România) Partea I - Materii prime Cauciuc şi latex Cositor Copra Condimente (piper, nucsoara etc.) Cafea boabe Ceai Piper Uleiuri eterice şi esente naturale Rasini exotice Ulei de palmier Rattan (trestie) Alte materii prime Partea II - Produse manufacturate Bere blonda şi neagra Cacao pudra şi alte produse din cacao Fructe conservate Incaltaminte (din cauciuc şi plastic) Produse din cauciuc spongios Mobila şi alte produse din trestie Produse manufacturate din cauciuc (furtune, piese pentru automobile etc.) Cabluri electrice din p.v.c. Piele, articole de voiaj din piele şi alte materiale (posete, valize, cufere etc.) Ţevi din oţel Vopsele Anvelope şi camere Produse din plastic pentru uz casnic Pene de rata prelucrate Placaj Furnir şi alte produse din cherestea Produse din oţel Textile Confecţii din bumbac Sosuri (ardei, soia şi altele) Alte produse manufacturate Partea III - Reparaţii de vase LISTA B (Exporturi din România cãtre Singapore) Rafinarii de petrol Utilaj pentru foraj şi prelucrarea petrolului Termo şi hidrocentrale Fabrici de ciment şi caramizi Fabrici chimice Utilaj pentru construcţii navale Camioane Maşini-unelte şi piese de schimb Maşini şi unelte agricole Tractoare şi piese de schimb Material rulant de cale feratã Motoare Diesel şi electrice Staţii de pompare Uitlaj de telefonie şi aparate telefonice automate Betoniere Rulouri compresoare Excavatoare Compresoare de aer Pompe centrifuge Truse de sudura Anvelope auto şi pentru tractoare Transformatoare Diverse articole electrotehnice Rulmenti Cazane cu aburi Utilaj frigorific Utilaj de morarit Laminate de oţel Balante Maşini de cusut Contoare de gaze, apa şi electrice Fiare de cãlcat electrice Plãci aglomerate din lemn Plãci fibro-lemnoase Îngrãşãminte Soda calcinata şi caustica Carbid Coloranti organici Lacuri şi vopsele Detergenti Produse farmaceutice Cosmetice Insecticide Vaselina farmaceutica Gerovital Diferite produse chimice Produse petroliere Uleiuri minerale Parafina Bitum Materiale de construcţie (ciment, geamuri etc.) Sticlarie Confecţii Incaltaminte Felinare de vînt Sobe de bucatarie Ceramica Hirtie şi carton Celuloza din sulf Articole de artizanat Chibrituri Rechizite şcolare şi de birou Cãrţi şi publicaţii Discuri şi benzi de magnetofon imprimate Instrumente muzicale Pasta şi suc de roşii Vinuri şi bãuturi alcoolice Zahãr Reparaţii de vase şi bunkeraj ------------
Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Statului Spaniol, animate de dorinta de a favoriza, între statele lor, dezvoltarea relaţiilor economico-comerciale, turistice şi consulare şi de a promova cooperarea în domeniul cultural şi ştiinţific în avantajul ambelor Pãrţi contractante, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 În sensul prezentului acord se înţelege, prin: a) şef al reprezentantei consulare şi comerciale: persoana numita în aceasta calitate de statul trimiţãtor; b) membri ai personalului reprezentantei consulare şi comerciale: persoanele care exercita atribuţiile menţionate în prezentul acord, inclusiv şeful reprezentantei consulare şi comerciale; c) membrii ai personalului tehnico-administrativ: persoane folosite în serviciile tehnice şi administrative ale reprezentantei consulare şi comerciale; d) membrii ai personalului de serviciu: orice persoana folositã în serviciul casnic al reprezentantei consulare şi comerciale; e) localuri ale reprezentantei consulare şi comerciale: clãdirile sau pãrţi ale clãdirilor şi terenul aferent, indiferent în proprietatea cui se gãsesc, dacã sînt utilizate pentru scopurile reprezentantei. ART. 2 1. Se înfiinţeazã, pe baza de reciprocitate, reprezentante consulare şi comerciale ale celor doua Pãrţi contractante. 2. Reprezentantele consulare şi comerciale vor purta urmãtoarea titulatura: - Reprezentanta consularã şi comercialã a Republicii Socialiste România în Spania; - Reprezentanta consularã şi comercialã a Spaniei în Republica Socialistã România. 3. Şefii acestor reprezentante poarta titlul oficial de şeful reprezentantei consulare şi comerciale. 4. Sediul reprezentantei consulare şi comerciale a Republicii Socialiste România va fi la Madrid. Sediul reprezentantei consulare şi comerciale a Spaniei va fi la Bucureşti. ART. 3 1. Atribuţiile reprezentantelor consulare şi comerciale sînt urmãtoarele: a) în domeniul economico-comercial, reprezentantele se vor ocupa de executarea acordurilor comerciale şi de plati şi a oricãror altor acorduri de colaborare economicã, industriala şi tehnica, existente la data încheierii prezentului acord sau care urmeazã a se încheia ulterior între cele doua state; b) în domeniul turismului, reprezentantele vor facilita şi vor incuraja schimburile turistice între cele doua state; c) în domeniul cultural şi ştiinţific, reprezentantele vor promova, între cele doua state şi instituţiile lor, schimburile în domeniul ştiinţei, artei şi culturii; d) în domeniul relaţiilor consulare, reprezentantele vor exercita funcţii consulare recunoscute în practica internationala, în mãsura în care sînt admise de legile statului de resedinta. 2. Reprezentantele consulare şi comerciale vor putea exercita şi alte atribuţii, cu acordul prealabil al ambelor Pãrţi contractante. ART. 4 1.a) Fiecare Parte contractantã stabileşte numãrul membrilor personalului reprezentantei sale, al personalului tehnico - administrativ şi de serviciu, în funcţie de volumul de munca şi necesitãţile unei normale desfasurari a activitãţii ei. b) Statul de resedinta va putea cere ca efectivul de mai sus sa fie menţinut în limitele a ceea ce el considera rezonabil şi normal, ţinînd seama de condiţiile exintente în acel stat şi de nevoile reprezentantei în cauza. 2. Membrii personalului reprezentantei consulare şi comerciale trebuie sa nu fie cetãţeni ai statului de resedinta şi sa nu domicilieze pe teritoriul acestui stat. 3. Statul trimiţãtor trebuie sa obţinã consimţãmîntul prealabil al statului de resedinta în ce priveşte persoana pe care intenţioneazã a o numi şef al reprezentantei sale consulare şi comerciale. 4. Datele personale şi funcţiile membrilor personalului reprezentantei consulare şi comerciale şi ale personalului tehnico - administrativ şi personalului de serviciu se comunica Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta, în prealabil şi în orice caz înaintea sosirii acestora la post. 5. Statul de resedinta elibereazã membrilor personalului reprezentantei consulare şi comerciale, personalului tehnico- administrativ şi personalului de serviciu al reprezentantei, precum şi membrilor lor de familie, legitimatii corespunzãtoare statutului lor. ART. 5 1.a) Localurile folosite de reprezentanta consularã şi comercialã pentru îndeplinirea sarcinilor sale sînt inviolabile şi nu este permis agenţilor statului de resedinta sa pãtrundã în ele, decît cu consimţãmîntul şefului reprezentantei. b) Localurile reprezentantei consulare şi comerciale, mobilierul şi celelalte obiecte care se gãsesc acolo, precum şi mijloacele de transport ale acesteia
ARTICOL UNIC Se aproba Protocolul celei de-a V-a Sesiuni a Comisiei mixte pentru aplicarea Acordului de colaborare în domeniul pescuitului maritim, încheiat la Varsovia la data de 28 iulie 1962 între guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone şi Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, la care Republica Socialistã România a aderat prin Decretul nr. 143 din 28 februarie 1967 . -------
-------------- *) Traducere. Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regatului ţãrilor de Jos, dornice de a dezvolta relaţiile lor economice reciproce, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Pãrţile contractante se angajeazã sa incurajeze dezvoltarea cooperãrii economice, industriale şi tehnice şi sa o favorizeze pe baza avantajului reciproc, în toate domeniile vieţii economice a ţãrilor lor, în special în sectoarele industriei, prestãrilor de serviciu, agriculturii şi comerţului. ART. 2 Pentru a atinge obiectivele prevãzute la articolul 1, Pãrţile contractante vor favoriza între organizaţiile economice, asociaţiile şi întreprinderile interesate stabilite în ţãrile lor, între altele: a) cooperarea în vederea construirii în una sau alta din tari, de ansambluri industriale pe baza de livrãri de echipamente şi de asistenta tehnica; b) cooperarea pentru livrarea în terţe tari de instalaţii complete; c) cooperarea în producţia de maşini, utilaje şi echipamente, fiecare din cele doua Pãrţi producind anumite piese sau subansambluri; d) cooperarea în vederea comercializãrii produselor şi prestaţiilor, fie pe pieţele lor interne, fie pe pieţele terţe; e) schimbul de documentaţii tehnice; f) elaborarea de proiecte şi îndrumarea de cercetãri privind instalaţii noi, inclusiv procesele tehnice; g) organizarea de stagii; h) organizarea de consultaţii şi de conferinţe între experţi. ART. 3 O comisie mixtã, compusa din reprezentanţi ai autoritãţilor competente ale Pãrţilor contractante, organizaţiilor economice, asociaţiilor şi întreprinderilor interesate, se va întruni la cererea uneia sau a ambelor Pãrţi contractante şi va tine şedinţele sale alternativ la Haga şi la Bucureşti. Comisia mixtã va avea ca sarcina sa examineze executarea acestui Acord. În afarã de aceasta, ea va fi imputernicita: - sa cerceteze posibilitãţile cooperãrii economice, industriale şi tehnice prevãzute în prezentul Acord; - sa prezinte Pãrţilor contractante toate propunerile susceptibile sa favorizeze obiectivele menţionate la articolul 1 al acestui Acord; - sa examineze problemele care ar putea interveni în timpul aplicãrii prezentului Acord. ART. 4 Contractele între organizaţiile economice, asociaţiile şi întreprinderile interesate stabilite pe teritoriile Pãrţilor contractante, avînd ca scop sa asigure realizarea cooperãrii menţionate la articolul 2, vor fi încheiate în conformitate cu legislatiile şi reglementãrile în vigoare în ţãrile respective. ART. 5 Livrãrile de produse între organizaţiile economice, asociaţiile şi întreprinderile interesate ale Pãrţilor contractante, decurgind din cooperarea prevãzutã de prezentul Acord, vor fi efectuate în conformitate cu modalitãţile existente între Pãrţile contractante privind schimburile comerciale. ART. 6 Atît timp cît un Acord de plati este în vigoare între Pãrţile contractante, plãţile rezultind din contractele prevãzute la articolul 4 al prezentului Acord vor fi efectuate potrivit cu modalitãţile stipulate în acest Acord de plati. În lipsa unui astfel de acord, aceste plati vor fi efectuate potrivit cu dispoziţiile reglementãrilor de schimb în vigoare în ţãrile Pãrţilor contractante la data acestor plati. ART. 7 În ceea ce priveşte Regatul ţãrilor de Jos, prezentul Acord se va aplica Regatului în Europa, Surinamului şi Antilelor Olandeze, în afarã de cazul ca ar interveni o notificare contrarã a Guvernului Regatului ţãrilor de Jos, în numele Guvernului Surinamului şi/sau al Guvernului Antilelor Olandeze, cãtre Guvernul Republicii Socialiste România, într-o luna de la intrarea în vigoare a prezentului Acord. ART. 8 Prezentul Acord va intra în vigoare de la notificarea reciprocã de cãtre Pãrţile contractante a îndeplinirii formalitãţilor cerute de legislaţia lor respectiva. Prezentul Acord este încheiat pentru o perioada nedeterminatã. El va putea fi denunţat de cãtre fiecare din Pãrţile contractante şi va expira dupã 6 luni de la data acestei denuntari, care nu va avea totuşi efect asupra angajamentelor luate de Pãrţile contractante şi existente în momentul denunţãrii. Pentru care, subscrişii autorizaţi în acest scop au semnat prezentul Acord. Fãcut la Haga la 20 iulie 1967, în dublu exemplar, în limba franceza. --------
ARTICOL UNIC Se aproba Acordul privind cooperarea economicã, industriala şi tehnica între Republica Socialistã România şi Regatul ţãrilor de Jos, încheiat la Haga la 20 iulie 1967. ACORD privind cooperarea economicã, industriala şi tehnica între Republica Socialistã România şi Regatul ţãrilor de Jos*) -------------- *) Traducere. Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regatului ţãrilor de Jos, dornice de a dezvolta relaţiile lor economice reciproce, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Pãrţile contractante se angajeazã sa incurajeze dezvoltarea cooperãrii economice, industriale şi tehnice şi sa o favorizeze pe baza avantajului reciproc, în toate domeniile vieţii economice a ţãrilor lor, în special în sectoarele industriei, prestãrilor de serviciu, agriculturii şi comerţului. ART. 2 Pentru a atinge obiectivele prevãzute la articolul 1, Pãrţile contractante vor favoriza între organizaţiile economice, asociaţiile şi întreprinderile interesate stabilite în ţãrile lor, între altele: a) cooperarea în vederea construirii în una sau alta din tari, de ansambluri industriale pe baza de livrãri de echipamente şi de asistenta tehnica; b) cooperarea pentru livrarea în terţe tari de instalaţii complete; c) cooperarea în producţia de maşini, utilaje şi echipamente, fiecare din cele doua Pãrţi producind anumite piese sau subansambluri; d) cooperarea în vederea comercializãrii produselor şi prestaţiilor, fie pe pieţele lor interne, fie pe pieţele terţe; e) schimbul de documentaţii tehnice; f) elaborarea de proiecte şi îndrumarea de cercetãri privind instalaţii noi, inclusiv procesele tehnice; g) organizarea de stagii; h) organizarea de consultaţii şi de conferinţe între experţi. ART. 3 O comisie mixtã, compusa din reprezentanţi ai autoritãţilor competente ale Pãrţilor contractante, organizaţiilor economice, asociaţiilor şi întreprinderilor interesate, se va întruni la cererea uneia sau a ambelor Pãrţi contractante şi va tine şedinţele sale alternativ la Haga şi la Bucureşti. Comisia mixtã va avea ca sarcina sa examineze executarea acestui Acord. În afarã de aceasta, ea va fi imputernicita: - sa cerceteze posibilitãţile cooperãrii economice, industriale şi tehnice prevãzute în prezentul Acord; - sa prezinte Pãrţilor contractante toate propunerile susceptibile sa favorizeze obiectivele menţionate la articolul 1 al acestui Acord; - sa examineze problemele care ar putea interveni în timpul aplicãrii prezentului Acord. ART. 4 Contractele între organizaţiile economice, asociaţiile şi întreprinderile interesate stabilite pe teritoriile Pãrţilor contractante, avînd ca scop sa asigure realizarea cooperãrii menţionate la articolul 2, vor fi încheiate în conformitate cu legislatiile şi reglementãrile în vigoare în ţãrile respective. ART. 5 Livrãrile de produse între organizaţiile economice, asociaţiile şi întreprinderile interesate ale Pãrţilor contractante, decurgind din cooperarea prevãzutã de prezentul Acord, vor fi efectuate în conformitate cu modalitãţile existente între Pãrţile contractante privind schimburile comerciale. ART. 6 Atît timp cît un Acord de plati este în vigoare între Pãrţile contractante, plãţile rezultind din contractele prevãzute la articolul 4 al prezentului Acord vor fi efectuate potrivit cu modalitãţile stipulate în acest Acord de plati. În lipsa unui astfel de acord, aceste plati vor fi efectuate potrivit cu dispoziţiile reglementãrilor de schimb în vigoare în ţãrile Pãrţilor contractante la data acestor plati. ART. 7 În ceea ce priveşte Regatul ţãrilor de Jos, prezentul Acord se va aplica Regatului în Europa, Surinamului şi Antilelor Olandeze, în afarã de cazul ca ar interveni o notificare contrarã a Guvernului Regatului ţãrilor de Jos, în numele Guvernului Surinamului şi/sau al Guvernului Antilelor Olandeze, cãtre Guvernul Republicii Socialiste România, într-o luna de la intrarea în vigoare a prezentului Acord. ART. 8 Prezentul Acord va intra în vigoare de la notificarea reciprocã de cãtre Pãrţile contractante a îndeplinirii formalitãţilor cerute de legislaţia lor respectiva. Prezentul Acord este încheiat pentru o perioada nedeterminatã. El va putea fi denunţat de cãtre fiecare din Pãrţile contractante şi va expira dupã 6 luni de la data acestei denuntari, care nu va avea totuşi efect asupra angajamentelor luate de Pãrţile contractante şi existente în momentul denunţãrii. Pentru care, subscrişii autorizaţi în acest scop au semnat prezentul Acord. Fãcut la Haga la 20 iulie 1967, în dublu exemplar, în limba franceza. --------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ART. 1 Construirea de case proprietate personalã - de odihna sau turism - în condiţiile <>Decretului nr. 713/1967 se poate face în regie proprie, pe baza de contracte încheiate între cetãţeni şi oficiile pentru construirea de locuinţe proprietate personalã, subordonate comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, pe Teritoriul cãrora urmeazã sa se construiascã aceste case sau prin organizaţiile meşteşugãreşti. ART. 2 Valoarea construcţiei se va stabili pe baza preţului de deviz pe obiect, în care materialele vor fi calculate la preţurile cu amãnuntul, iar manopera pe baza salariilor şi indemnizaţiilor în vigoare. În valoarea locuinţei se vor include costul proiectului - atunci cînd este elaborat de organizaţia de proiectare - al racordurilor şi branşamentelor, taxele legale de construcţie, precum şi un beneficiu de 3% pentru organizaţia de construcţii şi 2% reprezentind comisionul Oficiului pentru construirea de locuinţe proprietate personalã. ART. 3 La încheierea contractului de execuţie cu oficiile pentru construirea de locuinţe proprietate personalã beneficiarii vor achitã, din sumele economisite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, un avans de cel puţin 80% din valoarea construcţiei. Diferenţa pînã la valoarea integrala va fi plãtitã din sumele economisite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, astfel: 15% pînã la data terminãrii construcţiei, iar restul de 5% dupã recepţia definitiva a lucrãrilor, la termenul prevãzut prin contract. ART. 4 Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta vor stabili pe baza de studii, pe teritoriul regiunii, în interiorul localitãţilor, zonele şi terenurile pe care se pot construi în mod judicios case de odihna sau turism. În alegerea acestor amplasamente se va urmãri asigurarea unei grupãri a loturilor de case, care sa poatã permite o cît mai simpla şi raţionalã echipare tehnica a teritoriului cu drumuri de acces, alimentare cu energie electrica, apa potabilã etc. Identificarea în fondul forestier a unor asemenea zone şi terenuri se va face împreunã cu organele silvice locale şi cu avizul Ministerului Economiei Forestiere. La alegerea amplasamentelor în cadrul localitãţii se vor respecta prevederile schitei de sistematizare a acesteia, care va putea fi reactualizata, de la caz la caz, pentru a cuprinde şi acest mod de folosinta a terenurilor. Acolo unde schiţele de sistematizare nu au fost încã definitivate, la elaborarea studiilor de amplasamente şi detaliilor de lotizare se vor respecta prevederile regulilor generale de sistematizare şi construcţie, în vigoare. ART. 5 La cererea comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, Ministerul Economiei Forestiere va transmite terenuri din fondul forestier, fãrã vegetaţie forestierã sau cu vegetaţie cu consistenta redusã, pînã la 0,3, care sa nu facã parte din pãduri cu funcţii speciale de protecţie şi a cãror schimbare de destinaţie sa nu creeze inclave în fondul forestier. Consiliul Superior al agriculturii va transmite terenurile neproductive, deţinute de unitãţi subordonate, care se preteaza a fi folosite pentru construirea de case de odihna sau de turism. În acelaşi scop şi celelalte ministere şi organe centrale ale administraţiei de stat vor transmite comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, la cererea acestora, terenurile corespunzãtoare unor asemenea construcţii, aflate în administrarea operativã a unitãţilor din subordinea lor, care nu le sînt necesare. Transmiterea terenurilor, precum şi scoaterea acestora din circuitul agricol şi din fondul forestier se vor face potrivit legislaţiei în vigoare. ART. 6 Terenurile proprietate de stat pe care se construiesc casele de odihna sau turism se atribuie beneficiarilor, în folosinta pe timp nelimitat, prin decizia comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta. În cazul în care executarea construcţiei se face prin contract încheiat cu oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personalã, atribuirea terenurilor se face dupã ce beneficiarii au achitat avansul de cel puţin 80% din valoarea construcţiei. În cazul în care executarea construcţiei se face în regie proprie sau prin organizaţii ale cooperaţiei meşteşugãreşti, atribuirea terenurilor se va face pe baza angajamentului autentificat de notariatul de stat, prin care beneficiarii se obliga sa construiascã case pentru odihna sau turism, conform proiectelor avizate de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, în termen de cel mult doi ani de la data atribuirii terenului. ART. 7 La atribuirea în folosinta, pe timp nelimitat, a terenurilor proprietate de stat, beneficiarii vor plati o taxa anuala stabilitã în funcţie de suprafata terenului acordat potrivit prevederilor din anexa la prezenta hotãrîre. Suma rezultatã se va vãrsa la bugetul sfatului popular care a atribuit terenul în folosinta. Terenurile pentru construirea de case de odihna sau turism proprietate personalã se vor atribui în limitele suprafeţelor prevãzute în anexa la prezenta hotãrîre. ART. 8 Comitetul de Stat al Planificarii, precum şi ministerele coordonatoare vor prevedea în planurile anuale de aprovizionare materiale de construcţie şi de instalaţii, necesare executãrii caselor ce se vor executa în condiţiile prezentei hotãrîri, pe baza propunerilor înaintate de cãtre comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta. Materialele se vor livra la preţurile cu amãnuntul. ART. 9 Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta vor repartiza, la preţurile cu amãnuntul, materiale de construcţii şi instalaţii cetãţenilor care îşi construiesc case în regie proprie, în condiţiile prezentei hotãrîri, pe baza listei de materiale extrase din deviz. ART. 10 Comitetul de Stat pentru Îndrumarea şi Controlul Organelor Locale ale Administraţiei de Stat, împreunã cu Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor, vor emite, în termen de 45 de zile de la data publicãrii prezentei hotãrîri, instrucţiuni privitoare la elaborarea proiectelor, încheierea contractelor, atribuirea terenurilor, repartizarea materialelor şi construirea în cooperare. p. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET ANEXA 1 taxe ANUALE pentru terenurile proprietate de stat, atribuite în folosinta pe timp nelimitat cetãţenilor care construiesc case pentru odihna sau turism Taxele anuale pentru terenurile situate în perimetrul construibil al localitãţilor Suprafeţele de terenuri ce pot fi atribuite Suprafeţele de terenuri pentru construirea de case pentru odihna sau turism proprietate personalã se vor putea atribui în urmãtoarele limite: - Pentru clãdiri individuale cu parter sau parter şi etaj, cuprinzînd un singur apartament, amplasate în oraşe şi localitãţi asimilate urbanului - 160-300 mp. - Pentru clãdiri cu parter şi unu sau mai multe etaje, cuprinzînd doua sau mai multe apartamente, suprafeţele de teren se vor stabili proporţional cu cele de la alineatul precedent, conform instrucţiunilor prevãzute la articolul 10 din hotãrîre. -----------
În vederea unei aplicari unitare a <>Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 54/1967 publicatã în Buletinul Oficial nr. 7 din 23 ianuarie 1967, şi în temeiul prevederilor art. 4 din aceasta hotãrîre, cu acordul Uniunii Generale a Sindicatelor din România se emit urmãtoarele instrucţiuni: 1. Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta vor lua mãsuri ca unitãţile subordonate sa creeze condiţiile necesare pentru încadrarea în munca a femeilor cu copii sub 7 ani, care cer sa lucreze 1/2 norma, sa stabileascã funcţiile, meseriile sau tipurile de locuri de munca cu 1/2 norma unde pot fi utilizate aceste femei, avînd în vedere ca folosirea acestora sa se facã în conformitate cu calificarea cerutã la locul de munca respectiv. 2. Stabilirea locurilor de munca cu 1/2 norma unde se pot utiliza angajate cu copii sub 7 ani se va face tinindu-se seama sa nu se afecteze realizarea sarcinilor, a productivitatii muncii, precum şi continuitatea activitãţii la locul de munca respectiv (de exemplu: funcţionarea neîntreruptã a utilajelor, mecanismelor instalaţiilor deservite, preluarea-predarea gestiunii în comerţ, efectuarea lucrãrilor ce revin funcţiei în care sînt încadrate etc.). 3. Pentru angajarea femeilor ce îndeplinesc condiţiile prevãzute de <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 54/1967 se vor folosi de cãtre unitãţi: a) posturile prevãzute cu 1/2 norma; b) posturile prevãzute cu o norma ce pot fi fractionate în doua posturi cu 1/2 norma fiecare. Folosirea angajatelor în asemenea posturi se poate face atît în activitãţi cu caracter permanent, cît şi în activitãţi cu caracter sezonier, ca de exemplu: - unele meserii (funcţii) de muncitoare din industria textila, confecţii-tricotaje, alimentara etc.; - funcţii operative din comet, alimentaţie-publica, posta şi telecomunicaţii etc.; - unele funcţii de specialitate din învãţãmînt, arta, cultura, cercetarea ştiinţificã, ocrotirea sãnãtãţii, gospodãria comunalã, distribuţia energiei electrice, posta şi telecomunicaţii, asigurãri, C.E.C. etc.; - funcţii administrative ca de exemplu: dactilografa, funcţionar, telefonista, registrator, liftier, curier, îngrijitor de curãţenie etc. 4. Folosirea angajatelor cu 1/2 norma este recomandabila în toate ramurile şi activitãţile în care se înregistreazã perioade de virf de producţie, în care este necesar un numãr sporit de lucrãtori, cum sînt în comerţ, în magazinele situate pe principalele artere de circulaţie, în magazinele de produse alimentare situate în jurul întreprinderilor şi instituţiilor unde perioadele de virf se produc în jurul orelor în care se termina sau începe programul de lucru, în alimentaţia publica unde afluenta consumatorilor este mai mare în orele în care se serveşte masa de prinz sau de seara, în comerţ şi alimentaţia publica în zilele de la sfîrşitul saptaminii şi în preajma unor zile de sãrbãtoare, în industria alimentara în perioadele de fabricare a conservelor etc. Programul de lucru pentru angajatele cu 1/2 norma se va stabili de cãtre conducerea unitãţii cu consultarea comitetului sindicatului şi cu acordul angajatelor respective şi va fi consemnat în contractul de munca. 5. Posturile vacante existente, în limitele indicatorilor planului de munca şi salarii, în care pot fi utilizate angajate cu 1/2 norma vor fi ocupate în urmãtoarea ordine de preferinta: a) în primul rind, de angajatele unitãţilor care lucreazã în prezent o norma intreaga, şi care, incadrindu-se în prevederile <>Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 54/1967 , cer sa lucreze numai 1/2 norma. Pentru femeile cu copii sub 7 ani, angajate în prezent cu o norma intreaga, care cer sa lucreze numai 1/2 norma, conducerile unitãţilor vor aproba ca aceste angajate sa lucreze 1/2 norma, la acelaşi loc de munca, dacã funcţia pe care angajata o îndeplineşte permite aceasta fractionare sau în alte locuri de munca ce pot fi ocupate cu 1/2 norma dacã angajatele respective au calificarea corespunzãtoare, în limita posturilor de acest fel pe care unitatea le are vacante. Unitãţile care nu au vacante astfel de posturi vor rãspunde, cu consimţãmîntul angajatelor, transferarea lor în interesul serviciului; potrivit legislaţiei muncii, în alte unitãţi care au disponibile posturi cu 1/2 norma; b) angajatele transferate de la alte unitãţi pe posturi cu 1/2 norma; c) posturile cu 1/2 norma rãmase neocupate dupã aplicarea dispoziţiilor de la lit. a şi b vor fi comunicate în termen de 6 zile de cãtre unitãţi, organelor locale ale Direcţiei Generale a Recrutarii şi Repartizãrii Forţelor de Munca. Sînt exceptate de la aceasta obligaţie unitãţile Ministerului Forţelor Armate şi Ministerului Afacerilor Interne. Organele locale ale Direcţiei Generale a Recrutarii şi Repartizãrii Forţelor de Munca vor tine evidenta acestor posturi şi vor repartiza cu prioritate pentru ocuparea lor femei cu copii sub 7 ani care cer sa lucreze 1/2 norma şi au calificarea necesarã pentru ocuparea acestor posturi; repartizarea altor persoane în aceste posturi va putea fi facuta, numai în cazul în care organele Direcţiei Generale a Recrutarii şi Repartizãrii Forţelor de Munca nu vor avea în evidenta femei cu copii sub 7 ani care solicita ocuparea lor. Organele Direcţiei Generale a Recrutarii şi Repartizãrii Forţelor de Munca vor repartiza femeile cu copii sub 7 ani, pe cît posibil, la unitãţi al cãror sediu este apropiat de domiciliul acestora; d) posturile cu 1/2 norma rãmase neocupate dupã aplicarea dispoziţiilor de la lit. a, b şi c vor putea fi ocupate de femeile cu copii sub 7 ani prin angajare de cãtre unitãţi fãrã repartiţia organelor Direcţiei Generale a Recrutarii şi Repartizãrii Forţelor de Munca. Unitãţile vor comunica acestor organe, dupã angajare, posturile care au rãmas vacante. Trecerea de pe posturi cu o norma intreaga în posturi cu 1/2 norma sau angajarea în posturi cu 1/2 norma va fi facuta ca urmare a cererii scrise a femeilor cu copii sub 7 ani care solicita unitãţilor ocuparea acestor posturi, iar încheierea contractului de munca va fi facuta în toate cazurile numai în scris. Cererea angajatelor de a trece pe posturi cu 1/2 norma în condiţiile <>Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 54/1967 nu poate constitui un motiv de desfacere a contractului de munca sau de schimbare a condiţiilor stabilite la încheiere, în afarã acordului expres al angajatelor. 6. Angajatele cu 1/2 norma care nu se mai încadreazã în prevederile <>Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 54/1967 (de exemplu: copiii au depãşit virsta de 7 ani, au decedat, au fost încredinţaţi soţului ca urmare a divorţului, au fost încredinţaţi unor instituţii de ocrotire sau angajata a decãzut din puterea pãrinteascã ca urmare a unei hotãrîri judecãtoreşti), vor putea fi trecute de conducerea unitãţii - în limita posturilor vacante - la locuri de munca cu o norma intreaga, în condiţiile prevãzute în legislaţia muncii. În cazul în care aceste angajate cer sa lucreze o norma intreaga, iar în unitate nu sînt posturi vacante care pot fi ocupate cu o norma, unitãţile le vor menţine cu 1/2 norma pe aceleaşi posturi, pînã la ivirea locurilor vacante, la ocuparea cãrora li se va da prioritate. Dacã angajatele vor sa treacã în alte unitãţi care au vacante astfel de posturi, li se va acorda transferul în interesul serviciului, potrivit legislaţiei muncii. 7. Unitãţile vor informa semestrial ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare tutelare despre numãrul de posturi cu 1/2 norma ocupate de femei cu copii sub 7 ani şi asupra funcţiilor, meseriilor şi tipurilor de locuri de munca în care sînt folosite. 8. Drepturile angajatelor cu 1/2 norma sînt stabilite astfel: - salariul se plãteşte pe baza reglementãrilor în vigoare pentru angajaţii care lucreazã o norma intreaga: . la forma de salarizare în regie, salariul tarifar, premiile, sporurile şi alte drepturi se plãtesc în conformitate cu timpul efectiv lucrat; . la forma de salarizare în acord plata se face în raport cu rezultatele obţinute, iar premiile, sporurile şi alte drepturi se plãtesc în conformitate cu timpul efectiv lucrat; - cotele procentuale de baza şi suplimentare se vor acorda angajatelor retribuite pe baza de cote procentuale în funcţie de realizarile efectiv obţinute în cele patru ore de lucru zilnic; pentru stabilirea diverselor drepturi care se calculeazã pe baza salariului tarifar, pentru angajatele remunerate pe baza de cote procentuale, vor fi luate în considerare salariile tarifare de calcul prevãzute în anexele, la instrucţiunile pentru aplicarea <>Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 802/1965 , elaborate de ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, avizul Comitetului de Stat pentru Problemele Organizãrii Muncii şi Producţiei şi ale Salarizarii, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale; - concediul de odihna va avea durata integrala stabilitã în funcţie de natura muncii îndeplinite şi de vechimea neîntreruptã în munca în conformitate cu prevederile Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 186/1951 şi nr. 1478/1952, iar calculul indemnizaţiei se va face luindu-se în considerare cistigurile efectiv realizate; angajatele cu 1/2 norma nu pot fi considerate angajate cu zi de lucru nenormata; - ajutoarele de asigurãri sociale se vor calcula potrivit <>art. 23 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 880/1965 , în funcţie de salariul tarifar corespunzãtor la 1/2 norma; - alocaţia de stat pentru copii se plãteşte integral în condiţiile Decretului nr. 285/1960 şi potrivit Instrucţiunilor nr. 1515/1966 ale ministrului finanţelor, şi Comitetului de Stat pentru Problemele Organizãrii Muncii şi Producţiei şi ale Salarizarii şi angajatelor care efectueazã numai 1/2 norma; în cazul angajatelor cu 1/2 norma retribuite pe baza de cote procentuale, alocaţia se va acorda numai dacã remunerarea ce li se cuvine în luna respectiva este de cel puţin 1/2 din salariul minim pe economie; - perioada de timp cît femeile angajate în condiţiile <>Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 54/1967 lucreazã 1/2 norma va fi consideratã ca timp lucrat cu o norma intreaga la stabilirea stagiului cerut atît de indicatoarele tarifare de calificare pentru promovarea în categorii superioare de calificare sau de indicatoarele de pregãtire şi stagiu pentru ocuparea unor funcţii, cît şi de alte situaţii condiţionate de existenta acestui stagiu în meserie, categorie, funcţie etc.; - la stabilirea vechimii în munca necesare pentru pensionare, timpul cît angajatele care, potrivit <>Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 54/1967 , au fost încadrate în funcţii cu 1/2 norma pentru a creste copii pînã la virsta de 7 ani, se considera, potrivit <>art. 40 pct. (3) al Legii nr. 27/1966 , timp lucrat cu o norma intreaga. 9. Unitãţile nu vor putea detasa sau delega în alte localitãţi femeile cu copii sub 7 ani angajate cu 1/2 norma. 10. Modul de raportare prin dãrile de seama statistice de munca şi salarii, a posturilor ocupate cu 1/2 norma se va face în conformitate cu Instrucţiunile Direcţiei Centrale de Statistica privind calcularea numãrului mediu scriptic, care arata ca angajaţii cu 1/2 norma vor fi cuprinşi în numãrul mediu scriptic prin însumarea aritmetica a fracţiunilor de norma respective. Pentru efectivul salariaţilor existent în scripte la o anumitã data, angajatele cu 1/2 norma se vor lua în calcul ca persoane fizice. 11. Se recomanda organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti sa adapteze la specificul activitãţii lor prevederile cuprinse în prezentele instrucţiuni. Preşedintele Comitetului de Stat pentru Problemele Organizãrii Muncii şi Producţiei şi ale Salarizarii, PETRE LUPU Ministrul finanţelor, AUREL VIJOLI Ministrul justiţiei, ADRIAN DIMITRIU ------------
_____________ *) Traducere. Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Niger, animate de dorinta de a dezvolta şi consolida relaţiile comerciale între cele doua tari, pe baza egalitãţii şi avantajului reciproc, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 În vederea incurajarii şi facilitãrii schimburilor comerciale între Republica Socialistã România şi Republica Niger, cele doua Pãrţi contractante îşi acorda reciproc tratamentul naţiunii celei mai favorizate în tot ceea ce priveşte comerţul între cele doua tari. Tratamentul naţiunii celei mai favorizate se aplica în special în ceea ce priveşte taxele vamale şi alte taxe şi impozite referitoare la importul şi exportul de mãrfuri, modalitãţile de percepere a taxelor vamale, taxelor şi impozitelor sus menţionate, precum şi în ceea ce priveşte reglementãrile şi formalitãţile la care sînt supuse mãrfurile la eliberarea din vama. Dispoziţiile acestui articol nu se aplica: a) avantajelor şi facilitãţilor pe care una din Pãrţile contractante le acorda sau le va acorda ţãrilor limitrofe pentru a facilita comerţul de frontiera; b) avantajelor şi facilitãţilor acordate în cadrul unei uniuni vamale, unei zone de schimburi libere sau unei zone monetare, în care una din cele doua Pãrţi contractante este sau va fi membra; c) avantajelor şi facilitãţilor rezultind dintr-un acord multilateral sau dintr-un acord regional, în care una din cele doua Pãrţi contractante este sau va fi membra. ART. 2 Pãrţile contractante se angajeazã sa incurajeze şi sa faciliteze, în cadrul legilor şi celorlalte reglementãri, exporturile mãrfurilor între cele doua tari, conform listelor A şi B, anexate prezentului Acord, care nu sînt limitative. Modificãrile pot fi aduse listelor A şi B cu acordul ambelor Pãrţi. Organele competente ale pãrţilor contractante vor facilita eliberarea, dacã este necesar, a licenţelor de export şi import pentru produsele care figureazã în prezentul Acord. ART. 3 Contractele privind livrarea mãrfurilor şi prestarea serviciilor în cadrul acestui Acord vor fi încheiate pe de o parte între întreprinderile de comerţ exterior romane, ca persoane juridice independente şi alte persoane juridice independente, autorizate de legea romana de a exercita comerţ exterior, şi pe de alta parte persoanele juridice şi fizice care exercita comerţ în Republica Niger şi sînt supuse legilor nigeriene. ART. 4 Pãrţile contractante vor scuti de taxe vamale şi de alte taxe mostrele mãrfurilor de orice fel provenind de pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, cu condiţia ca aceste mostre sa serveascã numai la obţinerea de comenzi pentru mãrfurile reprezentate prin aceste mostre şi sa nu fie destinate ele însele comerţului, precum şi cu condiţia ca aceste mostre sa îndeplineascã prevederile cerute de legile vamale interne. De asemenea, vor fi scutite de taxe vamale şi alte taxe, la import şi la export, cataloagele, listele de preţuri curente, informaţii comerciale şi materialele de publicitate comercialã şi turistica. ART. 5 Fiecare Parte contractantã va acorda celeilalte Pãrţi dreptul importului temporar pentru: a) modele şi mostre de mãrfuri; b) obiecte destinate efectuãrii de probe şi experimentari; c) obiecte destinate expozitiilor, concursurilor, tirgurilor etc. d) utilaje marunte destinate lucrãrilor de montaj, utilaje grele fãcînd obiectul unui acord special; e) obiecte importate în cadrul prevederilor referitoare la cooperarea ştiinţificã şi tehnica; f) filme de publicitate comercialã şi turistica. ART. 6 Tranzacţiile de reexportat sau tranzacţiile multilaterale vor putea fi efectuate în cadrul prezentului Acord, sub rezerva înţelegerii prealabile a celor doua Pãrţi. ART. 7 Cele doua Pãrţi contractante îşi acorda toate facilitãţile posibile pentru tranzitul pe teritoriile lor a mãrfurilor celeilalte Pãrţi contractante. ART. 8 Vasele comerciale ale fiecãreia din cele doua Pãrţi contractante, precum şi incarcatura lor, vor beneficia de tratamentul naţiunii celei mai favorizate în tot cea ce priveşte drepturile şi privilegiile pentru intrarea în porturile şi ieşirea din porturile celeilalte Pãrţi şi condiţiile de stationare a vaselor în aceste porturi. ART. 9 Toate plãţile ce urmeazã a se efectua între cele doua tari, în aplicarea prezentului Acord, se vor face în devize liber convertibile, în conformitate cu reglementãrile în materie de schimb ale Pãrţilor contractante respective. ART. 10 O comisie mixtã, compusa din reprezentanţii Pãrţilor contractante, va fi insarcinata a controla realizarea acestui Acord şi a proceda la modificãrile sau completãrile listelor de mãrfuri anexate. Comisia se va reuni la cererea uneia sau celeilalte dintre Pãrţile contractante, în timpul cel mai scurt posibil, alternativ la Bucureşti şi Niamey. ART. 11 Pãrţile contractante vor proceda la consultãri reciproce, la cererea uneia din Pãrţi, în vederea luãrii de mãsuri care sa favorizeze dezvoltarea relaţiilor comerciale şi a cooperãrii economice reciproce, precum şi sa faciliteze soluţionarea problemelor legate de aplicarea acestui Acord. ART. 12 Dispoziţiile prezentului Acord rãmân obligatorii şi dupã expirarea sa, pentru toate contractele încheiate în perioada valabilitãţii sale, dar care nu au fost în întregime executate pînã la expirarea acestuia. ART. 13 Acest Acord intra în vigoare în ziua comunicãrii ratificãrii sale şi va fi valabil pe o perioada de un an, dupã care se reînnoieşte prin tacitã reconducţiune, dacã nici una din Pãrţile contractante nu îl va fi denunţat, în scris, cu un preaviz de trei luni înaintea expirãrii sale. Fãcut la Niamey la 5 mai 1967, în dublu exemplar în limba franceza, ambele texte fiind deopotrivã autentice. LISTA A Mãrfuri româneşti de exportat în Republica Niger - Echipament şi piese pentru industria petroliera şi petrochimica - Coloranti organici - Echipament pentru industria miniera - Vopsele şi lacuri - Echipament pentru lucrãri rutiere - Detergenti - Echipament industrial divers - Produse farmaceutice - Macarale - Ulei de vaselina - Maşini-unelte - Diferite produse chimice - Maşini agricole şi tractoare - Materiale pentru construcţii (geamuri etc.) - Camioane - Sticlarie - Autobuze - Tesaturi - Biciclete - Confecţii, galanterie şi tricotaje - Material rulant pentru cai ferate - Incaltaminte - Vase maritime şi fluviale - Felinare de vînt - Betoniere şi malaxoare - Lampi de gaz - Rulouri compresoare - Lopeti şi casmale - Excavatoare - Perii şi pensule - Compresoare de aer - Articole de faianta - Pompe centrifuge - Hirtie - Motoare electrice - Rechizite şcolare şi de birou şi articole de papetarie - Transformatori de forta - Cãrţi şi publicaţii - Convertizori de sudura - Discuri şi benzi de magnetofon - Grupuri electrogene - Covoare - Diferite articole electrotehnice - Jucarii - Centrale telefonice şi aparate automate - Instrumente muzicale - Motoare diesel - Uleiuri minerale - Cazane de aburi - Parafina - Instalaţii frigorifice - Bitum - Instalaţii de morarit - Bitum - Maşini de cusut - Placaj - Balante - Produse de cofetarie - Aparate de proiectie - Panouri din fibre lemnoase - Contoare electrice, de apa şi de gaz - Panouri din plãci aglomerate - Fiare de cãlcat - Mobilier - Anvelope - Conserve de fructe - Rulmenti cu bile - Conserve de legume - Tuburi de fonta - Pasta şi suc de roşii - Oţel în bare şi profile de oţel - Vinuri şi bãuturi alcoolice - Fier beton - Produse lactate (lapte praf, brinzeturi etc.) - Conductori de cupru - Uleiuri comestibile - Soda caustica - Suc de fructe - Soda calcinata - Obiecte de artizanat - Carbura de calciu - Diverse LISTA B Mãrfuri nigeriene de exportat în Republica Socialistã România - Arahide - Mate - Ulei brut de arahide - Guma arabica - Turte de arahide - Capoc - Piei brute şi prelucrate - Produse de artizanat (bijuterii, cosulete, marochinarie, tesaturi, articole sculptate etc.) - Bumbac - Seminţe de bumbac - Diverse ------------
Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Islamice Mauritania, animate de dorinta de a dezvolta şi consolida relaţiile comerciale între cele doua tari, pe baza egalitãţii şi avantajului reciproc, au convenit asupra celor ce urmeazã : ART. 1 În vederea incurajarii şi facilitãrii schimburilor comerciale între Republica Socialistã România şi Republica Islamica Mauritania, cele doua Pãrţi contractante îşi acorda reciproc tratamentul naţiunii celei mai favorizate în tot ceea ce priveşte comerţul între cele doua tari. Tratamentul naţiunii celei mai favorizate se va aplica, în special, în ceea ce priveşte taxele vamale şi alte taxe şi impozite referitoare la exportul şi importul mãrfurilor, modalitãţile de percepere a drepturilor vamale, taxelor şi impozitelor sus-menţionate, precum şi în ceea ce priveşte reglementãrile şi formalitãţile la care sînt supuse mãrfurile la eliberarea din vama. Dispoziţiile acestui articol nu se aplica: a) avantajelor pe care unul din Statele contractante le acorda sau le va acorda în viitor ţãrilor limitrofe, pentru a facilita comerţul de frontiera; b) avantajelor decurgind dintr-o uniune vamalã încheiatã sau care ar putea fi încheiatã în viitor, de una din Ţãrile contractante. ART. 2 Pãrţile contractante se angajeazã sa incurajeze şi sa faciliteze, în cadrul legilor şi celorlalte reglementãri, exporturile mãrfurilor între cele doua tari, conform listelor A şi B, anexate prezentului Acord. Modificãri pot fi aduse listelor A şi B cu acordul celor doua Pãrţi. Organele competente ale Pãrţilor contractante vor facilita eliberarea, dacã este nevoie, a licenţelor de export şi import pentru produsele care figureazã în prezentul Acord. Produsele româneşti şi produsele mauritane care nu figureazã în listele A şi B vor putea face, de asemenea, obiectul schiburilor, în special în cadrul operaţiunilor de compensaţie. Organele competente ale celor doua guverne vor da dovada de cea mai mare bunavointa pentru eliberarea licenţelor de import şi export a acestor produse. Cele doua guverne vor depune toate eforturile pentru ca preţurile produselor livrate în virtutea prezentului Acord sa fie stabilite pe baza preţurilor mondiale, adicã a preţurilor practicate pentru aceleaşi produse pe principalele pieţe. ART. 3 Contractele aferente livrãrii de mãrfuri şi prestãri de servicii în cadrul acestui Acord vor fi încheiate între întreprinderi de comerţ exterior romane, ca persoane juridice independente şi alte persoane juridice independente, autorizate de legea romana sa exercite comerţ exterior, şi persoane juridice şi fizice din Republica Islamica Mauritania. ART. 4 Pãrţile contractante vor scuti de taxe vamale şi de alte taxe mostrele mãrfurilor de orice fel provenind de pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, cu condiţia ca aceste mostre sa aibã o valoare neglijabila, neputind servi decît la obţinerea de comenzi referitoare la mãrfurile reprezentate prin aceste mostre şi sa nu fie destinate ele însele comerţului. De asemenea, vor fi scutite de taxe vamale şi alte taxe, la import şi export, cataloagele, listele de preţuri curente, informaţiile comerciale şi materialele de publicitate, inclusiv filmele publicitare referitoare la mãrfuri comerciale. ART. 5 Cu condiţia ca dispoziţiile asupra admiterii temporare la import sau export sa fie respectate, Pãrţile contractante vor acorda scutire temporarã de taxe vamale şi alte taxe percepute la import şi export pentru: a) modele şi mostre de mãrfuri; b) obiecte destinate efectuãrii de probe şi experimentari; c) obiecte destinate expozitiilor, concursurilor, tirgurilor etc.; d) utilaje marunte destinate lucrãrilor de montaj, utilaje grele care fac obiectul unui acord special; e) obiecte importate în cadrul prevederilor referitoare la cooperarea ştiinţificã şi tehnica. ART. 6 Tranzacţiile de reexport sau tranzacţiile multilaterale vor putea fi efectuate în cadrul prezentului Acord, sub rezerva înţelegerii prealabile a celor doua Pãrţi. ART. 7 Partle contractante vor acorda dreptul de tranzit mãrfurilor uneia din Pãrţile contractante la trecerea pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. ART. 8 Vasele comerciale ale fiecãrei tari şi incarcatura lor vor beneficia de tratamentul naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte drepturile şi privilegiile pentru intrarea în porturile şi ieşirea din porturile celeilalte Pãrţi, precum şi în ceea ce priveşte condiţiile stationarii navelor în aceste porturi. ART. 9 Toate plãţile ce urmeazã a se realiza între cele doua tari, în aplicarea acestui Acord, se vor efectua în devize convertibile, în conformitate cu prevederile în materie de schimburi ale Pãrţilor contractante respective. ART. 10 O comisie mixtã, compusa din reprezentanţii Pãrţilor contractante, va fi constituitã şi insarcinata sa controleze realizarea acestui Acord şi sa procedeze la modificãrile sau completãrile listelor de mãrfuri anexate. Comisia se va întruni la cererea uneia sau celeilalte din cele doua Pãrţi contractante, în termenul cel mai scurt posibil, alternativ, la Bucureşti şi Nouakchott. ART. 11 Pãrţile contractante vor proceda la consultãri reciproce, la cererea uneia din Pãrţi, în vederea luãrii de mãsuri care sa favorizeze dezvoltarea relaţiilor comerciale şi a cooperãrii economice reciproce, precum şi sa faciliteze soluţionarea problemelor aferente aplicãrii acestui Acord. ART. 12 Prevederile acestui Acord vor fi aplicate şi dupã expirarea valabilitãţii sale pentru contractele care ar rãmîne nerealizate în ziua expirãrii Acordului. ART. 13 Acest Acord intra în vigoare în ziua comunicãrii ratificãrii sale şi va fi valabil timp de un an. Dupã aceasta perioada, el va fi considerat ca reînnoit, de fiecare data pe o perioada de un an, prin tacitã reconducţiune, atît timp cît nici una din cele doua Pãrţi nu-l va fi denunţat în scris, cu un preaviz de trei luni, înaintea expirãrii sale. Fãcut la Nouakcchott la 12 aprilie 1967, în dublu exemplar în limba franceza, ambele texte fiind deopotrivã autentice. ------------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ARTICOL UNIC Se ratifica Acordul comercial între Republica Socialistã România şi Republica Islamica Mauritania, încheiat la Nouakchott la 12 aprilie 1967. Preşedintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA ACORD COMERCIAL între Republica Socialistã România şi Republica Islamica Mauritania Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Islamice Mauritania, animate de dorinta de a dezvolta şi consolida relaţiile comerciale între cele doua tari, pe baza egalitãţii şi avantajului reciproc, au convenit asupra celor ce urmeazã : ART. 1 În vederea incurajarii şi facilitãrii schimburilor comerciale între Republica Socialistã România şi Republica Islamica Mauritania, cele doua Pãrţi contractante îşi acorda reciproc tratamentul naţiunii celei mai favorizate în tot ceea ce priveşte comerţul între cele doua tari. Tratamentul naţiunii celei mai favorizate se va aplica, în special, în ceea ce priveşte taxele vamale şi alte taxe şi impozite referitoare la exportul şi importul mãrfurilor, modalitãţile de percepere a drepturilor vamale, taxelor şi impozitelor sus-menţionate, precum şi în ceea ce priveşte reglementãrile şi formalitãţile la care sînt supuse mãrfurile la eliberarea din vama. Dispoziţiile acestui articol nu se aplica: a) avantajelor pe care unul din Statele contractante le acorda sau le va acorda în viitor ţãrilor limitrofe, pentru a facilita comerţul de frontiera; b) avantajelor decurgind dintr-o uniune vamalã încheiatã sau care ar putea fi încheiatã în viitor, de una din Ţãrile contractante. ART. 2 Pãrţile contractante se angajeazã sa incurajeze şi sa faciliteze, în cadrul legilor şi celorlalte reglementãri, exporturile mãrfurilor între cele doua tari, conform listelor A şi B, anexate prezentului Acord. Modificãri pot fi aduse listelor A şi B cu acordul celor doua Pãrţi. Organele competente ale Pãrţilor contractante vor facilita eliberarea, dacã este nevoie, a licenţelor de export şi import pentru produsele care figureazã în prezentul Acord. Produsele româneşti şi produsele mauritane care nu figureazã în listele A şi B vor putea face, de asemenea, obiectul schiburilor, în special în cadrul operaţiunilor de compensaţie. Organele competente ale celor doua guverne vor da dovada de cea mai mare bunavointa pentru eliberarea licenţelor de import şi export a acestor produse. Cele doua guverne vor depune toate eforturile pentru ca preţurile produselor livrate în virtutea prezentului Acord sa fie stabilite pe baza preţurilor mondiale, adicã a preţurilor practicate pentru aceleaşi produse pe principalele pieţe. ART. 3 Contractele aferente livrãrii de mãrfuri şi prestãri de servicii în cadrul acestui Acord vor fi încheiate între întreprinderi de comerţ exterior romane, ca persoane juridice independente şi alte persoane juridice independente, autorizate de legea romana sa exercite comerţ exterior, şi persoane juridice şi fizice din Republica Islamica Mauritania. ART. 4 Pãrţile contractante vor scuti de taxe vamale şi de alte taxe mostrele mãrfurilor de orice fel provenind de pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, cu condiţia ca aceste mostre sa aibã o valoare neglijabila, neputind servi decît la obţinerea de comenzi referitoare la mãrfurile reprezentate prin aceste mostre şi sa nu fie destinate ele însele comerţului. De asemenea, vor fi scutite de taxe vamale şi alte taxe, la import şi export, cataloagele, listele de preţuri curente, informaţiile comerciale şi materialele de publicitate, inclusiv filmele publicitare referitoare la mãrfuri comerciale. ART. 5 Cu condiţia ca dispoziţiile asupra admiterii temporare la import sau export sa fie respectate, Pãrţile contractante vor acorda scutire temporarã de taxe vamale şi alte taxe percepute la import şi export pentru: a) modele şi mostre de mãrfuri; b) obiecte destinate efectuãrii de probe şi experimentari; c) obiecte destinate expozitiilor, concursurilor, tirgurilor etc.; d) utilaje marunte destinate lucrãrilor de montaj, utilaje grele care fac obiectul unui acord special; e) obiecte importate în cadrul prevederilor referitoare la cooperarea ştiinţificã şi tehnica. ART. 6 Tranzacţiile de reexport sau tranzacţiile multilaterale vor putea fi efectuate în cadrul prezentului Acord, sub rezerva înţelegerii prealabile a celor doua Pãrţi. ART. 7 Partle contractante vor acorda dreptul de tranzit mãrfurilor uneia din Pãrţile contractante la trecerea pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. ART. 8 Vasele comerciale ale fiecãrei tari şi incarcatura lor vor beneficia de tratamentul naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte drepturile şi privilegiile pentru intrarea în porturile şi ieşirea din porturile celeilalte Pãrţi, precum şi în ceea ce priveşte condiţiile stationarii navelor în aceste porturi. ART. 9 Toate plãţile ce urmeazã a se realiza între cele doua tari, în aplicarea acestui Acord, se vor efectua în devize convertibile, în conformitate cu prevederile în materie de schimburi ale Pãrţilor contractante respective. ART. 10 O comisie mixtã, compusa din reprezentanţii Pãrţilor contractante, va fi constituitã şi insarcinata sa controleze realizarea acestui Acord şi sa procedeze la modificãrile sau completãrile listelor de mãrfuri anexate. Comisia se va întruni la cererea uneia sau celeilalte din cele doua Pãrţi contractante, în termenul cel mai scurt posibil, alternativ, la Bucureşti şi Nouakchott. ART. 11 Pãrţile contractante vor proceda la consultãri reciproce, la cererea uneia din Pãrţi, în vederea luãrii de mãsuri care sa favorizeze dezvoltarea relaţiilor comerciale şi a cooperãrii economice reciproce, precum şi sa faciliteze soluţionarea problemelor aferente aplicãrii acestui Acord. ART. 12 Prevederile acestui Acord vor fi aplicate şi dupã expirarea valabilitãţii sale pentru contractele care ar rãmîne nerealizate în ziua expirãrii Acordului. ART. 13 Acest Acord intra în vigoare în ziua comunicãrii ratificãrii sale şi va fi valabil timp de un an. Dupã aceasta perioada, el va fi considerat ca reînnoit, de fiecare data pe o perioada de un an, prin tacitã reconducţiune, atît timp cît nici una din cele doua Pãrţi nu-l va fi denunţat în scris, cu un preaviz de trei luni, înaintea expirãrii sale. Fãcut la Nouakcchott la 12 aprilie 1967, în dublu exemplar în limba franceza, ambele texte fiind deopotrivã autentice. ------------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: Articol unic Se ratifica Acordul comercial între Republica Socialistã România şi Republica Niger, încheiat la Niamey la 5 mai 1967. Preşedintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA ACORD COMERCIAL Între Republica Socialistã România şi Republica Niger*) _____________ *) Traducere. Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Niger, animate de dorinta de a dezvolta şi consolida relaţiile comerciale între cele doua tari, pe baza egalitãţii şi avantajului reciproc, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 În vederea incurajarii şi facilitãrii schimburilor comerciale între Republica Socialistã România şi Republica Niger, cele doua Pãrţi contractante îşi acorda reciproc tratamentul naţiunii celei mai favorizate în tot ceea ce priveşte comerţul între cele doua tari. Tratamentul naţiunii celei mai favorizate se aplica în special în ceea ce priveşte taxele vamale şi alte taxe şi impozite referitoare la importul şi exportul de mãrfuri, modalitãţile de percepere a taxelor vamale, taxelor şi impozitelor sus menţionate, precum şi în ceea ce priveşte reglementãrile şi formalitãţile la care sînt supuse mãrfurile la eliberarea din vama. Dispoziţiile acestui articol nu se aplica: a) avantajelor şi facilitãţilor pe care una din Pãrţile contractante le acorda sau le va acorda ţãrilor limitrofe pentru a facilita comerţul de frontiera; b) avantajelor şi facilitãţilor acordate în cadrul unei uniuni vamale, unei zone de schimburi libere sau unei zone monetare, în care una din cele doua Pãrţi contractante este sau va fi membra; c) avantajelor şi facilitãţilor rezultind dintr-un acord multilateral sau dintr-un acord regional, în care una din cele doua Pãrţi contractante este sau va fi membra. ART. 2 Pãrţile contractante se angajeazã sa incurajeze şi sa faciliteze, în cadrul legilor şi celorlalte reglementãri, exporturile mãrfurilor între cele doua tari, conform listelor A şi B, anexate prezentului Acord, care nu sînt limitative. Modificãrile pot fi aduse listelor A şi B cu acordul ambelor Pãrţi. Organele competente ale pãrţilor contractante vor facilita eliberarea, dacã este necesar, a licenţelor de export şi import pentru produsele care figureazã în prezentul Acord. ART. 3 Contractele privind livrarea mãrfurilor şi prestarea serviciilor în cadrul acestui Acord vor fi încheiate pe de o parte între întreprinderile de comerţ exterior romane, ca persoane juridice independente şi alte persoane juridice independente, autorizate de legea romana de a exercita comerţ exterior, şi pe de alta parte persoanele juridice şi fizice care exercita comerţ în Republica Niger şi sînt supuse legilor nigeriene. ART. 4 Pãrţile contractante vor scuti de taxe vamale şi de alte taxe mostrele mãrfurilor de orice fel provenind de pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, cu condiţia ca aceste mostre sa serveascã numai la obţinerea de comenzi pentru mãrfurile reprezentate prin aceste mostre şi sa nu fie destinate ele însele comerţului, precum şi cu condiţia ca aceste mostre sa îndeplineascã prevederile cerute de legile vamale interne. De asemenea, vor fi scutite de taxe vamale şi alte taxe, la import şi la export, cataloagele, listele de preţuri curente, informaţii comerciale şi materialele de publicitate comercialã şi turistica. ART. 5 Fiecare Parte contractantã va acorda celeilalte Pãrţi dreptul importului temporar pentru: a) modele şi mostre de mãrfuri; b) obiecte destinate efectuãrii de probe şi experimentari; c) obiecte destinate expozitiilor, concursurilor, tirgurilor etc. d) utilaje marunte destinate lucrãrilor de montaj, utilaje grele fãcînd obiectul unui acord special; e) obiecte importate în cadrul prevederilor referitoare la cooperarea ştiinţificã şi tehnica; f) filme de publicitate comercialã şi turistica. ART. 6 Tranzacţiile de reexportat sau tranzacţiile multilaterale vor putea fi efectuate în cadrul prezentului Acord, sub rezerva înţelegerii prealabile a celor doua Pãrţi. ART. 7 Cele doua Pãrţi contractante îşi acorda toate facilitãţile posibile pentru tranzitul pe teritoriile lor a mãrfurilor celeilalte Pãrţi contractante. ART. 8 Vasele comerciale ale fiecãreia din cele doua Pãrţi contractante, precum şi incarcatura lor, vor beneficia de tratamentul naţiunii celei mai favorizate în tot cea ce priveşte drepturile şi privilegiile pentru intrarea în porturile şi ieşirea din porturile celeilalte Pãrţi şi condiţiile de stationare a vaselor în aceste porturi. ART. 9 Toate plãţile ce urmeazã a se efectua între cele doua tari, în aplicarea prezentului Acord, se vor face în devize liber convertibile, în conformitate cu reglementãrile în materie de schimb ale Pãrţilor contractante respective. ART. 10 O comisie mixtã, compusa din reprezentanţii Pãrţilor contractante, va fi insarcinata a controla realizarea acestui Acord şi a proceda la modificãrile sau completãrile listelor de mãrfuri anexate. Comisia se va reuni la cererea uneia sau celeilalte dintre Pãrţile contractante, în timpul cel mai scurt posibil, alternativ la Bucureşti şi Niamey. ART. 11 Pãrţile contractante vor proceda la consultãri reciproce, la cererea uneia din Pãrţi, în vederea luãrii de mãsuri care sa favorizeze dezvoltarea relaţiilor comerciale şi a cooperãrii economice reciproce, precum şi sa faciliteze soluţionarea problemelor legate de aplicarea acestui Acord. ART. 12 Dispoziţiile prezentului Acord rãmân obligatorii şi dupã expirarea sa, pentru toate contractele încheiate în perioada valabilitãţii sale, dar care nu au fost în întregime executate pînã la expirarea acestuia. ART. 13 Acest Acord intra în vigoare în ziua comunicãrii ratificãrii sale şi va fi valabil pe o perioada de un an, dupã care se reînnoieşte prin tacitã reconducţiune, dacã nici una din Pãrţile contractante nu îl va fi denunţat, în scris, cu un preaviz de trei luni înaintea expirãrii sale. Fãcut la Niamey la 5 mai 1967, în dublu exemplar în limba franceza, ambele texte fiind deopotrivã autentice. LISTA A Mãrfuri româneşti de exportat în Republica Niger - Echipament şi piese pentru industria petroliera şi petrochimica - Coloranti organici - Echipament pentru industria miniera - Vopsele şi lacuri - Echipament pentru lucrãri rutiere - Detergenti - Echipament industrial divers - Produse farmaceutice - Macarale - Ulei de vaselina - Maşini-unelte - Diferite produse chimice - Maşini agricole şi tractoare - Materiale pentru construcţii (geamuri etc.) - Camioane - Sticlarie - Autobuze - Tesaturi - Biciclete - Confecţii, galanterie şi tricotaje - Material rulant pentru cai ferate - Incaltaminte - Vase maritime şi fluviale - Felinare de vînt - Betoniere şi malaxoare - Lampi de gaz - Rulouri compresoare - Lopeti şi casmale - Excavatoare - Perii şi pensule - Compresoare de aer - Articole de faianta - Pompe centrifuge - Hirtie - Motoare electrice - Rechizite şcolare şi de birou şi articole de papetarie - Transformatori de forta - Cãrţi şi publicaţii - Convertizori de sudura - Discuri şi benzi de magnetofon - Grupuri electrogene - Covoare - Diferite articole electrotehnice - Jucarii - Centrale telefonice şi aparate automate - Instrumente muzicale - Motoare diesel - Uleiuri minerale - Cazane de aburi - Parafina - Instalaţii frigorifice - Bitum - Instalaţii de morarit - Bitum - Maşini de cusut - Placaj - Balante - Produse de cofetarie - Aparate de proiectie - Panouri din fibre lemnoase - Contoare electrice, de apa şi de gaz - Panouri din plãci aglomerate - Fiare de cãlcat - Mobilier - Anvelope - Conserve de fructe - Rulmenti cu bile - Conserve de legume - Tuburi de fonta - Pasta şi suc de roşii - Oţel în bare şi profile de oţel - Vinuri şi bãuturi alcoolice - Fier beton - Produse lactate (lapte praf, brinzeturi etc.) - Conductori de cupru - Uleiuri comestibile - Soda caustica - Suc de fructe - Soda calcinata - Obiecte de artizanat - Carbura de calciu - Diverse LISTA B Mãrfuri nigeriene de exportat în Republica Socialistã România - Arahide - Mate - Ulei brut de arahide - Guma arabica - Turte de arahide - Capoc - Piei brute şi prelucrate - Produse de artizanat (bijuterii, cosulete, marochinarie, tesaturi, articole sculptate etc.) - Bumbac - Seminţe de bumbac - Diverse ------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: CAP. 1 ART. 1 Ambalajele se produc, fie pe baza de standarde stabilite de Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii de comun acord cu factorii interesaţi în funcţie de importanta tehnica şi economicã a acestora, fie pe baza de caiete de sarcini şi modele omologate, prin înţelegere între pãrţi. La proiectarea şi alegerea ambalajelor se va avea în vedere în principal: - asigurarea integritãţii mãrfii din punct de vedere cantitativ şi calitativ; - aspectul estetic; - resursele de materiale şi mijloace tehnice de producţie existente; - aplicarea sistemului de dimensiuni modulate; - greutatea şi costul redus pe unitate de produs; - modul de manipulare, transport şi depozitare; - gradul de refolosire; - utilizarea mijloacelor mecanizate de ambalare; - eficienta economicã. ART. 2 Producţia ambalajelor de transport se realizeazã pe baza planurilor de producţie avizate de ministerul coordonator. Pentru ambalajele refolosibile destinate bunurilor de consum se va lua şi acordul Ministerului Comerţului Interior. Prototipurile ambalajelor noi care se introduc în producţie şi în care se vor ambala produse specifice pentru Ministerul Forţelor Armate vor fi trimise acestuia spre avizare. Necesarul de ambalaje refolosibile repartizate centralizat se va asigura cu precãdere din recuperari, iar diferenţa din producţie. ART. 3 Ministerele care au în subordine organizaţii producãtoare de ambalaje au, în principal, urmãtoarele sarcini: a) orientarea, dezvoltarea şi inzestrarea tehnica a producţiei de ambalaje, pe baza de studii tehnico-economice intovmite în conformitate cu legislaţia în vigoare, care sa aibã în vedere stadiul de dezvoltare a economiei şi realizarile tehnicii moderne; b) producerea de ambalaje refolosibile pe baza de plan avizat de ministerele coordonatoare, în conformitate cu prevederile din standarde, caiete de sarcini şi procesele verbale de omologare; c) introducerea şi organizarea fabricãrii de noi sortimente de materiale şi ambalaje, cu greutate specifica scãzutã şi cu eficienta economicã sporitã, din carton, hirtie, lamele din lemn derulat, tabla şi folii din aluminiu, materiale plastice şi altele, în concordanta cu metodele moderne de ambalare şi manipulare a produselor; d) dezvoltarea activitãţii de cercetare, creaţie, elaborare de teme şi proiecte în domeniul ambalajelor şi înfiinţarea de laboratoare de ambalaje care sa asigure rezolvarea problemelor tehnice specifice sectorului; e) stabilirea de sarcini prin planurile departamentale institutelor de cercetare şi proiectare, pentru soluţionarea problemelor care nu pot fi rezolvate de întreprinderi; f) îmbunãtãţirea permanenta a calitãţii şi aspectului ambalajelor; g) tipizarea şi modularea ambalajelor de transport şi diversificarea ambalajelor de desfacere; h) stabilirea de preţuri unice pentru ambalajele de tipo-dimensiuni apropiate; i) organizarea propagandei tehnice şi a schimburilor de experienta în domeniul ambalajelor. ART. 4 Ministerele care au în subordine organizaţii producãtoare de mãrfuri, respectiv beneficiare de ambalaje, au, în principal, urmãtoarele sarcini: a) folosirea ambalajelor produse pe baza de standarde, caiete de sarcini şi modele omologate în condiţiile prevãzute la art. 1; b) utilizarea aceloraşi tipuri de ambalaje de transport la produsele de acelaşi fel din ramura respectiva; c) elaborarea temei şi asigurarea documentaţiei tehnico-economice pentru proiectarea ambalajelor de transport; d) organizarea activitãţii de creaţie şi de omologare a noilor tipuri de ambalaje de desfacere care urmeazã sa fie utilizate pentru produsele realizate de organizaţiile din subordine; e) experimentarea de noi tipuri de ambalaje în vederea stabilirii eficientei lor economice; f) extinderea şi îmbunãtãţirea preambalarii şi prezentãrii mãrfurilor; g) extinderea folosirii paletelor şi containerelor la transportul mãrfurilor; h) depozitarea, pãstrarea şi manipularea corespunzãtoare a ambalajelor; i) urmãrirea comportãrii în circulaţie a ambalajelor. ART. 5 Ministerul Comerţului Interior şi celelalte ministere beneficiare de mãrfuri vor coopera cu ministerele şi Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii la realizarea sarcinilor prevãzute la art. 3, lit. c, f, g, h, i şi art. 4. ART. 6 La întocmirea planurilor de cercetare stiintifiva Consiliul Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice şi Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii vor propune teme de cercetare care sa contribuie la rezolvarea problemelor ridicate de tehnica ambalarii. ART. 7 Comitetul de Stat al Planificarii împreunã cu ministerele şi Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii vor propune în planurile economice de perspectiva şi anuale principalele mijloace şi mãsuri pentru dezvoltarea şi modernizarea producţiei de ambalaje, ţinînd seama de creşterea producţiei bunurilor care necesita a fi ambalate şi de cerinţele comerţului interior şi exterior. ART. 8 Camera de Comerţ a Republicii Socialiste România este autorizata sa organizeze o expoziţie permanenta de modele, mostre, cataloage şi prospecte de ambalaje şi materiale pentru ambalaje din import, care vor fi puse la dispoziţia ministerelor şi celorlalte organe centrale interesate pentru documentare. CAP. 2 Circulaţia ambalajelor refolosibile ART. 9 Ministerele vor lua mãsuri ca organizaţiile din subordinea lor sa recupereze ambalajele refolosibile primite cu marfa, iar organizaţiile producãtoare de mãrfuri sa primeascã ambalajele refolosibile, provenite de la mãrfurile pe care le-au livrat, în vederea utilizãrii lor repetate. Organele comerţului socialist cu sarcini de desfacere a produselor alimentare vor lua mãsuri şi pentru recuperarea ambalajelor din sticla de la populaţie prin magazine de desfacere cu amãnuntul, centre de achiziţii şi achizitori la domiciliu. ART. 10 Nomenclatorul ambalajelor refolosibile pentru mãrfurile destinate fondului pietii se stabileşte de comun acord de cãtre ministerele care au în subordine organizaţii producãtoare şi beneficiare de mãrfuri. Pentru ambalajele folosite la livrarea mãrfurilor destinate aprovizionarii tehnico-materiale, nomenclatorul se stabileşte de cãtre ministerele care au în subordine organizaţii producãtoare de mãrfuri. Nomenclatorul ambalajelor care circula cu mãrfuri între organizaţiile aflate în subordinea aceluiaşi minister se stabileşte de acesta. Ambalajele care sînt prevãzute în nomenclatoare vor fi folosite de cãtre furnizorii şi beneficiarii de mãrfuri pînã la limita lor de folosire. ART. 11 Ambalajele refolosibile circula de la beneficiar la producãtorul de mãrfuri fie direct (în sistem de restituire), fie prin redistribuire (în sistem de vînzare-cumpãrare). Aplicarea unuia din cele doua sisteme de circulaţie a ambalajelor refolosibile se stabileşte de ministerele care au în subordine organizaţii furnizoare şi beneficiare de mãrfuri. ART. 12 Cheltuielile de recuperare, reconditionare şi livrare a ambalajelor goale, precum şi uzura lor se suporta de beneficiarii de mãrfuri. Bonificatiile pentru ambalaje, în vigoare la apariţia prezentei hotãrîri, se acorda în continuare, urmînd ca la reasezarea preţurilor cu ridicatã sa fie incluse în rabaturile comerciale. ART. 13 Cheltuielile organizaţiilor comerţului socialist cu recuperarea şi valorificarea ambalajelor din sticla de la populaţie vor fi acoperite prin planul de venituri şi cheltuieli aprobat de Ministerul Finanţelor, avîndu-se în vedere rabatul comercial realizat de întreprinderile producãtoare de ambalaje din sticla; diferenţa, se asigura prin alocaţii de la buget în cadrul planului aprobat. ART. 14 Ambalajele goale refolosibile depasite ca tip sau capacitate, precum şi cele cu circulaţie lenta sau fãrã mişcare vor fi valorificate la preţuri reduse stabilite de ministere pentru organizaţiile în subordine. Ambalajele nevalorificate în termen de trei luni de la data reducerii preţurilor pot fi casate. Ambalajele declasate sau casate pot fi valorificate şi cãtre populaţie. Diferenţele rezultate din reducerea preţurilor şi din scoaterea din activ a ambalajelor nevalorificate se acoperã, dupã caz, din fondul creat în conformitate cu Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 966 din 12 noiembrie 1963 privind reglementarea soldarii unor mãrfuri sau potrivit Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 771 din 7 august 1962 pentru aprobarea regulamentului privind declasarea şi casarea bunurilor aflate în administrarea operativã a întreprinderilor, organizaţiilor economice de stat şi a instituţiilor bugetare. CAP. 3 Ambalaje provenite de la mãrfurile din import ART. 15 Întreprinderile de stat pentru comerţ exterior factureaza ambalajele provenite de la mãrfurile din import la preţurile stabilite de Ministerul Comerţului Exterior atunci cînd mãrfurile importate sau grupele de mãrfuri din care acestea fac parte au preţurile de desfacere cu ridicatã sau cu amãnuntul stabilite în condiţia "exclusiv ambalajul". Pentru mãrfurile destinate fondului pietii, preţurile ambalajelor se stabilesc cu acordul Ministerului Comerţului Interior şi Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. Organizaţiile beneficiare sînt obligate sa le ia în evidenta şi sa le valorifice: a) la preţuri stabilite prin acordul pãrţilor, în cazul vinzarii lor cãtre organizaţiile socialiste; b) la preţuri stabilite de comitetele executive ale sfaturilor populare, în cazul vinzarii lor cãtre populaţie. ART. 16 Ambalajele din import se pot folosi şi pentru livrarea mãrfurilor pe piata interna în baza înţelegerii dintre furnizorii şi beneficiarii de mãrfuri. ART. 17 Ambalajele destinate livrãrii la export cu mãrfuri sau ca ambalaje urmeazã, în cazul livrãrii lor cu mãrfuri pe piata interna, dacã sînt de alte tipuri decît cele ce se recupereazã şi se refolosesc, regimul prevãzut la art. 15 şi 16 din prezenta hotãrîre. Diferenţele de preţ se suporta de Ministerul Comerţului Exterior în afarã de cazul cînd se dovedeşte culpa furnizorului. CAP. 4 Dispoziţii finale ART. 18 Ministerele care au sarcini în domeniul ambalajelor vor stabili în termen de trei luni de la publicarea prezentei hotãrîri organele cu atribuţii de coordonare a activitãţii tehnico-economice în sectorul ambalajelor, la nivel departamental. ART. 19 Direcţia Generalã de Statistica şi Ministerul Finanţelor în colaborare cu Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii şi celelalte organe centrale interesate vor stabili, în termen de 90 zile de la data publicãrii prezentei hotãrîri, un sistem simplu şi unitar de evidenta şi raportare a producţiei şi circulaţiei ambalajelor. ART. 20 Ambalajele existente în circulaţie la data prezentei hotãrîri vor circula pînã la limita lor de folosire. ART. 21 Pentru neîndeplinirea obligaţiilor de livrare, restituire şi primire a ambalajelor, partea în culpa va plati penalitãţile prevãzute în instrucţiunile ce se vor elabora potrivit art. 25 din prezenta hotãrîre. ART. 22 Ministerele prevãzute la art. 3 şi 4 vor întocmi şi comunica Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii proiectul programului anual şi de perspectiva privind dezvoltarea şi promovarea tehnicii şi economiei ambalajelor. Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii va colabora cu ministerele la definitivarea şi aplicarea programelor respective, informind periodic Consiliul de Miniştri. ART. 23 Intreprnderile pentru recuperarea, reconditionarea şi valorificarea ambalajelor (I.R.V.A), de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Comerţului Interior, vor funcţiona în continuare potrivit Decretului nr. 199 din 14 mai 1949 , cu sarcina de a recupera, reconditiona şi valorifica ambalajele refolosibile care circula în sistemul vînzare-cumpãrare. Se recomanda Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum sa organizeze, coordonat cu Ministerul Comerţului Interior şi în înţelegere cu ministerele beneficare, recuperarea ambalajelor din sistemul ei, precum şi a celor de la celelalte organizaţii din zonele sale de activitate. Valorificarea ambalajelor recuperate se va face prin redistribuire, cu precãdere pe plan local. ART. 24 Prevederile prezentei hotãrîri referitoare la ministere se aplica şi celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, precum şi organizaţiilor socialiste în subordinea acestora. Se recomanda organelor centrale ale organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti sa ia mãsuri pentru a organiza producţia şi circulaţia ambalajelor, în sectoarele respective, în conformitate cu prevederile prezentei hotãrîri. ART. 25 Prezenta hotãrîre intra în vigoare în termen de 90 zile de la publicare. Pînã la aceeaşi data se vor emite: a) instrucţiuni privind producţia de ambalaje de transport şi desfacere, precum şi pentru gospodãrirea şi circulaţia ambalajelor care circula în sistem de restituire, de cãtre directorul general al Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii împreunã cu miniştrii industriei construcţiilor de maşini, economiei forestiere, industriei chimice, industriei uşoare, industriei alimentare, cãilor ferate, comerţului interior, forţelor armate, preşedintele Comitetului de Stat pentru Îndrumarea şi Controlul Organelor Locale ale Administraţiei de Stat şi preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum; b) instrucţiuni privind gospodãrirea şi circulaţia ambalajelor care circula în sistem de vînzare-cumpãrare, de cãtre directorul general al Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii împreunã cu miniştrii industriei alimentare, industriei uşoare, comerţului interior, cãilor ferate, forţelor armate şi preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. Instrucţiunile prevãzute la lit. a şi b se emit cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Finanţelor, Comitetului pentru Preţuri şi Arbitrajului se Stat. ART. 26 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrîri se abroga: <>art. 9 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 628 din 3 iulie 1951 ; art. 7 pct. B lit. b din Regulamentul aprobat prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 3938 din 26 noiembrie 1953 ; <>art. 25 şi 26 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2697 din 29 decembrie 1954 ; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 869 din 21 mai 1955 ; <>art. 64, 65, 66 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 225 din 10 februarie 1956 ; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2201 din 6 noiembrie 1956 ; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1690 din 16 noiembrie 1960 ; art. 2 lit. e, partea referitoare la acordarea de autorizaţii pentru producţia ambalajelor din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 928 din 3 decembrie 1963 ; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 821 din 27 octombrie 1964 ; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 521 din 22 iulie 1965 , precum şi orice alte dispoziţii contrare. p. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET -------
Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Guineea, animate de dorinta de a dezvolta şi întãri relaţiile de prietenie între ţãrile lor, în conformitate cu principiile respectãrii reciproce a suveranitãţii, egalitãţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, precum şi de a pune bazele cooperãrii lor ştiinţifice şi tehnice, au hotãrît sa încheie prezentul Acord şi au numit în acest scop pe împuterniciţii lor: pentru Guvernul Republicii Socialiste România Gheorghe Cioara, ministrul comerţului exterior; pentru Guvernul Republicii Guineea Diakite Moussa, ministrul comerţului exterior şi al bãncilor, care au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Cele doua pãrţi contractante se angajeazã sa coopereze în domeniile ştiinţifice şi tehnice interesind dezvoltarea celor doua tari. ART. 2 Coperarea care se va realiza potrivit articolului 1 din prezentul Acord va cuprinde asistenta ştiinţificã şi tehnica pe care cele doua Pãrţi contractante şi-o vor acorda reciproc, dupã cum urmeazã: a) trimiterea de experţi, specialişti şi tehnicieni în diferite domenii economice, ştiinţifice şi tehnice; b) acordarea de burse de studii şi stagii în instituţii de învãţãmînt, precum şi în institute ştiinţifice; c) schimb de personal în vederea formãrii de noi cadre şi trimiterea de specialişti pentru perfecţionarea lor practica, studii şi documentare asupra realizarilor ştiinţifice şi tehnice; d) orice alta forma de cooperare ştiinţificã şi tehnica asupra cãreia cele doua Pãrţi contractante vor conveni. ART. 3 Pãrţile contractante vor acorda experţilor, specialiştilor şi tehnicienilor trimişi în misiune în conformitate cu prezentul Acord, toate facilitãţile necesare realizãrii sarcinilor lor, precum şi protecţia necesarã în ceea ce priveşte persoana şi bunurile lor. Experţii, specialiştii şi tehnicienii vor trebui sa respecte legile şi reglementãrile în vigoare pe teritoriul tarii primitoare. ART. 4 Fiecare Parte contractantã se angajeazã sa nu transmitã unei terţe persoane, fãrã consimţãmîntul prealabil al celeilalte Pãrţi, informaţii asupra rezultatelor cooperãrii ştiinţifice şi tehnice şi asupra obiectivelor economice din cealaltã ţara, de care au luat cunostinta persoanele aflate în misiune. ART. 5 Pentru aplicarea prezentului Acord, vor fi încheiate protocoale între instituţiile competente, desemnate de Pãrţile contractante. Dacã va fi necesar, vor fi încheiate contracte, pentru fiecare caz, între organizaţiile, întreprinderile şi societãţile respective. În protocoale şi contracte vor fi fixate: obiectul şi condiţiile cooperãrii, plãţile de efectuat, remunerarea experţilor, specialiştilor şi tehnicienilor, precum şi alte condiţii legate de desfãşurarea cooperãrii. ART. 6 Plãţile rezultind din cooperarea ştiinţificã şi tehnica între cele doua Pãrţi contractante vor fi efectuate potrivit Acordului comercial şi de plati, în vigoare, între Republica Socialistã România şi Republica Guineea. ART. 7 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii conform procedurii constituţionale a fiecãrei Pãrţi contractante şi va intra în vigoare provizoriu la data semnãrii sale iar definitiv la data notificãrii ultimei aprobãri. Acest Acord va fi valabil pe o perioada de 5 ani începînd cu data intrãrii lui în vigoare. La expirarea acestei perioade, Acordul va putea fi prelungit, prin tacitã reconductie, pentru noi perioade de un an, în afarã de cazul în care una din Pãrţile contractante nu-şi manifesta în scris, cu trei luni înaintea expirãrii lui, intenţia sa de a nu-l mai prelungi. La expirarea prezentului Acord, cele doua Pãrţi contractante se vor înţelege asupra definitivãrii proiectelor începute în virtutea Acordului. Drept pentru care împuterniciţii au semnat prezentul Acord şi l-au intarit cu sigiliile lor. Fãcut la Bucureşti la 1 decembrie 1966, în doua exemplare originale, în limba franceza, ambele exemplare avînd valoare egala. -----------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Acordul de cooperare ştiinţificã şi tehnica între Republica Socialistã România şi Republica Guineea, semnat la Bucureşti la 1 decembrie 1966. p. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET ACORD De cooperare ştiinţificã şi tehnica între Republica Socialistã România şi Republica Guineea Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Guineea, animate de dorinta de a dezvolta şi întãri relaţiile de prietenie între ţãrile lor, în conformitate cu principiile respectãrii reciproce a suveranitãţii, egalitãţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, precum şi de a pune bazele cooperãrii lor ştiinţifice şi tehnice, au hotãrît sa încheie prezentul Acord şi au numit în acest scop pe împuterniciţii lor: pentru Guvernul Republicii Socialiste România Gheorghe Cioara, ministrul comerţului exterior; pentru Guvernul Republicii Guineea Diakite Moussa, ministrul comerţului exterior şi al bãncilor, care au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Cele doua pãrţi contractante se angajeazã sa coopereze în domeniile ştiinţifice şi tehnice interesind dezvoltarea celor doua tari. ART. 2 Coperarea care se va realiza potrivit articolului 1 din prezentul Acord va cuprinde asistenta ştiinţificã şi tehnica pe care cele doua Pãrţi contractante şi-o vor acorda reciproc, dupã cum urmeazã: a) trimiterea de experţi, specialişti şi tehnicieni în diferite domenii economice, ştiinţifice şi tehnice; b) acordarea de burse de studii şi stagii în instituţii de învãţãmînt, precum şi în institute ştiinţifice; c) schimb de personal în vederea formãrii de noi cadre şi trimiterea de specialişti pentru perfecţionarea lor practica, studii şi documentare asupra realizarilor ştiinţifice şi tehnice; d) orice alta forma de cooperare ştiinţificã şi tehnica asupra cãreia cele doua Pãrţi contractante vor conveni. ART. 3 Pãrţile contractante vor acorda experţilor, specialiştilor şi tehnicienilor trimişi în misiune în conformitate cu prezentul Acord, toate facilitãţile necesare realizãrii sarcinilor lor, precum şi protecţia necesarã în ceea ce priveşte persoana şi bunurile lor. Experţii, specialiştii şi tehnicienii vor trebui sa respecte legile şi reglementãrile în vigoare pe teritoriul tarii primitoare. ART. 4 Fiecare Parte contractantã se angajeazã sa nu transmitã unei terţe persoane, fãrã consimţãmîntul prealabil al celeilalte Pãrţi, informaţii asupra rezultatelor cooperãrii ştiinţifice şi tehnice şi asupra obiectivelor economice din cealaltã ţara, de care au luat cunostinta persoanele aflate în misiune. ART. 5 Pentru aplicarea prezentului Acord, vor fi încheiate protocoale între instituţiile competente, desemnate de Pãrţile contractante. Dacã va fi necesar, vor fi încheiate contracte, pentru fiecare caz, între organizaţiile, întreprinderile şi societãţile respective. În protocoale şi contracte vor fi fixate: obiectul şi condiţiile cooperãrii, plãţile de efectuat, remunerarea experţilor, specialiştilor şi tehnicienilor, precum şi alte condiţii legate de desfãşurarea cooperãrii. ART. 6 Plãţile rezultind din cooperarea ştiinţificã şi tehnica între cele doua Pãrţi contractante vor fi efectuate potrivit Acordului comercial şi de plati, în vigoare, între Republica Socialistã România şi Republica Guineea. ART. 7 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii conform procedurii constituţionale a fiecãrei Pãrţi contractante şi va intra în vigoare provizoriu la data semnãrii sale iar definitiv la data notificãrii ultimei aprobãri. Acest Acord va fi valabil pe o perioada de 5 ani începînd cu data intrãrii lui în vigoare. La expirarea acestei perioade, Acordul va putea fi prelungit, prin tacitã reconductie, pentru noi perioade de un an, în afarã de cazul în care una din Pãrţile contractante nu-şi manifesta în scris, cu trei luni înaintea expirãrii lui, intenţia sa de a nu-l mai prelungi. La expirarea prezentului Acord, cele doua Pãrţi contractante se vor înţelege asupra definitivãrii proiectelor începute în virtutea Acordului. Drept pentru care împuterniciţii au semnat prezentul Acord şi l-au intarit cu sigiliile lor. Fãcut la Bucureşti la 1 decembrie 1966, în doua exemplare originale, în limba franceza, ambele exemplare avînd valoare egala. -----------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Acordul comercial pe termen lung şi Acordul de plati pe termen lung între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Ghana, semnate la Bucureşti la 23 noiembrie 1966. p. Preşedintele Consiliului de Miniştri ILIE VERDET ACORD COMERCIAL pe termen lung între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Ghana*) ---------- *) Traducere Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Ghana, ambele Pãrţi contractante îşi vor acorda reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate în privinta tuturor problemelor legate de comerţul între cele doua tari, pe baza egalitãţii şi avantajului reciproc, au convenit urmãtoarele: ART. 1 Pentru a promova şi facilita comerţul între Republica Socialistã România şi Republica Ghana, ambele Pãrţi contractante îşi vor acorda reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate în privinta tuturor problemelor legate de comerţul între cele doua tari şi în special în ceea ce priveşte: a) taxele vamale şi alte taxe de orice fel, în vigoare pe teritoriul oricãreia dintre ele, pentru importul, exportul şi tranzitul mãrfurilor; b) reglementãrile şi formalitãţile vamale privitoare la importul, exportul, tranzitul, inmagazinarea şi transbordarea mãrfurilor; c) impozitele interne, precum şi procedurile pentru import şi export; d) relaţiile cu orice persoane fizice sau juridice a cãror resedinta este pe teritoriul oricãrei Pãrţi contractante, în mãsura în care va fi necesar pentru promovarea comerţului. ART. 2 Prevederile articolului 1 al acestui Acord nu se vor aplica: a) mãrfurilor importate din Republica Socialistã România, dar originare din alte tari, care nu se bucura de clauza naţiunii celei mai favorizate în Republica Ghana, sau mãrfurilor importate din Republica Ghana, dar originare din alte tari, care nu se bucura de tratamentul naţiunii celei mai favorizate în Republica Socialistã România, cu excepţia cazurilor cînd exista consimţãmîntul prealabil, în scris, al ambelor Pãrţi; b) avantajelor acordate de oricare Parte contractantã ţãrilor limitrofe, în scopul facilitãrii traficului de frontiera; c) avantajelor decurgind dintr-o uniune vamalã la care oricare Parte contractantã poate fi sau deveni parte. ART. 3 Livrãrile de mãrfuri şi produse din Republica Socialistã România în Republica Ghana şi din Republica Ghana în Republica Socialistã România, în timpul valabilitãţii Acordului, vor fi efectuate în cadrul mãrfurilor prevãzute în listele A şi B, anexate la prezentul Acord şi fãcînd parte integrantã a acestuia. În acest scop, ambele Pãrţi contractante se angajeazã, în cadrul legilor şi reglementãrilor lor interne, sa elibereze licenţe de import-export pentru mãrfurile indicate în listele A şi B menţionate mai sus. Ambele Pãrţi contractante au convenit ca numitele liste de mãrfuri sînt enunciative şi ca alte articole pot de asemenea forma obiectul schimburilor comerciale. Pe baza prezentului Acord, vor fi semnate, înainte de expirarea fiecãrui an calendaristic, între cele doua tari, protocoale anuale pentru schimbul de mãrfuri cu liste de contingente. ART. 4 Contractele din cadrul acestui Acord vor fi încheiate între întreprinderi de comerţ exterior româneşti, ca persoane juridice distincte, sau alte peroane juridice distincte, autorizate de legile Republicii Socialiste România sa facã comerţ exterior, pe de o parte, şi persoane juridice sau persoane fizice ganeze, pe de alta parte. ART. 5 Ambele Pãrţi, în cadrul legilor şi reglementãrilor lor interne, vor scuti de taxe de import şi de impozite impuse pe teritoriile lor: a) mostrele de mãrfuri de orice fel, originare de pe teritoriul celeilalte Pãrţi, cu condiţia ca acestea sa fie folosite ca mostre în vederea obţinerii de comenzi pentru respectivele mãrfuri şi sa nu fie vîndute; b) cataloagele, listele de preţuri şi prospectele privind mãrfurile comerciale pentru reclama, inclusiv filmele; c) mãrfurile importate în scop de reparaţii, imbunatatire şi prelucrare, care, dupã îndeplinirea unor astfel de lucrãri, vor fi returnate în ţara de origine; d) articolele sau mãrfurile pentru tîrguri şi expoziţii permanente sau temporare, cu condiţia ca aceste articole sau mãrfuri sa nu fie vîndute. ART. 6 Fiecare Parte contractantã va obţine aprobarea, în scris, a autoritãţilor competente ale celeilalte Pãrţi contractante (în cazul Republicii Socialiste România va fi Ministerul Comerţului Exterior şi în cazul Republicii Ghana, Ministerul Comerţului), înaintea revinzarii sau reexportului cãtre o terta ţara a mãrfurilor importate de la cealaltã Parte. ART. 7 Preţurile pentru mãrfurile ce urmeazã a fi schimbate, în conformitate cu prezentul Acord, se vor stabili prin tratative bilaterale între cei interesaţi, pe baza preţurilor mondiale predominante pe principalele pieţe pentru mãrfurile respective. În lipsa preţurilor mondiale, preţurile vor fi competitive cu cele ale mãrfurilor similare care pot fi obţinute din alta parte. ART. 8 Vasele comerciale ale oricãrei Pãrţi contractante, împreunã cu incarcaturile şi echipajele lor, intrînd, stationind sau pãrãsind porturile celeilalte tari, se vor bucura de tratamentul naţiunii celei mai favorizate acordat vaselor comerciale ale oricãrei terţe pãrţi în privinta tuturor facilitãţilor şi taxelor prevãzute în legile, regulile şi reglementãrile sale. Naţionalitatea vaselor oricãrei Pãrţi contractante va fi determinata de reglementãrile fiecãrei Pãrţi contractante, iar scrisorile maritime şi listele echipajului, emise de respectivele autoritãţi ale unei Pãrţi contractante, vor fi recunoscute de cealaltã Parte contractantã. ART. 9 Pãrţile contractante vor promova, prin toate mijloacele pe care le au la dispoziţie, dezvoltarea comerţului de tranzit prin ţãrile lor, în conformitate cu legile, reglementãrile şi regulile existente în ţãrile lor în ceea ce priveşte mãrfurile în tranzit. ART. 10 Pentru a promova comerţul între cele doua tari, fiecare Parte contractantã poate organiza tîrguri şi expoziţii comerciale temporare sau permanente pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. Pãrţile contractante îşi vor acorda reciproc, în cadrul legilor şi reglementãrilor în vigoare în ţãrile lor, toate facilitãţile pentru organizarea de astfel de expoziţii şi tîrguri. ART. 11 Pãrţile rezultind din contractele şi operaţiunile încheiate în cadrul acestui Acord vor fi efectuate în conformitate cu Acordul de Plati în vigoare între Republica Socialistã România şi Republica Ghana. ART. 12 Se va constitui o comisie formatã din reprezentanţii ambelor Pãrţi contractante, a carei principala sarcina va fi de a supraveghea aplicarea prezentului Acord, de a promova realizarea obiectivului comun al unui comerţ echilibrat între cele doua tari şi de a propune modificarea şi suplimentarea listelor de mãrfuri. Comisia se va întruni la cererea oricãrei Pãrţi contractante, alternativ, la Bucureşti şi Accra. ART. 13 Ambele Pãrţi contractante au convenit sa se consulte ori de cîte ori va fi necesar, la cererea uneia dintre Pãrţile contractante, pentru a lua mãsurile necesare în vederea dezvoltãrii comerţului reciproc sau pentru a inlatura dificultãţile ce s-ar putea ivi în legatura cu aplicarea acestui Acord. ART. 14 Prevederile acestui Acord vor continua a fi aplicate, dupã expirarea sa, tuturor contractelor care s-au încheiat în perioada de valabilitate a Acordului, dar nu au fost în întregime executate înainte de expirarea acestuia. ART. 15 Acordul comercial şi de plati dintre Republica Socialistã România şi Republica Ghana, semnat la 30 septembrie 1961 la Bucureşti, îşi înceteazã valabilitatea la data schimbului documentelor care confirma aprobarea Acordului comercial pe termen lung, semnat între Republica Socialistã România şi Republica Ghana la 23 noiembrie 1966. ART. 16 Prezentul Acord este supus aprobãrii conform procedurilor constituţionale ale ambelor Pãrţi contractante şi va intra în vigoare în ziua schimbului documentelor confirmind aceasta aprobare. Acordul va rãmîne în vigoare pe o perioada de 5 ani, dupã care va fi prelungit automat, totdeauna pe o perioada de un an, dacã nu s-a dat notificare scrisã pentru denunţarea acestuia de cãtre oricare din Pãrţi, cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea valabilitãţii sale. Fãcut şi semnat la 23 noiembrie 1966 la Bucureşti, în doua exemplare originale în limba engleza. LISTA A (Mãrfuri exportabile din Republica Socialistã România în Republica Ghana) 1. Utilaje şi diverse echipamente industriale (utilaj petrolier, frigorific, pentru industria chimica, fabrici de ciment, construcţii navale, pentru industria miniera), centrale electrice. 2. Tractoare, maşini agricole (seceratori, batoze, etc.). 3. Echipament industrial (maşini-unelte, utilaj de presa şi forja, convertizori de sudura, motoare, pompe centrifuge, material electrotehnic, motoare electrice, transformatoare de forta). 4. Camioane, autobuze. 5. Excavatoare. 6. Vase maritime. 7. Rulouri compresoare. 8. Material rulant pentru calea feratã. 9. Maşini de cusut. 10. Rulmenti. 11. Anvelope (auto şi tractor). 12. Bunuri industriale de consum (biciclete, fiare de cãlcat, balante, etc.). 13. Plãci aglomerate din lemn. 14. Plãci fibro-lemnoase. 15. Butoaie. 16. Cherestea de fag. 17. Cherestea de rasinoase. 18. Mobila şi scaune curbate. 19. Geamuri. 20. Sticlarie. 21. Incaltaminte. 22. Articole sanitare din faianta. 23. Tesaturi de bumbac, mãtase şi fibre sintetice. 24. Confecţii. 25. Felinare de vînt. 26. Lubrifianţi. 27. Unt. 28. Hirtie, carton şi produse din hirtie şi carton. 29. Chibrituri. 30. Obiecte de artizanat. 31. Cãrţi, publicaţii, filme, discuri şi timbre. 32. Articole de sport şi pescuit. 33. Insecticide. 34. Diverse produse chimice (carbid, lacuri şi vopsele, coloranti organici). 35. Produse farmaceutice şi cosmetice. 36. Parafina şi bitum. 37. Detergenti. LISTA B (Mãrfuri exportate din Republica Ghana în Republica Socialistã România) 1. Cacao boabe. 2. Unt de cacao. 3. Cacao pudra. 4. Turte de cacao. 5. Produse din cacao. 6. Cafea verde. 7. Cafea macinata. 8. Busteni. 9. Cherestea. 10. Produse din lemn. 11. Ananas proaspãt. 12. Ananas conservat. 13. Banane. 14. Diamante industriale. 15. Cauciuc. 16. Bauxita. 17. Aluminiu. 18. Ulei de palmier. 19. Simburi de palmier. 20. Copra. 21. Ulei de copra. 22. Arahide. 23. Ulei de arahide. ACORD DE PLATI pe termen lung între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Ghana*) ---------- *) Traducere. Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Ghana, dorind sa faciliteze şi sa reglementeze plãţile între cele doua tari, pe baza egalitãţii şi avantajului reciproc, au convenit urmãtoarele: ART. 1 Plãţile între Republica Socialistã România şi Republica Ghana vor fi efectuate în Republica Socialistã România, prin Banca Nationala a Republicii Socialiste România, şi în Republica Ghana, prin Banca Ghanei. În acest scop, Banca Nationala a Republicii Socialiste România, actionind în numele guvernului Republicii Socialiste România şi Banca Ghanei, actionind în numele guvernului Republicii Ghana, vor deschide una pentru alta conturi de cliring nepurtatoare de dobinda, în cedi, asa cum se specifica în art. 2. Plãţile de natura comercialã şi necomercialã între Republica Socialistã România şi Republica Ghana vor fi efectuate prin aceste conturi, în conformitate cu art. 2 al acestui Acord şi cu legile, regulile şi reglementãrile controlului devizelor, în vigoare, atît în Republica Socialistã România, cît şi în Republica Ghana. Plãţile peroanelor fizice sau juridice locuind în Republica Socialistã România, în favoarea persoanelor fizice sau juridice locuind în Republica Ghana, conform metodelor de plata practicate, vor fi sau creditate în contul Bãncii Ghana la Banca Nationala a Republicii Socialiste România sau debitate în contul Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România la Banca Ghanei. Plãţile persoanelor fizice sau juridice locuind în Republica Ghana, în favoarea persoanelor fizice sau juridice locuind în Republica Socialistã România, conform metodelor de plata practicate, vor fi sau creditate în contul Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România la Banca Ghanei sau debitate în contul Bãncii Ghanei la Banca Nationala a Republicii Socialiste România. Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Banca Ghanei nu vor impune cealaltã Parte la taxe şi impozite în privinta stabilirii şi functionarii conturilor de mai sus. Soldul conturilor de cliring, în cedi, în favoarea celeilalte Pãrţi nu va depãşi 600.000 cedi. În cazul cînd soldul depãşeşte creditul tehnic de 600.000 cedi, Partea debitoare va lua mãsuri de lichidare a depãşirii, în termen de 6 luni, prin livrãri de mãrfuri. Dacã la expirarea acestui termen soldul cliringului continua sa depãşeascã plafonul creditului tehnic, valoarea depãşirii va fi plãtitã imediat de Partea debitoare în devize liber convertibile. ART. 2 Plãţile la care se face referire în art. 1 al acestui Acord vor include: a) plãţile pentru mãrfurile schimbate în cadrul Acordului comercial în vigoare între cele doua tari; b) plãţile pentru ratele scadente din creditele acordate; c) toate cheltuielile legate de schimbul de mãrfuri între cele doua tari, ca: taxe de transport, magazinaj, transbordare, taxe vamale, taxe portuare, primele şi despãgubirile de asigurare şi reasigurare, comisioane, bonificatii, dobinda, cheltuieli pentru reclama etc.; d) plãţile cu caracter necomercial, ca: cheltuieli pentru întreţinerea reprezentantelor diplomatice şi comerciale şi a delegatiilor care stau sau viziteaza teritoriul celeilalte tari, alte cheltuieli de cãlãtorie şi întreţinere, onorarii, plãţile periodice la posta, telegraf, telefoane, plãţile rezultind din cooperarea ştiinţificã şi tehnica, instruirea experţilor şi studenţilor etc.; e) orice alte plati ce urmeazã a se conveni între Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Banca Ghanei. ART. 3 Toate contractele, facturile, documentele de plata şi ordinele de plata privind tranzacţiile ce intra în cadrul acestui Acord vor fi exprimate în cedi. Dacã sînt exprimate în orice alta moneda, aceasta moneda va fi convertitã în cedi la cursul paritar din ziua plãţii. ART. 4 În cazul vreunei schimbãri în paritatea aur a cediului (care este în prezent 1 cedi = 1,03678 gr aur fin), soldul contului de cliring în cedi, la care se face referire în art. 1, va fi rectificat proporţional cu aceasta schimbare, de la data cînd aceasta a avut loc. Limita creditului tehnic la care se face referire în art. 1 va fi modificatã în mod similar. Valoarea contractelor nerealizate, a facturilor, documentelor de plata, ordinele de plata şi valoarea tuturor celorlalte tranzacţii din cadrul Acordului comercial pe termen lung vor fi, de asemenea, modificte în acelaşi mod, indiferent dacã tranzacţiile respective sînt încheiate de societãţi de stat sau societãţi particulare. ART. 5 Orice sold neplãtit în conturile de cliring, în cedi, la care se face referire în art. 1, la expirarea acestui Acord va fi lichidat de partea debitoare într-o perioada de 6 luni de la data expirãrii, prin livrãri de mãrfuri sau prin orice alte mijloace care se vor conveni de cãtre cele doua Pãrţi contractante. În perioada de 6 luni de la data expirãrii, prevederile acestui Acord se vor aplica tuturor tranzacţiilor încheiate în perioada sa de valabilitate, precum şi tranzacţiile încheiate în conformitate cu paragraful precedent al acestui articol. Dupã trecerea acestei perioade de 6 luni, orice sold net neplãtit încã în conturile de cliring, în cedi, stabilite în cadrul acestui Acord, va fi lichidat în devize liber convertibile. ART. 6 Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Banca Ghanei vor stabili procedura tehnica a plãţilor şi funcţionarea conturilor în cadrul prezentului Acord. ART. 7 Acordul comercial şi de plati între Republica Socialistã România şi Republica Ghana, semnat la 30 septembrie 1961 la Bucureşti, îşi înceteazã valabilitatea la data schimbului documentelor care confirma aprobarea Acordului de plati pe termen lung, semnat între Republica Socialistã România şi Republica Ghana la 23 noiembrie 1966. Soldul conturilor de cliring, deschise în baza Acordului din 30 septembrie 1961, se va inregistra automat în noile conturi de cliring, deschise în conformitate cu prevederile prezentului Acord, la data intrãrii sale în vigoare. ART. 8 În scopul rezolvarii problemelor ce s-ar putea ivi în aplicarea acestui Acord, se va infiinta o comisie mixtã, compusa din reprezentanţii ambelor Pãrţi. Comisia, la cererea oricãrei Pãrţi, îşi va tine sesiunile, alternativ, la Bucureşti şi Accra. ART. 9 Prezentul Acord este supus aprobãrii, conform procedurilor constituţionale ale ambelor Pãrţi contractante şi va intra în vigoare în ziua schimbului documentelor confirmind aceasta aprobare. Acordul va rãmîne în vigoare pe o perioada de 5 ani, dupã care va fi prelungit automat totdeauna pe o perioada de 1 an, dacã nu s-a dat notificare scrisã pentru denunţarea acestuia de cãtre oricare din Pãrţi, cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea valabilitãţii sale. Fãcut şi semnat la 23 noiembrie 1966 la Bucureşti, în doua exemplare originale în limba engleza. ----------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Acordul comercial şi de plati între Republica Socialistã România şi Republica Guineea, semnat la Bucureşti la 1 decembrie 1966. p. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET ACORD COMERCIAL şi de plati între Republica Socialistã România şi Republica Guineea*) *) Traducere Guvernul Republici Socialiste România şi guvernul Republicii Guineea, animate de dorinta - de a consolida şi dezvolta relaţiile economice între cele doua tari, pe baza egalitãţii şi avantajului reciproc, au convenit cele ce urmeazã: ART. 1 Pãrţile contractante îşi vor acorda reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate în tot ceea ce priveşte comerţul între cele doua tari. Prevederile acestui articol nu se aplica; a) avantajelor pe care unul dintre Statele contractante le acorda sau le va acorda în viitor ţãrilor limitrofe, pentru a facilita traficul de frontiera; b) avantajelor decurgind dintr-o uniune vamalã încheiatã sau care ar putea fi încheiatã în viitor de cãtre una din Pãrţile contractante cu ţãrile limitrofe. ART. 2 Schimburile de mãrfuri între cele doua Pãrţi vor fi efectuate, în timpul valabilitãţii prezentului Acord, conform listelor A şi B anexate la prezentul Acord. Lista A prevede exporturile Republici Socialiste România cãtre Republica Guineea; Lista B prevede exporturile Republici Guineea cãtre Republica Socialistã România. Pãrţile contractante vor elibera, prin organele lor competente şi în conformitate cu legile şi reglementãrile în vigoare în cele doua tari, licentele necesare, de import şi export, pentru realizarea schimburilor de mãrfuri prevãzute în listele A şi B. ART. 3 Produsele româneşti şi produsele guineze, care nu figureazã în listele A şi B, vor putea sa facã, de asemenea obiectul schimburilor. Organele competente ale celor doua guverne vor da dovada de cea mai mare bunavointa în eliberarea licenţelor de import şi export pentru aceste produse. ART. 4 Preţurile mãrfurilor care vor fi livrate în temeiul prezentului Acord vor fi stabilite pe baza preţurilor mondiale, adicã a preţurilor practicate pe principalele pieţe pentru produsele similare. ART. 5 Pentru a facilita dezvoltarea comerţului între cele doua tari, Pãrţile contractante, în cadrul legilor şi reglementãrilor în vigoare în ţãrile lor, vor permite reciproc organizarea, pe teritoriul lor, de tîrguri şi expoziţii permanente sau temporare şi îşi vor acorda reciproc asistenta necesarã pentru organizarea şi buna funcţionare a unor astfel de manifestãri. ART. 6 Cele doua guverne, conform legilor şi reglementãrilor în vigoare în ţãrile lor, vor permite importul şi exportul urmãtoarelor produse, scutite de taxe vamale, taxe şi alte cheltuieli similare: a) mostre de mãrfuri şi materiale publicitare, care servesc numai în scopul de a se obţine comenzi şi de a se face publicitate; b) produse trimise în înlocuire, dacã mãrfurile pe care le inlocuiec vor fi reexportate (cu excepţia cazului în care autoritãţile competente aproba ca mãrfurile înlocuite sa nu fie reexportate); c) produse şi utilaje destinate lucrãrilor de montaj şi asamblare, dacã sînt importate de cãtre cei ce executa operaţiunea de montaj şi asamblare sau dacã produsele şi utilajele sînt trimise pentru aceştia, cu condiţia ca astfel de produse şi utilaje sa fie reexportate; d) produse şi mãrfuri pentru tirgurile şi expoziţiile permanente şi temporare, cu condiţia ca astfel de produse şi mãrfuri sa nu fie vîndute. ART. 7 Vasele comerciale ale fiecãrei Pãrţi contractante, precum şi incarcatura şi personalul lor, care intra, stationeaza şi pãrãsesc porturile celeilalte tari, se vor bucura de tratamentul clauzei naţiunii celei mai favorizate acordate vaselor comerciale ale unei terţe tari, beneficiind de toate facilitãţile şi plãtind toate taxele prevãzute în legile, regulile şi reglementãrile. Naţionalitatea vaselor fiecãrei Pãrţi contractante va fi determinata prin reglementãrile fiecãrei Pãrţi contractante, iar documentele maritime, precum şi listele personalului, eliberate de cãtre autoritãţile respective ale uneia dintre Pãrţile contractante, vor fi recunoscute de cãtre cealaltã Parte contractantã. ART. 8 Pãrţile între Republica Socialistã România şi Republica Guineea, prevãzute la articolul 9 al prezentului Acord, vor fi efectuate în Republica Socialistã România, de cãtre Banca Nationala a Republicii Socialiste România, iar în Republica Guineea, de cãtre Banca Guineza a Comerţului Exterior, conform clauzelor prezentului Acord şi conform legilor şi reglementãrilor cu privire la controlul schimburilor în vigoare în cele doua tari. În acest scop, Banca Nationala a Republicii Socialiste România, actionind în numele guvernului Republicii Socialiste România, va deschide în registrele sale, pe numele Bãncii Guineze a Comerţului Exterior, un cont în dolari S.U.A., moneda de cont, intitulat "Cont de cliring al Republicii Guineea". De asemenea, Banca Guineza a Comerţului Exterior, actionind în numele guvernului Republicii Guineea, va deschide în registrele sale, pe numele Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România, un cont în dolari S.U.A., moneda de cont, intitulat "Cont de cliring al Republicii Socialiste România". Aceste conturi nu vor fi purtãtoare de dobinzi şi vor fi libere de orice alte taxe. ART. 9 Prin conturile prevãzute la articolul 8 al prezentului Acord vor fi efectuate plãţile privind: a) schimburile de mãrfuri, cheltuielile de transport şi orice alte cheltuieli accesorii în legatura cu schimburile de mãrfuri efectuate în cadrul prezentului Acord, inclusiv primele şi indemnizaţiile de asigurare şi de reasigurare; b) cheltuielile de tranzit ale celor doua tari; c) cheltuielile bancare, comisioanele şi alte cheltuilei similare; d) cheltuielile de întreţinere ale misiunilor diplomatice, consulare, comerciale şi ale altor reprezentante oficiale; e) cheltuielile de cãlãtorie de la o ţara la alta şi cheltuielile de sejur; f) cheltuielile ocazionate de organizarea de tîrguri şi expoziţii temporare sau permanente; g) cheltuielile pentru filme, cãrţi şi periodice; h) cheltuielile ocazionate de acţiuni sociale, culturale şi sportive; i) taxele şi redevenţele pentru brevete, mãrci poştale, drepturi de autor şi orice alte drepturi similare; j) reglementãrile periodice cu administraţiile postelor, telegrafului, telefoanelor, radioului şi cele între companiile de transport aeriene; k) toate celelalte cheltuieli asupra cãrora cele doua bãnci vor cãdea de acord. ART. 10 Pentru a se asigura continuitatea plãţilor în conturile prevãzute la articolul 8, cele doua bãnci care deţin conturile de cliring îşi vor acorda reciproc un credit tehnic, nepurtator de dobinzi, pentru o valoare de 700.000 dolari S.U.A. Dacã soldul debitor al uneia din Pãrţile contractante depãşeşte valoarea în dolari menţionatã mai sus, Partea debitoare va acoperi diferenţa într-un termen de 6 luni. Dacã dupã scurgerea acestui termen de 6 luni soldul debitor depãşeşte încã suma de 700.000 dolari S.U.A., Partea debitoare, la cererea Partii creditoare, va regla imediat aceasta diferenţa printr-un transfer în dolari liberi sau în orice alta moneda liber convertibilã, convenitã între bãncile celor doua tari. ART. 11 În cazul în care paritatea dolarului S.U.A., care actualmente este de 0,888671 grame aur fin, ar fi modificatã, soldurile conturilor prevãzute la articolul 8, precum şi suma creditului tehnic prevãzut la articolul 10 al acestui Acord, vor fi rectificate de cãtre cele doua bãnci în ziua modificãrii proporţional cu modificarea paritatii, în asa fel încît valoarea aur a soldului, cît şi valoarea creditului tehnic sa ramina aceleaşi. De asemenea, valoarea nelichidata a contractelor încheiate va fi rectificata în asa fel încît valoarea aur a partii nelichidate a contractelor sa ramina aceeaşi. ART. 12 Toate contractele, facturile, documentele de plata şi ordinele de plata cu privire la tranzacţiile încheiate în cadrul prezentului Acord vor fi întocmite, de regula, în dolari S.U.A. Angajamentele reciproce, evaluate în orice alta moneda decît dolarul S.U.A., vor fi convertite în dolari S.U.A. pe baza paritatii oficiale a monedei respective fata de dolarul S.U.A. în vigoare în ziua reglementãrii efectuate de cãtre debitor la banca din ţara sa. ART. 13 Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Banca Guineza a Comerţului Exterior vor stabili, de comun acord, modalitãţile tehnice necesare pentru ţinerea conturilor şi pentru efectuarea plãţilor prevãzute în acest Acord. ART. 14 La expirarea prezentului Acord, Banca Republicii Socialiste România şi Banca Guineza a Comerţului Exterior vor continua sa accepte plati în conturile menţionate la articolul 8 şi sa efectueze plati asupra acestor conturi pentru toate tranzacţiile încheiate în cadrul şi în timpul valabilitãţii prezentului Acord. Soldul stabilit la expirarea Acordului va trebui sa fie lichidat de cãtre Partea debitoare într-o perioada de 6 luni, începînd de la data expirãrii Acordului, prin livrãri de mãrfuri care vor fi convenite între cele doua Pãrţi. Orice sold nelichidat dupã expirarea acestei perioade de 6 luni va fi lichidat imediat de cãtre Partea debitoare în dolari liberi sau în orice alta moneda liber convertibilã, care va fi convenitã de comun acord între cele doua Pãrţi contractante. ART. 15 La cererea uneia din Pãrţile contractante, reprezentanţii acestora se vor reuni pentru a analiza aplicarea Acordului şi pentru a elabora recomandãrile necesare, avînd ca scop creşterea volumului schimburilor de mãrfuri între cele doua tari. ART. 16 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii conform procedurii constituţionale a celor doua Pãrţi contractante şi intra în vigoare provizoriu în ziua semnãrii acestuia şi definitiv în momentul schimbului documentelor care confirma aceasta aprobare. Acordul va fi valabil pentru o perioada de 5 ani. Acesta va fi reînnoit, prin tacitã reconducţiune, pentru perioade de 5 ani, dacã nici una din Pãrţile contractante nu îl denunta în scris cu cel puţin 90 zile înaintea expirãrii valabilitãţii sale. Fãcut la Bucureşti la 1 decembrie 1966, în dublu exemplar, în limba franceza, cele doua texte fiind egal autentice. LISTA A (Mãrfuri exportabile din Republica Socialistã România în Republica Guineea) 1. Utilaje şi diverse echipamente industriale (utilaj petrolier, frigorific pentru industria chimica, fabrici de ciment, construcţii navale, pentru industria miniera), centrale electrice. 2. Tractoare, maşini şi utilaje agricole (seceratoare-batoze etc. şi piese de schimb). 3. Echipament industrial (maşini-unelte, utilaje de presa şi forje, convertizori de sudura, motoare, pompe centrifuge, material electrotehnic, motoare electrice, transformatoare de forta). 4. Camioane, autobuze. 5. Excavatoare. 6. Vase maritime. 7. Rulouri compresoare. 8. Material rulant pentru calea feratã. 9. Maşini de cusut. 10. Rulmenti. 11. Anvelope (auto şi tractor) 12. Bunuri industriale de consum (biciclete, fiare de cãlcat, balante, etc.). 13. Plãci aglomerate din lemn. 14. Plãci fibro-lemnoase. 15. Butoaie. 16. Cherestea de fag. 17. Cherestea de rasinoase. 18. Mobila şi scaune curbate. 19. Geamuri. 20. Sticlarie de menaj. 21. Incaltaminte. 22. Articole sanitare din faianta şi bãi de fonta. 23. Confecţii şi tricotaje. 24. Felinare de vînt. 25. Lubrifianţi. 26. Unt. 27. Hirtie, carton şi produse din hirtie şi carton. 28. Chibrituri. 29. Obiecte de artizanat. 30. Cãrţi, publicaţii, filme, discuri şi timbre. 31. Articole de sport şi pescuit. 32. Insecticide. 33. Diferite produse chimice (carbid, lacuri şi vopsele, coloranti organici). 34. Produse farmaceutice şi cosmetice. 35. Parafina şi bitum. 36. Detergenti. 37. Zahãr. 38. Produse petroliere. 39. Policlorura de vinil. 40. Sare. LISTA B (Mãrfuri exportabile din Republica Guineea în Republica Socialistã România) l. Minereu de fier. 2. Alumina. 3. Bauxita. 4. Banane. 5. Ananas. 6. Palmist. 7. Cafea. 8. Diverse produse. -------------
---------- *) Traducere. Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Ghana, dorind sa faciliteze şi sa reglementeze plãţile între cele doua tari, pe baza egalitãţii şi avantajului reciproc, au convenit urmãtoarele: ART. 1 Plãţile între Republica Socialistã România şi Republica Ghana vor fi efectuate în Republica Socialistã România, prin Banca Nationala a Republicii Socialiste România, şi în Republica Ghana, prin Banca Ghanei. În acest scop, Banca Nationala a Republicii Socialiste România, actionind în numele guvernului Republicii Socialiste România şi Banca Ghanei, actionind în numele guvernului Republicii Ghana, vor deschide una pentru alta conturi de cliring nepurtatoare de dobinda, în cedi, asa cum se specifica în art. 2. Plãţile de natura comercialã şi necomercialã între Republica Socialistã România şi Republica Ghana vor fi efectuate prin aceste conturi, în conformitate cu art. 2 al acestui Acord şi cu legile, regulile şi reglementãrile controlului devizelor, în vigoare, atît în Republica Socialistã România, cît şi în Republica Ghana. Plãţile peroanelor fizice sau juridice locuind în Republica Socialistã România, în favoarea persoanelor fizice sau juridice locuind în Republica Ghana, conform metodelor de plata practicate, vor fi sau creditate în contul Bãncii Ghana la Banca Nationala a Republicii Socialiste România sau debitate în contul Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România la Banca Ghanei. Plãţile persoanelor fizice sau juridice locuind în Republica Ghana, în favoarea persoanelor fizice sau juridice locuind în Republica Socialistã România, conform metodelor de plata practicate, vor fi sau creditate în contul Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România la Banca Ghanei sau debitate în contul Bãncii Ghanei la Banca Nationala a Republicii Socialiste România. Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Banca Ghanei nu vor impune cealaltã Parte la taxe şi impozite în privinta stabilirii şi functionarii conturilor de mai sus. Soldul conturilor de cliring, în cedi, în favoarea celeilalte Pãrţi nu va depãşi 600.000 cedi. În cazul cînd soldul depãşeşte creditul tehnic de 600.000 cedi, Partea debitoare va lua mãsuri de lichidare a depãşirii, în termen de 6 luni, prin livrãri de mãrfuri. Dacã la expirarea acestui termen soldul cliringului continua sa depãşeascã plafonul creditului tehnic, valoarea depãşirii va fi plãtitã imediat de Partea debitoare în devize liber convertibile. ART. 2 Plãţile la care se face referire în art. 1 al acestui Acord vor include: a) plãţile pentru mãrfurile schimbate în cadrul Acordului comercial în vigoare între cele doua tari; b) plãţile pentru ratele scadente din creditele acordate; c) toate cheltuielile legate de schimbul de mãrfuri între cele doua tari, ca: taxe de transport, magazinaj, transbordare, taxe vamale, taxe portuare, primele şi despãgubirile de asigurare şi reasigurare, comisioane, bonificatii, dobinda, cheltuieli pentru reclama etc.; d) plãţile cu caracter necomercial, ca: cheltuieli pentru întreţinerea reprezentantelor diplomatice şi comerciale şi a delegatiilor care stau sau viziteaza teritoriul celeilalte tari, alte cheltuieli de cãlãtorie şi întreţinere, onorarii, plãţile periodice la posta, telegraf, telefoane, plãţile rezultind din cooperarea ştiinţificã şi tehnica, instruirea experţilor şi studenţilor etc.; e) orice alte plati ce urmeazã a se conveni între Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Banca Ghanei. ART. 3 Toate contractele, facturile, documentele de plata şi ordinele de plata privind tranzacţiile ce intra în cadrul acestui Acord vor fi exprimate în cedi. Dacã sînt exprimate în orice alta moneda, aceasta moneda va fi convertitã în cedi la cursul paritar din ziua plãţii. ART. 4 În cazul vreunei schimbãri în paritatea aur a cediului (care este în prezent 1 cedi = 1,03678 gr aur fin), soldul contului de cliring în cedi, la care se face referire în art. 1, va fi rectificat proporţional cu aceasta schimbare, de la data cînd aceasta a avut loc. Limita creditului tehnic la care se face referire în art. 1 va fi modificatã în mod similar. Valoarea contractelor nerealizate, a facturilor, documentelor de plata, ordinele de plata şi valoarea tuturor celorlalte tranzacţii din cadrul Acordului comercial pe termen lung vor fi, de asemenea, modificte în acelaşi mod, indiferent dacã tranzacţiile respective sînt încheiate de societãţi de stat sau societãţi particulare. ART. 5 Orice sold neplãtit în conturile de cliring, în cedi, la care se face referire în art. 1, la expirarea acestui Acord va fi lichidat de partea debitoare într-o perioada de 6 luni de la data expirãrii, prin livrãri de mãrfuri sau prin orice alte mijloace care se vor conveni de cãtre cele doua Pãrţi contractante. În perioada de 6 luni de la data expirãrii, prevederile acestui Acord se vor aplica tuturor tranzacţiilor încheiate în perioada sa de valabilitate, precum şi tranzacţiile încheiate în conformitate cu paragraful precedent al acestui articol. Dupã trecerea acestei perioade de 6 luni, orice sold net neplãtit încã în conturile de cliring, în cedi, stabilite în cadrul acestui Acord, va fi lichidat în devize liber convertibile. ART. 6 Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Banca Ghanei vor stabili procedura tehnica a plãţilor şi funcţionarea conturilor în cadrul prezentului Acord. ART. 7 Acordul comercial şi de plati între Republica Socialistã România şi Republica Ghana, semnat la 30 septembrie 1961 la Bucureşti, îşi înceteazã valabilitatea la data schimbului documentelor care confirma aprobarea Acordului de plati pe termen lung, semnat între Republica Socialistã România şi Republica Ghana la 23 noiembrie 1966. Soldul conturilor de cliring, deschise în baza Acordului din 30 septembrie 1961, se va inregistra automat în noile conturi de cliring, deschise în conformitate cu prevederile prezentului Acord, la data intrãrii sale în vigoare. ART. 8 În scopul rezolvarii problemelor ce s-ar putea ivi în aplicarea acestui Acord, se va infiinta o comisie mixtã, compusa din reprezentanţii ambelor Pãrţi. Comisia, la cererea oricãrei Pãrţi, îşi va tine sesiunile, alternativ, la Bucureşti şi Accra. ART. 9 Prezentul Acord este supus aprobãrii, conform procedurilor constituţionale ale ambelor Pãrţi contractante şi va intra în vigoare în ziua schimbului documentelor confirmind aceasta aprobare. Acordul va rãmîne în vigoare pe o perioada de 5 ani, dupã care va fi prelungit automat totdeauna pe o perioada de 1 an, dacã nu s-a dat notificare scrisã pentru denunţarea acestuia de cãtre oricare din Pãrţi, cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea valabilitãţii sale. Fãcut şi semnat la 23 noiembrie 1966 la Bucureşti, în doua exemplare originale în limba engleza. ----------
*) Traducere Guvernul Republici Socialiste România şi guvernul Republicii Guineea, animate de dorinta - de a consolida şi dezvolta relaţiile economice între cele doua tari, pe baza egalitãţii şi avantajului reciproc, au convenit cele ce urmeazã: ART. 1 Pãrţile contractante îşi vor acorda reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate în tot ceea ce priveşte comerţul între cele doua tari. Prevederile acestui articol nu se aplica; a) avantajelor pe care unul dintre Statele contractante le acorda sau le va acorda în viitor ţãrilor limitrofe, pentru a facilita traficul de frontiera; b) avantajelor decurgind dintr-o uniune vamalã încheiatã sau care ar putea fi încheiatã în viitor de cãtre una din Pãrţile contractante cu ţãrile limitrofe. ART. 2 Schimburile de mãrfuri între cele doua Pãrţi vor fi efectuate, în timpul valabilitãţii prezentului Acord, conform listelor A şi B anexate la prezentul Acord. Lista A prevede exporturile Republici Socialiste România cãtre Republica Guineea; Lista B prevede exporturile Republici Guineea cãtre Republica Socialistã România. Pãrţile contractante vor elibera, prin organele lor competente şi în conformitate cu legile şi reglementãrile în vigoare în cele doua tari, licentele necesare, de import şi export, pentru realizarea schimburilor de mãrfuri prevãzute în listele A şi B. ART. 3 Produsele româneşti şi produsele guineze, care nu figureazã în listele A şi B, vor putea sa facã, de asemenea obiectul schimburilor. Organele competente ale celor doua guverne vor da dovada de cea mai mare bunavointa în eliberarea licenţelor de import şi export pentru aceste produse. ART. 4 Preţurile mãrfurilor care vor fi livrate în temeiul prezentului Acord vor fi stabilite pe baza preţurilor mondiale, adicã a preţurilor practicate pe principalele pieţe pentru produsele similare. ART. 5 Pentru a facilita dezvoltarea comerţului între cele doua tari, Pãrţile contractante, în cadrul legilor şi reglementãrilor în vigoare în ţãrile lor, vor permite reciproc organizarea, pe teritoriul lor, de tîrguri şi expoziţii permanente sau temporare şi îşi vor acorda reciproc asistenta necesarã pentru organizarea şi buna funcţionare a unor astfel de manifestãri. ART. 6 Cele doua guverne, conform legilor şi reglementãrilor în vigoare în ţãrile lor, vor permite importul şi exportul urmãtoarelor produse, scutite de taxe vamale, taxe şi alte cheltuieli similare: a) mostre de mãrfuri şi materiale publicitare, care servesc numai în scopul de a se obţine comenzi şi de a se face publicitate; b) produse trimise în înlocuire, dacã mãrfurile pe care le inlocuiec vor fi reexportate (cu excepţia cazului în care autoritãţile competente aproba ca mãrfurile înlocuite sa nu fie reexportate); c) produse şi utilaje destinate lucrãrilor de montaj şi asamblare, dacã sînt importate de cãtre cei ce executa operaţiunea de montaj şi asamblare sau dacã produsele şi utilajele sînt trimise pentru aceştia, cu condiţia ca astfel de produse şi utilaje sa fie reexportate; d) produse şi mãrfuri pentru tirgurile şi expoziţiile permanente şi temporare, cu condiţia ca astfel de produse şi mãrfuri sa nu fie vîndute. ART. 7 Vasele comerciale ale fiecãrei Pãrţi contractante, precum şi incarcatura şi personalul lor, care intra, stationeaza şi pãrãsesc porturile celeilalte tari, se vor bucura de tratamentul clauzei naţiunii celei mai favorizate acordate vaselor comerciale ale unei terţe tari, beneficiind de toate facilitãţile şi plãtind toate taxele prevãzute în legile, regulile şi reglementãrile. Naţionalitatea vaselor fiecãrei Pãrţi contractante va fi determinata prin reglementãrile fiecãrei Pãrţi contractante, iar documentele maritime, precum şi listele personalului, eliberate de cãtre autoritãţile respective ale uneia dintre Pãrţile contractante, vor fi recunoscute de cãtre cealaltã Parte contractantã. ART. 8 Pãrţile între Republica Socialistã România şi Republica Guineea, prevãzute la articolul 9 al prezentului Acord, vor fi efectuate în Republica Socialistã România, de cãtre Banca Nationala a Republicii Socialiste România, iar în Republica Guineea, de cãtre Banca Guineza a Comerţului Exterior, conform clauzelor prezentului Acord şi conform legilor şi reglementãrilor cu privire la controlul schimburilor în vigoare în cele doua tari. În acest scop, Banca Nationala a Republicii Socialiste România, actionind în numele guvernului Republicii Socialiste România, va deschide în registrele sale, pe numele Bãncii Guineze a Comerţului Exterior, un cont în dolari S.U.A., moneda de cont, intitulat "Cont de cliring al Republicii Guineea". De asemenea, Banca Guineza a Comerţului Exterior, actionind în numele guvernului Republicii Guineea, va deschide în registrele sale, pe numele Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România, un cont în dolari S.U.A., moneda de cont, intitulat "Cont de cliring al Republicii Socialiste România". Aceste conturi nu vor fi purtãtoare de dobinzi şi vor fi libere de orice alte taxe. ART. 9 Prin conturile prevãzute la articolul 8 al prezentului Acord vor fi efectuate plãţile privind: a) schimburile de mãrfuri, cheltuielile de transport şi orice alte cheltuieli accesorii în legatura cu schimburile de mãrfuri efectuate în cadrul prezentului Acord, inclusiv primele şi indemnizaţiile de asigurare şi de reasigurare; b) cheltuielile de tranzit ale celor doua tari; c) cheltuielile bancare, comisioanele şi alte cheltuilei similare; d) cheltuielile de întreţinere ale misiunilor diplomatice, consulare, comerciale şi ale altor reprezentante oficiale; e) cheltuielile de cãlãtorie de la o ţara la alta şi cheltuielile de sejur; f) cheltuielile ocazionate de organizarea de tîrguri şi expoziţii temporare sau permanente; g) cheltuielile pentru filme, cãrţi şi periodice; h) cheltuielile ocazionate de acţiuni sociale, culturale şi sportive; i) taxele şi redevenţele pentru brevete, mãrci poştale, drepturi de autor şi orice alte drepturi similare; j) reglementãrile periodice cu administraţiile postelor, telegrafului, telefoanelor, radioului şi cele între companiile de transport aeriene; k) toate celelalte cheltuieli asupra cãrora cele doua bãnci vor cãdea de acord. ART. 10 Pentru a se asigura continuitatea plãţilor în conturile prevãzute la articolul 8, cele doua bãnci care deţin conturile de cliring îşi vor acorda reciproc un credit tehnic, nepurtator de dobinzi, pentru o valoare de 700.000 dolari S.U.A. Dacã soldul debitor al uneia din Pãrţile contractante depãşeşte valoarea în dolari menţionatã mai sus, Partea debitoare va acoperi diferenţa într-un termen de 6 luni. Dacã dupã scurgerea acestui termen de 6 luni soldul debitor depãşeşte încã suma de 700.000 dolari S.U.A., Partea debitoare, la cererea Partii creditoare, va regla imediat aceasta diferenţa printr-un transfer în dolari liberi sau în orice alta moneda liber convertibilã, convenitã între bãncile celor doua tari. ART. 11 În cazul în care paritatea dolarului S.U.A., care actualmente este de 0,888671 grame aur fin, ar fi modificatã, soldurile conturilor prevãzute la articolul 8, precum şi suma creditului tehnic prevãzut la articolul 10 al acestui Acord, vor fi rectificate de cãtre cele doua bãnci în ziua modificãrii proporţional cu modificarea paritatii, în asa fel încît valoarea aur a soldului, cît şi valoarea creditului tehnic sa ramina aceleaşi. De asemenea, valoarea nelichidata a contractelor încheiate va fi rectificata în asa fel încît valoarea aur a partii nelichidate a contractelor sa ramina aceeaşi. ART. 12 Toate contractele, facturile, documentele de plata şi ordinele de plata cu privire la tranzacţiile încheiate în cadrul prezentului Acord vor fi întocmite, de regula, în dolari S.U.A. Angajamentele reciproce, evaluate în orice alta moneda decît dolarul S.U.A., vor fi convertite în dolari S.U.A. pe baza paritatii oficiale a monedei respective fata de dolarul S.U.A. în vigoare în ziua reglementãrii efectuate de cãtre debitor la banca din ţara sa. ART. 13 Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Banca Guineza a Comerţului Exterior vor stabili, de comun acord, modalitãţile tehnice necesare pentru ţinerea conturilor şi pentru efectuarea plãţilor prevãzute în acest Acord. ART. 14 La expirarea prezentului Acord, Banca Republicii Socialiste România şi Banca Guineza a Comerţului Exterior vor continua sa accepte plati în conturile menţionate la articolul 8 şi sa efectueze plati asupra acestor conturi pentru toate tranzacţiile încheiate în cadrul şi în timpul valabilitãţii prezentului Acord. Soldul stabilit la expirarea Acordului va trebui sa fie lichidat de cãtre Partea debitoare într-o perioada de 6 luni, începînd de la data expirãrii Acordului, prin livrãri de mãrfuri care vor fi convenite între cele doua Pãrţi. Orice sold nelichidat dupã expirarea acestei perioade de 6 luni va fi lichidat imediat de cãtre Partea debitoare în dolari liberi sau în orice alta moneda liber convertibilã, care va fi convenitã de comun acord între cele doua Pãrţi contractante. ART. 15 La cererea uneia din Pãrţile contractante, reprezentanţii acestora se vor reuni pentru a analiza aplicarea Acordului şi pentru a elabora recomandãrile necesare, avînd ca scop creşterea volumului schimburilor de mãrfuri între cele doua tari. ART. 16 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii conform procedurii constituţionale a celor doua Pãrţi contractante şi intra în vigoare provizoriu în ziua semnãrii acestuia şi definitiv în momentul schimbului documentelor care confirma aceasta aprobare. Acordul va fi valabil pentru o perioada de 5 ani. Acesta va fi reînnoit, prin tacitã reconducţiune, pentru perioade de 5 ani, dacã nici una din Pãrţile contractante nu îl denunta în scris cu cel puţin 90 zile înaintea expirãrii valabilitãţii sale. Fãcut la Bucureşti la 1 decembrie 1966, în dublu exemplar, în limba franceza, cele doua texte fiind egal autentice. LISTA A (Mãrfuri exportabile din Republica Socialistã România în Republica Guineea) 1. Utilaje şi diverse echipamente industriale (utilaj petrolier, frigorific pentru industria chimica, fabrici de ciment, construcţii navale, pentru industria miniera), centrale electrice. 2. Tractoare, maşini şi utilaje agricole (seceratoare-batoze etc. şi piese de schimb). 3. Echipament industrial (maşini-unelte, utilaje de presa şi forje, convertizori de sudura, motoare, pompe centrifuge, material electrotehnic, motoare electrice, transformatoare de forta). 4. Camioane, autobuze. 5. Excavatoare. 6. Vase maritime. 7. Rulouri compresoare. 8. Material rulant pentru calea feratã. 9. Maşini de cusut. 10. Rulmenti. 11. Anvelope (auto şi tractor) 12. Bunuri industriale de consum (biciclete, fiare de cãlcat, balante, etc.). 13. Plãci aglomerate din lemn. 14. Plãci fibro-lemnoase. 15. Butoaie. 16. Cherestea de fag. 17. Cherestea de rasinoase. 18. Mobila şi scaune curbate. 19. Geamuri. 20. Sticlarie de menaj. 21. Incaltaminte. 22. Articole sanitare din faianta şi bãi de fonta. 23. Confecţii şi tricotaje. 24. Felinare de vînt. 25. Lubrifianţi. 26. Unt. 27. Hirtie, carton şi produse din hirtie şi carton. 28. Chibrituri. 29. Obiecte de artizanat. 30. Cãrţi, publicaţii, filme, discuri şi timbre. 31. Articole de sport şi pescuit. 32. Insecticide. 33. Diferite produse chimice (carbid, lacuri şi vopsele, coloranti organici). 34. Produse farmaceutice şi cosmetice. 35. Parafina şi bitum. 36. Detergenti. 37. Zahãr. 38. Produse petroliere. 39. Policlorura de vinil. 40. Sare. LISTA B (Mãrfuri exportabile din Republica Guineea în Republica Socialistã România) l. Minereu de fier. 2. Alumina. 3. Bauxita. 4. Banane. 5. Ananas. 6. Palmist. 7. Cafea. 8. Diverse produse. -------------
---------- *) Traducere Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Ghana, ambele Pãrţi contractante îşi vor acorda reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate în privinta tuturor problemelor legate de comerţul între cele doua tari, pe baza egalitãţii şi avantajului reciproc, au convenit urmãtoarele: ART. 1 Pentru a promova şi facilita comerţul între Republica Socialistã România şi Republica Ghana, ambele Pãrţi contractante îşi vor acorda reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate în privinta tuturor problemelor legate de comerţul între cele doua tari şi în special în ceea ce priveşte: a) taxele vamale şi alte taxe de orice fel, în vigoare pe teritoriul oricãreia dintre ele, pentru importul, exportul şi tranzitul mãrfurilor; b) reglementãrile şi formalitãţile vamale privitoare la importul, exportul, tranzitul, inmagazinarea şi transbordarea mãrfurilor; c) impozitele interne, precum şi procedurile pentru import şi export; d) relaţiile cu orice persoane fizice sau juridice a cãror resedinta este pe teritoriul oricãrei Pãrţi contractante, în mãsura în care va fi necesar pentru promovarea comerţului. ART. 2 Prevederile articolului 1 al acestui Acord nu se vor aplica: a) mãrfurilor importate din Republica Socialistã România, dar originare din alte tari, care nu se bucura de clauza naţiunii celei mai favorizate în Republica Ghana, sau mãrfurilor importate din Republica Ghana, dar originare din alte tari, care nu se bucura de tratamentul naţiunii celei mai favorizate în Republica Socialistã România, cu excepţia cazurilor cînd exista consimţãmîntul prealabil, în scris, al ambelor Pãrţi; b) avantajelor acordate de oricare Parte contractantã ţãrilor limitrofe, în scopul facilitãrii traficului de frontiera; c) avantajelor decurgind dintr-o uniune vamalã la care oricare Parte contractantã poate fi sau deveni parte. ART. 3 Livrãrile de mãrfuri şi produse din Republica Socialistã România în Republica Ghana şi din Republica Ghana în Republica Socialistã România, în timpul valabilitãţii Acordului, vor fi efectuate în cadrul mãrfurilor prevãzute în listele A şi B, anexate la prezentul Acord şi fãcînd parte integrantã a acestuia. În acest scop, ambele Pãrţi contractante se angajeazã, în cadrul legilor şi reglementãrilor lor interne, sa elibereze licenţe de import-export pentru mãrfurile indicate în listele A şi B menţionate mai sus. Ambele Pãrţi contractante au convenit ca numitele liste de mãrfuri sînt enunciative şi ca alte articole pot de asemenea forma obiectul schimburilor comerciale. Pe baza prezentului Acord, vor fi semnate, înainte de expirarea fiecãrui an calendaristic, între cele doua tari, protocoale anuale pentru schimbul de mãrfuri cu liste de contingente. ART. 4 Contractele din cadrul acestui Acord vor fi încheiate între întreprinderi de comerţ exterior româneşti, ca persoane juridice distincte, sau alte peroane juridice distincte, autorizate de legile Republicii Socialiste România sa facã comerţ exterior, pe de o parte, şi persoane juridice sau persoane fizice ganeze, pe de alta parte. ART. 5 Ambele Pãrţi, în cadrul legilor şi reglementãrilor lor interne, vor scuti de taxe de import şi de impozite impuse pe teritoriile lor: a) mostrele de mãrfuri de orice fel, originare de pe teritoriul celeilalte Pãrţi, cu condiţia ca acestea sa fie folosite ca mostre în vederea obţinerii de comenzi pentru respectivele mãrfuri şi sa nu fie vîndute; b) cataloagele, listele de preţuri şi prospectele privind mãrfurile comerciale pentru reclama, inclusiv filmele; c) mãrfurile importate în scop de reparaţii, imbunatatire şi prelucrare, care, dupã îndeplinirea unor astfel de lucrãri, vor fi returnate în ţara de origine; d) articolele sau mãrfurile pentru tîrguri şi expoziţii permanente sau temporare, cu condiţia ca aceste articole sau mãrfuri sa nu fie vîndute. ART. 6 Fiecare Parte contractantã va obţine aprobarea, în scris, a autoritãţilor competente ale celeilalte Pãrţi contractante (în cazul Republicii Socialiste România va fi Ministerul Comerţului Exterior şi în cazul Republicii Ghana, Ministerul Comerţului), înaintea revinzarii sau reexportului cãtre o terta ţara a mãrfurilor importate de la cealaltã Parte. ART. 7 Preţurile pentru mãrfurile ce urmeazã a fi schimbate, în conformitate cu prezentul Acord, se vor stabili prin tratative bilaterale între cei interesaţi, pe baza preţurilor mondiale predominante pe principalele pieţe pentru mãrfurile respective. În lipsa preţurilor mondiale, preţurile vor fi competitive cu cele ale mãrfurilor similare care pot fi obţinute din alta parte. ART. 8 Vasele comerciale ale oricãrei Pãrţi contractante, împreunã cu incarcaturile şi echipajele lor, intrînd, stationind sau pãrãsind porturile celeilalte tari, se vor bucura de tratamentul naţiunii celei mai favorizate acordat vaselor comerciale ale oricãrei terţe pãrţi în privinta tuturor facilitãţilor şi taxelor prevãzute în legile, regulile şi reglementãrile sale. Naţionalitatea vaselor oricãrei Pãrţi contractante va fi determinata de reglementãrile fiecãrei Pãrţi contractante, iar scrisorile maritime şi listele echipajului, emise de respectivele autoritãţi ale unei Pãrţi contractante, vor fi recunoscute de cealaltã Parte contractantã. ART. 9 Pãrţile contractante vor promova, prin toate mijloacele pe care le au la dispoziţie, dezvoltarea comerţului de tranzit prin ţãrile lor, în conformitate cu legile, reglementãrile şi regulile existente în ţãrile lor în ceea ce priveşte mãrfurile în tranzit. ART. 10 Pentru a promova comerţul între cele doua tari, fiecare Parte contractantã poate organiza tîrguri şi expoziţii comerciale temporare sau permanente pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. Pãrţile contractante îşi vor acorda reciproc, în cadrul legilor şi reglementãrilor în vigoare în ţãrile lor, toate facilitãţile pentru organizarea de astfel de expoziţii şi tîrguri. ART. 11 Pãrţile rezultind din contractele şi operaţiunile încheiate în cadrul acestui Acord vor fi efectuate în conformitate cu Acordul de Plati în vigoare între Republica Socialistã România şi Republica Ghana. ART. 12 Se va constitui o comisie formatã din reprezentanţii ambelor Pãrţi contractante, a carei principala sarcina va fi de a supraveghea aplicarea prezentului Acord, de a promova realizarea obiectivului comun al unui comerţ echilibrat între cele doua tari şi de a propune modificarea şi suplimentarea listelor de mãrfuri. Comisia se va întruni la cererea oricãrei Pãrţi contractante, alternativ, la Bucureşti şi Accra. ART. 13 Ambele Pãrţi contractante au convenit sa se consulte ori de cîte ori va fi necesar, la cererea uneia dintre Pãrţile contractante, pentru a lua mãsurile necesare în vederea dezvoltãrii comerţului reciproc sau pentru a inlatura dificultãţile ce s-ar putea ivi în legatura cu aplicarea acestui Acord. ART. 14 Prevederile acestui Acord vor continua a fi aplicate, dupã expirarea sa, tuturor contractelor care s-au încheiat în perioada de valabilitate a Acordului, dar nu au fost în întregime executate înainte de expirarea acestuia. ART. 15 Acordul comercial şi de plati dintre Republica Socialistã România şi Republica Ghana, semnat la 30 septembrie 1961 la Bucureşti, îşi înceteazã valabilitatea la data schimbului documentelor care confirma aprobarea Acordului comercial pe termen lung, semnat între Republica Socialistã România şi Republica Ghana la 23 noiembrie 1966. ART. 16 Prezentul Acord este supus aprobãrii conform procedurilor constituţionale ale ambelor Pãrţi contractante şi va intra în vigoare în ziua schimbului documentelor confirmind aceasta aprobare. Acordul va rãmîne în vigoare pe o perioada de 5 ani, dupã care va fi prelungit automat, totdeauna pe o perioada de un an, dacã nu s-a dat notificare scrisã pentru denunţarea acestuia de cãtre oricare din Pãrţi, cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea valabilitãţii sale. Fãcut şi semnat la 23 noiembrie 1966 la Bucureşti, în doua exemplare originale în limba engleza. LISTA A (Mãrfuri exportabile din Republica Socialistã România în Republica Ghana) 1. Utilaje şi diverse echipamente industriale (utilaj petrolier, frigorific, pentru industria chimica, fabrici de ciment, construcţii navale, pentru industria miniera), centrale electrice. 2. Tractoare, maşini agricole (seceratori, batoze, etc.). 3. Echipament industrial (maşini-unelte, utilaj de presa şi forja, convertizori de sudura, motoare, pompe centrifuge, material electrotehnic, motoare electrice, transformatoare de forta). 4. Camioane, autobuze. 5. Excavatoare. 6. Vase maritime. 7. Rulouri compresoare. 8. Material rulant pentru calea feratã. 9. Maşini de cusut. 10. Rulmenti. 11. Anvelope (auto şi tractor). 12. Bunuri industriale de consum (biciclete, fiare de cãlcat, balante, etc.). 13. Plãci aglomerate din lemn. 14. Plãci fibro-lemnoase. 15. Butoaie. 16. Cherestea de fag. 17. Cherestea de rasinoase. 18. Mobila şi scaune curbate. 19. Geamuri. 20. Sticlarie. 21. Incaltaminte. 22. Articole sanitare din faianta. 23. Tesaturi de bumbac, mãtase şi fibre sintetice. 24. Confecţii. 25. Felinare de vînt. 26. Lubrifianţi. 27. Unt. 28. Hirtie, carton şi produse din hirtie şi carton. 29. Chibrituri. 30. Obiecte de artizanat. 31. Cãrţi, publicaţii, filme, discuri şi timbre. 32. Articole de sport şi pescuit. 33. Insecticide. 34. Diverse produse chimice (carbid, lacuri şi vopsele, coloranti organici). 35. Produse farmaceutice şi cosmetice. 36. Parafina şi bitum. 37. Detergenti. LISTA B (Mãrfuri exportate din Republica Ghana în Republica Socialistã România) 1. Cacao boabe. 2. Unt de cacao. 3. Cacao pudra. 4. Turte de cacao. 5. Produse din cacao. 6. Cafea verde. 7. Cafea macinata. 8. Busteni. 9. Cherestea. 10. Produse din lemn. 11. Ananas proaspãt. 12. Ananas conservat. 13. Banane. 14. Diamante industriale. 15. Cauciuc. 16. Bauxita. 17. Aluminiu. 18. Ulei de palmier. 19. Simburi de palmier. 20. Copra. 21. Ulei de copra. 22. Arahide. 23. Ulei de arahide. ---------
Statele pãrţi la Convenţia internationala pentru pescuitul în Nord-Vestul Oceanului Atlantic, întocmitã la Washington la data de 8 februarie 1949, care, cu modificãrile ulterioare, este denumita în cele ce urmeazã "Convenţia", dorind sa faciliteze intrarea în vigoare a propunerilor adoptate de Comisie, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Paragrafele 7 şi 8 ale articolului VIII din Convenţie se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins: "7. a) Orice propunere facuta de Comisie conform paragrafelor 1 sau 5 ale acestui articol va intra în vigoare pentru toate Statele contractante la şase luni de la data notificãrii din partea guvernului depozitar, prin care s-a transmis propunerea Statelor contractante, cu excepţia cazului cînd se prevede altfel. b) Dacã vreunul din Statele contractante care face parte din subcomisia sau subcomisiile pentru subzona sau subzonele la care se referã propunerea sau oricare Stat contractant, în cazul unei propuneri fãcute conform paragrafului 5 de mai sus, prezintã guvernului depozitar obiecţii la vreuna din propuneri, în cursul celor şase luni de la data notificãrii propunerii de cãtre guvernul depozitar, propunerea nu intra în vigoare pentru nici un stat timp de încã sasezeci de zile. Dupã aceea, oricare alt Stat contractant care participa la subcomisie sau subcomisiile interesate sau oricare alt Stat contractant, în cazul unei propuneri fãcute conform paragrafului 5 de mai sus, poate face, de asemenea, obiecţii înainte de expirarea perioadei suplimentare de sasezeci de zile, sau în cursul a treizeci de zile dupã primirea notificãrii unei obiecţii de cãtre vreun alt Stat contractant, fãcute în cursul celor sasezeci de zile suplimentare, orice alta data fiind consideratã ca tardivã. Propunerea va intra în vigoare pentru toate Statele contractante - cu excepţia acelor state care au prezentat obiecţii - la sfîrşitul perioadei prelungite sau a perioadelor pentru obiecţii. Dacã totuşi au fost prezentate obiecţii de majoritatea Statelor contractante care fac parte din subcomisie sau subcomisiile interesate sau de majoritatea Statelor contractante - în cazul unei propuneri fãcute conform paragrafului 5 - propunerea nu intra în vigoare decît atunci cînd unele sau toate Statele contractante convin sa o considere în vigoare la o anumitã data. c) Oricare Stat contractant care a fãcut obiectie la o propunere poate oricind retrage acea obiectie şi propunerea intra în vigoare pentru statul respectiv imediat, în cazul cînd propunerea este deja în vigoare, sau în momentul cînd va intra în vigoare conform prevederilor prezentului articol." 8. Guvernul depozitar va aduce imediat la cunostinta tuturor Statelor contractante primirea fiecãrei obiecţii sau a fiecãrei retrageri de obiecţii, precum şi intrarea în vigoare a oricãrei propuneri." ART. 2 1. Prezentul Protocol va fi deschis pentru semnare şi ratificare sau aprobare sau pentru aderare oricãrui Stat parte la Convenţie. 2. Prezentul Protocol va intra în vigoare la data la care vor fi depuse la guvernul Statelor Unite ale Americii, din partea tuturor Statelor pãrţi la Convenţie, instrumentele de ratificare sau de aprobare, sau vor fi primite notificãrile de aderare. 3. Oricare stat care devine parte la Convenţie dupã intrarea în vigoare a prezentului Protocol trebuie sa adere la acest Protocol, aderarea producind efecte de la data la care statul respectiv devine parte la Convenţie. 4. Guvernul Statelor Unite ale Americii va aduce la cunostinta tuturor Statelor semnatare sau care adera la Convenţie toate ratificarile sau aprobãrile depuse şi toate aderarile primite, precum şi data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol. ART. 3 1. Originalul prezentului Protocol va fi pãstrat de guvernul Statelor Unite ale Americii, care va comunica copii certificate tuturor Statelor semnatare sau care adera la Convenţie. 2. Prezentul Protocol va purta data la care a fost deschis pentru semnare şi rãmîne deschis pentru semnare timp de patrusprezece zile, dupã care va rãmîne deschis pentru aderare. Drept care, subscrişii, dupã prezentarea deplinelor lor împuterniciri, au semnat acest Protocol. Întocmit la Washington la 28 noiembrie 1965, în limba engleza.
Statele pãrţi la Convenţia internationala pentru pescuitul în Nord-Vestul Oceanului Atlantic, întocmitã la Washington la data de 8 februarie 1949, care, cu modificãrile ulterioare, este denumita în cele ce urmeazã "Convenţia", dorind sa asigure mãsuri de control naţional şi internaţional în largul marilor, în scopul de a asigura aplicarea Convenţiei şi a mãsurilor în vigoare, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Paragraful 5 al articolului VIII din Convenţie se modifica prin adãugarea urmãtoarelor: "şi poate, de asemenea, din proprie initiativa, sa facã propuneri pentru mãsuri de control naţional şi internaţional în largul marilor, în scopul asigurãrii aplicãrii Convenţiei şi a mãsurilor în vigoare". ART. 2 Paragraful 8 al articolului VIII din Convenţie se modifica prin adãugarea urmãtoarelor: "sau, în cazul propunerilor fãcute în conformitate cu paragraful 5 de mai sus, de cãtre toate Statele contractante". ART. 3 1. Prezentul Protocol va fi deschis pentru semnare şi ratificare sau aprobare sau pentru aderare oricãrui Stat parte la Convenţie. 2. Prezentul Protocol va intra în vigoare la data la care vor fi depuse la guvernul Statelor Unite ale Americii, din partea tuturor Statelor pãrţi la Convenţie, instrumentele de ratificare sau de aprobare, sau vor fi primite notificãrile de aderare, cu condiţia totuşi ca articolul II al acestui Protocol sa între în vigoare numai dacã Protocolul referitor la intrarea în vigoare a propunerilor adoptate de Comisie, întocmit la Washington la 29 noiembrie 1965, nu a intrat în vigoare şi, în acest caz, va continua sa ramina în vigoare numai pînã la intrarea în vigoare a acelui Protocol. 3. Oricare stat care devine parte la Convenţie dupã intrarea în vigoare a acestui Protocol trebuie sa adere la Protocol, aderarea producind efecte de la data la care statul respectiv devine parte la Convenţie. 4. Guvernul Statelor Unite ale Americii va aduce la cunostinta tuturor Statelor semnatare sau care adera la Convenţie toate ratificarile şi aprobãrile depuse şi toate aderarile primite, precum şi data la care prezentul Protocol intra în vigoare. ART. 4 1. Originalul prezentului Protocol va fi pãstrat de guvernul Statelor Unite ale Americii, care va comunica copii certificate tuturor Statelor semnatare sau care adera la Convenţie. 2. Prezentul Protocol va purta data la care a fost deschis pentru semnare şi rãmîne deschis pentru semnare timp de patrusprezece zile, dupã care va rãmîne deschis pentru aderare. Drept care, subscrişii, dupã prezentarea deplinelor lor împuterniciri, au semnat acest Protocol. Întocmit la Washington la 29 noiembrie 1965, în limba engleza.
Statele pãrţi la Convenţia internationala pentru pescuitul în Nord-Vestul Oceanului Atlantic, întocmitã la Washington la data de 8 februarie 1949, care, cu modificãrile ulterioare, este denumita în cele ce urmeazã "Convenţia", dorind sa extindã prevederile Convenţiei şi în ce priveşte foca "Groenlandica" şi foca "Cystophora Cristata", au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Prevederile Convenţiei vor fi aplicate şi în ce priveşte foca "Groenlandica" şi foca "Cystophora Cristata", în conformitate cu articolele II şi III ale prezentului Protocol. ART. 2 1. Statele contractante vor stabili şi menţine o subcomisie care va avea dreptul de reglementare cu privire la foca Groenlandica şi foca Cystophora Cristata în zona Convenţiei. Reprezentarea iniţialã în subcomisie va fi stabilitã de cãtre Comisia internationala pentru pescuitul în Nord-Vestul Oceanului Atlantic pe baza exploatãrii efective curente a focii Groenlandica şi a focii Cystophora Cristata în zona Convenţiei, cu excepţia ca fiecare Stat contractant care are linii de coasta adiacente zonei Convenţiei va avea dreptul sa fie reprezentat în subcomisie. 2. Reprezentarea în subcomisie va fi revizuitã anual de cãtre Comisie, care va avea dreptul, dupã consultarea subcomisiei, sa stabileascã reprezentarea în subcomisie pe aceleaşi baze ca cea prevãzutã la paragraful 1 al acestui articol cu privire la reprezentarea iniţialã. ART. 3 Propunerile fãcute în conformitate cu articolul VIII al Convenţiei, pentru acţiuni comune ale Statelor contractante cu privire la foca Groenlandica şi foca Cystophora Cristata, devin obligatorii pentru toate Statele contractante la patru luni dupã primirea de cãtre guvernul depozitar a notificãrilor de acceptare din partea tuturor Statelor contractante care fac parte din subcomisia pentru foca Groenlandica şi foca Cystophora Cristata. ART. 4 1. Prezentul Protocol va fi deschis pentru semnare şi ratificare sau pentru aderare oricãrui Stat parte la Convenţie. 2. Prezentul Protocol va intra în vigoare la data la care vor fi depuse la guvernul Statelor Unite ale Americii, din partea tuturor Statelor pãrţi la Convenţie, instrumentele de ratificare, sau vor fi primite notificãrile de aderare. 3. Orice stat care devine parte la Convenţie dupã intrarea în vigoare a prezentului Protocol trebuie sa adere la prezentul Protocol, aderarea producind efecte de la data la care acel stat devine parte la Convenţie. 4. Guvernul Statelor Unite ale Americii va aduce la cunostinta tuturor Statelor semnatare sau care adera la Convenţie toate ratificarile şi aderarile primite, precum şi data la care prezentul Protocol intra în vigoare. ART. 5 1. Originalul prezentului Protocol va fi pãstrat de guvernul Statelor Unite ale Americii, care va comunica copii certificate tuturor Statelor semnatare sau care adera la Convenţie. 2. Prezentul Protocol va purta data la care a fost deschis pentru semnare şi rãmîne deschis pentru semnare timp de patrusprezece zile, dupã care va rãmîne deschis pentru aderare. Drept care, subscrişii, dupã prezentarea deplinelor lor împuterniciri, au semnat acest Protocol. Întocmit la Washington, la 15 iulie 1963, în limba engleza.
1. Statele pãrţi la Convenţia internationala pentru pescuitul în Nord-Vestul Oceanului Atlantic, întocmitã la Washington la data de 8 februarie 1949, care, în cele ce urmeazã, este denumita "Convenţia", declara prin prezenta ca sensul cuvintelor "fish", "fishes", "fishery", "fisharies" şi "fishing" ("peste", "peşti", "de pescuit", "zonele de pescuit" şi "pescuit"), asa cum apar în Convenţie, includ şi se referã şi la moluste, la fel ca la pestii propriu-zisi. 2. Statele pãrţi la Convenţie pot deveni pãrţi la prezenta Declaraţie prin: a) semnare fãrã rezerva acceptãrii; b) semnare sub rezerva acceptãrii, urmatã de acceptare; sau c) acceptare. 3. Acceptarea se va face prin notificare scrisã adresatã guvernului Statelor Unite ale Americii. 4. Prezenta Declaraţie va intra în vigoare la data la care toate Statele pãrţi la Convenţie devin pãrţi la aceasta Declaraţie. Oricare stat care devine parte la Convenţie dupã ce aceasta Declaraţie va fi intrat în vigoare va trebui sa accepte prezenta Declaraţie, acceptarea producind efecte de la data la care statul respectiv a devenit parte la Convenţie. 5. Guvernul Statelor Unite ale Americii va aduce la cunostinta tuturor Statelor semnatare sau care adera la Convenţie toate semnarile şi acceptarile prezentei Declaraţii şi data la care Declaraţia intra în vigoare. 6. Originalul prezentei Declaraţii va fi pãstrat de guvernul Statelor Unite ale Americii, care va comunica copii certificate tuturor Statelor semnatare sau care adera la Convenţie. 7. Prezenta Declaraţie va purta data la care este deschisã pentru semnare şi rãmîne deschisã pentru semnare sau acceptare timp de patrusprezece zile, dupã care va rãmîne deschisã pentru acceptare. Drept care, subscrişii, împuterniciţi în cuvenitã forma de cãtre statele respective, au semnat prezenta Declaraţie. Întocmitã la Washington la 24 aprilie 1961, în limba engleza.
la Convenţia internationala pentru pescuitul în Nord-Vestul Oceanului Atlantic, întocmitã la Washington la data de 9 februarie 1949 Statele pãrţi la Convenţia internationala pentru pescuitul în Nord-Vestul Oceanului Atlantic, întocmitã la Washington la data de 8 februarie 1949, care, în cele ce urmeazã, este denumita "Convenţia din 1949", dorind sa asigure ţinerea unor sesiuni anuale ale Comisiei în afarã Americii de Nord, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Paragraful 5 al articolului II al Convenţiei din 1949 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "5. Comisia va tine o sesiune ordinarã anuala la sediul sau sau în orice alta localitate din America de Nord sau în alta parte, dupã cum se va stabili de Comisie". ART. 2 1. Prezentul Protocol va fi descris pentru semnare şi ratificare sau pentru aderare oricãrui Stat parte la Convenţia din 1949. 2. Prezentul Protocol va intra în vigoare la data la care vor fi depuse la guvernul Statelor Unite ale Americii, din partea tuturor Statelor pãrţi la Convenţie, instrumentele de ratificare, sau vor fi primite notificãrile de aderare. 3. Guvernul Statelor Unite ale Americii va aduce la cunostinta tuturor Statelor semnatare sau care adera la Convenţia din 1949 toate ratificariie şi aderarile primite, precum şi data la care prezentul Protocol intra în vigoare. ART. 3 1. Originalul prezentului Protocol va fi pãstrat de guvernul Statelor Unite ale Americii, care va comunica copii certificate tuturor Statelor semnatare sau care adera la Convenţia din 1949. 2. Prezentul Protocol va purta data la care este deschis pentru semnare şi rãmîne deschis pentru semnare timp de patrusprezece zile, dupã care va rãmîne deschis pentru aderare. Drept care, subscrişii, dupã prezentarea deplinelor lor împuterniciri, au semnat acest Protocol. Întocmit la Washington la 25 iunie 1956, în limba engleza.
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Acordul de cooperare tehnica şi ştiinţificã între Republica Socialistã România şi Republica Somalia, încheiat la Bucureşti la 20 aprilie 1967. p. Preşedintele Consiliului de Miniştri ILIE VERDET ACORD de cooperare tehnica şi ştiinţificã între Republica Socialistã România şi Republica Somalia*) ---------------- *) Traducere. Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Somalia dorind sa întãreascã în viitor relaţiile de prietenie şi sa incurajeze contactele economice între cele doua tari, straduindu-se în acest scop sa promoveze dezvoltarea cooperãrii tehnice şi ştiinţifice, pe baza respectãrii principiilor suveranitãţii naţionale, egalitãţii în drepturi, avantajului reciproc şi neamestecului în treburile interne ale celeilalte Pãrţi, au convenit asupra urmãtoarelor: ART. 1 Pãrţile contractante vor coopera în domeniul tehnic şi ştiinţific în avantajul lor reciproc, în vederea folosirii mai eficace a ultimelor realizari ale tehnologiei şi ştiinţei pentru dezvoltarea economicã şi socialã a ambelor tari. ART. 2 Pentru a fi realizatã conform articolului 1 al prezentului Acord, cooperarea va consta în asistenta tehnica şi ştiinţificã pe care Pãrţile contractante o vor acorda reciproc, incluzind în special: a) schimb de experţi şi consilieri în domeniul tehnologiei şi ştiinţei; b) facilitãţi pentru instruirea teoreticã şi practica a acestora. ART. 3 Scopul şi condiţiile cooperãrii tehnice şi ştiinţifice vor fi negociate între cele doua Pãrţi contractante pe o perioada precisa de timp şi vor fi stabilite printr-un Protocol. ART. 4 Domeniul muncii experţilor şi consilierilor, salariile lor şi alte condiţii de munca vor fi convenite, pentru fiecare caz, în parte, prin contracte care se vor încheia între organizaţiile respective ale celor doua Pãrţi. ART. 5 Fiecare persoana care-şi îndeplineşte misiunea pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, în conformitate cu prezentul Acord, se va conduce în activitatea sa dupã condiţiile stabilite în prealabil pentru realizarea sarcinilor sale, fãrã a interveni în alte domenii. ART. 6 Fiecare Parte contractantã va acorda pe teritoriul sau cetãţenilor celeilalte Pãrţi contractante toate facilitãţile posibile necesare îndeplinirii cu succes a sarcinilor lor, care urmeazã sa fie realizate conform prezentului Acord. ART. 7 Nici una din Pãrţile contractante nu va comunica unei terţe pãrţi, fãrã consimţãmîntul celeilalte Pãrţi contractante, cunoştinţele speciale dobîndite în legatura cu îndeplinirea acestui Acord şi nici date referitoare la obiectivele economice ale celeilalte tari, despre care au luat cunostinta persoanele aflate în misiune. ART. 8 Acest Acord nu se aplica specialiştilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi altor persoane care activeazã pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante în baza contractelor individuale de livrãri de mãrfuri, încheiate între reprezentanţii persoanelor juridice sau fizice competente ale celor doua tari. ART. 9 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii conform procedurii constituţionale a fiecãrei Pãrţi contractante şi va intra în vigoare la data schimbului de note privind aceasta aprobare. Acest Acord va fi valabil pe o perioada de 3 ani, începînd de la data intrãrii sale în vigoare. La expirarea acestei perioade, Acordul va putea fi reînnoit în fiecare an, prin tacitã reconducţiune, pentru perioade de cîte 1 an, atît timp cît una din Pãrţile contractante nu-şi va manifesta în scris intenţia sa de a-l denunta cu 6 luni înainte de data expirãrii. Fãcut la Bucureşti la 20 aprilie 1967, în doua exemplare în limba engleza. --------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Convenţia între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Ungare privind colaborarea în domeniul turismului, încheiatã la Budapesta la 26 septembrie 1967. p. Preşedintele Consiliului de Miniştri ILIE VERDET CONVENŢIE între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Ungare privind colaborarea în domeniul turismului Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Ungare, în dorinta de a asigura popoarelor celor doua tari cele mai bune condiţii pentru a cunoaşte realizarile construcţiei socialiste, monumente istorice, culturale şi naturale din ţãrile lor şi în vederea intaririi şi largirii colaborãrii turistice romano-ungare, au convenit sa încheie prezenta Convenţie şi, în acest scop, au desemnat ca împuterniciţi: Guvernul Republicii Socialiste România, pe Nicolae Bozdog, preşedintele Oficiului Naţional de Turism al Republicii Socialiste România; Guvernul Republicii Populare Ungare, pe dr. Vitez Andras, preşedintele Oficiului Naţional de Turism al Republicii Populare Ungare. ART. 1 Pãrţile vor acorda toatã atenţia dezvoltãrii şi largirii relaţiilor turistice între Republica Socialistã România şi Republica Populara Ungara; în acest scop, vor incuraja colaborarea între organele de turism din cele doua tari, precum şi între celelalte organe şi instituţii interesate în dezvoltarea şi desfãşurarea turismului. ART. 2 Pãrţile vor incuraja şi facilita prin organele lor de turism cãlãtoriile în grup şi individuale, spre obiectivele turistice, istorice şi culturale, în scopuri profesionale, precum şi cu ocazia unor manifestãri sportive. Pãrţile vor facilita şi sprijini cãlãtoriile pentru tineret şi vor face tot posibilul pentru dezvoltarea acestora. De asemenea, vor incuraja, pe baza principiului reciprocitãţii, dezvoltarea turismului individual, neorganizat. ART. 3 Pãrţile vor lua mãsuri ca agenţiile lor de turism sa organizeze excursii în grup şi individuale cu turişti din terţe tari, care doresc sa viziteze Republica Socialistã România sau Republica Populara Ungara. ART. 4 În scopul atragerii unui numãr sporit de turişti din terţe tari, cele doua Pãrţi vor lua mãsuri ca agenţiile lor de turism şi celelalte organe de turism sa organizeze itinerarii şi acţiuni turistice care sa cuprindã obiective turistice atît din Republica Socialistã România, cît şi din Republica Populara Ungara, pe baza unui program care se va pune de acord anual de cãtre organele de turism din cele doua tari. ART. 5 Pãrţile vor stimula dezvoltarea excursiilor turistilor din terţe tari, cu automobile proprii, spre Republica Socialistã România şi, respectiv, spre Republica Populara Ungara. ART. 6 Pãrţile vor lua mãsuri de imbunatatire a folosirii în scopuri turistice a drumurilor internaţionale ce trec prin cele doua tari. Totodatã, ele vor sprijini dezvoltarea şi modernizarea în continuare a legãturilor de cai ferate, rutiere, fluviale şi aeriene dintre cele doua tari. ART. 7 Pãrţile vor lua mãsuri ca agenţiile de turism din ţãrile lor sa foloseascã, dupã cum vor conveni, potenţialul turistic al Dunãrii, prin lãrgirea şi diversificarea excursiilor cu turişti din cele doua tari, precum şi cu turişti din terţe tari. ART. 8 Organele vor sprijini munca organelor competente pentru dezvoltarea capacitãţii punctelor de frontiera, pentru punerea de acord a programului de lucru şi simplificarea controlului documentelor de frontiera şi vamale corespunzãtor cerinţelor turismului, precum şi pentru pregatireea deschiderii unor noi puncte de frontiera. ART. 9 Pãrţile vor lua mãsuri ca agenţiile lor de turism sa punã la dispoziţia turistilor romani şi unguri materiale de informare şi propaganda turistica în limbile romana şi, respectiv, ungara. ART. 10 În scopul unei cît mai exacte informãri a turistilor din terţe tari care doresc sa viziteze Republica Populara Romana şi Republica Populara Ungara, Pãrţile vor lua mãsuri ca organele şi agentile lor de turism sa facã schimb de materiale de propaganda şi de informare turistica asupra obiectivelor turistice, precum şi asupra condiţiilor de cãlãtorie a turistilor strãini şi a facilitãţilor acordate pe aceasta linie. ART. 11 Pãrţile vor lua mãsuri pentru înfiinţarea unui birou roman de informaţii turistice la Budapesta şi a unui birou ungar, similar, la Bucureşti. ART. 12 Pãrţile vor lua mãsuri pentru realizarea unui schimb de informaţii şi de experienta, regulat, între Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România şi Oficiul Naţional de Turism al Republicii Populare Ungare în domeniile dezvoltãrii în perspectiva a turismului, construcţiilor şi amenajãrilor turistice, învãţãmîntului turistic şi al cursurilor de specializare, studiului pietii turistice, elaborãrii metodologiei statistice în turism şi altele. ART. 13 În vederea realizãrii prezentei Convenţii, Pãrţile stabilesc ca delegatiile lor sa se intilneasca o data pe an, la datele fixate de comun acord de cãtre preşedintele Oficiului Naţional de Turism al Republicii Socialiste România şi preşedintele Oficiului Naţional de Turism al Republicii Populare Ungare, în ambele tari, în mod alternativ. ART. 14 Prezenta Convenţie va fi supusã aprobãrii celor doua guverne. Pãrţile îşi vor notifica aprobarea, pe cale diplomaticã. Convenţia va intra în vigoare la data ultimei notificãri şi va rãmîne valabilã pe o perioada de 5 ani. Dacã nici una din Pãrţi nu va denunta Convenţia cu 6 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, aceasta se prelungeşte automat, de fiecare data, pe perioade de cîte 5 ani. Încheiatã la Budapesta la data de 26 septembrie 1967, în doua exemplare originale, în limbile romana şi ungara, ambele texte având aceeaşi valabilitate. --------
Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Ungare, în dorinta de a asigura popoarelor celor doua tari cele mai bune condiţii pentru a cunoaşte realizarile construcţiei socialiste, monumente istorice, culturale şi naturale din ţãrile lor şi în vederea intaririi şi largirii colaborãrii turistice romano-ungare, au convenit sa încheie prezenta Convenţie şi, în acest scop, au desemnat ca împuterniciţi: Guvernul Republicii Socialiste România, pe Nicolae Bozdog, preşedintele Oficiului Naţional de Turism al Republicii Socialiste România; Guvernul Republicii Populare Ungare, pe dr. Vitez Andras, preşedintele Oficiului Naţional de Turism al Republicii Populare Ungare. ART. 1 Pãrţile vor acorda toatã atenţia dezvoltãrii şi largirii relaţiilor turistice între Republica Socialistã România şi Republica Populara Ungara; în acest scop, vor incuraja colaborarea între organele de turism din cele doua tari, precum şi între celelalte organe şi instituţii interesate în dezvoltarea şi desfãşurarea turismului. ART. 2 Pãrţile vor incuraja şi facilita prin organele lor de turism cãlãtoriile în grup şi individuale, spre obiectivele turistice, istorice şi culturale, în scopuri profesionale, precum şi cu ocazia unor manifestãri sportive. Pãrţile vor facilita şi sprijini cãlãtoriile pentru tineret şi vor face tot posibilul pentru dezvoltarea acestora. De asemenea, vor incuraja, pe baza principiului reciprocitãţii, dezvoltarea turismului individual, neorganizat. ART. 3 Pãrţile vor lua mãsuri ca agenţiile lor de turism sa organizeze excursii în grup şi individuale cu turişti din terţe tari, care doresc sa viziteze Republica Socialistã România sau Republica Populara Ungara. ART. 4 În scopul atragerii unui numãr sporit de turişti din terţe tari, cele doua Pãrţi vor lua mãsuri ca agenţiile lor de turism şi celelalte organe de turism sa organizeze itinerarii şi acţiuni turistice care sa cuprindã obiective turistice atît din Republica Socialistã România, cît şi din Republica Populara Ungara, pe baza unui program care se va pune de acord anual de cãtre organele de turism din cele doua tari. ART. 5 Pãrţile vor stimula dezvoltarea excursiilor turistilor din terţe tari, cu automobile proprii, spre Republica Socialistã România şi, respectiv, spre Republica Populara Ungara. ART. 6 Pãrţile vor lua mãsuri de imbunatatire a folosirii în scopuri turistice a drumurilor internaţionale ce trec prin cele doua tari. Totodatã, ele vor sprijini dezvoltarea şi modernizarea în continuare a legãturilor de cai ferate, rutiere, fluviale şi aeriene dintre cele doua tari. ART. 7 Pãrţile vor lua mãsuri ca agenţiile de turism din ţãrile lor sa foloseascã, dupã cum vor conveni, potenţialul turistic al Dunãrii, prin lãrgirea şi diversificarea excursiilor cu turişti din cele doua tari, precum şi cu turişti din terţe tari. ART. 8 Organele vor sprijini munca organelor competente pentru dezvoltarea capacitãţii punctelor de frontiera, pentru punerea de acord a programului de lucru şi simplificarea controlului documentelor de frontiera şi vamale corespunzãtor cerinţelor turismului, precum şi pentru pregatireea deschiderii unor noi puncte de frontiera. ART. 9 Pãrţile vor lua mãsuri ca agenţiile lor de turism sa punã la dispoziţia turistilor romani şi unguri materiale de informare şi propaganda turistica în limbile romana şi, respectiv, ungara. ART. 10 În scopul unei cît mai exacte informãri a turistilor din terţe tari care doresc sa viziteze Republica Populara Romana şi Republica Populara Ungara, Pãrţile vor lua mãsuri ca organele şi agentile lor de turism sa facã schimb de materiale de propaganda şi de informare turistica asupra obiectivelor turistice, precum şi asupra condiţiilor de cãlãtorie a turistilor strãini şi a facilitãţilor acordate pe aceasta linie. ART. 11 Pãrţile vor lua mãsuri pentru înfiinţarea unui birou roman de informaţii turistice la Budapesta şi a unui birou ungar, similar, la Bucureşti. ART. 12 Pãrţile vor lua mãsuri pentru realizarea unui schimb de informaţii şi de experienta, regulat, între Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România şi Oficiul Naţional de Turism al Republicii Populare Ungare în domeniile dezvoltãrii în perspectiva a turismului, construcţiilor şi amenajãrilor turistice, învãţãmîntului turistic şi al cursurilor de specializare, studiului pietii turistice, elaborãrii metodologiei statistice în turism şi altele. ART. 13 În vederea realizãrii prezentei Convenţii, Pãrţile stabilesc ca delegatiile lor sa se intilneasca o data pe an, la datele fixate de comun acord de cãtre preşedintele Oficiului Naţional de Turism al Republicii Socialiste România şi preşedintele Oficiului Naţional de Turism al Republicii Populare Ungare, în ambele tari, în mod alternativ. ART. 14 Prezenta Convenţie va fi supusã aprobãrii celor doua guverne. Pãrţile îşi vor notifica aprobarea, pe cale diplomaticã. Convenţia va intra în vigoare la data ultimei notificãri şi va rãmîne valabilã pe o perioada de 5 ani. Dacã nici una din Pãrţi nu va denunta Convenţia cu 6 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, aceasta se prelungeşte automat, de fiecare data, pe perioade de cîte 5 ani. Încheiatã la Budapesta la data de 26 septembrie 1967, în doua exemplare originale, în limbile romana şi ungara, ambele texte având aceeaşi valabilitate. --------
---------------- *) Traducere. Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Somalia dorind sa întãreascã în viitor relaţiile de prietenie şi sa incurajeze contactele economice între cele doua tari, straduindu-se în acest scop sa promoveze dezvoltarea cooperãrii tehnice şi ştiinţifice, pe baza respectãrii principiilor suveranitãţii naţionale, egalitãţii în drepturi, avantajului reciproc şi neamestecului în treburile interne ale celeilalte Pãrţi, au convenit asupra urmãtoarelor: ART. 1 Pãrţile contractante vor coopera în domeniul tehnic şi ştiinţific în avantajul lor reciproc, în vederea folosirii mai eficace a ultimelor realizari ale tehnologiei şi ştiinţei pentru dezvoltarea economicã şi socialã a ambelor tari. ART. 2 Pentru a fi realizatã conform articolului 1 al prezentului Acord, cooperarea va consta în asistenta tehnica şi ştiinţificã pe care Pãrţile contractante o vor acorda reciproc, incluzind în special: a) schimb de experţi şi consilieri în domeniul tehnologiei şi ştiinţei; b) facilitãţi pentru instruirea teoreticã şi practica a acestora. ART. 3 Scopul şi condiţiile cooperãrii tehnice şi ştiinţifice vor fi negociate între cele doua Pãrţi contractante pe o perioada precisa de timp şi vor fi stabilite printr-un Protocol. ART. 4 Domeniul muncii experţilor şi consilierilor, salariile lor şi alte condiţii de munca vor fi convenite, pentru fiecare caz, în parte, prin contracte care se vor încheia între organizaţiile respective ale celor doua Pãrţi. ART. 5 Fiecare persoana care-şi îndeplineşte misiunea pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, în conformitate cu prezentul Acord, se va conduce în activitatea sa dupã condiţiile stabilite în prealabil pentru realizarea sarcinilor sale, fãrã a interveni în alte domenii. ART. 6 Fiecare Parte contractantã va acorda pe teritoriul sau cetãţenilor celeilalte Pãrţi contractante toate facilitãţile posibile necesare îndeplinirii cu succes a sarcinilor lor, care urmeazã sa fie realizate conform prezentului Acord. ART. 7 Nici una din Pãrţile contractante nu va comunica unei terţe pãrţi, fãrã consimţãmîntul celeilalte Pãrţi contractante, cunoştinţele speciale dobîndite în legatura cu îndeplinirea acestui Acord şi nici date referitoare la obiectivele economice ale celeilalte tari, despre care au luat cunostinta persoanele aflate în misiune. ART. 8 Acest Acord nu se aplica specialiştilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi altor persoane care activeazã pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante în baza contractelor individuale de livrãri de mãrfuri, încheiate între reprezentanţii persoanelor juridice sau fizice competente ale celor doua tari. ART. 9 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii conform procedurii constituţionale a fiecãrei Pãrţi contractante şi va intra în vigoare la data schimbului de note privind aceasta aprobare. Acest Acord va fi valabil pe o perioada de 3 ani, începînd de la data intrãrii sale în vigoare. La expirarea acestei perioade, Acordul va putea fi reînnoit în fiecare an, prin tacitã reconducţiune, pentru perioade de cîte 1 an, atît timp cît una din Pãrţile contractante nu-şi va manifesta în scris intenţia sa de a-l denunta cu 6 luni înainte de data expirãrii. Fãcut la Bucureşti la 20 aprilie 1967, în doua exemplare în limba engleza. --------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ART. 1 Cetãţenii, indiferent de localitatea de domiciliu, pot sa-şi construiascã cu mijloace bãneşti proprii, cu sprijinul statului, case proprietate personalã - de odihna sau turism - pentru ei şi familiile lor, în condiţiile prezentului decret. Statul sprijinã construirea acestor case prin atribuirea de terenuri, precum şi prin proiectarea şi execuţia construcţiilor şi repartizarea materialelor de construcţie. ART. 2 Casele proprietate personalã - de odihna sau turism - se pot construi, individual sau în cooperare, pe terenuri proprii sau pe terenuri de stat atribuite în folosinta, în localitãţile balneoclimaterice, la munte sau la mare, precum şi în alte locuri turistice. ART. 3 Cetãţenii vor putea sa proiecteze şi sa execute casele proprietate personalã - de odihna sau turism - în regie proprie, sau vor putea încheia contracte pentru proiectarea şi executarea acestor case cu organizaţiile din subordinea sfatului popular regional sau al oraşului Bucureşti ori Constanta, precum şi cu cele ale cooperaţiei meşteşugãreşti. ART. 4 Terenul proprietate de stat, pe care se va construi casa potrivit prevederilor prezentului decret, se va atribui beneficiarului în folosinta pe timp nelimitat, prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional sau al oraşului Bucureşti ori Constanta. ART. 5 Titlul de proprietate asupra casei îl constituie, în cazul construcţiei executate în regie proprie, autorizaţia de construcţie, iar în cazul construcţiei executate prin organizaţiile socialiste subordonate sfatului popular regional sau al oraşului Bucureşti ori Constanta, sau cooperaţiei meşteşugãreşti, contractul de construire împreunã cu procesul verbal de predare-primire a casei. Decizia de atribuire constituie titlul pentru dreptul de folosinta asupra terenului. În localitãţile cu regim de registru de transcripţii imobiliare se va face transcrierea în acest registru, dupã caz, a deciziei de atribuire a terenului în folosinta, a autorizaţiei de construcţie, precum şi a contractului pentru construirea casei şi a procesului verbal de predare-primire. În localitãţile cu regim de carte funciarã se va face înscrierea în aceasta a dreptului de proprietate asupra casei construite. ART. 6 Casele construite în condiţiile prezentului decret sînt exceptate de la aplicarea dispoziţiilor privitoare la normarea, repartizarea şi folosirea suprafeţei locative. Contractele încheiate pentru construirea caselor, precum şi, dupã caz, operaţiunile de transcriere ori de înscriere prevãzute la articolul 5 sînt scutite de orice fel de taxe. ART. 7 În caz de succesiune sau de înstrãinare a casei, se transmit asupra dobînditorului toate drepturile şi obligaţiile rezultate din contractul de construire, inclusiv dreptul de folosinta asupra terenului pe care este amplasata construcţia, dacã acesta a fost atribuit prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional sau al oraşului Bucureşti ori Constanta. ART. 8 În cazul în care construirea caselor prevãzute în prezentul decret se proiecteazã şi se executa în regie proprie, pe terenuri proprietate de stat atribuite în folosinta pe timp nelimitat, beneficiarii vor semna un angajament, autentificat de notariatul de stat, prin care se vor obliga sa execute integral construcţia, în termen de cel mult doi ani de la data atribuirii terenului, pe baza proiectelor avizate de comitetul executiv al sfatului popular regional sau al oraşului Bucureşti ori Constanta şi a autorizaţiei de construcţie eliberata conform normelor în vigoare. Dacã la expirarea termenului de doi ani se constata ca beneficiarul nu a executat construcţia, comitetul executiv al sfatului popular regional sau al oraşului Bucureşti ori Constanta va anula decizia de atribuire a terenului respectiv. În cazuri bine justificate, comitetul executiv al sfatului popular regional sau al oraşului Bucureşti ori Constanta va putea acorda o prelungire, de cel mult un an, a termenului prevãzut la alineatul 1. La cererea comitetului executiv al sfatului popular regional sau al oraşului Bucureşti ori Constanta, în baza deciziei de anulare a atribuirii terenului, tribunalul va dispune, dupã caz, radierea transcrierii ori a înscrierii fãcute potrivit articolului 5 alineatul 2. În cazul anulãrii deciziei de atribuire a terenului, beneficiarul poate vinde construcţia neterminatã, în termenul stabilit de comitetul executiv al sfatului popular regional sau al oraşului Bucureşti ori Constanta altei persoane care se angajeazã sa continue construcţia şi cãreia i se atribuie terenul în condiţiile prezentului decret. Dacã construcţia nu a fost valorificatã în condiţiile alienatului precedent, proprietarul acesteia va elibera terenul, în termenul stabilit de comitetul executiv al sfatului popular regional sau al oraşului Bucureşti ori Constanta. ART. 9 Atribuirea în folosinta pe timp nelimitat a terenurilor proprietate de stat, în condiţiile prezentului decret, se va face cu plata unei taxe care va fi stabilitã prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 10 Modul de aplicare a prezentului decret se stabileşte prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. -------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Acordul comercial între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Australiene, încheiat la Bucureşti la 18 mai 1967. p. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET ACORD COMERCIAL între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Australiene Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Australiene, dorind sa dezvolte comerţul dintre cele doua tari în avantajul lor reciproc, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 1. Pãrţile contractante îşi vor acorda una alteia, necondiţionat, tratamentul naţiunii celei mai favorizate în toate problemele referitoare la taxele vamale şi impozitele de orice fel aplicate asupra sau în legatura cu importul sau exportul de mãrfuri, la metoda de percepere a unor astfel de taxe şi impozite, la toate reglementãrile şi formalitãţile privind importul sau exportul, precum şi la toate taxele interne sau orice alte impozite. 2. Mãrfurile importate de pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante nu pot fi supuse, din punct de vedere al problemelor menţionate la paragraful 1 din prezentul articol, la nici un fel de taxe vamale, taxe sau impozite, mai mari, sau la orice dispoziţii sau formalitãţi, mai grele decît acelea la care sînt sau pot fi supuse mãrfurile similare din oricare terta ţara. 3. În mod similar, mãrfurile exportate de pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante şi expediate pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante nu vor fi supuse, din punct de vedere al problemelor menţionate la paragraful 1 din prezentul articol, la nici un fel de taxe vamale, taxe sau impozite, mai mari, sau la orice alte dispoziţii sau formalitãţi, mai grele decît acelea la care sînt sau pot fi supuse mãrfurile similare destinate teritoriului oricãrei terţe tari. 4. Orice avantaj, înlesnire, privilegiu sau scutire, care au fost sau pot fi acordate în viitor de cãtre oricare din Pãrţile contractante în problemele menţionate la paragraful 1 din prezentul articol oricãrei marfi provenind din sau destinatã oricãrei terţe tari, vor fi acordate imediat şi necondiţionat şi mãrfurilor similare provenind din sau destinate teritoriului celeilalte Pãrţi contractante. ART. 2 1. Nici un fel de interdicţii sau restrictii prin contingente, licenţe de import sau export, reglementãri ale controlului valutar, directive sau orice alte mãsuri nu pot fi instituite sau menţionate de vreuna din Pãrţile contractante la importul oricãrei marfi de pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante sau la exportul oricãrei marfi destinate teritoriului celeilalte Pãrţi contractante, în afarã de cazul cînd asemenea interdicţii sau restrictii sînt aplicabile tuturor terţelor tari. 2. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol nu se vor aplica în cazul interdictiilor sau restrictiilor valutare sau de import, aplicabile tuturor ţãrilor în împrejurãri asemãnãtoare, în scopul protejãrii situaţiei financiare externe sau a balanţei de plati. ART. 3 Prevederile acestui Acord nu vor limita dreptul oricãrei Pãrţi contractante de a aplica interdicţii sau restrictii de orice fel care sînt destinate: a) protejãrii intereselor sale esenţiale de securitate, sau b) protejãrii sãnãtãţii publice sau prevenirii bolilor şi epizootiilor la animale, dãunãtorilor la plante. ART. 4 Toate plãţile, provenind din comerţul dintre cele doua tari, vor fi efectuate în valuta convertibilã. ART. 5 Prevederile articolelor I şi II din acest Acord nu se vor aplica: a) preferintelor sau avantajelor acordate de Republica Socialistã România ţãrilor limitrofe; b) preferintelor sau avantajelor acordate de cãtre Uniunea Australiana ţãrilor membre ale Commonwealth-ului sau Irlandei. ART. 6 Pãrţile contractante convin sa se consulte, oricind, la cererea oricãreia dintre ele, în toate problemele decurgind din acest Acord. ART. 7 Prezentul Acord va intra în vigoare în ziua semnãrii sale şi va rãmîne în vigoare pe o perioada de 4 ani de la aceasta data. Dupã aceea el va rãmîne în vigoare pînã la expirarea a 90 de zile de la data cînd una dintre Pãrţile contractante va fi primit de la cealaltã Parte contractantã notificarea scrisã asupra intentiei sale de a-l denunta. Drept care, subscrişii, fiind deplin împuterniciţi de guvernele respective, am semnat prezentul Acord. Fãcut la Bucureşti la 18 mai 1967, în doua exemplare originale, în limba engleza, ambele exemplare fiind egal autentice. ---------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Acordul comercial între Republica Socialistã România şi Republica Democratica Congo, încheiat la Kinshasa la 13 mai 1967. p. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET ACORD COMERCIAL între Republica Socialistã România şi Republica Democratica Congo Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Democratice Congo, dorind sa dezvolte cooperarea economicã şi relaţiile comerciale între cele doua tari, pe baza principiului egalitãţii şi avantajului reciproc, au convenit sa încheie urmãtorul Acord comercial: ART. 1 În vederea incurajarii şi facilitãrii schimburilor comerciale între Republica Socialistã România şi Republica Democratica Congo, Pãrţile contractante îşi vor acorda în mod reciproc, clauza naţiunii celei mai favorizate în materie de comerţ între cele doua tari. Clauza naţiunii celei mai favorizate se va aplica, în special, în ceea ce priveşte taxele vamale şi alte taxe similare referitoare la exportul şi importul de mãrfuri, modalitãţile de percepere a taxelor sus-menţionate, precum şi reglementãrilor şi formalitãţilor la care sînt supuse mãrfurile ce urmeazã a fi vamuite. Totuşi, dispoziţiile primului alineat al acestui articol nu se aplica avantajelor: a) pe care una din Pãrţile contractante le acorda sau le va acorda ţãrilor limitrofe sau uniunilor vamale, din care aceste tari fac parte, pentru a facilita traficul de frontiera; b) decurgind dintr-o uniune vamalã încheiatã sau care ar putea fi încheiatã de una din Pãrţile contractante; c) decurgind din tratamentele speciale acordate anumitor tari în cadrul asistenţei gratuite în natura sau în devize şi în credite condiţionate, acordate de cele doua tari. ART. 2 1. Autoritãţile romane şi autoritãţile congoleze vor lua toate mãsurile necesare pentru a facilita reciproc exporturile şi importurile, conform legilor şi celorlalte reglementãri în vigoare în cele doua tari, mai ales pentru mãrfurile enumerate în listele A şi B, anexate la prezentul Acord, din care fac parte integrantã. 2. Aceste liste sînt considerate indicative şi nu au un caracter limitativ. ART. 3 1. Conform prevederilor prezentului Acord, mãrfurile provenind de pe teritoriul roman vor fi considerate mãrfuri româneşti, iar mãrfurile provenind de pe teritoriul congolez, mãrfuri congoleze. 2. Ca tari de origine, vor fi considerate ţãrile în care mãrfurile au fost produse sau supuse unei ultime transformãri fundamentale, iar dacã acestea sînt produse agricole neprelucrate, ţãrile în care mãrfurile au fost efectiv produse. ART. 4 Contractele privind livrãrile de mãrfuri şi prestãrile de servicii în cadrul acestui Acord vor fi încheiate, pe de o parte, între întreprinderile de comerţ exterior româneşti, ca persoane juridice independente şi alte persoane juridice independente autorizate de legea romana sa efectueze comerţ exterior şi, pe de alta parte, persoanele juridice şi fizice care exercita comerţ în Republica Democratica Congo şi sînt supuse legilor Congoleze. ART. 5 1. Conform legilor şi celorlalte reglementãri în vigoare în cele doua tari, mostrele mãrfurilor uneia dintre Pãrţile contractante, importate pe teritoriul uneia din cele doua tari, vor fi scutite de taxe vamale şi alte taxe similare. 2. Conform legilor şi celorlalte reglementãri în vigoare în cele doua tari, fiecare Parte contractantã va acorda clauza naţiunii celei mai favorizate, scutind de taxe vamale mãrfurile introduse temporar pe teritoriul fiecãrei Pãrţi contractante şi reexpediate din acest teritoriu, în special pentru: a) mãrfurile destinate probelor şi experimentarilor; b) mãrfurilor destinate expozitiilor, tirgurilor şi acţiunilor de reclama; c) utilajul necesar echipelor de montaj şi de instalaţii de construcţii; d) containerelor mãrfurilor exportate şi importate; e) utilajul importat pentru reparaţii, transformare şi prefabricare; f) obiectele importate în cadrul înţelegerilor referitoare la cooperarea ştiinţificã şi tehnica. ART. 6 Tranzacţiile de reexport vor putea fi efectuate în cadrul prezentului Acord, sub rezerva aprobãrii prealabile a Pãrţilor, conform reglementãrilor în vigoare în cele doua tari. ART. 7 Pãrţile contractante vor facilita tranzitul de mãrfuri al uneia din Pãrţi pe teritoriul celeilalte Pãrţi. ART. 8 Pãrţile contractante vor supraveghea, în cadrul legilor şi celorlalte reglementãri în vigoare în ţãrile lor, ca preţul produselor de baza schimbate în cadrul acestui Acord sa fie stabilite pe baza preţurilor mondiale, adicã a preţurilor practicate pentru aceleaşi produse pe principalele pieţe. Serviciile competente îşi vor comunica toate informaţiile utile privind schimburile comerciale. ART. 9 Vasele comerciale ale fiecãrei tari şi incarcaturile lor vor beneficia de clauza naţiunii celei mai favorizate în ce priveşte drepturile şi privilegiile pentru intrarea, stationarea şi ieşirea din porturile celeilalte Pãrţi. ART. 10 Plãţile aferente schimburilor comerciale fãcînd obiectul prezentului Acord se vor efectua în devize convertibile. ART. 11 O comisie mixtã, formatã din reprezentanţii guvernelor semnatare ale prezentului Acord, se va reuni la cererea oricãreia dintre Pãrţile contractante, pentru a examina dificultãţile care ar putea surveni în aplicarea prezentului Acord sau pentru a sugera modificãrile ce se vor considera necesare. Comisia mixtã este, între altele, în mãsura sa prezinte guvernelor Pãrţilor contractante orice propuneri menite sa favorizeze dezvoltarea schimburilor comerciale şi cooperarea economicã şi tehnica. ART. 12 Prevederile prezentului Acord se vor aplica şi contractelor care vor rãmîne nerealizate în ziua expirãrii valabilitãţii Acordului. ART. 13 1. Prezentul Acord intra în vigoare începînd de la data schimbului de note confirmind ca el a fost aprobat în conformitate cu procedura constituţionalã a Pãrţilor contractante şi este valabil pe o durata de un an. 2. Prezentul Acord va fi reînnoit din an în an, prin tacitã reconducţiune, dacã nici una din Pãrţi nu-l denunta cu 3 luni înaintea expirãrii perioadei de valabilitate. Fãcut la Kinshasa la 13 mai 1967, în doua exemplare originale în limba franceza, ambele texte fiind în mod egal autentice. ------------
Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Australiene, dorind sa dezvolte comerţul dintre cele doua tari în avantajul lor reciproc, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 1. Pãrţile contractante îşi vor acorda una alteia, necondiţionat, tratamentul naţiunii celei mai favorizate în toate problemele referitoare la taxele vamale şi impozitele de orice fel aplicate asupra sau în legatura cu importul sau exportul de mãrfuri, la metoda de percepere a unor astfel de taxe şi impozite, la toate reglementãrile şi formalitãţile privind importul sau exportul, precum şi la toate taxele interne sau orice alte impozite. 2. Mãrfurile importate de pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante nu pot fi supuse, din punct de vedere al problemelor menţionate la paragraful 1 din prezentul articol, la nici un fel de taxe vamale, taxe sau impozite, mai mari, sau la orice dispoziţii sau formalitãţi, mai grele decît acelea la care sînt sau pot fi supuse mãrfurile similare din oricare terta ţara. 3. În mod similar, mãrfurile exportate de pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante şi expediate pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante nu vor fi supuse, din punct de vedere al problemelor menţionate la paragraful 1 din prezentul articol, la nici un fel de taxe vamale, taxe sau impozite, mai mari, sau la orice alte dispoziţii sau formalitãţi, mai grele decît acelea la care sînt sau pot fi supuse mãrfurile similare destinate teritoriului oricãrei terţe tari. 4. Orice avantaj, înlesnire, privilegiu sau scutire, care au fost sau pot fi acordate în viitor de cãtre oricare din Pãrţile contractante în problemele menţionate la paragraful 1 din prezentul articol oricãrei marfi provenind din sau destinatã oricãrei terţe tari, vor fi acordate imediat şi necondiţionat şi mãrfurilor similare provenind din sau destinate teritoriului celeilalte Pãrţi contractante. ART. 2 1. Nici un fel de interdicţii sau restrictii prin contingente, licenţe de import sau export, reglementãri ale controlului valutar, directive sau orice alte mãsuri nu pot fi instituite sau menţionate de vreuna din Pãrţile contractante la importul oricãrei marfi de pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante sau la exportul oricãrei marfi destinate teritoriului celeilalte Pãrţi contractante, în afarã de cazul cînd asemenea interdicţii sau restrictii sînt aplicabile tuturor terţelor tari. 2. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol nu se vor aplica în cazul interdictiilor sau restrictiilor valutare sau de import, aplicabile tuturor ţãrilor în împrejurãri asemãnãtoare, în scopul protejãrii situaţiei financiare externe sau a balanţei de plati. ART. 3 Prevederile acestui Acord nu vor limita dreptul oricãrei Pãrţi contractante de a aplica interdicţii sau restrictii de orice fel care sînt destinate: a) protejãrii intereselor sale esenţiale de securitate, sau b) protejãrii sãnãtãţii publice sau prevenirii bolilor şi epizootiilor la animale, dãunãtorilor la plante. ART. 4 Toate plãţile, provenind din comerţul dintre cele doua tari, vor fi efectuate în valuta convertibilã. ART. 5 Prevederile articolelor I şi II din acest Acord nu se vor aplica: a) preferintelor sau avantajelor acordate de Republica Socialistã România ţãrilor limitrofe; b) preferintelor sau avantajelor acordate de cãtre Uniunea Australiana ţãrilor membre ale Commonwealth-ului sau Irlandei. ART. 6 Pãrţile contractante convin sa se consulte, oricind, la cererea oricãreia dintre ele, în toate problemele decurgind din acest Acord. ART. 7 Prezentul Acord va intra în vigoare în ziua semnãrii sale şi va rãmîne în vigoare pe o perioada de 4 ani de la aceasta data. Dupã aceea el va rãmîne în vigoare pînã la expirarea a 90 de zile de la data cînd una dintre Pãrţile contractante va fi primit de la cealaltã Parte contractantã notificarea scrisã asupra intentiei sale de a-l denunta. Drept care, subscrişii, fiind deplin împuterniciţi de guvernele respective, am semnat prezentul Acord. Fãcut la Bucureşti la 18 mai 1967, în doua exemplare originale, în limba engleza, ambele exemplare fiind egal autentice. ---------------
Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Democratice Congo, dorind sa dezvolte cooperarea economicã şi relaţiile comerciale între cele doua tari, pe baza principiului egalitãţii şi avantajului reciproc, au convenit sa încheie urmãtorul Acord comercial: ART. 1 În vederea incurajarii şi facilitãrii schimburilor comerciale între Republica Socialistã România şi Republica Democratica Congo, Pãrţile contractante îşi vor acorda în mod reciproc, clauza naţiunii celei mai favorizate în materie de comerţ între cele doua tari. Clauza naţiunii celei mai favorizate se va aplica, în special, în ceea ce priveşte taxele vamale şi alte taxe similare referitoare la exportul şi importul de mãrfuri, modalitãţile de percepere a taxelor sus-menţionate, precum şi reglementãrilor şi formalitãţilor la care sînt supuse mãrfurile ce urmeazã a fi vamuite. Totuşi, dispoziţiile primului alineat al acestui articol nu se aplica avantajelor: a) pe care una din Pãrţile contractante le acorda sau le va acorda ţãrilor limitrofe sau uniunilor vamale, din care aceste tari fac parte, pentru a facilita traficul de frontiera; b) decurgind dintr-o uniune vamalã încheiatã sau care ar putea fi încheiatã de una din Pãrţile contractante; c) decurgind din tratamentele speciale acordate anumitor tari în cadrul asistenţei gratuite în natura sau în devize şi în credite condiţionate, acordate de cele doua tari. ART. 2 1. Autoritãţile romane şi autoritãţile congoleze vor lua toate mãsurile necesare pentru a facilita reciproc exporturile şi importurile, conform legilor şi celorlalte reglementãri în vigoare în cele doua tari, mai ales pentru mãrfurile enumerate în listele A şi B, anexate la prezentul Acord, din care fac parte integrantã. 2. Aceste liste sînt considerate indicative şi nu au un caracter limitativ. ART. 3 1. Conform prevederilor prezentului Acord, mãrfurile provenind de pe teritoriul roman vor fi considerate mãrfuri româneşti, iar mãrfurile provenind de pe teritoriul congolez, mãrfuri congoleze. 2. Ca tari de origine, vor fi considerate ţãrile în care mãrfurile au fost produse sau supuse unei ultime transformãri fundamentale, iar dacã acestea sînt produse agricole neprelucrate, ţãrile în care mãrfurile au fost efectiv produse. ART. 4 Contractele privind livrãrile de mãrfuri şi prestãrile de servicii în cadrul acestui Acord vor fi încheiate, pe de o parte, între întreprinderile de comerţ exterior româneşti, ca persoane juridice independente şi alte persoane juridice independente autorizate de legea romana sa efectueze comerţ exterior şi, pe de alta parte, persoanele juridice şi fizice care exercita comerţ în Republica Democratica Congo şi sînt supuse legilor Congoleze. ART. 5 1. Conform legilor şi celorlalte reglementãri în vigoare în cele doua tari, mostrele mãrfurilor uneia dintre Pãrţile contractante, importate pe teritoriul uneia din cele doua tari, vor fi scutite de taxe vamale şi alte taxe similare. 2. Conform legilor şi celorlalte reglementãri în vigoare în cele doua tari, fiecare Parte contractantã va acorda clauza naţiunii celei mai favorizate, scutind de taxe vamale mãrfurile introduse temporar pe teritoriul fiecãrei Pãrţi contractante şi reexpediate din acest teritoriu, în special pentru: a) mãrfurile destinate probelor şi experimentarilor; b) mãrfurilor destinate expozitiilor, tirgurilor şi acţiunilor de reclama; c) utilajul necesar echipelor de montaj şi de instalaţii de construcţii; d) containerelor mãrfurilor exportate şi importate; e) utilajul importat pentru reparaţii, transformare şi prefabricare; f) obiectele importate în cadrul înţelegerilor referitoare la cooperarea ştiinţificã şi tehnica. ART. 6 Tranzacţiile de reexport vor putea fi efectuate în cadrul prezentului Acord, sub rezerva aprobãrii prealabile a Pãrţilor, conform reglementãrilor în vigoare în cele doua tari. ART. 7 Pãrţile contractante vor facilita tranzitul de mãrfuri al uneia din Pãrţi pe teritoriul celeilalte Pãrţi. ART. 8 Pãrţile contractante vor supraveghea, în cadrul legilor şi celorlalte reglementãri în vigoare în ţãrile lor, ca preţul produselor de baza schimbate în cadrul acestui Acord sa fie stabilite pe baza preţurilor mondiale, adicã a preţurilor practicate pentru aceleaşi produse pe principalele pieţe. Serviciile competente îşi vor comunica toate informaţiile utile privind schimburile comerciale. ART. 9 Vasele comerciale ale fiecãrei tari şi incarcaturile lor vor beneficia de clauza naţiunii celei mai favorizate în ce priveşte drepturile şi privilegiile pentru intrarea, stationarea şi ieşirea din porturile celeilalte Pãrţi. ART. 10 Plãţile aferente schimburilor comerciale fãcînd obiectul prezentului Acord se vor efectua în devize convertibile. ART. 11 O comisie mixtã, formatã din reprezentanţii guvernelor semnatare ale prezentului Acord, se va reuni la cererea oricãreia dintre Pãrţile contractante, pentru a examina dificultãţile care ar putea surveni în aplicarea prezentului Acord sau pentru a sugera modificãrile ce se vor considera necesare. Comisia mixtã este, între altele, în mãsura sa prezinte guvernelor Pãrţilor contractante orice propuneri menite sa favorizeze dezvoltarea schimburilor comerciale şi cooperarea economicã şi tehnica. ART. 12 Prevederile prezentului Acord se vor aplica şi contractelor care vor rãmîne nerealizate în ziua expirãrii valabilitãţii Acordului. ART. 13 1. Prezentul Acord intra în vigoare începînd de la data schimbului de note confirmind ca el a fost aprobat în conformitate cu procedura constituţionalã a Pãrţilor contractante şi este valabil pe o durata de un an. 2. Prezentul Acord va fi reînnoit din an în an, prin tacitã reconducţiune, dacã nici una din Pãrţi nu-l denunta cu 3 luni înaintea expirãrii perioadei de valabilitate. Fãcut la Kinshasa la 13 mai 1967, în doua exemplare originale în limba franceza, ambele texte fiind în mod egal autentice. ------------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ART. 1 Se aproba modificarea şi completarea articolelor 7, 11, 23, 101, 103, 104, 112, 129, 130, 133 şi 186 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea bisericii ortodoxe romane, votate de Adunarea nationala bisericeasca în şedinţa din 4 iunie 1967. ART. 2 Doua exemplare din textele modificate, vizate de departamentul Cultelor, unul în pãstrarea Departamentului Cultelor, iar al doilea în pãstrarea Administraţiei Patriarhale constituie exemplarele autentice ale modificãrilor aduse Statutului. Preşedintele Consiliul de Stat CHIVU STOICA -----------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: TITLUL I Dispoziţii generale ART. 1 Activitatea de invenţii, inovaţii şi rationalizari este sprijinita, indrumata şi stimulata de stat. ART. 2 Drepturile cu privire la invenţii, inovaţii şi rationalizari sunt recunoscute şi protejate în condiţiile prezentului decret. ART. 3 Cetãţenii strãini, persoanele fãrã cetãţenie domiciliate în strãinãtate, precum şi persoanele juridice cu sediul în strãinãtate, beneficiazã de prevederile prezentului decret pe baza convenţiilor internaţionale la care Republica Socialistã România este parte, iar în lipsa acestora, pe baza de reciprocitate. TITLUL II Invenţii CAP. 1 Definitia inventiei, protecţia inventiilor, subiectul şi obiectul protecţiei ART. 4 Se considera invenţie rezolvarea unei probleme tehnice din orice ramura a economiei, ştiinţei, culturii, ocrotirii sociale sau apãrãrii tarii, care prezintã noutate şi progres fata de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale. ART. 5 Este autor al unei invenţii persoana care a creat inventia. Dacã inventia este rezultatul unei activitãţi comune, toate persoanele care au avut contribuţie creatoare sunt considerate coautori. Persoanele care au dat numai un ajutor tehnic, contribuind la executarea în fapt a inventiei, nu au calitatea de coautori. ART. 6 Autorul unei invenţii sau succesorul sau în drepturi are dreptul fie sa ceara sa i se acorde brevetul de invenţie, fie sa cedeze unei întreprinderi drepturile cu privire la invenţie, în care caz acesteia i se acorda brevetul de invenţie, iar autorului, certificat de inventator, cu toate drepturile ce decurg din acesta. ART. 7 Prin excepţie de la prevederile articolului precedent brevetul de invenţie se acorda: a) întreprinderilor, pentru inventiile rezultate din lucrãrile efectuate la cererea sau din însãrcinarea acestora, precum şi pentru inventiile realizate cu ajutorul material dat de ele, dacã acest ajutor reprezintã cel puţin 2/3 din totalul cheltuielilor efectuate pentru realizarea inventiei; b) întreprinderilor de stat, pentru inventiile care au ca obiect substanţe obţinute prin procedee sau metode tehnice nucleare, produse chimice, produse medicamentoase, dezinfectante, produse alimentare şi condimente, precum şi noi soiuri de plante ori rase de animale superioare ca productivitate şi calitate fata de cele existente. În toate aceste cazuri se acorda inventatorului certificat de inventator, cu toate drepturile ce decurg din acesta. ART. 8 În cazul inventiilor prevãzute de art. 7 lit. b şi al inventiilor cu privire la care întreprinderile refuza oferta de cesiune facuta de inventator sau succesorul sau în drepturi, Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii desemneazã, cu acordul ministerului în a cãrui ramura de activitate poate fi aplicatã inventia, întreprinderea cãreia urmeazã sa i se elibereze brevetul de invenţie. ART. 9 Pentru inventia care este rezultatul unor experienţe sau practici colective, fãrã ca autorul ori autorii sa poatã fi determinati, brevetul de invenţie se acorda întreprinderii în cadrul cãreia s-a realizat inventia. ART. 10 Brevetul se acorda pentru orice invenţie care poate fi aplicatã în industrie sau în orice domeniu al economiei, ştiinţei, culturii, ocrotirii sociale ori apãrãrii tarii, cu excepţia celor care contravin legilor, ordinii publice sau regulilor de convieţuire socialistã. ART. 11 Inventia complementara perfectioneaza ori completeazã o alta invenţie principala, pentru care exista un brevet de invenţie în vigoare şi fãrã de care nu poate fi folositã. Pentru inventiile complementare se acorda brevete de invenţii complementare, în aceleaşi condiţii ca şi pentru inventiile principale. CAP. 2 Constituirea depozitului reglementar al cererii de brevet de invenţie ART. 12 Depozitul reglementar al unei cereri de brevet de invenţie se constituie prin înregistrarea cererii, în condiţiile legii, la Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii şi asigura inventatorului sau succesorului în drepturi al acestuia un drept de prioritate cu începere de la data constituirii depozitului, fata de orice alt depozit ulterior privind aceeaşi invenţie. ART. 13 Cetãţenii statelor pãrţi la convenţiile cu privire la invenţii la care este parte şi Republica Socialistã România, persoanele juridice având sediul pe teritoriul acelor tari, precum şi strãinii, persoane fizice sau juridice, asimilaţi cetãţenilor statelor pãrţi la aceste convenţii, care au constituit depozite reglementare în una din acele tari, beneficiazã de un drept de prioritate de 12 luni cu începere de la data primului depozit, dacã solicita în acest termen, pentru aceeaşi invenţie, acordarea unui brevet de invenţie în Republica Socialistã România. ART. 14 Se recunoaşte o prioritate de expoziţie de 6 luni de la data introducerii produselor în expoziţie, pentru inventiile aplicate la produsele depuse într-o expoziţie, nationala sau internationala, oficialã sau oficial recunoscuta, organizeazã pe teritoriul Republicii Socialiste România sau în ţãrile cu care ea a încheiat convenţii în acest sens, ori în ţãrile care asigura un asemenea drept sub condiţia reciprocitãţii. Aceasta prioritate nu va prelungi termenul de prioritate prevãzut de articolul 13. ART. 15 Prioritãţile prevãzute la art. 13 şi 14 sunt recunoscute dacã sunt invocate odatã cu depunerea cererii de brevet de invenţie şi dacã, în termen de 3 luni de la data depunerii cererii, se confirma prin acte de prioritate. CAP. 3 Examinarea cererii de brevet de invenţie. Acordarea brevetului de invenţie. Durata de protecţie a inventiei ART. 16 Cererea de brevet de invenţie, dupã înregistrarea ei, se examineazã de cãtre Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii din punct de vedere al îndeplinirii condiţiilor pentru constituirea depozitului reglementar şi legalitãţii protecţiei solicitate pentru obiectul inventiei, precum şi din punct de vedere la îndeplinirii condiţiilor pentru existenta inventiei la data constituirii depozitului sau a prioritatii recunoscute. Cererea care îndeplineşte condiţiile pentru constituirea depozitului reglementar şi legalitãţii protecţiei solicitate se înscrie în registrul inventiilor depuse; cererea care nu îndeplineşte aceste condiţii, sau care nu este completatã în termenul stabilit de Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, se respinge. Dacã în urma examinãrii se constata ca sunt îndeplinite condiţiile pentru existenta unei invenţii brevetabile, se acorda, potrivit legii, de cãtre Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, brevet de invenţie inventatorului, succesorului în drepturi al acestuia sau întreprinderii îndreptãţite la acordarea brevetului de invenţie, dupã caz. În cazul când se constata ca nu sunt îndeplinite condiţiile pentru existenta unei invenţii brevetabile, Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii respinge motivat cererea pentru acordarea brevetului de invenţie. ART. 17 Durata protecţiei unei invenţii pentru care s-a acordat brevet de invenţie este de 15 ani şi începe sa curgã de la data constituirii depozitului reglementar al cererii. Durata protecţiei unei invenţii complementare este limitatã protecţiei inventiei principale, fãrã a putea fi mai scurta de 10 ani. Inventia complementara devine principala în cazul când protecţia inventiei principale înceteazã înainte de expirarea duratei de protecţie a inventiei complementare. CAP. 4 Drepturile şi obligaţiile care decurg din brevetul de invenţie şi din certificatul de inventator. Transmiterea drepturilor ART. 18 Prin acordarea brevetului de invenţie se asigura titularului sau succesorului sau în drepturi folosirea exclusiva a inventiei pe teritoriul Republicii Socialiste România. Prin acordarea certificatului de inventator se recunoaşte inventatorului calitatea de autor al inventiei cu toate drepturile ce decurg din aceasta calitate. ART. 19 Inventiile pentru care s-au acordat brevete de invenţii întreprinderilor din Republica Socialistã România, pot fi folosite, fãrã îndeplinirea vreunei formalitãţi prealabile, de oricare alta întreprindere din Republica Socialistã România, cu obligaţia pentru aceasta din urma de a anunta întreprinderea titulara a brevetului de invenţie şi Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii despre folosirea inventiei, în termen de o luna de la începerea aplicãrii ei. ART. 20 Pentru inventiile aplicate în ţara sau valorificate în strãinãtate, inventatorii cãrora li s-au acordat certificate de inventator sau succesorii lor în drepturi, au dreptul la recompense patrimoniale, în lei şi valuta. Recompensele se stabilesc de cãtre întreprinderile titulare ale brevetelor de invenţii, pe baza avantajelor economice sau sociale care rezulta din aplicarea în ţara şi valorificarea în strãinãtate a inventiilor. Recompensele în valuta cuvenitã inventatorilor pentru valorificarea în strãinãtate a inventiilor se vor depune la dispoziţia acestora, într-un cont deschis la Banca Nationala a Republicii Socialiste România. ART. 21 Titularii brevetelor de invenţii au obligaţia, în funcţie de utilitatea pe care o prezintã inventiile, sa le aplice pe teritoriul Republicii Socialiste România, sa le breveteze şi sa le valorifice în straintate. ART. 22 Dreptul asupra brevetului de invenţie, precum şi drepturile patrimoniale, care decurg din brevetul de invenţie, sunt transmisibile. Sunt, de asemenea, transmisibile drepturile patrimoniale care decurg din certificatul de inventator. ART. 23 Transmiterea drepturilor cu privire la folosirea inventiei produce efecte fata de terţi numai de la data înregistrãrii ei la Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii. CAP. 5 Restrangerea dreptului de folosire exclusiva a inventiei ART. 24 La cererea celor interesaţi, Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii poate acorda licenţe obligatoriu cu privire la inventiile brevetate, în urmãtoarele condiţii: a) pentru inventiile de interes obştesc sau în legatura cu apãrarea statului, dacã nu s-a ajuns la o înţelegere asupra folosirii lor cu titularii brevetelor; b) pentru celelalte invenţii, dacã n-au fost aplicate sau au fost insuficient aplicate pe teritoriul Republicii Socialiste România, datoritã inacţiunii titularului brevetului, timp de 4 ani de la data constituirii depozitului sau timp de 3 ani de la data eliberãrii brevetului de invenţie, aplicându-se termenele care expira cel mai târziu. Licentele obligatorii prevãzute la lit. b nu pot fi acordate în cazul în care titularii brevetelor de invenţii justifica cauzele inacţiunii lor. Licentele obligatorii acordate nu dau dreptul de folosire exclusiva a inventiilor la care se referã şi nu pot fi transmise sub forma de sublicente, decât împreunã cu o fracţiune din patrimoniul întreprinderii beneficiare. Hotãrârea cu privire la acordarea sau refuzul acordãrii licenţei se comunica în scris celor interesaţi, cu arãtarea motivelor, în termen de 5 zile de la luarea ei. ART. 25 Pentru licenta obligatorie acordatã, beneficiarul datoreazã titularului brevetului de invenţie o indemnizaţie, care se stabileşte prin înţelegere între titularul brevetului de invenţie şi beneficiar. În cazul când nu s-a ajuns la înţelegere, titularul brevetului se poate adresa instanţelor judecãtoreşti pentru stabilirea cuantumului indemnizaţiei. ART. 26 Nu constituie o încãlcare a drepturilor exclusive conferite titularilor brevetelor de invenţii: a) folosirea inventiilor brevetate, în construcţia şi funcţionarea vehiculelor terestre, navale şi aeriene sau la dispozitivele pentru funcţionarea acestor vehicule, aparţinând statelor membre la convenţiile privind inventiile la care Republica Socialistã România este parte, când aceste vehicule patrund în mod temporar sau accidental pe teritoriul Republicii Socialiste România, cu condiţia de a se face exclusiv pentru nevoile vehiculelor; b) folosirea inventiei de cãtre acela care a obţinut o licenta obligatorie; c) folosirea inventiei de cãtre acela care a aplicat inventia sau a luat toate mãsurile în vederea aplicãrii ei, cu buna credinţa, independent de titularul brevetului de invenţie şi înainte de constituirea depozitului reglementar al cererii de brevet de invenţie sau înainte de data de la care curge termenul de prioritate recunoscut. În acest caz inventia poate fi utilizata în continuare de cel interesat şi nu poate fi transmisã decât împreunã cu patrimoniul sau cu o fracţiune a patrimoniului acestuia. CAP. 6 Încetarea drepturilor decurgând din brevetul de invenţie şi din certificatul de inventator. Decãderi. Anulari ART. 27 Drepturile exclusive care decurg din brevetul de invenţie înceteazã prin renunţarea titularului. Renunţarea produce efecte de la data înregistrãrii cererii de renunţare la Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii. Întreprinderile din Republica Socialistã România nu pot renunţa la drepturile decurcand din calitatea de titular al brevetului de invenţie. ART. 28 Titularii brevetelor de invenţii sunt decãzuţi din drepturile conferite de brevete dacã nu plãtesc taxele anuale şi majorãrile de taxe, în termenele legale. ART. 29 Brevetul de invenţie se anuleazã la cererea oricãrei persoane interesate sau din oficiu de cãtre Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor privind inventiile din cadrul Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, în cazul când se constata ca: a) obiectul inventiei nu este brevetabil potrivit dispoziţiilor art. 10; b) nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru existenta unei invenţii brevetabile. În caz de anulare a brevetului de invenţie pentru motivele prevãzute la lit. b, obiectul acestuia va fi examinat şi rezolvat potrivit dispoziţiilor privind inovatiile şi rationalizarile. ART. 30 Brevetul de invenţie se anuleazã de cãtre Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii dacã printr-o hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitiva se constata ca o alta persoana decât aceea care figureazã în brevetul de invenţie ca inventator sau succesor în drepturi al acestuia este indreptatita la eliberarea brevetului. ART. 31 Cererea de anulare a brevetului de invenţie se poate face în tot cursul duratei de protecţie a inventiei. Anularea brevetului de invenţie are ca efect anularea certificatului de inventator eliberat pentru acea invenţie. TITLUL III Inovaţii şi rationalizari CAP. 1 Definitia inovatiei şi rationalizarii, protecţia inovatiilor şi rationalizarilor, subiectul şi obiectul protecţiei ART. 32 Constituie inovaţie rezolvarea unei probleme tehnice din orice ramura a economiei naţionale, prin adoptarea de soluţii moderne, care aduce avantaje economice sau imbunatateste calitatea produselor ori condiţiile de munca şi are ca obiect realizarea de noi maşini, agregate, utilaje, instalaţii, produse, procedee tehnologice, lucrãri de automatizare, aparate, structuri de construcţii întregi sau elemente de construcţii. Constituie, de asemenea, inovaţie, perfecţionarea constructivã şi funcţionalã adusã maşinilor, agregatelor, utilajelor, instalaţiilor, produselor, lucrãrilor de automatizare, aparatelor, structurilor de construcţii întregi sau elementelor de construcţii, precum şi perfecţionarea procedelor tehnologice, realizarea de dispozitive sau lucrãri de mecanizare în orice ramura a economiei naţionale, cu condiţia de a prezenta noutate şi progres fata de stadiul tehnicii din întreprinderea unde se aplica şi de a aduce avantaje economice antecalculate în primul an de aplicare de cel puţin 20.000 lei sau de a îmbunãtãţi calitatea produselor ori condiţiilor de munca. ART. 33 Constituie rationalizare rezolvarea unor probleme de organizare a producţiei din orice ramura a economiei naţionale, care prezintã noutate în întreprinderea unde se aplica şi contribuie la folosirea mai buna a mijloacelor de munca sau a materiilor prime şi materialelor şi are eficacitate economicã calculabila. Constituie, de asemenea, rationalizare, rezolvarea problemelor tehnice prevãzute la art. 32 alin. 2, care aduce avantaje economice antecalculate în primul an de aplicare sub 20.000 lei. ART. 34 În cazul când se constata, pe baza de postcalcul, ca avantajele economice realizate în anul de aplicare al unei rationalizari stabilite potrivit art. 33 alin. 2 sunt mai mari de 20.000 lei, aceasta va fi caracterizatã inovaţie, iar în cazul când avantajele economice realizate în anul de aplicare al unei inovaţii stabilite potrivit art. 32 alin. 2 sunt sub 20.000 lei, aceasta va fi caracterizatã rationalizare. ART. 35 Se considera autor al unei inovaţii sau rationalizari persoana care a creat-o şi a înregistrat-o cea dintâi la întreprinderea unde urmeazã sa fie aplicatã. Dacã inovatia sau rationalizarea este rezultatul unei activitãţi comune, toate persoanele care au avut o contribuţie creatoare sunt considerate coautori. Persoanele care au dat numai un ajutor tehnic la realizarea inovatiei sau rationalizarii nu au calitatea de coautori. Propunerile aparţinând autorilor care ocupa funcţiile ce se vor stabili prin hotãrârea Consiliului de Miniştri pentru aplicarea prezentului decret, constituie inovaţii sau rationalizari, dacã îndeplinesc şi condiţiile prevãzute în aceasta hotãrâre. ART. 36 Propunerea de inovaţie sau rationalizare se rezolva de întreprinderea la care a fost înregistratã sau de direcţia generalã în subordinea cãreia se afla întreprinderea, dupã caz, în condiţiile stabilite prin hotãrârea Consiliului de Miniştri pentru aplicarea prezentului decret. CAP. 2 Drepturile şi obligaţiunile inovatorilor şi rationalizatorilor ART. 37 Autorul unei inovaţii are dreptul la certificatul de inovator cu toate drepturile ce decurg din acesta. Autorul unei rationalizari are dreptul la certificatul de rationalizator cu toate drepturile ce decurg din acesta. ART. 38 Pentru inovatiile şi rationalizarile aplicate, inovatorii şi rationalizatorii ori succesorii lor în drepturi au dreptul la recompense patrimoniale. Recompensele se stabilesc pe baza avantajelor economice sau sociale care rezulta din aplicarea inovatiilor şi rationalizarilor. Drepturile patrimoniale care decurg din certificatul de inovator şi certificatul de rationalizator sunt transmisibile. TITLUL IV Soluţionarea litigiilor privind inventiile, inovatiile şi rationalizarile. Suspendarea şi anularea hotãrârilor, repunerea în termen CAP. 1 Soluţionarea litigiilor privind inventiile, inovatiile şi rationalizarile ART. 39 Persoanele interesate pot face contestaţii impotriva hotãrârilor luate cu privire la invenţii de Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii şi de întreprinderile îndreptãţite la acordarea brevetelor sau titulare ale brevetelor de invenţii, precum şi impotriva hotãrârilor prin care întreprinderile sau direcţiile generale din ministere rezolva propunerile de inovaţii şi rationalizari. Contestaţiile se introduc în termen de 3 luni de la comunicarea hotãrârilor în cazul inventiilor şi în termen de o luna de la comunicarea hotãrârilor în cazul inovatiilor şi rationalizarilor şi se rezolva, dupã caz, de Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor privind inventiile, care funcţioneazã în cadrul Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, de comisiile pentru soluţionarea contestaţiilor privind inventiile, inovatiile şi rationalizarile din ministere şi direcţiile generale din ministere sau de instanţele judecãtoreşti. ART. 40 Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor privind inventiile din cadrul Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, rezolva în termen de 2 luni de la înregistrare contestaţiile introduse impotriva: a) hotãrârilor luate de Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii cu privire la: - refuzul înscrierii cererilor de brevete de invenţii în registrul inventiilor depuse sau radierii cererilor din acest registru şi refuzul trimiterii descrierilor şi desenelor explicative ale inventiilor în vederea examinãrii utilitãţii şi oportunitãţii brevetarii în strãinãtate a inventiilor; - admiterea sau respingerea cererilor de brevete de invenţii; - acordarea sau respingerea cererilor de brevete de invenţii; b) hotãrârilor luate, în cadrul competentei lor, de întreprinderi sau direcţii generale din ministere în rezolvarea propunerilor de inovaţii şi rationalizari, dacã contestaţiile se referã la hotãrâri luate de întreprinderi sau direcţii generale din ministere diferite şi litigiile se referã la propuneri acceptate pentru aplicare sau aplicate. ART. 41 Comisiile pentru soluţionarea contestaţiilor privind inventiile, inovatiile şi rationalizarile din cadrul direcţiilor generale din ministere rezolva în termen de 2 luni de la înregistrare contestaţiile introduse impotriva hotãrârilor luate de întreprinderi cu privire la: a) utilitatea inventiilor, inovatiilor sau rationalizarilor şi oportunitatea brevetarii inventiilor în alte tari; b) admiterea sau respingerea experimentarii inventiilor, inovatiilor şi rationalizarilor; c) acceptarea sau respingerea aplicãrii ori generalizarii inventiilor, inovatiilor sau rationalizarilor. ART. 42 Comisiile pentru soluţionarea contestaţiilor privind inventiile, inovatiile şi rationalizarile din cadrul ministerului rezolva în termen de 2 luni de la înregistrare contestaţiile introduse impotriva hotãrârilor luate de direcţiile generale în cazurile prevãzute la lit. a-c din articolul precedent. ART. 43 Tribunalele populare judeca: a) litigiile în legatura cu calitatea de autor al unei invenţii sau de succesor în drepturile conferite de brevetul de invenţie, calitatea de autor al unei inovaţii sau rationalizari, împãrţirea cotelor de recompensa sau a celorlalte drepturi patrimoniale între coautori, precum şi orice alte litigii cu privire la drepturile care decurg din brevetele de invenţii, cesiuni şi licenţe; b) contestaţiile impotriva hotãrârilor luate de întreprinderile titulare ale brevetelor de invenţii, de întreprinderi sau direcţii generale din ministere cu privire la stabilirea şi plata recompenselor şi a celorlalte drepturi patrimoniale cuvenite inventatorilor, inovatorilor şi rationalizatorilor sau succesorilor în drepturi ai acestora, pentru inventiile, inovatiile şi rationalizarile acceptate spre aplicare sau aplicate. Hotãrârile tribunalului popular în cazurile prevãzute la lit. a pot fi atacate cu recurs potrivit legii. În cazurile prevãzute la lit. b hotãrârile sunt definitive. ART. 44 Persoanele interesate pot face recurs la Tribunalul Republicii Socialiste România impotriva hotãrârilor pronunţate de cãtre Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor privind inventiile din cadrul Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, în termen de 2 luni de la comunicarea hotãrârii. Recursul se judeca potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilã privitoare la recurs. ART. 45 Hotãrârile Comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor privind inventiile din cadrul Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, care nu au fost atacate cu recurs în termenul prevãzut de art. 44 şi hotãrârile comisiilor din ministere şi direcţii generale prin care se rezolva contestaţiile privind inventiile, inovatiile şi rationalizarile sunt definitive şi executorii. ART. 46 Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor privind inventiile din cadrul Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii examineazã contestaţiile în complet format din 5 membri şi ia hotãrâri cu majoritate de voturi. Prin regulamentul aprobat de Consiliul de Miniştri se va stabili compunerea, organizarea şi funcţionarea comisiei. Comisiile pentru soluţionarea contestaţiilor privind inventiile, inovatiile şi rationalizarile din direcţiile generale şi din ministere examineazã contestaţiile în complet format din 3 membri şi iau mãsuri cu majoritate de voturi. Compunerea, organizarea şi funcţionarea comisiilor prevãzute la alineatul precedent se stabilesc de ministere, cu acordul Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii. CAP. 2 Suspendarea şi anularea hotãrârilor privind inventiile, inovatiile şi rationalizarile. Repunerea în termen. Executarea hotãrârilor ART. 47 Pana la rezolvarea contestaţiilor se suspenda plata recompenselor şi a celorlalte sume de bani, acestea urmând a fi consemnate la Casa de Economii şi Consemnaţiuni de întreprinderile care au obligaţia sa le plãteascã. ART. 48 Hotãrârile definitive cu privire la invenţii, luate de cãtre Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, pot fi anulate pentru netemeinicie şi nelegalitate de Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor privind inventiile din cadrul acestei direcţii generale. Hotãrârile definitive cu privire la invenţii, inovaţii şi rationalizari, luate de unitãţile şi organele în subordinea ministerului, pot fi anulate pentru netemeinicie şi nelegalitate prin ordinul ministrului. Anularea se poate cere în termen de 1 an de la data când hotãrârea a rãmas definitiva, de inventator, inovator sau rationalizator ori succesorii în drepturi ai acestora, de ministerul interesat, sau se poate dispune din oficiu în acelaşi termen. În cazul hotãrârilor privitoare la inovaţii sau rationalizari anularea poate fi cerutã şi de Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. ART. 49 Hotãrârile prin care se soluţioneazã contestaţiile şi cererile de anulare se comunica persoanelor interesate în termen de 15 zile de la pronunţare. ART. 50 În cazul când certificatul de inventator este anulat ori hotãrârea prin care s-a stabilit recompensa pentru inovaţie sau rationalizare este anulatã, sumele încasate cu titlu de recompensa, cu rea-credinţa constatatã de instanta judecãtoreascã, se restituie de cãtre cel care le-a încasat. ART. 51 Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor privind inventiile din cadrul Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, comisiile pentru soluţionarea contestaţiilor privind inventiile, inovatiile şi rationalizarile din cadrul ministerelor ori din cadrul direcţiilor generale, sau instanţele judecãtoreşti, dupã caz, pot dispune repunerea în termen a persoanelor interesate, dacã constata ca termenele în legatura cu inventiile, inovatiile şi rationalizarile au fost depasite din motive temeinic justificate. În cazul termenului prevãzut la art. 15 repunerea în termen se dispune numai pentru motive de forta majorã. Cererea de repunere în termen se face în termen de 2 luni de la încetarea cauzei care justifica depãşirea termenului, dar nu mai târziu de 1 an de la împlinirea termenului nerespectat. ART. 52 Persoanele fizice sau juridice care, cu buna-credinţa, au aplicat inventia sau au luat toate mãsurile în vederea aplicãrii ei, în intervalul dintre data expirãrii termenului şi repunerea în termen a titularului brevetului, sunt în drept sa continue utilizarea inventiei şi nu o pot transmite decât împreunã cu patrimoniul sau cu o fracţiune a patrimoniului acestora. ART. 53 Hotãrârea definitiva privind plata unor sume de bani în cazul inventiei pentru care s-a acordat certificat de inventator, precum şi în cazul inovatiei şi rationalizarii, constituie titlu executor. Întreprinderea debitoare va plati sumele la care a fost obligatã, în termen de 15 zile de la comunicarea hotãrârii. În caz de nerespectare a dispoziţiilor alineatului precedent, la cererea creditorului, unitatea bancarã va popri disponibilitãţile bãneşti ale întreprinderii debitoare. TITLUL V Taxe, reduceri de taxe, scutiri de taxe şi impozite cu privire la invenţii, inovaţii şi rationalizari ART. 54 Înregistrarea şi examinarea cererilor de brevete de invenţii, menţinerea în vigoare a brevetelor de invenţii, precum şi orice alte acte sau servicii efectuate de Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii în legatura cu brevetele de invenţii sunt supuse taxelor în condiţiile stabilite prin hotãrârea Consiliului de Miniştri pentru aplicarea prezentului decret. Sunt scutite de orice taxe: a) înregistrarea şi examinarea cererilor de brevete de invenţii, în cazurile când brevetele se acorda întreprinderilor; b) declaraţiile şi actele de cedare cãtre stat a drepturilor cu privire la invenţii; c) menţinerea în vigoare a brevetelor de invenţii acordate întreprinderilor; d) acţiunile şi cererile, inclusiv cele prin care se exercita cãile de atac la instanţele judecãtoreşti şi la organele care soluţioneazã contestaţiile, în legatura cu brevetele de invenţii acordate întreprinderilor, certificatele de inventator acordate inventatorilor, precum şi acţiunile şi cererile în legatura cu inovatiile sau rationalizarile. Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii acorda cetãţenilor strãini, persoanelor fãrã cetãţenie domiciliate în strãinãtate, precum şi persoanelor juridice cu sediul în strãinãtate, reduceri sau scutiri de taxe pentru invenţii, în conformitate cu convenţiile la care Republica Socialistã România este parte sau pe baza de reciprocitate. Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, cu acordul Ministerului Finanţelor, poate aproba şi alte scutiri sau reduceri de taxe. ART. 55 În activul succesoral asupra cãruia se aplica taxa de timbru nu se cuprind sumele cuvenite inventatorilor sau succesorilor în drepturi ai acestora, în cazul inventiilor pentru care s-au acordat certificate de inventator, precum şi sumele cuvenite inovatorilor şi rationalizatorilor. ART. 56 Inventatorii cãrora li s-au acordat certificate de inventator, inovatorii şi rationalizatorii sau succesorii în drepturi ai acestora sunt scutiţi de impozite asupra recompenselor ce li se cuvin pentru aplicarea inventiilor, inovatiilor şi rationalizarilor în ţara, precum şi pentru valorificarea inventiilor în strãinãtate. TITLUL VI Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 57 Dispoziţiile prezentului decret referitoare la: a) întreprinderi, se aplica întreprinderilor de stat şi celorlalte organizaţii economice şi instituţiilor de stat, inclusiv institutelor, precum şi organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti; b) direcţii generale, se aplica şi direcţiilor şi oficiilor cu caracter productiv din ministere şi celelalte organe centrale, în cazul când nu sunt cuprinse în direcţii generale, direcţiilor şi secţiunilor din cadrul comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, precum şi organelor regionale ale organizaţiilor cooperatiste şi ale celorlalte organizaţii obşteşti; c) ministere, se aplica şi celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, organelor centrale ale organizaţiilor cooperatiste şi ale celorlalte organizaţii obşteşti, comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta şi Academiei Republicii Socialiste România. ART. 58 Brevetele de invenţii şi certificatele de autor acordate pana la data intrãrii în vigoare a prezentului decret îşi menţin valabilitatea şi sunt supuse în continuare dispoziţiilor legale existente la data acordãrii lor. Prevederile art. 48 se aplica şi hotãrârilor organelor de invenţii, inovaţii şi rationalizari, rãmase definitive pana la data intrãrii în vigoare a prezentului decret, iar prevederile art. 28-31 inclusiv se aplica şi brevetelor de invenţii şi certificatelor de autor acordate pana la aceeaşi data. ART. 59 Cererile de brevete de invenţii şi de certificate de autor, pentru care la data intrãrii în vigoare a prezentului decret s-au constituit depozite reglementare, examinate şi caracterizate invenţii sau în curs de examinare, şi care au fost respinse de întreprinderi, se rezolva în conformitate cu dispoziţiile prezentului decret. Pentru aceste cereri termenele de rezolvare curg de la data intrãrii în vigoare a prezentului decret. ART. 60 Propunerile de inovaţii şi rationalizari, acceptate pentru aplicare pana la intrarea în vigoare a prezentului decret, sunt supuse în continuare dispoziţiilor legale existente la data acceptãrii lor. ART. 61 Sindicatele organizeazã, potrivit atribuţiilor lor, controlul obştesc cu privire la activitatea de inovaţii şi rationalizari. ART. 62 Nerespectarea dispoziţiilor privind inventiile, inovatiile şi rationalizarile atrage rãspunderea disciplinarã, administrativã, civilã sau penalã, potrivit legii. Dispoziţiile art. 551^1 Cod penal se aplica şi în caz de fabricare, folosire sau punere în circulaţie fãrã drept a obiectului unei invenţii brevetate. ART. 63 Modul de aplicare a prevederilor prezentului decret se stabileşte prin hotãrâre a Consiliului de Miniştri. ART. 64 Prezentul decret intra în vigoare dupã 3 luni de la publicare. ART. 65 Pe data intrãrii în vigoare a prezentului decret, se abroga: Legea asupra brevetelor de invenţii, cu modificãrile ulterioare, publicatã în Monitorul Oficial nr. 229 din 17 ianuarie 1906, Regulamentul pentru aplicarea legii brevetelor de invenţii din 17 ianuarie 1906, publicat în Monitorul Oficial nr. 16 din 21 aprilie 1906, <>art. 8 şi 9 din Decretul nr. 120/1955 privind organizarea Oficiului de Stat pentru Standarde şi Invenţii, publicat în Buletinul Oficial nr. 8 din 30 aprilie 1955, <>Decretul nr. 324/1955 privind stabilirea taxelor pentru brevetele de invenţii şi pentru mãrcile de fabrica şi de comerţ, publicat în Monitorul Oficial nr. 22 din 2 august 1955, cu modificãrile ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor privind mãrcile de fabrica şi de comerţ cuprinse în art. 1 lit. g, art. 1 alin. 2, art. 2 alin. 1, art. 3 alin. final, art. 4 alin. 2 şi art. 5, precum şi dispoziţiile cu privire la invenţii, inovaţii şi rationalizari cuprinse în <>art. 3 lit. d din Decretul nr. 199/1955 asupra taxelor de timbru, publicat în Buletinul Oficial nr. 14 din 4 iunie 1955. Preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica --------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Acordul comercial între delegaţia economicã oficialã a Guvernului Republicii Socialiste România şi delegaţia economicã oficialã a Guvernului Republicii Ecuador, pentru perioada 1968-1970, încheiat la Bucureşti la 10 octombrie 1967. Preşedintele Consiliului de Miniştri Ion Gheorghe Maurer ACORD COMERCIAL între delegaţia economicã oficialã a Guvernului Republici Socialiste România şi delegaţia economicã oficialã a Guvernului Republicii Ecuador pentru perioada 1968-1970 Delegaţia economicã oficialã a Guvernului Republicii Socialiste România şi delegaţia economicã oficialã a Guvernului Republicii Ecuador, dorind sa sprijine dezvoltarea relaţiilor economice între Republica Socialistã România şi Republica Ecuador şi sa promoveze dezvoltarea schimbului de mãrfuri pe baza avantajului reciproc, au hotãrît sa încheie un aocrd pe o perioada de 3 ani şi, în legatura cu aceasta, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Pãrţile contractante îşi vor acorda reciproc drepturile şi privilegiile acordate tuturor celorlalte tari în privinta tuturor problemelor legate de importurile şi exporturile de mãrfuri dintre cele doua tari, precum şi de taxele, impozitele şi taxele vamale prevãzute în legislaţia vamalã, în legatura cu importurile şi exporturile de mãrfuri care fac obiectul comerţului dintre Republica Socialistã România şi Republica Ecuador. Prevederile paragrafului precedent al acestui articol nu se vor aplica totuşi: a) avantajelor pe care oricare Parte contractantã le-a acordat sau le poate acorda ţãrilor invecinate sau din aceeaşi zona geograficã; b) avantajelor care rezulta dintr-o uniune vamalã sau zona a comerţului liber la care oricare din Pãrţile contractante este sau poate fi ulterior membra. ART. 2 Livrãrile de mãrfuri între Republica Socialistã România şi Republica Ecuador în perioada 1.I.1968-31.XII.1970 vor fi efectuate pe baza listelor anexe A (1968-1970) - exporturi din Republica Socialistã România şi B (1968-1970) - exporturi din Republica Ecuador, care fac parte integrantã din prezentul Acord. Listele sus-menţionate pot fi majorate sau modificate prin includerea de noi mãrfuri pe baza înţelegerilor reciproce a ambelor Pãrţi. ART. 3 Cele doua Pãrţi contractante vor permite importurile şi exporturile mãrfurilor specificate în listele A (1968-1970) şi B (1968-1970), pentru care vor fi încheiate contracte de cumpãrare şi vînzare între firmele din cele doua tari. ART. 4 Livrãrile de mãrfuri între cele doua tari vor fi efectuate pe baza contractelor încheiate între întreprinderile de stat româneşti pentru comerţul exterior şi organizaţiile care sînt persoane juridice autonome şi independente, şi persoanele fizice şi juridice ecuadoriene care se ocupa de comerţul exterior. ART. 5 Cele doua guverne vor recomanda întreprinderilor de stat româneşti pentru comerţul exterior şi organizaţiilor care sînt persoane juridice autonome şi independente şi persoanelor fizice şi juridice ecuadoriene care se ocupa de comerţul exterior, folosirea comisiilor de arbitraj din cele doua tari pentru rezolvarea neintelegerilor care se pot ivi din/sau în legatura cu contractele încheiate pe baza prezentului Acord. ART. 6 Toate facturile şi contractele referitoare la schimburile comerciale în cadrul prezentului Acord, precum şi ordinele de plata, vor fi exprimate în dolari SUA, în condiţii FOB, iar plãţile vor fi efectuate conform Aranjamentului de plati încheiat între Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Banca Centrala a Ecuadorului. ART. 7 Pãrţile contractante vor infiinta o Comisie mixtã formatã din reprezentanţii acestora, care se va întruni, la cererea oricãreia din Pãrţile contractante, cel puţin o data pe an, alternativ la Bucureşti şi Quito. Data întrunirii se va conveni de comun acord - dacã este posibil, înainte de sfîrşitul fiecãrui an. Comisia mixtã va examina desfãşurarea schimburilor de mãrfuri şi, în cazul oricãror dificultãţi în aplicarea prezentului Acord, va propune celor doua guverne mãsurile necesare pentru rezolvarea lor. ART. 8 Prezentul Acord va intra în vigoare, provizoriu, la data semnãrii sale şi definitiv la data schimbului de note prin care se confirma aprobarea Acordului de cãtre autoritãţile competente din cele doua tari, în conformitate cu legislaţia acestora. Acordul va fi valabil pe o perioada de 3 ani şi se va reînnoi automat pentru încã o perioada de 1 an, dacã cu 3 luni înainte de expirarea perioadei respective nu a fost notificatã denunţarea sa, în scris, de cãtre oricare din Pãrţi. Fãcut la Bucureşti la 10 octombrie 1967 în doua exmeplare originale în limba engleza. LISTA A (1968-1970) Exporturile Republicii Socialiste România cãtre Republica Ecuador Rafinarii de petrol Plãci aglomerate din lemn Utilaj pentru foraj şi prelucrarea petrolului Plãci fibro-lemnoase Termo şi hidrocentrale Îngrãşãminte Fabrici de ciment şi caramizi Soda caustica şi calcinata Fabrici pentru industria chimica Carbid Utilaj pentru construcţii navale Coloranti organici Camioane Detergenti Maşini-unelte şi piese de schimb Produse farmaceutice Maşini şi unelte agricole Cosmetice Tractoare şi piese de schimb Insecticide Material rulant Vaselina farmaceutica Motoare diesel şi motoare electrice Gerovital Staţii de pompare Diferite produse chimice Utilaj de telefonie şi centrale telefonice automate Produse petroliere Betoniere Uleiuri minerale Rulouri compresoare Parafina Excavatoare Bitum Compresoare de aer Geamuri Pompe centrifuge Sticlarie Seturi de sudura Felinare de vînt Transformatoare Sobe de bucatarie Diverse articole electrotehnice Ceramica Rulmenti Hirtie şi carton Cazane cu aburi Celuloza din stuf Utilaj frigorific Rechizite şcolare şi de birou Utilaj de morarit Cãrţi şi publicaţii Laminate din oţel Benzi pentru magnetofon Cintare Instrumente muzicale Maşini de cusut Vinuri şi alte bãuturi alcoolice Contoare pentru gaze, apa şi curent electric Reparaţii de vase şi bunkeraj Fiare de cãlcat electrice Alte mãrfuri LISTA B (1968-1970) Exporturile Republicii Ecuador cãtre Republica Socialistã România Banane Fãina de peste Cacao Conserve de peste Cafea Sucuri de citrice Orez Piei Produse din nuci de cocos Alte mãrfuri Seminţe oleaginoase
Delegaţia economicã oficialã a Guvernului Republicii Socialiste România şi delegaţia economicã oficialã a Guvernului Republicii Ecuador, dorind sa sprijine dezvoltarea relaţiilor economice între Republica Socialistã România şi Republica Ecuador şi sa promoveze dezvoltarea schimbului de mãrfuri pe baza avantajului reciproc, au hotãrît sa încheie un aocrd pe o perioada de 3 ani şi, în legatura cu aceasta, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Pãrţile contractante îşi vor acorda reciproc drepturile şi privilegiile acordate tuturor celorlalte tari în privinta tuturor problemelor legate de importurile şi exporturile de mãrfuri dintre cele doua tari, precum şi de taxele, impozitele şi taxele vamale prevãzute în legislaţia vamalã, în legatura cu importurile şi exporturile de mãrfuri care fac obiectul comerţului dintre Republica Socialistã România şi Republica Ecuador. Prevederile paragrafului precedent al acestui articol nu se vor aplica totuşi: a) avantajelor pe care oricare Parte contractantã le-a acordat sau le poate acorda ţãrilor invecinate sau din aceeaşi zona geograficã; b) avantajelor care rezulta dintr-o uniune vamalã sau zona a comerţului liber la care oricare din Pãrţile contractante este sau poate fi ulterior membra. ART. 2 Livrãrile de mãrfuri între Republica Socialistã România şi Republica Ecuador în perioada 1.I.1968-31.XII.1970 vor fi efectuate pe baza listelor anexe A (1968-1970) - exporturi din Republica Socialistã România şi B (1968-1970) - exporturi din Republica Ecuador, care fac parte integrantã din prezentul Acord. Listele sus-menţionate pot fi majorate sau modificate prin includerea de noi mãrfuri pe baza înţelegerilor reciproce a ambelor Pãrţi. ART. 3 Cele doua Pãrţi contractante vor permite importurile şi exporturile mãrfurilor specificate în listele A (1968-1970) şi B (1968-1970), pentru care vor fi încheiate contracte de cumpãrare şi vînzare între firmele din cele doua tari. ART. 4 Livrãrile de mãrfuri între cele doua tari vor fi efectuate pe baza contractelor încheiate între întreprinderile de stat româneşti pentru comerţul exterior şi organizaţiile care sînt persoane juridice autonome şi independente, şi persoanele fizice şi juridice ecuadoriene care se ocupa de comerţul exterior. ART. 5 Cele doua guverne vor recomanda întreprinderilor de stat româneşti pentru comerţul exterior şi organizaţiilor care sînt persoane juridice autonome şi independente şi persoanelor fizice şi juridice ecuadoriene care se ocupa de comerţul exterior, folosirea comisiilor de arbitraj din cele doua tari pentru rezolvarea neintelegerilor care se pot ivi din/sau în legatura cu contractele încheiate pe baza prezentului Acord. ART. 6 Toate facturile şi contractele referitoare la schimburile comerciale în cadrul prezentului Acord, precum şi ordinele de plata, vor fi exprimate în dolari SUA, în condiţii FOB, iar plãţile vor fi efectuate conform Aranjamentului de plati încheiat între Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Banca Centrala a Ecuadorului. ART. 7 Pãrţile contractante vor infiinta o Comisie mixtã formatã din reprezentanţii acestora, care se va întruni, la cererea oricãreia din Pãrţile contractante, cel puţin o data pe an, alternativ la Bucureşti şi Quito. Data întrunirii se va conveni de comun acord - dacã este posibil, înainte de sfîrşitul fiecãrui an. Comisia mixtã va examina desfãşurarea schimburilor de mãrfuri şi, în cazul oricãror dificultãţi în aplicarea prezentului Acord, va propune celor doua guverne mãsurile necesare pentru rezolvarea lor. ART. 8 Prezentul Acord va intra în vigoare, provizoriu, la data semnãrii sale şi definitiv la data schimbului de note prin care se confirma aprobarea Acordului de cãtre autoritãţile competente din cele doua tari, în conformitate cu legislaţia acestora. Acordul va fi valabil pe o perioada de 3 ani şi se va reînnoi automat pentru încã o perioada de 1 an, dacã cu 3 luni înainte de expirarea perioadei respective nu a fost notificatã denunţarea sa, în scris, de cãtre oricare din Pãrţi. Fãcut la Bucureşti la 10 octombrie 1967 în doua exmeplare originale în limba engleza. LISTA A (1968-1970) Exporturile Republicii Socialiste România cãtre Republica Ecuador Rafinarii de petrol Plãci aglomerate din lemn Utilaj pentru foraj şi prelucrarea petrolului Plãci fibro-lemnoase Termo şi hidrocentrale Îngrãşãminte Fabrici de ciment şi caramizi Soda caustica şi calcinata Fabrici pentru industria chimica Carbid Utilaj pentru construcţii navale Coloranti organici Camioane Detergenti Maşini-unelte şi piese de schimb Produse farmaceutice Maşini şi unelte agricole Cosmetice Tractoare şi piese de schimb Insecticide Material rulant Vaselina farmaceutica Motoare diesel şi motoare electrice Gerovital Staţii de pompare Diferite produse chimice Utilaj de telefonie şi centrale telefonice automate Produse petroliere Betoniere Uleiuri minerale Rulouri compresoare Parafina Excavatoare Bitum Compresoare de aer Geamuri Pompe centrifuge Sticlarie Seturi de sudura Felinare de vînt Transformatoare Sobe de bucatarie Diverse articole electrotehnice Ceramica Rulmenti Hirtie şi carton Cazane cu aburi Celuloza din stuf Utilaj frigorific Rechizite şcolare şi de birou Utilaj de morarit Cãrţi şi publicaţii Laminate din oţel Benzi pentru magnetofon Cintare Instrumente muzicale Maşini de cusut Vinuri şi alte bãuturi alcoolice Contoare pentru gaze, apa şi curent electric Reparaţii de vase şi bunkeraj Fiare de cãlcat electrice Alte mãrfuri LISTA B (1968-1970) Exporturile Republicii Ecuador cãtre Republica Socialistã România Banane Fãina de peste Cacao Conserve de peste Cafea Sucuri de citrice Orez Piei Produse din nuci de cocos Alte mãrfuri Seminţe oleaginoase
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Drepturile asupra marcilor de fabrica, de comerţ şi de serviciu sînt recunoscute şi ocrotite în condiţiile prezentei legi. Întreprinderile din alte state beneficiazã de prevederile prezentei legi pe baza convenţiilor internaţionale la care Republica Socialistã România este parte, iar în lipsa acestora, pe baza de reciprocitate. ART. 2 Mãrcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu sînt semne distinctive folosite de întreprinderi pentru a deosebi produsele, lucrãrile şi serviciile lor de cele identice sau similare ale altor întreprinderi şi pentru a stimula îmbunãtãţirea calitãţii produselor, lucrãrilor şi serviciilor. Mãrcile pot fi constituite din cuvinte, litere, cifre, reprezentari grafice, plane sau în relief, combinatii ale acestor elemente, una sau mai multe culori, forma produsului sau ambalajului acestuia, prezentarea sonora sau alte asemenea elemente. ART. 3 Mãrcile sînt individuale în cazul cînd se folosesc de o singura întreprindere sau colective în cazul cînd se folosesc în comun de mai multe întreprinderi. Mãrcile colective pot fi folosite numai de întreprinderile care îndeplinesc condiţiile stabilite în regulamente aprobate de ministerele care au în subordinea lor acele întreprinderi ori de gruparile colective care reprezintã interesele acelor întreprinderi. ART. 4 Mãrcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu vor putea fi folosite numai dupã înregistrarea lor potrivit prevederilor prezentei legi. Mãrcile pot fi folosite numai pentru produsele, lucrãrile sau serviciile pentru care au fost înregistrate. ART. 5 Întreprinderile producãtoare din Republica Socialistã România sînt obligate sa înregistreze şi sa foloseascã mãrci de fabrica pentru toate produsele lor destinate consumului intern. Înregistrarea marcilor de comerţ de cãtre întreprinderile de desfacere şi a marcilor de serviciu de întreprinderile care executa lucrãri sau presteazã servicii, precum şi folosirea de cãtre acestea a marcilor înregistrate, este facultativã. ART. 6 Ministerele în subordinea cãrora se afla întreprinderile producãtoare, de acord cu ministerele în subordinea cãrora se afla întreprinderile de desfacere, pot stabili, pentru motive temeinic justificate, ca unele produse sa fie prevãzute numai cu marca de comerţ. În acest caz marca de comerţ devine obligatorie. ART. 7 Ministerele în subordinea cãrora se afla întreprinderile producãtoare, de acord cu ministerul beneficiar principal şi cu Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, pot stabili, în cazuri temeinic justificate, produsele destinate consumului intern exceptate de la aplicarea obligatorie a marcilor de fabrica. ART. 8 Pentru produsele destinate exportului, ministerele interesate, de acord cu Ministerul Comerţului Exterior, vor stabili mãrcile care urmeazã sa fie folosite potrivit cu specificul produsului şi al pieţei. ART. 9 Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii are, în legatura cu mãrcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu, urmãtoarele atribuţii: a) asigura constituirea depozitului marcilor şi le înregistreazã în vederea asigurãrii protecţiei lor pe teritoriul Republicii Socialiste România; b) coordoneazã, indrumeaza şi controleazã modul de aplicare al dispoziţiilor privitoare la mãrci şi ia, în condiţiile legii, mãsurile corespunzãtoare; c) exercita drepturile şi aduce la îndeplinire obligaţiile ce revin statului în temeiul convenţiilor cu privire la mãrci la care Republica Socialistã România este parte şi întreţine relaţii cu instituţiile similare din celelalte state şi cu organizaţiile internaţionale interguvernamentale competente în materie de mãrci; d) verifica mãrcile înregistrate internaţional, acceptind sau refuzind recunoaşterea lor, în conformitate cu dispoziţiile legii; e) editeazã publicaţia oficialã privind mãrcile. CAP. 2 Constituirea depozitului reglementar al marcilor. Drepturi de proprietate ART. 10 Depozitul reglementar al marcilor de fabrica, de comerţ şi de serviciu se constituie prin înregistrarea unei cereri la Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii şi asigura solicitantului, în condiţiile legii, un drept de prioritate cu începere de la data depunerii cererii de înregistrare, fata de orice alt depozit constituitã ulterior pentru aceeaşi marca, privind aceleaşi produse, lucrãri sau servicii. ART. 11 O întreprindere poate cere înregistrarea uneia sau mai multor mãrci individuale. O marca colectivã poate fi depusa spre înregistrare de ministerul sau de gruparea colectivã care reprezintã interesele unor întreprinderi, chiar dacã ministerul ori gruparea colectivã care cere înregistrarea nu desfãşoarã o activitate industriala sau comercialã. Aceeaşi marca poate fi înregistratã pentru unul sau mai multe produse, lucrãri ori servicii. De asemenea, pentru acelaşi produs, lucrare sau serviciu, aceeaşi întreprindere poate inregistra mai multe mãrci. ART. 12 Întreprinderile care au sediul pe teritoriul statelor pãrţi la convenţiile cu privire la mãrcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu, la care este parte şi Republica Socialistã România, care au constituit depozite reglementare în unul din acele state, beneficiazã de un drept de prioritate de 6 luni, cu începere de la data primului depozit, dacã solicita în acest termen înregistrarea aceleiaşi mãrci în Republica Socialistã România. ART. 13 Se recunoaşte o prioritate de expoziţie de 6 luni de la data introducerii produselor în expoziţie, pentru mãrcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu aplicate sau ataşate la produsele depuse într-o expoziţie, nationala sau internationala, oficialã sau oficial recunoscuta, organizatã pe teritoriul Republicii Socialiste România sau în statele cu care a încheiat convenţii în acest sens, ori în statele care asigura un asemenea drept sub condiţia reciprocitãţii. Aceasta prioritate nu va prelungi termenul de prioritate prevãzut de articolul 12. ART. 14 Prioritãţile prevãzute la articolele 12 şi 13 sînt recunoscute dacã sînt invocate odatã cu depunerea cererii de înregistrare a marcii şi dacã, în termen de 3 luni de la data depunerii cererii, se confirma prin acte de prioritate. CAP. 3 Examinarea cererilor de înregistrare a marcilor. Înregistrarea marcilor. Durata de ocrotire şi reînnoirea duratei de ocrotire a marcilor. Restrîngerea listei produselor, lucrãrilor şi serviciilor ART. 15 Cererile de înregistrare a marcilor se examineazã, dupã înregistrarea lor, de cãtre Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii din punct de vedere al îndeplinirii condiţiilor pentru constituirea depozitului reglementar, precum şi din punct de vedere al îndeplinirii condiţiilor pentru înregistrarea marcilor depuse în registrul marcilor de fabrica, de comerţ şi de serviciu înregistrate. ART. 16 Cererea care îndeplineşte condiţiile pentru constituirea depozitului reglementar se înscrie în registrul marcilor depuse; cererea care nu îndeplineşte aceste condiţii sau care nu este completatã în termenul stabilit de Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii se respinge. Dacã în urma examinãrii se constata ca sînt îndeplinite condiţiile pentru înregistrarea marcii şi dacã în termen de 3 luni de la data publicãrii în publicaţia oficialã privind mãrcile nu s-au introdus contestaţii sau contestaţiile introduse au fost respinse, marca se înregistreazã în registrul marcilor de fabrica, de comerţ şi de serviciu înregistrate şi se elibereazã solicitantului un certificat de înregistrare. În cazul cînd se constata ca marca nu îndeplineşte condiţiile pentru înregistrare, Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii respinge motivat cererea. ART. 17 Nu pot fi înregistrate ca mãrci semnele care: a) nu se deosebesc suficient de alte mãrci privind produse, lucrãri sau servicii, identice sau similare, înregistrate în Republica Socialistã România sau ocrotite în baza unor convenţii internaţionale, cu excepţia cazului cînd înregistrarea este cerutã sau autorizata de titularii acestor mãrci; b) constituie copierea, imitarea sau traducerea unei mãrci din alt stat, notoriu cunoscute în Republica Socialistã România, pentru produse, lucrãri sau servicii identice sau similare; c) cuprind numai denumiri care sînt sau au devenit uzuale, necesare sau generice pentru acele produse, lucrãri sau servicii, ori se referã exclusiv la modul, timpul şi locul fabricaţiei sau la natura, destinaţia, preţul, calitatea, cantitatea şi greutatea mãrfurilor; d) cuprind, fãrã autorizaţia organelor în drept: nume sau portrete de conducatori de partid sau de stat ori de eroi ai clasei muncitoare; denumiri de organizaţii sau de unitãţi administrativ-teritoriale din Republica Socialistã România; reproduceri sau imitatii de steme, drapele, ordine, medalii, embleme şi insigne; semne oficiale de marcare, verificare, calitate, control sau garanţie; e) cuprind elemente prevãzute la litera d, aparţinînd altor state sau organizaţiilor internaţionale interguvernamentale, dacã folosirea este interzisã de convenţiile la care Republica Socialistã România este parte; f) cuprind indicaţii false sau inselatoare ori sînt contrare legilor, ordinii publice şi regulilor de convieţuire socialistã. ART. 18 Înregistrarea marcii conferã titularului un drept de folosire exclusiva a marcii pentru produsele, lucrãrile sau serviciile pentru care s-a efectuat înregistrarea, pe un termen de 10 ani de la data constituirii depozitului. ART. 19 Lista produselor, lucrãrilor sau serviciilor pentru care s-a înregistrat o marca poate fi restrînsa de cãtre Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, la cererea întreprinderii titulare a marcii. Restrîngerea se poate face şi la cererea celor interesaţi sau din oficiu, în temeiul unei hotãrîri definitive. Adãugarea unui nou produs, a unei noi lucrãri sau a unui nou serviciu pe lista, precum şi substituirea acestora cu altele, se fac numai prin constituirea unui nou depozit. ART. 20 La cererea titularului, înregistrarea unei mãrci poate fi reînnoitã la împlinirea fiecãrui termen de ocrotire de 10 ani, începînd din ultimul an al termenului de ocrotire pînã cel tirziu 6 luni de la împlinirea acestui termen, fãrã însã a se aduce modificãri esenţiale marcii. Dacã aceeaşi marca a fost înregistratã succesiv de cãtre aceeaşi întreprindere pentru produse, lucrãri sau servicii diferite, înregistrãrile anterioare pot fi contopite cu ocazia reînnoirii. Reînnoirea înregistrãrii produce efecte cu privire la toate drepturile contopite, iar noul termen de ocrotire începe sa curgã de la data îndeplinirii termenului de ocrotire de care beneficiazã cel mai vechi depozit. CAP. 4 Transmiterea şi stingerea drepturilor cu privire la mãrci. Radierea marcilor înregistrate. Taxe ART. 21 Drepturile cu privire la o marca individualã înregistratã sau reînnoitã pot fi transmise, în total sau în parte, cu titlu oneros ori gratuit, potrivit legii. Transmiterea drepturilor cu privire la marca se înscrie în registrul marcilor de fabrica, de comerţ şi de serviciu înregistrate şi este opozabilã terţilor numai de la data înscrierii. Drepturile cu privire la mãrcile colective nu se pot transmite de cãtre întreprinderile care au primit aprobarea sa le foloseascã. Beneficiarul care a dobîndit prin transmitere drepturi cu privire la marca este obligat sa asigure menţinerea calitãţii produselor, lucrãrilor sau serviciilor la care se referã acea marca. ART. 22 Drepturile cu privire la marca se sting în cazurile cînd: a) titularul marcii renunţa expres, prin declaraţie scrisã, la dreptul sau; b) întreprinderea cãreia îi aparţine marca este lichidatã, iar în cursul operaţiunilor de lichidare drepturile cu privire la marca nu au fost transmise unei alte întreprinderi; c) termenul de ocrotire a marcii s-a împlinit, fãrã a se fi efectuat, în termenele legale, formalitãţile de reinnoire; d) marca a fost anulatã. ART. 23 În cazul în care dreptul cu privire la marca s-a stins, marca înregistratã se radiaza. ART. 24 Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii dispune, prin decizii motivate, cu privire la depozitul reglementar al cererilor, publicarea şi înregistrarea marcilor, reînnoirea înregistrãrii marcilor, radierea marcilor, înscrierea transmiterii marcilor şi restrîngerea listei produselor, lucrãrilor sau serviciilor pentru care este înregistratã marca. ART. 25 Cererile prin care se solicita înregistrarea sau reînnoirea înregistrãrii marcilor, precum şi orice alte acte sau servicii efectuate de cãtre Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii în legatura cu mãrcile, sînt supuse taxelor, în condiţiile stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri pentru aplicarea prezentei legi. Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii acorda întreprinderilor din alte state reduceri sau scutiri de taxe pentru mãrcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu, în conformitate cu convenţiile la care Republica Socialistã România este parte sau pe baza de reciprocitate. Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, cu acordul Ministerului Finanţelor, poate aproba şi alte scutiri sau reduceri de taxe. CAP. 5 Organe de jurisdicţie. Cai de atac. Repunerea în termen ART. 26 Impotriva deciziilor Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii privind depozitul reglementar al cererilor, publicarea şi înregistrarea marcilor, reînnoirea înregistrãrii marcilor, radierea marcilor, înscrierea transmiterii marcilor şi restrîngerea listei produselor, lucrãrilor sau serviciilor pentru care este înregistratã marca, se pot face contestaţii: a) de pãrţi, în termen de 3 luni de la comunicare; b) de orice alte persoane interesate, în termen de 6 luni de la publicare în publicaţia oficialã privind mãrcile. ART. 27 Orice persoana interesatã poate cere anularea unei mãrci înregistrate: a) în termen de 5 ani de la înregistrarea marcii care, potrivit dispoziţiilor articolului 17 litera b, nu putea fi înregistratã; b) oricind în termenul de ocrotire dacã înregistrarea marcii s-a fãcut cu rea credinţa sau dacã, potrivit dispoziţiilor articolului 17 literele d-f inclusiv, marca nu putea fi înregistratã. ART. 28 Contestaţiile şi cererile de anulare se soluţioneazã de Comisia pentru soluţionarea litigiilor privind mãrcile, care funcţioneazã în cadrul Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii. ART. 29 Hotãrîrile Comisiei pentru soluţionarea litigiilor privind mãrcile pot fi atacate cu recurs, în termen de 2 luni de la comunicare, la Tribunalul Capitalei Republicii Socialiste România. Recursul se judeca potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilã privitoare la recurs. Hotãrîrile pronunţate de Tribunalul Capitalei Republicii Socialiste România se comunica Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii. ART. 30 Litigiile privind încetarea faptelor care aduc atingere dreptului de folosire a marcilor, precum şi repararea prejudiciilor cauzate prin folosirea ilegala a marcilor, se soluţioneazã, dupã caz, de instanţele judecãtoreşti sau de organele arbitrale. ART. 31 Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii sau, dupã caz, Comisia pentru soluţionarea litigiilor privind mãrcile ori Tribunalul Capitalei Republicii Socialiste România poate dispune repunerea în termen, la cererea celor interesaţi sau din oficiu, în cazul cînd constata ca termenele în legatura cu mãrcile au fost depasite din motive temeinic justificate. Cererea de repunere în termen sau sesizarea din oficiu se face în 2 luni de la încetarea cauzei care justifica depãşirea termenului, dar nu mai tirziu de 1 an de la împlinirea termenului nerespectat. În cazul termenului prevãzut la articolul 14, repunerea în termen se dispune numai pentru motive de forta majorã. ART. 32 Comisia pentru soluţionarea litigiilor privind mãrcile din cadrul Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii examineazã contestaţiile în complet format din 3 membri şi ia hotãrîri cu majoritate de voturi. Prin regulament aprobat de Consiliul de Miniştri se vor stabili compunerea, organizarea şi funcţionarea comisiei. CAP. 6 Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 33 Mãrcile înregistrate sau reînnoite înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi se considera înregistrate sau reînnoite pe termenul de ocrotire prevãzut de dispoziţiile legale în vigoare la data înregistrãrii sau reînnoirii lor. Mãrcile neinregistrate dar folosite în Republica Socialistã România pînã la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor bucura în continuare de ocrotire în condiţiile prevãzute de aceasta lege, dacã depunerea cererii de înregistrare a marcii se face potrivit legii de fata, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. ART. 34 Întreprinderile din Republica Socialistã România care au înregistrat sau au reînnoit înregistrarea marcilor anterior publicãrii prezentei legi vor depune, în vederea conservãrii drepturilor lor, la Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, în termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi: a) procesul verbal de constituire a depozitului sau de reinnoire a marcii, întocmit de tribunal; b) un cliseu şi un numãr de 10 reproduceri, dacã marca consta într-o grafica caracteristica, o culoare sau o combinatie de culori ca elemente caracteristice. Pentru mãrcile înregistrate sau reînnoite în perioada de la publicarea şi pînã la intrarea în vigoare a prezentei legi, actele prevãzute la alineatul 1 literele a şi b se vor depune de întreprinderile din Republica Socialistã România în termen de 6 luni de la data procesului verbal de constituire a depozitului sau reînnoirii marcii la tribunal. Mãrcile pentru care nu s-au depus actele prevãzute la alineatele precedente şi în termenele prevãzute în aceste alineate se considera abandonate. Cererile înregistrate în conformitate cu alineatele 1 şi 2 sînt scutite de taxe. ART. 35 Sînt şi rãmîn dobîndite, fãrã îndeplinirea vreunei formalitãţi, drepturile privitoare la mãrcile de fabrica sau de comerţ, care au fost transmise statului roman pînã la data publicãrii prezentei legi, indiferent de titlul în temeiul cãruia s-a fãcut transmisiunea. Folosirea acestor mãrci pe teritoriul Republicii Socialiste România de cãtre persoane fizice sau juridice strãine, pînã la data publicãrii prezentei legi, nu a putut sa aducã nici o atingere drepturilor statului roman. Orice înregistrãri ale acestor mãrci, fãcute de persoane fizice sau juridice strãine, pînã la data publicãrii prezentei legi, sînt nule de drept pe teritoriul Republicii Socialiste România de la data efectuãrii lor. Nulitatea va fi constatatã de cãtre Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii. ART. 36 Litigiile privind stabilirea anterioritatii marcilor înregistrate sau folosite în conformitate cu Legea asupra marcilor de fabrica sau de comerţ din 1879 se soluţioneazã de Tribunalul popular al raionului Nicolae Balcescu din Bucureşti cu procedura prevãzutã de dreptul comun. În cazul cînd la depunerea actelor prevãzute de articolul 34 se constata ca exista doua sau mai multe mãrci înregistrate de întreprinderi diferite, pentru produse identice sau similare, Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii va sesiza întreprinderile titulare care au obligaţia de a soluţiona litigiile pe cale de înţelegere sau potrivit alineatului precedent. ART. 37 Pînã la intrarea în vigoare a prezentei legi, mãrcile româneşti vor continua sa fie înregistrate la tribunalele populare competente, potrivit sediului întreprinderilor respective, iar mãrcile strãine, la Tribunalul popular al raionului Nicolae Balcescu din Bucureşti. ART. 38 În termen de o luna de la publicarea prezentei legi, Tribunalul popular al raionului Nicolae Balcescu din Bucureşti va preda Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii registrele, dosarele şi evidentele privind mãrcile strãine înregistrate în Republica Socialistã România, continuind înregistrarea acestor mãrci într-un alt registru înfiinţat în acest scop. În termen de o luna de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Tribunalul popular al raionului Nicolae Balcescu din Bucureşti va preda Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii registrul înfiinţat potrivit prevederilor alineatului precedent, precum şi dosarele şi evidentele privind mãrcile strãine înregistrate în perioada cuprinsã între publicarea şi intrarea în vigoare a acestei legi. Tribunalele populare vor preda, spre pãstrare permanenta, Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia generalã a arhivelor statului, în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, registrele, dosarele şi evidentele privind mãrcile înregistrate de întreprinderile din Republica Socialistã România. ART. 39 Dupã expirarea unui termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, produsele fabricate în întreprinderile româneşti vor putea fi puse în circulaţie numai dacã sînt prevãzute cu marca obligatorie, cu excepţiile prevãzute în articolele 7 şi 8. În cazuri temeinic justificate, termenul va putea fi prelungit pînã la 12 luni de ministerul în subordinea cãruia se afla întreprinderea, de acord cu ministerul principal beneficiar şi cu Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii. ART. 40 Dispoziţiile prezentei legi cu privire la: a) întreprinderi, se aplica întreprinderilor de stat şi celorlalte organizaţii economice şi instituţiilor de stat, organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti, precum şi altor persoane juridice, sau persoanelor fizice care produc sau desfac produse, executa lucrãri sau presteazã servicii; b) ministere, se aplica şi celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, Academiei Republicii Socialiste România, organelor centrale ale organizaţiilor cooperatiste şi ale celorlalte organizaţii obşteşti şi comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta; c) grupãri colective, se aplica direcţiilor generale, direcţiilor şi oficiilor cu personalitate juridicã din ministere, organizaţiilor regionale sau de ramura ale organizaţiilor cooperatiste şi ale celorlalte organizaţii obşteşti, precum şi asociaţiilor, federaţiilor, uniunilor şi sindicatelor profesionale din alte state. ART. 41 Nerespectarea dispoziţiilor privind mãrcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu atrage rãspunderea disciplinarã, administrativã, civilã sau penalã, potrivit legii. Contrafacerea, imitarea sau folosirea fãrã drept a unei mãrci de fabrica, de comerţ sau de serviciu, pentru a induce în eroare asupra calitãţii produselor, lucrãrilor sau serviciilor, ori pentru a obţine anumite avantaje, se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda de la 300 la 1.000 lei. Instanta este obligatã sa comunice Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii hotãrîrea prin care a dispus anularea unei asemenea mãrci. ART. 42 Modul de aplicare a prevederilor prezentei legi se stabileşte prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 43 Prezenta lege intra în vigoare în termen de 6 luni de la publicare, cu excepţia articolului 35, care intra în vigoare la data publicãrii acestei legi. Pînã la intrarea în vigoare a prezentei legi se va aproba regulamentul privind compunerea, organizarea şi funcţionarea Comisiei pentru soluţionarea litigiilor privind mãrcile din cadrul Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii. ART. 44 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga Legea asupra marcilor de fabrica sau comerţ publicatã în Monitorul Oficial nr. 86 din 15 aprilie 1879, Regulamentul asupra marcilor de fabrica şi de comerţ din 30 mai 1879, dispoziţiile privitoare la mãrcile de fabrica şi de comerţ prevãzute în Decretul nr. 324 privind stabilirea taxelor pentru brevetele de invenţii şi pentru mãrcile de fabrica şi de comerţ, publicat în Buletinul Oficial nr. 22 din 2 august 1955, cu modificãrile sale ulterioare şi orice dispoziţii contrare. Aceasta lege a fost votatã de Marea Adunare Nationala la 28 decembrie 1967, cu unanimitatea voturilor celor 444 deputaţi prezenţi la şedinţa. EXPUNERE DE MOTIVE la Legea nr. 28/1967 privind mãrcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu Protecţia marcilor de fabrica şi de comerţ a fost reglementatã prin Legea asupra marcilor de fabrica şi de comerţ şi Regulamentul pentru aplicarea acestei legi, ambele din 1879. Legislaţia marcilor din anul 1879 nu mai corespundea condiţiilor social-economice din Republica Socialistã România, iar principiile care stau la baza acestei legislaţii au fost pãrãsite de legislatiile moderne, de exemplu din Franta, Republica Federala a Germaniei, Republica Socialistã Federativã Iugoslavia, S.U.A. şi U.R.S.S. Principalele neajunsuri ale acestei legislaţii cu privire la mãrci erau urmãtoarele: Protecţia marcilor se acorda fãrã nici un examen de forma şi fond, pe baza de simple cereri, care se înregistreazã la cele 140 de tribunale existente. Acest sistem are dezavantajul ca protecţia se acorda întreprinderilor socialiste fãrã nici o garanţie din partea statului, pe riscul şi rãspunderea lor. Din aceasta cauza, aceeaşi marca de fabrica sau de comerţ poate fi înregistratã de întreprinderi diferite pentru aceleaşi produse şi poate da naştere la confuzii între consumatori cu privire la provenienta produselor. Pe de alta parte, se pot inregistra, de cãtre strãini, mãrci care ar putea fi contrare orinduirii social-economice din Republica Socialistã România sau a cãror înregistrare este interzisã potrivit convenţiilor la care Republica Socialistã România este parte. Protecţia ce se acorda potrivit acestui sistem nu asigura în fapt nici o garanţie, deoarece înregistrarea poate fi anulatã oricind de cãtre tribunal, la cererea celor interesaţi. Legislaţia din 1879 privind mãrcile de fabrica şi de comerţ nu cuprindea dispoziţii adecvate actelor internaţionale la care România a aderat ulterior, necorespunzind integral Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale şi nici Aranjamentului de la Madrid privind înregistrarea internationala a marcilor de fabrica sau de comerţ, cu revizuirile lor ulterioare. Aceasta legislaţie nu cuprinde dispoziţii referitoare la tratamentul naţional al strãinilor, prioritatea conventionala şi de expoziţie, mãrcile de serviciu, mãrcile colective, şi nu stabileşte organul administraţiei de stat însãrcinat sa exercite drepturile şi sa aducã la îndeplinire obligaţiile ce revin statului roman în temeiul convenţiilor la care este parte. Ţinînd seama de directivele referitoare la ridicarea continua a calitãţii produselor, precum şi de necesitatea eliminãrii deficienţelor legislaţiei în vigoare, s-a adoptat alãturatã Lege privind mãrcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu. Legea defineste mãrcile ca fiind semne distinctive folosite în întreprinderi pentru a deosebi produsele, lucrãrile şi serviciile lor de cele identice sau similare ale altor întreprinderi şi pentru a stimula îmbunãtãţirea calitãţii produselor. Totodatã, legea precizeazã ca mãrcile pot fi constituite din anumite litere, cifre, reprezentari grafice, plane sau în relief, combinatii ale acestor elemente, una sau mai multe culori, forma produsului sau ambalajului acestuia, precum şi prezentarea sonora. Legea prevede trei categorii de mãrci: mãrci de fabrica, care se înregistreazã de întreprinderile producãtoare pentru produsele pe care le fabrica, mãrci de comerţ, care se înregistreazã de întreprinderile de comerţ pentru produsele pe care le desfac, precum şi mãrci de serviciu, care se înregistreazã de întreprinderile care executa lucrãri sau presteazã servicii; fiecare din aceste mãrci poate sa se prezinte în forma individualã sau colectivã. Mãrcile colective se înregistreazã de ministerele sau organizaţiile socialiste pentru întreprinderile din subordinea lor, ale cãror produse îndeplinesc condiţiile de calitate stabilite prin regulamente speciale. Folosirea marcilor de fabrica este obligatorie pentru produsele destinate consumului intern, consumatorii avînd astfel posibilitatea sa deosebeasca provenienta produselor identice sau similare, fabricate de întreprinderi diferite. De la aceasta obligaţie pot fi exceptate, pentru motive justificate, anumite produse care se vor stabili de cãtre ministerul în subordinea cãruia se afla întreprinderea producãtoare, de acord cu ministerul principal beneficiar şi Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii care se propune a fi depozitarul acestor mãrci în Republica Socialistã România. Folosirea marcilor de comerţ şi a marcilor de serviciu este facultativã şi este lãsatã la aprecierea întreprinderilor de comerţ şi a întreprinderilor care executa lucrãri şi presteazã servicii. Protecţia marcilor se asigura, potrivit sistemului din lege, prin înregistrarea obligatorie a cererilor la Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii. Protecţia se dobîndeşte însã numai dupã un examen prealabil al îndeplinirii condiţiilor de forma şi de fond, ce se efectueazã de cãtre aceeaşi direcţie generalã pe baza consultãrii colectiei de mãrci înregistrate naţional şi internaţional. Publicarea marcilor în publicaţia oficialã pentru mãrci, înainte de a se acorda protecţia solicitatã, cît şi dreptul celor interesaţi de a face contestaţie, completeazã sistemul de examinare. Tot în atribuţiile Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii urmeazã sa între verificarea marcilor ce se înregistreazã internaţional, care vor putea fi acceptate sau, dupã caz, li se va refuza protecţia pe teritoriul Republicii Socialiste România, dacã nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de lege, precum şi coordonarea, îndrumarea şi controlul problemelor privind mãrcile. Protecţia astfel acordatã conferã întreprinderilor titulare un drept de folosire exclusiva cu privire la marca pentru produsele, lucrãrile sau serviciile pentru care s-a fãcut înregistrarea, pe o durata de 10 ani şi poate fi reînnoitã la împlinirea acestui termen. Pentru a proteja în mod eficient drepturile întreprinderilor cu privire la mãrci, legea instituie calea de atac a contestaţiei impotriva hotãrîrilor Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii. Contestaţiile se rezolva de cãtre Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor privind mãrcile, organ cu caracter jurisdicţional, ce va funcţiona în cadrul Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii. Hotãrîrile acestei comisii vor putea fi atacate cu recurs la Tribunalul Capitalei Republicii Socialiste România. Înregistrarea marcilor şi reînnoirea înregistrãrii lor, precum şi celelalte acte sau servicii ce se efectueazã de cãtre Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii cu privire la mãrci, sînt supuse unor taxe a cãror lista urmeazã sa se stabileascã prin hotãrîrea Consiliului de Miniştri pentru aplicarea legii. Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, cu acordul Ministerului Finanţelor, poate acorda reduceri şi scutiri de taxe. Pentru a asigura o deplina concordanta cu Convenţia de la Paris şi Aranjamentul de la Madrid, la care Republica Socialistã România este parte, legea reglementeazã tratamentul naţional al strãinilor, mãrcile de serviciu şi mãrcile colective, precum şi condiţiile recunoaşterii prioritatilor convenţionale şi de expoziţie. ------------
Constatindu-se ca nu exista o practica unitarã în ceea ce priveşte reţinerea şi plata pensiilor de întreţinere de cãtre organizaţiile socialiste cãrora li s-au comunicat, în condiţiile art. 461 Cod de procedura civilã, titlurile executorii pe baza cãrora sînt obligate de a retine din drepturile bãneşti ale angajaţilor pensii de întreţinere, se dau urmãtoarele instrucţiuni: 1. Sumele ce trebuie sa se retina cu titlu de pensii de întreţinere se vor evidenţia lunar, şi anume la întocmirea statului de salarii pentru chenzina a doua, în creditul contului "creditori" prin debitul contului "muncitori (lucrãtori) şi funcţionari". Evidenta analitica a conturilor sintetice de mai sus se va tine conform instrucţiunilor în vigoare date de Ministerul Finanţelor. 2. Organizaţia socialistã terţ poprit este obligatã sa emita creditorului pensiei de întreţinere, prin mandat poştal, suma cuvenitã, potrivit reglementãrii privind decontãrile, înãuntrul termenului legal de plata a salariilor. Taxa de remitere prin posta şi costul mandatului poştal se suporta de debitori. În acest scop, organizaţia socialistã va retine o data cu pensia de întreţinere şi cheltuielile menţionate în alineatul precedent pe care le va evidenţia statul de plata a salariilor la coloana reţineri pentru pensii de întreţinere în conturile sus-menţionate. 3. Creditorul pensiei de întreţinere (titularul pensiei sau reprezentantul sau legal) poate ridica direct de la casieria organizaţiei socialiste suma ce i se cuvine, înãuntrul termenului legal de plata a salariilor, instiintind despre aceasta în scris pe terţul poprit. În cazul cînd creditorul nu se prezintã la casierie înãuntrul termenului în care casierul este autorizat sa pãstreze numerarul în casa, suma respectiva i se va remite prin mandat poştal, cheltuielile de expediere, fiind în acest caz în sarcina creditorului. 4. Dacã angajaţii debitori îşi schimba locul de munca ori se pensioneazã, organizaţia socialistã terţ poprit va comunica de îndatã tribunalului care a încuviinţat poprirea, precum şi creditorului plecarea din unitate a debitorului şi noul sau loc de munca (în cazul transferului acesta este întotdeauna cunoscut) ori faptul ca s-a pensionat, dupã caz. Cînd noul loc de munca nu este cunoscut, comunicarea prevãzutã la alineatul precedent se va face numai creditorului. În acest caz, dacã dupã plecarea din unitate debitorul realizeazã de la aceasta anumite venituri supuse popririi (premii, drepturi de inventator, inovator sau rationalizator, ajutor de boala etc.), organizaţia socialistã terţ poprit va continua sa facã retinerile şi sa le remitã creditorului. De asemenea, în "nota de lichidare" (prevãzutã în art. 3 lit. c. şi art. 7 din Indreptarul pentru întocmirea regulamentelor-tip de ordine interioarã din 28 septembrie 1953), care trebuie predatã debitorului, se va trece într-o rubrica distinctã poprirea pentru datorii de întreţinere, indicindu-se ordonanta de poprire şi tribunalul care a emis-o. 5. Unitatea la care se angajeazã debitorul va respecta cu stricteţe dispoziţiile din Indreptarul sus-menţionat, cerind angajatului sa prezinte nota de lichidare de la vechiul loc de munca. Dacã din aceasta nota va rezulta ca la vechiul loc de munca al debitorului a existat o poprire pentru pensie de întreţinere, unitatea va înştiinţa atît tribunalul care a înfiinţat poprirea, cît şi pe creditor de aflarea în serviciul ei a debitorului. Dacã pînã la acea data tribunalul a înfiinţat deja poprirea la noul loc de munca, unitatea este exoneratã de aceasta obligaţie. În caz de pensionare, prevederile alineatului precedent se aplica în mod corespunzãtor. 6. Neretinerea sumelor poprite se sancţioneazã cu amenda contravenţionalã de la 50 pînã la 150 de lei cînd angajatul este la prima contravenţie de aceasta natura, sau cu amenda de la 150 la 300 de lei în cazul cînd contravenţia este repetatã, potrivit prevederilor de la pct. I/8 şi pct. III al Instrucţiunilor pentru sancţionarea contravenientilor la dispoziţiile legale privind disciplina financiarã, aprobate prin H.C.M. nr. 34/1959 . 7. Tribunalul, cãruia i se va face comunicarea prevãzutã la pct. 4 sau cãruia creditorul îi va indica noul loc de munca al debitorului, este obligat sa înfiinţeze de îndatã, în condiţiile articolului 461 din Codul de procedura civilã, o noua poprire la unitatea la care debitorul a fost transferat sau angajat, dupã caz. --------
Constatindu-se ca nu exista o practica unitarã în ceea ce priveşte reţinerea şi plata pensiilor de întreţinere de cãtre organizaţiile socialiste cãrora li s-au comunicat, în condiţiile art. 461 Cod de procedura civilã, titlurile executorii pe baza cãrora sînt obligate de a retine din drepturile bãneşti ale angajaţilor pensii de întreţinere, se dau urmãtoarele instrucţiuni: 1. Sumele ce trebuie sa se retina cu titlu de pensii de întreţinere se vor evidenţia lunar, şi anume la întocmirea statului de salarii pentru chenzina a doua, în creditul contului "creditori" prin debitul contului "muncitori (lucrãtori) şi funcţionari". Evidenta analitica a conturilor sintetice de mai sus se va tine conform instrucţiunilor în vigoare date de Ministerul Finanţelor. 2. Organizaţia socialistã terţ poprit este obligatã sa emita creditorului pensiei de întreţinere, prin mandat poştal, suma cuvenitã, potrivit reglementãrii privind decontãrile, înãuntrul termenului legal de plata a salariilor. Taxa de remitere prin posta şi costul mandatului poştal se suporta de debitori. În acest scop, organizaţia socialistã va retine o data cu pensia de întreţinere şi cheltuielile menţionate în alineatul precedent pe care le va evidenţia statul de plata a salariilor la coloana reţineri pentru pensii de întreţinere în conturile sus-menţionate. 3. Creditorul pensiei de întreţinere (titularul pensiei sau reprezentantul sau legal) poate ridica direct de la casieria organizaţiei socialiste suma ce i se cuvine, înãuntrul termenului legal de plata a salariilor, instiintind despre aceasta în scris pe terţul poprit. În cazul cînd creditorul nu se prezintã la casierie înãuntrul termenului în care casierul este autorizat sa pãstreze numerarul în casa, suma respectiva i se va remite prin mandat poştal, cheltuielile de expediere, fiind în acest caz în sarcina creditorului. 4. Dacã angajaţii debitori îşi schimba locul de munca ori se pensioneazã, organizaţia socialistã terţ poprit va comunica de îndatã tribunalului care a încuviinţat poprirea, precum şi creditorului plecarea din unitate a debitorului şi noul sau loc de munca (în cazul transferului acesta este întotdeauna cunoscut) ori faptul ca s-a pensionat, dupã caz. Cînd noul loc de munca nu este cunoscut, comunicarea prevãzutã la alineatul precedent se va face numai creditorului. În acest caz, dacã dupã plecarea din unitate debitorul realizeazã de la aceasta anumite venituri supuse popririi (premii, drepturi de inventator, inovator sau rationalizator, ajutor de boala etc.), organizaţia socialistã terţ poprit va continua sa facã retinerile şi sa le remitã creditorului. De asemenea, în "nota de lichidare" (prevãzutã în art. 3 lit. c. şi art. 7 din Indreptarul pentru întocmirea regulamentelor-tip de ordine interioarã din 28 septembrie 1953), care trebuie predatã debitorului, se va trece într-o rubrica distinctã poprirea pentru datorii de întreţinere, indicindu-se ordonanta de poprire şi tribunalul care a emis-o. 5. Unitatea la care se angajeazã debitorul va respecta cu stricteţe dispoziţiile din Indreptarul sus-menţionat, cerind angajatului sa prezinte nota de lichidare de la vechiul loc de munca. Dacã din aceasta nota va rezulta ca la vechiul loc de munca al debitorului a existat o poprire pentru pensie de întreţinere, unitatea va înştiinţa atît tribunalul care a înfiinţat poprirea, cît şi pe creditor de aflarea în serviciul ei a debitorului. Dacã pînã la acea data tribunalul a înfiinţat deja poprirea la noul loc de munca, unitatea este exoneratã de aceasta obligaţie. În caz de pensionare, prevederile alineatului precedent se aplica în mod corespunzãtor. 6. Neretinerea sumelor poprite se sancţioneazã cu amenda contravenţionalã de la 50 pînã la 150 de lei cînd angajatul este la prima contravenţie de aceasta natura, sau cu amenda de la 150 la 300 de lei în cazul cînd contravenţia este repetatã, potrivit prevederilor de la pct. I/8 şi pct. III al Instrucţiunilor pentru sancţionarea contravenientilor la dispoziţiile legale privind disciplina financiarã, aprobate prin H.C.M. nr. 34/1959 . 7. Tribunalul, cãruia i se va face comunicarea prevãzutã la pct. 4 sau cãruia creditorul îi va indica noul loc de munca al debitorului, este obligat sa înfiinţeze de îndatã, în condiţiile articolului 461 din Codul de procedura civilã, o noua poprire la unitatea la care debitorul a fost transferat sau angajat, dupã caz. --------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: CAP. 1 Conferirea titlului de doctor SECŢIUNEA I Admiterea la doctorat ART. 1 Admiterea la doctorat se face anual, în cursul primului semestru al anului universitar. Admiterea la doctorat a candidaţilor care vor efectua stagiul de pregãtire ca bursieri se face pe baza unui examen, iar admiterea la doctorat a celorlalţi candidaţi se face pe baza unui colocviu. ART. 2 Examenul sau colocviul de admitere se susţine în fata unei comisii numite de Ministerul Învãţãmîntului, la propunerea rectorului instituţiei de învãţãmînt superior sau directorului institutului de cercetare al Academiei Republicii Socialiste România. Propunerea facuta de directorul institutului de cercetare se aproba, în prealabil, de secţia de specialitate a Academiei Republicii Socialiste România. ART. 3 La examenul sau la colocviul de admitere se pot prezenta persoanele care au absolvit instituţii de învãţãmînt şi poseda diploma de examen de stat sau diploma echivalenta în specialitatea la care s-au înscris, sau într-o specialitate inrudita din aceeaşi ramura de ştiinţa. Pentru admiterea la doctorat, candidatul va prezenta pãrerea scrisã a conducerii organizaţiei socialiste în care îşi are locul de munca. Pentru candidaţii care se prezintã la admitere la doctorat în anul universitar urmãtor absolvirii instituţiilor de învãţãmînt superior, pãrerea va fi exprimatã de conducerea facultãţii absolvite. ART. 4 La examenul sau la colocviul de admitere pentru doctoratul în specialitatile economie politica, materialism dialectic şi materialism istoric, socialism ştiinţific, pot candida, cu aprobarea Ministerului Învãţãmîntului, şi absolvenţii cu examen de stat din alte specialitãţi, dacã fac dovada ca au activat cel puţin 3 ani în specialitatea pentru care candideazã şi au lucrãri ştiinţifice în aceasta specialitate. ART. 5 Candidaţii care doresc sa efectueze stagiul de pregãtire ca bursieri sînt admişi la doctorat în limita locurilor stabilite şi în ordinea mediilor obţinute la examen pe baza verificãrii pregãtirii de specialitate şi a gradului de informare asupra literaturii de specialitate romana şi strãinã. Media minima de admitere este 7. Ceilalţi candidaţi sînt admişi la doctorat în ordinea în care au fost apreciati la colocviu în ce priveşte nivelul de cunoaştere a domeniului specialitatii şi cel de informare asupra literaturii de specialitate romana şi strãinã. ART. 6 Numãrul burselor pentru doctorat se aproba anual, pe ramuri de ştiinţa, de Consiliul de Miniştri, o data cu planurile de şcolarizare pentru învãţãmîntul superior. Repartizarea burselor pe specialitãţi se face de Ministerul Învãţãmîntului în colaborare cu Academia Republicii Socialiste România şi cu acordul Consiliului Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice şi al Comitetului de Stat al Planificarii; stabilirea pe instituţii de învãţãmînt superior şi institute de cercetare ale Academiei Republicii Socialiste România se face de Ministerul Învãţãmîntului în colaborare cu Academia Republicii Socialiste România. Numãrul de locuri pentru doctoranzi nebursieri este determinat de locurile libere la fiecare conducãtor ştiinţific. Un conducãtor ştiinţific nu poate indruma, în acelaşi timp, mai mult de 10 doctoranzi. ART. 7 Candidaţii care se prezintã la examenul sau la colocviul de admitere la doctorat beneficiazã de un concediu fãrã plata de 15 zile calendaristice. SECŢIUNEA A II-a Pregãtirea doctoranzilor ART. 8 Stagiul de pregãtire a doctoranzilor se organizeazã de Ministerul Învãţãmîntului în colaborare cu Academia Republicii Socialiste România, în instituţii de învãţãmînt superior şi în institute de cercetare ale Academiei. ART. 9 Durata stagiului de pregãtire la doctorat este de cel mult 4 ani; pentru doctoranzii bursieri stagiul de pregãtire este de cel mult 3 ani. ART. 10 În timpul stagiului de pregãtire doctoranzii bursieri beneficiazã de toate drepturile recunoscute angajaţilor. Ei primesc în loc de salariu o bursa lunarã echivalenta cu salariul de preparator în învãţãmîntul superior, dacã au o vechime în producţie pînã la 3 ani, sau de asistent, dacã au o vechime în producţie de peste 3 ani. La calcularea cuantumului bursei echivalente cu salariul de asistent, timpul servit în producţie va fi considerat stagiu de activitate în învãţãmîntul superior. În aceasta perioada doctoranzii nu pot ocupa, ca angajaţi, o funcţie remuneratã. Sumele necesare pentru plata burselor se vor aloca unitãţii la care se efectueazã stagiul, dintr-un fond prevãzut în bugetul Ministerului Învãţãmîntului. ART. 11 Pe durata stagiului de pregãtire doctoranzii bursieri sînt consideraţi în concediu fãrã plata de la posturile pe care le ocupau la data admiterii lor la doctorat. Stagiul se considera vechime în funcţiile din care provin aceşti doctoranzi. ART. 12 Pregãtirea doctoranzilor se face sub îndrumarea conducãtorilor ştiinţifici de specialitate numiţi de Ministerul Învãţãmîntului dintre cei mai valorosi membri ai corpului didactic din învãţãmîntul superior şi, cu avizul Prezidiului Academiei Republicii Socialiste România, dintre alţi oameni de ştiinţa cu mare prestigiu din institutele de cercetare ale Academiei Republicii Socialiste România. Conducãtorilor ştiinţifici li se reduc pînã la maximum 40% obligaţiile didactice şi ştiinţifice, în raport cu numãrul doctoranzilor pe care îi indruma. Reducerea se aproba de Ministerul Învãţãmîntului sau de Prezidiului Academiei Republicii Socialiste România, la propunerea instituţiei de învãţãmînt superior sau a institutului de cercetare. Ministerul Învãţãmîntului, în colaborare cu Academia Republicii Socialiste România şi cu avizul Comitetului de Stat pentru Problemele Organizãrii Muncii şi Producţiei şi ale Salarizarii, va elabora norme cu privire la reducerea obligaţiilor didactice şi ştiinţifice. ART. 13 În termen de cel mult 2 luni de la începerea stagiului de pregãtire, doctorantul împreunã cu conducãtorul ştiinţific stabilesc tema şi planul tezei de doctorat, precum şi planul individual al activitãţii de pregãtire. Intreaga activitate din perioada stagiului va fi consacratã realizãrii unei temeinice pregatiri de specialitate, în vederea elaborãrii tezei de doctorat la un înalt nivel ştiinţific. Planul individual cuprinde: organizarea studiului de documentare şi de aprofundare în disciplina de specialitate şi în disciplinele înrudite, desfãşurarea lucrãrilor de cercetare ştiinţificã asupra tezei de doctorat, prezentarea de referate asupra activitãţii şi rezultatelor cercetãrilor efectuate, publicarea de studii privind tema tezei de doctorat. Tema şi planul tezei de doctorat şi planul individual al activitãţii de pregãtire a doctorandului se aproba de consiliul ştiinţific al facultãţii sau al institutului de cercetare al Academiei Republicii Socialiste România. ART. 14 În timpul stagiului de pregãtire doctoranzii sînt obligaţi sa promoveze doua pînã la patru examene, prin care se verifica temeinic orientarea pregãtirii în specialitate, nivelul de documentare, capacitatea de interpretare teoreticã şi rezolvarea unor probleme legate de tema tezei de doctorat. Se va susţine cîte un examen la disciplina fundamentalã din specialitatea doctorandului şi la disciplina strins legatã de tema tezei de doctorat. În funcţie de specialitatea doctorandului, se vor putea programa examene şi la una sau doua discipline înrudite. Nota minima de promovare a fiecãrui examen este 7. Numãrul şi tematica examenelor pentru fiecare doctorand se stabilesc de consiliul ştiinţific al facultãţii sau al institutului de cercetare al Academiei Republicii Socialiste România, la propunerea conducatorului ştiinţific, în funcţie de specialitate şi de tema tezei de doctorat. ART. 15 Doctoranzii bursieri vor susţine examenele într-un interval de cel mult un an şi jumãtate, iar ceilalţi doctoranzi, într-un interval de cel mult 2 ani de la data admiterii la doctorat. Doctorandul care nu promoveazã examenele în termenele stabilite pierde dreptul de a continua doctoratul. Dispoziţia se da de rectorul instituţiei de învãţãmînt superior sau de directorul institutului de cercetare al Academiei Republicii Socialiste România. Pentru cauze bine justificate, Ministerul Învãţãmîntului sau Academia Republicii Socialiste România poate aproba, în cadrul stagiului de pregãtire, o prelungire de cel mult 6 luni a termenului pentru susţinerea examenelor. ART. 16 Evidenta activitãţii doctoranzilor se tine de instituţiile de învãţãmînt superior sau de institutele de cercetare ale Academiei Republicii Socialiste România la care sînt admişi. Controlul îndeplinirii planului individual al activitãţii de pregãtire se face prin conducerea facultãţilor sau a institutelor de cercetare, în cadrul cãrora este organizatã pregãtirea doctoranzilor. Conducãtorul ştiinţific este obligat sa informeze semestrial consiliul ştiinţific asupra desfãşurãrii activitãţii de pregãtire a doctoranzilor, iar anual sa prezinte caracterizari care sa oglindeasca aptitudinile pentru cercetare ale doctoranzilor şi progresele realizate de aceştia. ART. 17 Doctoranzii au dreptul sa foloseascã utilajul, laboratoarele, bibliotecile instituţiilor de învãţãmînt superior sau ale institutelor de cercetare. ART. 18 Teza de doctorat poate fi prezentatã pentru sustinere numai dupã promovarea examenelor din timpul stagiului de pregãtire, pe baza referatului favorabil al conducatorului ştiinţific. În vederea sustinerii tezei, doctoranzii nebursieri beneficiazã o singura data, în afarã concediului de odihna, de un concediu fãrã plata de 30 zile calendaristice. De acest drept beneficiazã şi foştii aspiranti care prezintã spre sustinere teza de doctorat. SECŢIUNEA A III-a Susţinerea tezei de doctorat şi obţinerea titlului de doctor ART. 19 În vederea aprecierii şi sustinerii tezei de doctorat, Ministerul Învãţãmîntului numeşte o comisie de doctorat, la propunerea rectorului instituţiei de învãţãmînt superior sau a preşedintelui sectiei de specialitate a Academiei Republicii Socialiste România. Comisia de doctorat este alcãtuitã din preşedinte şi membri. Preşedintele comisiei este, dupã caz, decanul facultãţii ori directorul institutului de cercetare sau reprezentanţii acestora. Membrii comisiei sînt conducãtorul ştiinţific şi trei specialişti din domeniul corespunzãtor tezei, care au titluri ştiinţifice. Teza de doctorat va fi examinata de specialiştii din comisie, întocmind, fiecare în parte, aprecieri generale şi analitice, precum şi concluzii temeinic motivate asupra valorii şi admisibilitãţii tezei la sustinere pentru conferirea titlului de doctorand. Dacã doi dintre specialiştii din comisie nu sînt de acord cu recomandarea pentru susţinerea tezei de doctorat, aceasta se respinge. Dacã unul dintre specialiştii din comisie nu este de acord cu recomandarea pentru susţinerea tezei de doctorat, Ministerul Învãţãmîntului numeşte, dupã aceeaşi procedura, încã doi specialişti, ca membri ai comisiei. În acest caz, teza poate fi admisã pentru sustinere numai dacã patru din cei cinci specialişti din comisie recomanda admiterea ei. ART. 20 Teza de doctorat se susţine în şedinţa publica în fata comisiei de doctorat, la facultatea sau institutul de cercetare al Academiei Republicii Socialiste România unde doctorandul a efectuat stagiul de pregãtire. În cazul cînd pregãtirea doctoranzilor s-a fãcut într-o facultate a unei instituţii de învãţãmînt superior sau într-un institut de cercetare al Academiei Republicii Socialiste România care nu are drept de a conferi titlul de doctor, comisia va funcţiona la o facultate, respectiv institut de cercetare, de acelaşi profil sau cu profil inrudit, desemnatã de Ministerul Învãţãmîntului dintre cele care aparţin instituţiilor cu drept de a conferi acest titlu. ART. 21 În şedinţa publica comisia dezbate teza de doctorat, dupã care se pronunţa şi asupra valorii ştiinţifice a tezei de doctorat, ca şi asupra importantei practice a rezultatelor obţinute. Dupã încheierea dezbaterilor cu privire la teza de doctorat, comisia, în urma deliberãrii, hotãrãşte prin vot deschis asupra conferirii titlului de doctor. Hotãrîrea de conferire a titlului de doctor se poate lua cel puţin cu patru voturi, cînd comisia este formatã din cinci membri, sau cel puţin şase voturi, cînd comisia este formatã din şapte membri. Rectorul instituţiei de învãţãmînt superior sau preşedintele sectiei de specialitate a Academiei Republicii Socialiste România verifica îndeplinirea cerinţelor legale referitoare la obligaţiile doctorandului în cadrul stagiului de pregãtire şi la susţinerea tezei de doctorat. ART. 22 Ministerul Învãţãmîntului în colaborare cu Academia Republicii Socialiste România exercita conducerea generalã ştiinţificã şi metodica a pregãtirii doctoranzilor. CAP. 2 Conferirea titlului de doctor-docent în ştiinţe ART. 23 Titlul de doctor-docent în ştiinţe se conferã persoanelor care au titlul de doctor şi care fac dovada, pe baza unui memoriu de activitate, ca au desfãşurat o activitate ştiinţificã îndelungatã şi au efectuat lucrãri de mare valoare, reprezentind contribuţii de seama la progresul ştiinţei, tehnicii sau culturii. Persoanele care considera ca îndeplinesc condiţiile cerute pentru titlul de doctor-docent în ştiinţe adreseazã o cerere în acest sens rectorului instituţiei de învãţãmînt superior cu drept de a conferi acest titlu în ramura de ştiinţa din care face parte activitatea solicitantului, însoţitã de un memoriu de activitate ştiinţificã. Rectorul înainteazã cererea Ministerului Învãţãmîntului în termen de 30 de zile, împreunã cu propuneri pentru numirea unei comisii de doctorat din care fac parte 5-7 membri dintre specialiştii din domeniul respectiv, cu un deosebit prestigiu ştiinţific, din instituţiile de învãţãmînt superior, din institutele de cercetãri sau din producţie, care au, pe cît posibil, titlul de doctor-docent în ştiinţe. Comisia de doctorat se numeşte de Ministerul Învãţãmîntului. Unul din membrii comisiei desemnat de acest minister îndeplineşte calitatea de preşedinte. Memoriul de activitate ştiinţificã se susţine în şedinţa publica, în fata comisiei de doctorat, de cãtre persoana care a solicitat sa i se acorde titlul de doctor-docent în ştiinţe, la facultatea de profil din instituţia de învãţãmînt superior la care a adresat cererea. În şedinţa publica comisia de doctorat dezbate activitatea ştiinţificã a persoanei care a solicitat acordarea titlului de doctor-docent în ştiinţe, întocmind concluzii temeinic motivate, prin care se pronunţa asupra valorii acestei activitãţi şi asupra contribuţiei aduse de persoana respectiva la progresul ştiinţei, tehnicii sau culturii. Dupã încheierea dezbaterilor cu privire la activitatea ştiinţificã, comisia, în urma deliberãrii, hotãrãşte prin vot deschis asupra acordãrii titlului de doctor-docent în ştiinţe. Hotãrîrea de acordare a titlului de doctor-docent în ştiinţe se poate lua numai cu unanimitatea voturilor membrilor comisiei. Hotãrîrea comisiei de doctorat pentru acordarea titlului de doctor-docent în ştiinţe se supune spre aprobare consiliului ştiinţific de facultate, care decide prin vot deschis, cu majoritatea de cel puţin jumãtate plus unu voturi din numãrul membrilor sãi, dupã care rectorul instituţiei de învãţãmînt superior verifica îndeplinirea cerinţelor legale privitoare la acordarea acestui titlu. CAP. 3 Conferirea titlului de doctor honoris causa ART. 24 Instituţiile de învãţãmînt superior care au dreptul de a conferi titlul de doctor-docent în ştiinţe pot conferi şi titlul de doctor honoris causa unor cetãţeni romani sau strãini care s-au distins prin realizari deosebit de importante în domeniul ştiinţei, tehnicii, culturii, prin servicii de mare însemnãtate aduse patriei noastre şi umanitãţii. ART. 25 Titlul de doctor honoris causa se conferã pe baza hotãrîrii consiliului ştiinţific al instituţiei de învãţãmînt superior. CAP. 4 Dispoziţii finale ART. 26 Titlurile ştiinţifice se supun spre confirmare Comisiei superioare de diplome. Diploma de doctor se conferã de rectorul instituţiei de învãţãmînt superior sau de preşedintele sectiei de specialitate a Academiei Republicii Socialiste România. Diplomele de doctor-docent în ştiinţe şi de doctor honoris causa se conferã de rectorul instituţiei de învãţãmînt superior. ART. 27 În cazul persoanelor care la data publicãrii <>Decretului nr. 1058/1967 au obţinut, în urma sustinerii în fata consiliului ştiinţific al facultãţii sau al institutului de cercetare, hotãrîri favorabile de conferire a titlului de doctor, se vor efectua lucrãrile de verificare în conformitate cu prevederile art. 21 alineatul ultim din prezenta hotãrîre. ART. 28 Instituţiile de învãţãmînt superior şi instituţiile de cercetare ale Academiei Republicii Socialiste România care pot conferi titlul de doctor sînt cele prevãzute în anexa I. Ramurile de ştiinţa în care se poate conferi titlul de doctor şi denumirea titlului corespunzãtor sînt cele prevãzute în anexa II. Instituţiile de învãţãmînt superior care pot conferi titlurile de doctor-docent în ştiinţe şi doctor honoris causa sînt cele prevãzute în anexa III. ART. 29 Cheltuielile de elaborare şi sustinere a tezei de doctorat şi anume: lucrãrile experimentale de laborator, cercetãrile de teren, multiplicarea tezelor şi rezumatelor acestora, deplasarea specialiştilor din comisia de doctorat, publicarea anunţurilor, sînt în sarcina instituţiei la care are loc susţinerea tezei. ART. 30 Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1558/1965 pentru aplicarea Decretului nr. 880/1965 privind titlurile ştiinţifice în Republica Socialistã România, publicatã în Buletinul Oficial, partea I, nr. 13, din 18 noiembrie 1965, se abroga. Preşedintele Consiliul de Miniştri ION GHEORGHE MAURER ANEXA 1 Instituţiile de învãţãmînt superior şi unitãţile de cercetare ale Academiei Republicii Socialiste România care pot conferi titlul de doctor A. Instituţii de învãţãmînt superior 1. Universitatea din Bucureşti 2. Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi 3. Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj 4. Universitatea din Timişoara 5. Universitatea din Craiova 6. Institutul politehnic "Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Bucureşti 7. Institutul politehnic din Iaşi 8. Institutul politehnic din Timişoara 9. Institutul politehnic din Cluj 10. Institutul politehnic din Braşov 11. Institutul politehnic din Galaţi 12. Institutul de construcţii din Bucureşti 13. Institutul de petrol, gaze şi geologie din Bucureşti 14. Institutul de mine din Petrosani 15. Institutul de arhitectura "Ion Mincu" din Bucureşti 16. Institutul agronomic "Nicolae Balcescu" din Bucureşti 17. Institutul agronomic din Cluj 18. Institutul agronomic "Ion Ionescu de la Brad" din Iaşi 19. Institutul agronomic din Timişoara 20. Institutul de medicina şi farmacie din Bucureşti 21. Institutul de medicina şi farmacie din Iaşi 22. Institutul de medicina şi farmacie din Cluj 23. Institutul de medicina şi farmacie din Tirgu Mures 24. Institutul de medicina din Timişoara 25. Academia de studii economice din Bucureşti 26. Academia de ştiinţe social-politice "Ştefan Gheorghiu" din Bucureşti 27. Institutul de studii istorice şi social-politice din Bucureşti B. Unitãţi de cercetare ale Academiei Republicii Socialiste 1. Institutul de matematica din Bucureşti 2. Institutul de calcul din Cluj 3. Institutul de matematica din Iaşi 4. Institutul de fizica din Bucureşti 5. Institutul de fizica atomica 6. Institutul de chimie din Cluj 7. Institutul de chimie macromoleculara "Petru Poni" din Iaşi 8. Institutul de biochimie din Bucureşti 9. Institutul de biologie "Traian Savulescu" din Bucureşti 10. Institutul de geologie-geografie din Bucureşti 11. Institutul de filozofie din Bucureşti 12. Institutul de psihologie din Bucureşti 13. Institutul de lingvistica din Bucureşti 14. Institutul de lingvistica şi istorie literarã din Cluj 15. Institutul de etnografie şi folclor din Bucureşti 16. Institutul de istorie şi teorie literarã "George Calinescu" din Bucureşti 17. Institutul de istoria artei din Bucureşti 18. Institutul de istorie "Nicolae Iorga" din Bucureşti 19. Institutul de arheologie din Bucureşti 20. Institutul de istorie şi arheologie din Cluj 21. Institutul de cercetãri juridice din Bucureşti 22. Institutul de fiziologie normalã şi patologica "D. Danielopolu" din Bucureşti 23. Institutul de inframicrobiologie din Bucureşti 24. Institutul de endocrinologie din Bucureşti 25. Institutul de cercetãri medicale din Cluj 26. Institutul de medicina interna din Bucureşti 27. Institutul de neurologie din Bucureşti 28. Institutul de biologie generalã şi aplicatã din Iaşi 29. Institutul de mecanicã fluidelor "Traian Vuia" din Bucureşti 30. Institutul de energetica din Bucureşti 31. Institutul de cercetãri economice din Bucureşti 32. Centrul de statistica matematica din Bucureşti 33. Centrul de chimie fizica din Bucureşti 34. Centrul de chimie organicã din Bucureşti 35. Centrul de cercetãri biologice din Cluj 36. Centrul de cercetãri biofizice din Bucureşti 37. Centrul de logica din Bucureşti 38. Centrul de cercetãri fonetice şi dialectale din Bucureşti ANEXA 2 Ramurile de ştiinţa în care se poate conferi titlul de doctor şi denumirea titlului ANEXA 3 Instituţiile de învãţãmînt superior care pot conferi titlul de doctor-docent în ştiinţe 1. Universitatea din Bucureşti 2. Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi 3. Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj 4. Institutul politehnic "Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Bucureşti 5. Institutul politehnic din Iaşi 6. Institutul politehnic din Timişoara 7. Institutul de construcţii din Bucureşti 8. Institutul de petrol, gaze şi geologie din Bucureşti 9. Institutul de arhitectura "Ion Mincu" din Bucureşti 10. Institutul agronomic "Nicolae Balcescu" din Bucureşti 11. Institutul agronomic "Ion Ionescu de la Brad" din Iaşi 12. Institutul de medicina şi farmacie din Bucureşti 13. Institutul de medicina şi farmacie din Iaşi 14. Institutul de medicina şi farmacie din Cluj 15. Institutul de medicina şi farmacie din Tirgu Mures 16. Academia de studii economice din Bucureşti 17. Academia de ştiinţe social-politice "Ştefan Gheorghiu" din Bucureşti. ---------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ARTICOL UNIC Articolele 21, 22, 24, 25, 26 şi 27 din <>Decretul nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plata strãine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, se modifica dupã cum urmeazã: 1. Articolul 21 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 21. - Persoanele cu domiciliul în Republica Socialistã România, care cãlãtoresc în strãinãtate, sînt obligate sa declare organelor vamale, atît la ieşirea din ţara cît şi la inapoiere, obiectele din metale preţioase sub orice forma, precum şi pietrele preţioase montate sau nemontate. Dupã intrarea în ţara, cãlãtorii arãtaţi la alineatul precedent au obligaţia de a se conformã dispoziţiilor articolului 9 în ceea ce priveşte mijloacele de plata strãine şi metale preţioase, supuse obligaţiei de predare, cedare sau declarare, termenele prevãzute în acel articol curgind de la data intrãrii în ţara". 2. Articolul 22 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 22. - La intrarea în ţara, cãlãtorii cu domiciliul în strãinãtate sînt obligaţi sa declare organelor vamale obiectele din metale preţioase, pietrele preţioase montate sau nemontate, monedele şi medaliile din aur. Dupã intrarea în ţara, cãlãtorii arãtaţi la alineatul precedent pot sa valorifice metalele preţioase, pietrele preţioase sub orice forma, precum şi mijloacele de plata strãine, numai la Banca Nationala a Republicii Socialiste România sau la organizaţiile socialiste autorizate de aceasta". 3. Articolul 24 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 24. - Valorile declarate conform prevederilor articolului 22 alin. 1, precum şi mijloacele de plata strãine introduse în ţara de cãlãtorii cu domiciliul în strãinãtate şi neutilizate vor putea fi scoase din ţara de cãtre aceştia, fãrã a fi necesarã vreo autorizare în acest scop". 4. Articolul 25 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 25. - Sumele în lei efectivi pe care le au asupra lor cãlãtorii la ieşirea din ţara sau la intrarea în ţara vor fi declarate organelor vamale. În afarã de cazurile prevãzute prin legi speciale, sumele în lei efectivi declarate la ieşirea din ţara vor fi depuse contra chitanţa: a) de cãlãtorii cu domiciliul în Republica Socialistã România, organelor vamale, cu dreptul de a fi folosite în ţara; b) de cãlãtorii cu domiciliul în strãinãtate, organelor vamale, care le vor depune Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România pe numele cãlãtorului". 5. Articolul 26 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 26. - Sumele în lei efectivi declarate, pe care le au asupra lor cãlãtorii la intrarea în ţara, se confisca de organele vamale, în afarã cazurilor prevãzute prin legi speciale. Sumele peste 500 lei efectivi, nedeclarate la intrarea în ţara sau la ieşirea din ţara, vor fi reţinute de organele vamale, care le vor preda în termen de 24 ore, împreunã cu actele încheiate, organelor de urmãrire penalã". 6. Articolul 27 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 27. - Nedeclararea sumelor pînã la 500 lei inclusiv, pe care le au asupra lor cãlãtorii la ieşirea din ţara sau la intrarea în ţara, constituie contravenţie vamalã şi se sancţioneazã cu o amenda egala cu suma nedeclarata. Sumele nedeclarate se confisca de organele vamale". Preşedintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA --------
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. ART. 1 (1) Angajaţii au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna plãtit, cu o durata de 15-24 zile lucrãtoare, în raport cu vechimea lor în munca, dupã cum urmeazã: ---------------------------------------------------- Vechimea în munca Durata concediului ---------------------------------------------------- - pînã la 5 ani 15 zile lucrãtoare - de la 5 la 8 ani 16 zile lucrãtoare - de la 8 la 11 ani 17 zile lucrãtoare - de la 11 la 14 ani 18 zile lucrãtoare - de la 14 la 17 ani 19 zile lucrãtoare - de la 17 la 20 ani 21 zile lucrãtoare - peste 20 ani 24 zile lucrãtoare ---------------------------------------------------- (2) Pentru ţinerii în virsta de pînã la 18 ani, durata concediului de odihna este de 18-24 zile lucrãtoare, diferenţiatã în raport cu virsta lor, dupã cum urmeazã: ------------------------------------------------------ Virsta Durata concediului ----------------------------------------------------- - pînã la 16 ani 24 zile lucrãtoare - de la 16 la 17 ani 21 zile lucrãtoare - de la 17 la 18 ani 18 zile lucrãtoare ----------------------------------------------------- (3) Vechimea în munca ce se ia în considerare pentru stabilirea duratei concediului prevãzut la alin. 1 este aceea pe care angajaţii o împlinesc în cursul anului calendaristic în care li se acorda concediul, oricare ar fi data la care îl vor primi. (4) La stabilirea duratei concediului tinerilor în virsta de pînã la 18 ani se ia în considerare virsta pe care ei au avut-o la 1 ianuarie al anului calendaristic respectiv. ART. 2 (1) În afarã concediului acordat în raport cu vechimea în munca, angajaţii care lucreazã în locuri cu condiţii deosebite de munca au dreptul şi la un concediu suplimentar cu o durata de 3-12 zile lucrãtoare. (2) Consiliul de Miniştri poate stabili, în anumite cazuri, concedii suplimentare cu o durata mai mare de 12 zile lucrãtoare pentru acele locuri de munca la care natura condiţiilor deosebite determina necesitatea unei durate mai mari de odihna. (3) Sînt condiţii deosebite de munca: a) condiţiile vãtãmãtoare de munca, determinate de acţiunea unor agenţi nocivi fizici, chimici sau biologici; b) condiţiile grele de munca, determinate de existenta unui microclimat care supune organismul unui efort mãrit de adaptare, precum şi cele care determina o suprasolicitare fizica sau neuropsihica; c) condiţiile periculoase de munca, caracterizate printr-un risc de accidentare sau imbolnavire. (4) Consiliul de Miniştri va stabili criteriile pe baza cãrora, la propunerea ministerelor şi celorlalte organe centrale, Ministerul Muncii, împreunã cu Ministerul Sãnãtãţii, de comun acord cu Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, vor determina locurile de munca cu condiţii deosebite, precum şi durata concediului suplimentar pentru fiecare din aceste locuri. ART. 3 (1) Angajaţii care îndeplinesc funcţii de conducere sau funcţii similare acestora au dreptul la un concediu suplimentar de 2 pînã la 5 zile lucrãtoare. (2) Funcţiile prevãzute la alin. 1 şi durata maxima a concediului suplimentar pentru fiecare din ele, diferenţiatã în raport cu rãspunderea, complexitatea şi importanta sarcinilor ce le revin, se stabilesc la propunerea ministerelor şi celorlalte organe centrale, de cãtre Ministerul Muncii de comun acord cu Comitetul de Stat pentru Probleme de Organizare şi Salarizare şi cu Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. ART. 4 Durata concediilor suplimentare se stabileşte, pentru fiecare angajat în parte, proporţional cu timpul lucrat în funcţia sau condiţiile arãtate la art. 2 şi 3, în perioada celor 12 luni premergãtoare acordãrii concediului. ART. 5 (1) Durata totalã a concediului anual de odihna rezultatã din însumarea concediilor prevãzute de art. 1, 2 şi 3 nu poate depãşi 30 de zile lucrãtoare. (2) Pentru locurile de munca la care se referã art. 2 alin. 2 Consiliul de Miniştri poate stabili o durata totalã a concediului anual de odihna mai mare de 30 de zile lucrãtoare. ART. 6 (1) Durata concediului anual de odihna pentru personalul didactic de toate gradele este egala cu durata legalã a vacantei şcolare sau universitare. (2) Personalul didactic beneficiazã de concediu cu durata integrala, dacã a funcţionat în tot cursul anului şcolar sau universitar. În cazul în care angajarea s-a fãcut dupã începerea anului şcolar sau universitar, durata concediului va fi proporţionalã cu timpul cuprins între data încheierii contractului de munca şi sfîrşitul acelui an. ART. 7 Angajaţii trimişi, pe baza unor contracte, sa execute lucrãri sau sa presteze servicii în alte tari, vor primi concediul de odihna stabilit prin contractul încheiat cu beneficiarul extern. Aceşti angajaţi vor beneficia de un concediu cel puţin egal ca durata cu cel care li s-ar cuveni potrivit prevederilor prezentei legi. ART. 8 (1) Angajaţii care au fost în incapacitate temporarã de munca întregul an calendaristic nu au dreptul la concediul de odihna pentru acel an. (2) În cazul în care perioada de incapacitate temporarã de munca a fost de 12 luni sau mai mare şi s-a intins pe 2 ani calendaristici consecutivi, angajaţii au dreptul la un singur concediu de odihna, acordat în anul reinceperii activitãţii, în mãsura în care nu a fost efectuat în anul în care s-a produs pierderea temporarã a capacitãţii lor în munca. ART. 9 (1) Pentru angajaţii care au beneficiat, în ultimele 12 luni premergãtoare acordãrii concediului de odihna, de concedii fãrã plata a cãror durata insumata depãşeşte 30 de zile, concediul de odihna va fi redus proporţional cu timpul care depãşeşte aceasta durata. La aceasta reducere se vor lua în considerare numai perioadele de cîte 30 zile. (2) Prevederile alin. 1 nu se aplica în cazul în care concediile fãrã plata au fost acordate datoritã reducerii temporare a activitãţii unitãţii. ART. 10 (1) Angajaţii care îndeplinesc, prin cumul, pe lîngã funcţia de baza, o alta funcţie, au dreptul la concediu de odihna plãtit numai de la funcţia de baza. (2) Unitatea la care angajaţii cumuleazã le va acorda, la cerere, un concediu fãrã plata pentru zilele ce constituie concediul lor de odihna la funcţia de baza. ART. 11 (1) Angajaţii care, dupã intrarea în vigoare a prezentei legi, înceteazã activitatea ca urmare a desfacerii contractului de munca în temeiul art. 19 sau art. 20 lit. e, f ori g din Codul muncii, vor primi în primii 2 ani dupã reincadrare concediul prevãzut la art. 1 redus la durata minima. În anii urmãtori celor în care li s-a aplicat aceasta reducere, concediul le va fi acordat corespunzãtor vechimii lor totale în munca. (2) Prevederile alin. 1 nu se aplica: a) angajaţilor care, dupã desfacerea contractului de munca în temeiul art. 19 din Codul muncii, pentru motivele arãtate la art. 133^1 alin. 1 lit. c din acelaşi cod, se reincadreaza în munca în termenul prevãzut în aceasta dispoziţie; b) angajaţilor pentru care, dupã desfacerea contractului de munca în temeiul art. 20 lit. g din Codul muncii, a intervenit achitarea, anularea urmãririi penale sau încetarea procesului penal ori a urmãririi penale; c) angajatelor care cresc unul sau mai mulţi copii pînã la virsta de 7 ani, dacã, dupã întreruperea activitãţii, s-au reincadrat în munca în termen de 90 de zile de la data cînd copiii au împlinit aceasta virsta. ART. 12 (1) Conducerea unitãţii are obligaţia sa ia toate mãsurile pentru ca angajaţii sa efectueze, în fiecare an calendaristic, concediile de odihna la care au dreptul. (2) Dreptul la concediu de odihna nu poate face obiectul unei tranzacţii, renunţãri sau limitãri. Orice asemenea act este nul de drept. (3) Programarea concediilor de odihna se va face la sfîrşitul anului, pentru anul urmãtor, de cãtre conducerea unitãţii, de acord cu organul sindical din unitate. Ordinea concediilor va fi stabilitã eşalonat în tot cursul anului, tinindu-se seama de interesele bunei desfasurari a activitãţii şi de interesele angajaţilor. (4) Concediul de odihna cuvenit cadrelor artistice şi de specialitate artisticã din instituţiile artistice de spectacole şi concerte va fi programat, de regula, în perioada dintre doua stagiuni. (5) Pentru cei noi angajaţi, precum şi pentru cei reincadrati a cãror vechime în munca este, potrivit prevederilor Codului Muncii, întreruptã, primul concediu va putea fi programat numai pentru perioada ulterioara implinirii unei vechimi neîntrerupte în munca de 11 luni. În cazul în care cele 11 luni sînt împlinite în anul calendaristic în care angajatul s-a încadrat sau reincadrat în munca, durata concediului va fi proporţionalã cu timpul cuprins între data încadrãrii sau reincadrarii şi sfîrşitul acelui an calendaristic; dacã cele unsprezece luni sînt împlinite în anul calendaristic urmãtor, primul concediu se va acorda în acel an, la durata sa adaugindu-se, pe lîngã concediul integral pe acel an, şi zilele de concediu corespunzãtoare timpului lucrat în anul anterior. ART. 13 (1) Ordinea efectuãrii concediilor de odihna, stabilitã conform art. 12, va fi modificatã şi concediul va fi reprogramat şi efectuat pînã la sfîrşitul anului calendaristic în curs, în urmãtoarele cazuri: a) cînd angajatul se afla în incapacitate temporarã de munca; b) cînd angajata cere concediu de odihna înaintea sau în continuarea concediului de maternitate; c) cînd angajatul este chemat sa îndeplineascã îndatoriri de stat sau obşteşti; d) cînd angajatul este chemat sa satisfacã obligaţii militare, altele decît serviciul militar în termen; e) cînd angajatul urmeazã sau trebuie sa urmeze un curs de pregãtire profesionalã sau politica; f) cînd angajatul are recomandare medicalã pentru a urma un tratament într-o staţiune balneoclimaterica, într-o anumitã perioada a anului. În acest caz, data trimiterii în concediu va fi cea indicatã în recomandarea medicalã; g) cînd, din motive bine întemeiate care au intervenit dupã programare, prezenta angajatului la munca este cerutã în interesul serviciului, în perioada ce i s-a stabilit pentru concediu, precum şi în cazul în care angajatul cere, pentru interese personale, schimbarea datei plecãrii în concediu şi interesele serviciului o permit. (2) Dacã în timpul cînd angajaţii sînt în concediu de odihna intervine vreuna din situaţiile prevãzute la alin. 1 lit. a, c, d şi e, concediul se întrerupe. Restul zilelor de concediu se va efectua dupã ce au încetat situaţiile respective, iar cînd aceasta nu este posibil, la data stabilitã printr-o noua programare. ART. 14 (1) Angajaţii vor putea fi rechemati din concediu prin dispoziţia scrisã a conducerii unitãţii data cu acordul organului sindical din unitate, numai pentru nevoi de serviciu neprevãzute şi urgente care fac prezenta angajatului în unitate strict necesarã. În asemenea cazuri concediul se întrerupe iar restul zilelor de concediu se reprogrameaza în condiţiile arãtate la art. 13 alin. 2. (2) În cazul rechemarii din concediu, angajaţii au dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport şi a cheltuielilor legate de efectuarea concediului în alta localitate, egale cu sumele cheltuite pentru prestaţii de care n-au mai putut beneficia din cauza rechemarii. ART. 15 (1) Concediul de odihna care nu a putut fi efectuat în cursul unui an calendaristic, pentru motivele prevãzute la art. 13 şi 14, va fi efectuat în cursul anului calendaristic urmãtor, împreunã sau separat de concediul cuvenit pe acel an. (2) Efectuarea într-un an calendaristic a concediilor de odihna cuvenite pe mai mult de 2 ani consecutivi este interzisã. (3) Concediile cuvenite tinerilor în virsta de pînã la 18 ani şi celor care lucreazã în locuri cu condiţii deosebite de munca nu vor putea fi aminate şi reprogramate în anul urmãtor pentru considerente legate de interesul serviciului sau al angajaţilor. ART. 16 Conducerea unitãţii este obligatã sa aducã la cunostinta fiecãrui angajat, cel mai tirziu cu 15 zile înainte, data la care urmeazã sa plece în concediu. ART. 17 (1) Pe perioada concediului de odihna angajaţii au dreptul la o indemnizaţie care se calculeazã pe baza salariului lor mediu zilnic pe ultimele 12 luni şi se plãteşte anticipat. (2) Salariul mediu zilnic se obţine prin împãrţirea sumei realizate, în perioada prevãzutã în alin. 1, din cistigurile cu caracter permanent, la numãrul lunilor luate în calcul şi apoi la 25,5, numãrul mediu al zilelor lucrãtoare din cursul unei luni. (3) În cazul în care, în cursul celor 12 luni luate în considerare, angajatul a fost în incapacitate temporarã de munca, în concediu fãrã plata mai mic de 30 de zile, în concediul fãrã plata prevãzut de art. 9 alin. 2, în concediu de studii, a fost concentrat sau nu a lucrat din cauza încetãrii activitãţii fãrã vina sa, perioadele respective se exclud atît ca timp cît şi ca sume din calculul indemnizaţiei de concediu. ART. 18 (1) Angajatul detaşat în alta localitate, cãruia i se acorda concediul de odihna în timpul detaşãrii, are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport dus şi întors din localitatea unde este detaşat în localitatea unde se afla, potrivit contractului, locul sau obişnuit de munca. (2) Concediul de odihna neacordat angajatului transferat, de cãtre unitatea de la care s-a efectuat transferarea, se va acorda acestuia de unitatea, la care a fost transferat. Indemnizaţia de concediu va fi suportatã de cãtre cele doua unitãţi proporţional cu timpul lucrat la fiecare dintre acestea în cursul anului calendaristic respectiv. ART. 19 (1) Compensarea în bani a concediului anual de odihna este permisã numai: a) în cazul în care contractul de munca al angajatului a încetat înainte ca el sa-şi fi efectuat concediul; b) în cazul scoaterii sale din producţie pentru o perioada mai mare de 12 luni; c) în cazul chemãrii angajatului pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, cu termen redus sau ca elev în şcolile militare de ofiţeri de rezerva. (2) În cazul decesului angajatului, compensaţia în bani se va acorda membrilor sãi de familie - soţ, copii, pãrinţi. (3) Calculul compensatiei bãneşti a concediului de odihna se face potrivit normelor prevãzute pentru calculul indemnizaţiei de concediu. La calculul compensatiei se ia în considerare concediul cuvenit în raport cu anii pentru care angajaţii n-au beneficiat de acest drept. (4) Neacordarea concediului de odihna atrage rãspunderea disciplinarã a conducerii unitãţii, precum şi rãspunderea ei materialã integrala pentru suma plãtitã angajatului drept despãgubire pentru concediul nefolosit şi al carei cuantum se stabileşte potrivit prevederilor alin. 3. (5) În cazul în care, dupã ce angajatul a efectuat concediul de odihna, contractul sau de munca a încetat din motivele prevãzute la art. 11, cu excepţia celor arãtate la alin. 2 al aceluiaşi articol, acesta este obligat sa restituie unitãţii partea din indemnizaţia de concediu corespunzãtoare perioadei nelucrate din anul pentru care i s-a acordat acel concediu. ART. 20 Angajaţii cu contracte de munca pe durata determinata vor primi concediul de odihna numai dupã împlinirea unei vechimi neîntrerupte de 11 luni în aceeaşi unitate. ART. 21 Vechimea în munca ce se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihna prevãzut de art. 1 se stabileşte potrivit <>art. 40 din Legea nr. 27 din 28 decembrie 1966 privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi pensia suplimentarã.*) -------------------- *) Textul <>art. 40 din Legea nr. 27/1966 are urmãtorul cuprins: "Art. 40 - (1) Vechimea în munca se considera perioada cît o persoana a activat în calitate de angajat, indiferent de felul contractului de munca şi de modul de remunerare a muncii, situaţiile prevãzute în codul muncii ca fiind vechime sau vechime neîntreruptã în munca, perioadele de prizonierat, de persecutie rasialã sau alte perioade stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri în care o persoana a desfãşurat o activitate sau, datoritã unor cauze ce nu le putea inlatura, a fost împiedicatã de a o desfasura. (2) Pentru angajaţii care presteazã munca mai puţin de o norma intreaga, vechimea în munca se ia în considerare proporţional cu norma intreaga. (3) Timpul cît angajatele care, potrivit legii, au fost încadrate în funcţii cu jumãtate de norma, pentru a creste copii pînã la virsta de 7 ani, se considera la vechimea în munca timp lucrat cu norma intreaga. (4) Pentru cei care lucreazã mai mult de o norma, se considera vechime în munca timpul corespunzãtor unei norme întregi". ART. 22 (1) Prevederile prezentei legi intra în vigoare de la 1 ianuarie 1968. (2) Pe aceeaşi data se abroga: art. 63-65 inclusiv şi <>art. 74 din Codul muncii; Decretul nr. 261 din 15 iunie 1957 pentru reglementarea concediilor anuale de odihna în învãţãmîntul de cultura generalã, profesional şi tehnic; <>art. 8 din Decretul nr. 416 din 20 octombrie 1953 privind stabilirea drepturilor personalului navigant profesionist din aeronautica civilã; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 186 din 16 martie 1951 privind acordarea concediilor de odihna; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 760 din 27 iulie 1962 pentru modificarea unor prevederi ale Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 186/1951 privind acordarea concediilor de odihna; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1586 din 26 august 1952 privind acordarea concediilor de odihna unor categorii de artişti; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1523 din 26 decembrie 1951 privind unele mãsuri derogatorii de la dispoziţiile <>art. 1 al Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 186/1951 pentru acordarea concediilor de odihna; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2070 din 22 iunie 1953 privind concediile de odihna ale angajaţilor din sectorul agricol; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 235 din 17 februarie 1954 pentru extinderea prevederilor Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 1523 din 26 decembrie 1951 salariaţilor unor întreprinderi de construcţii din cadrul Ministerului Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini; Dispoziţia Consiliului de Miniştri nr. 170 din 9 decembrie 1959 privind extinderea Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 1523/1951 şi asupra salariaţilor Întreprinderii de prospecţiuni şi laboratoare "Prospecţiuni" de sub tutela Comitetului Geologic; <>art. 27 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1842 din 16 septembrie 1952 privind recrutarea şi repartizarea organizatã a forţelor de munca necalificate; <>art. 5 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 79 din 8 martie 1963 privind drepturile ce se acorda în ţara personalului de specialitate trimis în strãinãtate pentru executarea de lucrãri sau prestarea de servici; dispoziţiile din <>Decretul nr. 112 din 22 martie 1965 referitoare la durata concediului suplimentar pentru angajaţii trimişi în tari cu clima greu de suportat, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi. Aceasta lege a fost votatã de Marea Adunare Nationala la 27 decembrie 1967, cu unanimitatea voturilor celor 444 deputaţi prezenţi la şedinţa. -----------
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. ART. 1 Se amnistiaza: a) infracţiunile pentru care Codul penal sau legi speciale prevãd o pedeapsa privativã de libertate pînã la 3 ani inclusiv sau pedeapsa amenzii corecţionale; b) infracţiunile de trecere frauduloasã a frontierei; c) infracţiunile prevãzute de Codul penal sau de legi speciale, sãvîrşite de cetãţenii sau foştii cetãţeni romani care, la data adoptãrii prezentei legi, sînt stabiliţi în strãinãtate. ART. 2 Se gratiaza: a) cei condamnaţi la pedepse privative de libertate pînã la 5 ani inclusiv sau la amenda corecţionalã; b) cei care au împlinit virsta de 60 ani, femeile gravide sau cu copii pînã la 5 ani şi minorii, condamnaţi la pedepse pînã la 10 ani inclusiv; c) cei condamnaţi pentru infracţiuni neintentionate. ART. 3 Se reduc: a) cu 1/2 pedepsele între 5 şi 8 ani inclusiv; b) cu 1/3 pedepsele între 8 şi 12 ani inclusiv; c) cu 2/3 pedepsele mai mari de 10 ani la care au fost condamnaţi cei prevãzuţi în art. 2 lit b; d) cu 1/4 pedepsele aplicate celor condamnaţi pentru infracţiuni contra securitãţii statului. ART. 4 Se comuta pedepsele celor condamnaţi la munca silnica pe viata în 25 ani munca silnica. ART. 5 Sancţiunile cu închisoare sau amenda pentru contravenţiile sãvîrşite pînã la data adoptãrii prezentei legi, în mãsura în care n-au fost executate, nu se mai executa. ART. 6 În cauzele aflate în curs de urmãrire penalã sau de judecata la data adoptãrii prezentei legi privind infracţiunile care nu sînt amnistiate potrivit art. 1, procesul penal va continua, iar dupã pronunţarea pedepsei se va face aplicarea, dupã caz, a dispoziţiilor din art. 2 şi 3, tinindu-se seama de excepţiile prevãzute în art. 8 şi 9. ART. 7 Dispoziţiile prezentei legi se aplica şi pedepselor reduse ca efect al unor gratieri anterioare. ART. 8 Sînt exceptate de la prevederile art. 1 lit. a şi c, infracţiunile prin care s-a adus o paguba avutului obştesc şi ultrajul cu violenta, iar de la prevederile art. 1 lit. c, şi infracţiunile de omor intentionat, precum şi infracţiunile contra pãcii şi umanitãţii. Nu beneficiazã de prevederile art. 2 şi 3 cei care au savirsit omor intentionat, omor fãrã voie a doua sau mai multe persoane, infracţiuni intenţionate în dãuna avutului obştesc prin care s-a produs o paguba mai mare de 3.000 lei, infracţiuni neintentionate prin care s-au produs pagube avutului obştesc mai mari de 50.000 lei, viol, luare de mitã şi tilharie. ART. 9 Recidivistii şi cei care nu au început executarea pedepsei deoarece s-au sustras de la aceasta nu beneficiazã de amnistie, graţiere sau reducere de pedeapsa. ART. 10 Prin sãvîrşirea infracţiunii, în sensul prezentei legi, se înţelege comiterea, pînã la data adoptãrii acesteia, a oricãreia dintre faptele pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumatã sau ca tentativa, precum şi participarea la sãvîrşirea acestora ca autor, instigator sau complice. ART. 11 Amnistia prevãzutã în art. 1 are efecte asupra confiscãrii averii celui condamnat numai în mãsuri în care aceasta pedeapsa nu a fost executatã. Aceasta lege a fost votatã de Marea Adunare Nationala la 27 decembrie 1967, intrunind din cele 443 voturi exprimate 442 voturi pentru şi 1 vot impotriva. Preşedintele Marii Adunãri Naţionale, ŞTEFAN VOITEC ----------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ART. 1 Ministerul Comerţului Interior va stabili potrivit normelor legale noi reguli generale de comerţ, precum şi contravenţiile la aceste reguli, care vor intra în vigoare pe data de 1 august 1967. ART. 2 Contravenţiile la regulile generale de comerţ se constata şi sancţiunea se aplica de cãtre inspectorii comerciali de stat. ART. 3 Pe data de 1 august 1967 se abroga Instrucţiunile pentru stabilirea unor reguli generale de comerţ şi pentru sancţionarea contravenţiilor la aceste reguli, aprobate prin Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 1649 din 13 decembrie 1958 . Preşedintele Consiliului de Miniştri ILIE VERDET -----------
ART. 1 Angajaţii rãspunzãtori de aprovizionarea unitãţilor comerciale vor asigura la desfacere sortimentul de mãrfuri stabilit pentru fiecare unitate, existent în depozitele de unde se aprovizioneaza. Şefii de unitãţi comerciale vor inainta din timp comenzi scrise, pe articole, sortimente, modele, desene, culori, dimensiuni, gramaje, astfel încît sa se asigure continuitatea aprovizionarii unitãţilor cu întregul sortiment existent în depozite. Angajaţii rãspunzãtori de livrarea mãrfurilor cãtre unitãţile comerciale vor asigura executarea prompta a comenzilor fãrã a favoriza unele unitãţi în detrimentul altora, iar în cazurile în care întreprinderea furnizoare are şi unitãţi proprii de desfacere, nu le vor aproviziona pe acestea decît în aceeaşi mãsura în care sînt îndeplinite obligaţiile de livrare cãtre unitãţile din sistemul altor ministere sau organe centrale. Mãrfurile se vor livra din depozite în ordinea datei de fabricaţie sau, dacã nu cuprind o asemenea indicaţie, a intrãrilor. ART. 2 Delegaţii la recepţie, precum şi comisiile de primire vor verifica mãrfurile şi ambalajele de transport conform standardelor, normelor interne, caietelor de sarcini sau retetelor produselor respective, fiind interzisã primirea acelora care nu corespund prescripţiilor tehnice de calitate. Se interzice sefilor de unitãţi şi de raioane din reţeaua cu amãnuntul luarea în primire a mãrfurilor alterate, degradate, deformate, cu vicii de execuţie vizibile, cu termenul de garanţie la limita sau depãşit. ART. 3 Vinzatorii vor controla calitatea mãrfurilor atît la introducerea lor în sala de vînzare, cît şi în momentul servirii consumatorilor şi nu vor vinde mãrfurile pe care le vor constata alterate, degradate sau deformate, urmînd ca valorificarea acestora sa se facã potrivit dispoziţiilor conducerii întreprinderii sau organizaţiei comerciale respective. Este interzisã punerea în vînzare a mãrfurilor alimentare al cãror termen de garanţie a fost depãşit. Produsele alimentare cu termenul de garanţie depãşit pot fi puse în vînzare numai pe baza certificatului eliberat de organele competente, prin care se atesta menţinerea calitãţii pentru o perioada precizatã. ART. 4 În unitãţile de desfacere cu amãnuntul şefii de unitãţi se vor îngriji ca mãrfurile sa fie puse în vînzare în cel mult 2 ore de la receptionare şi în ordinea primirii lor. Se excepteazã de la obligaţia punerii imediate în vînzare mãrfurile pentru care s-au dat în scris alte dispoziţii de conducerea întreprinderii sau organizaţiei comerciale, în scopul bunei gospodariri a fondului de marfa. ART. 5 Şefii de unitãţi rãspund de deschiderea şi închiderea unitãţilor comerciale şi de alimentaţie publica la orele stabilite prin orarul de funcţionare. Orarul va fi afişat la intrarea în unitate, astfel încît publicul sa poatã lua cunostinta de programul de activitate al unitãţii chiar atunci cînd aceasta este închisã. Orice schimbare de orar se va comunica din timp unitãţilor, astfel încît sa se poatã afişa cu cel puţin 24 ore înainte de intrarea lui în vigoare. În cazul în care unitatea se închide din diferite motive - reparaţii, amenajãri, inventar - aceasta se va anunta printr-un afis, indicindu-se totodatã adresa celei mai apropiate unitãţi cu acelaşi profil. ART. 6 Şefii de unitãţi sînt obligaţi a se îngriji ca în vitrine sa fie expuse numai acele mãrfuri care se gãsesc spre vînzare în unitate. În cazurile în care acestea au fost vîndute, la cererea cumpãrãtorului vor fi vîndute cele expuse în vitrina. Se interzice expunerea în vitrinele care nu au instalaţii de frig a mãrfurilor alimentare uşor alterabile, acestea inlocuindu-se cu ambalaje de prezentare. Se excepteazã unitãţile de legume şi fructe, la care improspatarea produselor din vitrine se va face la timp. Şefii de unitãţi sînt obligaţi sa asigure iluminarea vitrinelor în toate zilele saptaminii, în orele stabilite prin dispoziţia scrisã a conducerii organizaţiei sau întreprinderii respective. ART. 7 Unitãţile comerciale şi de alimentaţie publica, hoteliere şi de gazduire, pieţele, depozitele, anexele unitãţilor, vitrinele, rafturile, tejghelele, uneltele, ambalajele şi alte asemenea, precum şi mãrfurile, în orice loc s-ar afla, vor fi ţinute sau pãstrate în bune condiţii şi în stare de perfecta curãţenie, de angajaţii cãrora le revine aceasta atribuţie de serviciu. Şefii de depozite, de unitãţi şi raioane sînt obligaţi sa asigure conservarea mãrfurilor şi a ambalajelor, conform standardelor şi normelor interne ale produselor respective, pentru reducerea pierderilor şi evitarea scazamintelor. Şefii depozitelor, unitãţilor şi raioanelor sînt obligaţi sa asigure pãstrarea mãrfurilor atît în depozite, cît şi la locul de munca al vinzatorului, precum şi în vitrinele unitãţilor, în condiţii de vecinãtate care sa nu influenteze gustul şi mirosul acestora. ART. 8 Angajaţii operativi din întreprinderile şi organizaţiile comerciale, de alimentaţie publica, hoteliere şi de gazduire, în raport cu atribuţiile de serviciu, sînt obligaţi: a) sa aseze mãrfurile în interiorul unitãţii la vedere, pe sortimente, calitãţi, dimensiuni; b) sa prezinte mãrfurile cerute şi sa dea explicaţii corespunzãtoare cu privire la scopul şi modul de întrebuinţare, precum şi cu privire la calitate, indicind şi preţul; sa ofere şi sa recomande produse similare celor cerute, în cazul cînd acestea lipsesc, precum şi alte articole complementare; sa ajute şi sa sfatuiasca pe consumatori la alegerea mãrfurilor; sa efectueze probe de funcţionare la produsele care se preteaza la acestea; c) sa cintareasca sau sa masoare mãrfurile în fata cumparatorilor, consumatorilor sau a personalului de servire în asa fe încît aceştia sa poatã controla cu usurinta exactitatea cintaririi sau masurarii. Cintarele sau metrii de control vor fi aşezate în locuri cît mai accesibile folosirii lor de cãtre cumpãrãtori, indicindu-se printr-un afis scopul pentru care sînt destinate. Aparatele şi instrumentele de cintarit şi mãsurat - cintare, balante, greutãţi, mãsuri de capacitate, metri - vor fi pãstrate în perfecta stare de curãţenie şi funcţionare. Este interzisã cintarirea mãrfurilor prin aruncarea sau apasarea lor pe cintar, taierea sau impachetarea mãrfurilor pe talerele cintarelor; d) sa serveascã pe cumpãrãtori, consumatori sau pasageri în ordinea prezentãrii lor, raspunzind în mod reverentios cererilor acestora; e) sa aibã o ţinuta ingrijita. Lucrãtorii din unitãţile de produse alimentare şi de alimentaţie publica şi cei care în munca lor vin în contact cu produsele alimentare - preambalare, sortare, preparare - vor purta echipamentul de protecţie sau uzura - halate, bluze, bonete - stabilit pentru munca respectiva, în stare de perfecta curãţenie, precum şi uniforme, în timpul serviciului, acolo unde este prevãzut; f) sa serveascã produsele zaharoase, de patiserie, mezelurile, brinzeturile şi alte asemenea produse, folosind ustensile adecvate - scafe, clesti, cutite, maşini de tãiat mezeluri; g) sa asigure funcţionarea în bune condiţii a utilajului comercial de orice fel; în cazul ivirii unor defectiuni pe care nu le pot remedia, vor sesiza imediat conducerea întreprinderii sau organizaţiei comerciale; h) sa foloseascã raţional materialul pentru ambalaj, pungile şi alte materiale de acest fel, alegindu-le potrivit cu natura produselor şi cantitãţile vîndute, evitindu-se folosirea - neeconomicoasa şi în detrimentul consumatorilor - de hirtii sau pungi mai mari decît este necesar pentru ambalarea mãrfii respective; sa vinda neto mãrfurile pentru care au primit dispoziţii scrise de a le desface în acest mod, precum şi sa afiseze lista articolelor din aceasta categorie; i) sa expuna în mod vizibil etichetele cuprinzînd preţul şi caracteristicile mãrfurilor, respectiv listele de preţuri sau tarifele la unitãţile comerciale, de alimentaţie publica, hoteliere şi gazduire, unde s-a stabilit aceasta obligaţie, precum şi la centrele de achiziţie; j) sa nu permitã ca în unitãţi sa presteze serviciu persoane fãrã aprobarea conducerii întreprinderii sau organizaţiei; k) sa ia mãsuri ca mãrfurile cu preţ redus pe care le pun în vînzare sa poarte semnul distinctiv al soldarii şi sa aibã marcat vechiul şi noul preţ; l) sa respecte nomenclatorul mãrfurilor care se pot desface cu plata esalonata, cuantumul acontului şi numãrul de rate; m) sa nu schimbe profilul unitãţii prin eliminarea de la desfacere a unor mãrfuri specifice unitãţii respective sau prin adaugirea altora, fãrã aprobarea direcţiilor comerciale regionale, respectiv ale oraşelor Bucureşti şi Constanta; n) sa ţinã la zi evidentele legal stabilite şi sa prezinte la cererea organelor de control actele de provenienta a mãrfurilor, registrele, bonierele şi registrul de inspecţie şi control comercial; o) sa procedeze la schimbarea mãrfurilor pentru care s-au primit reclamaţii îndreptãţite de la cumpãrãtori. ART. 9 Pe lîngã îndatoririle prevãzute la art. 8, angajaţii operativi din unitãţile de alimentaţie publica mai au, în raport cu atribuţiile de serviciu, urmãtoarele obligaţii: a) sa asigure ca vesela, paharele şi tacimurile sa fie bine spalate în momentul servirii consumatorilor; nu vor fi utilizate pentru servirea consumatorilor vesela, paharele sau tacimurile necorespunzãtoare tipului de unitate, degradate, deformate, şi nici fetele de masa rupte sau murdare; b) sa serveascã meniuri pensiune în unitãţile care au primit astfel de sarcini de la organele competente; c) sa menţioneze gramajul pe etichetele de la bar, bufet şi vitrine; d) sa asigure ca în unitãţile în care funcţioneazã cu ospatari sa existe în fiecare zi, încã de la deschiderea unitãţii, un numãr suficient de liste de bucate cuprinzînd denumirea exactã a tuturor felurilor de mincare şi a bãuturilor ce se servesc în ziua respectiva, precum şi a preţurilor legale pentru fiecare produs şi preparat în parte. Lista va fi semnatã de şeful unitãţii şi de bucatarul şef. În celelalte unitãţi se va asigura afişarea listelor de preţuri, de dimensiuni corespunzãtoare, la locuri vizibile pentru consumatori: e) ospatarii sînt obligaţi: - sa elibereze bon de marcaj pentru ridicarea produselor sau preparatelor de la secţii, dacã în unitãţile respective se practica acest sistem; - la ridicarea preparatelor de la bufet, bucatarie, gratar, sa controleze ca acestea sa corespundã gramajului stabilit, iar la bãuturile care se servesc în recipiente oficial marcate, acestea sa fie umplute pînã la nivelul indicat. ART. 10 Conducerile întreprinderilor şi trusturilor de alimentaţie publica, şefii unitãţilor de alimentaţie publica şi canagiii sînt obligaţi a asigura ca în fiecare unitate sa existe suficiente mãsuri de capacitate oficial marcate, astfel încît servirea cu bãuturi a consumatorilor sa se facã corespunzãtor comenzii date. ART. 11 În centrele sau raioanele de vînzare a carnii se va afişa, la loc vizibil, schema de transare. Carnea transata va fi aranjata pe calitãţi şi sortimente, cu indicarea acestora, a preţului şi a proportiei de oase, respectîndu-se la vînzare preţurile legale pe calitãţi şi sortimente. ART. 12 La centrele de racoritoare este obligatorie folosirea aparatului de dozat, iar acolo unde asemenea aparate nu exista, se vor folosi pahare gradate, masurindu-se siropul sau celelalte produse - lapte batut, braga - în fata consumatorilor. Sifonul şi apele minerale sarvite consumatorilor în aceste centre vor avea aciditatea stabilitã. ART. 13 Angajaţii din unitãţile în care desfacerea este organizatã prin autoservire sînt obligaţi sa aprovizioneze în mod continuu rafturile, gondolele, vitrinele frigorifice, liniile, cu toate sortimentele aflate în depozitele de mina sau secţiile de producţie. De asemenea, sînt obligaţi sa punã în permanenta la dispoziţia cumpatatorilor un numãr suficient de cosulete pe standul amenajat în acest scop la intrarea în unitate, iar în unitãţile de alimentaţie publica cu autoservire, sa punã la indemina consumatorilor tavile şi tacimurile necesare. Angajaţii din unitãţile cu alegerea libera vor asigura etalarea mãrfurilor, astfel încît publicul sa poatã lua cunostinta nemijlocit de calitatea acestora, iar cei din unitãţile la care se presteazã servicii suplimentare - transportul mãrfurilor la domiciliu, servirea mesei pasagerilor în camere - vor asigura practicarea serviciilor în mod permanent şi în bune condiţii. ART. 14 Eliberarea de bonuri de vînzare, note de plata sau facturi este obligatorie în toate unitãţile care vînd mãrfuri cu plata în rate, mãrfuri cu termen de garanţie, mãrfuri în consignaţie, în hoteluri şi alte locuri de gazduire, precum şi în toate cazurile, la cererea consumatorilor. Conducerea întreprinderilor şi organizaţiilor comerciale şi de alimentaţie publica, şefii serviciilor administrative şi şefii de unitãţi sînt obligaţi sa asigure în permanenta formularele necesare. Vor fi folosite numai bonuri de vînzare, note de plata sau facturi tipizate, care se vor completa cu toate datele prevãzute în formular: data, denumirea mãrfii sau costul gazduirii, cantitatea, preţul per unitate, valoatea totalã. Pentru mãrfurile care se vînd cu termen de garanţie se vor elibera cumparatorilor certificate sau taloane de garanţie, precum şi instrucţiunile de folosire şi întreţinere la mãrfurile pentru care exista asemenea instrucţiuni. ART. 15 Casierii, portarii - gestionari, precum şi toţi cei care încaseazã bani de la cumpãrãtori, consumatori sau pasageri, sînt obligaţi sa aibã suficienta moneda divizionara pentru a da restul cuvenit acestora. Este interzis a se propune cumparatorilor de a primi mãrfuri în locul restului cuvenit. La încasarea de la cumpãrãtori a sumelor de plata, casierul este obligat sa numere în vazul acestora suma primitã, sa aplice ştampila de achitare pe bonul de vînzare prezentat şi sa-l elibereze cumpãrãtorului împreunã cu restul cuvenit şi numai dupã aceea sa punã în casa banii primiţi. Angajaţii care minuiesc aparatele de casa sînt obligaţi sa foloseascã banda de control, care va fi semnatã la începutul şi la sfîrşitul programului de lucru de şeful de unitate, şeful de raion şi de casier, şi sa elibereze bon pentru sumele încasate. Şefii de unitãţi vor pãstra cheile de la aparatele de casa, pe care le vor deschide numai la sfîrşitul orelor de munca, pentru efectuarea controlului asupra gestiunii bãneşti. Angajaţii care minuiesc bani - casieri, portari - gestionari, vinzatori care încaseazã bani direct - nu vor pãstra bani proprii în acelaşi loc cu sumele rezultate din vînzare sau locaţiune. ART. 16 În vederea servirii unui numãr cît mai mare de consumatori, în cazurile excepţionale cînd cererile acestora pentru unele produse depãşesc cantitãţile de care dispune unitatea, şefii de unitãţi vor stabili cantitãţile maxime ce pot fi vîndute unui consumator, dacã vînzarea acestor produse nu a fost reglementatã expres prin dispoziţii ale organelor competente. ART. 17 Conducerile întreprinderilor şi organizaţiilor comerciale, precum şi şefii de unitãţi comerciale cu amãnuntul şi de alimentaţie publica se vor îngriji ca toate unitãţile sa fie dotate cu condici, caiete, cutii sau alte mijloace stabilite de organele competente, pentru sesizãri şi propuneri. Publicul va fi informat prin anunţuri asupra locului unde acestea se gãsesc, numerelor de telefon ale organizaţiei comerciale de care aparţine unitatea, precum şi ale inspecţiei comerciale de stat. Conducerile întreprinderilor şi organizaţiilor comerciale se vor îngriji ca sesizãrile şi propunerile sa fie soluţionate în termenele prevãzute de normele legale. ART. 18 Conducerile întreprinderilor şi organizaţiilor comerciale, de alimentaţie publica şi hoteliere, precum şi şefii serviciilor administrative ale acestora vor asigura ca fiecare unitate sa aibã firma care sa cuprindã denumirea unitãţii şi, dacã este cazul, obiectul de activitate. Nu se vor mentiona pe firme initialele sau denumirea întreprinderilor şi organizaţiilor de care aparţin unitãţile sau ale organelor în subordinea cãrora se afla acestea. Pentru firmele luminoase, conducerile întreprinderilor şi organizaţiilor comerciale vor comunica în scris unitãţilor în subordine orele în care firmele trebuie sa funcţioneze. De respectarea acestui program rãspund şefii de unitãţi. În cazul în care una sau mai multe dintre literele luminoase se defecteaza, se interzice punerea în funcţiune a firmei respective pînã la repararea sa. ART. 19 Se interzice angajaţilor din comerţ: a) condiţionarea vinzarii unor produse de cumpãrarea altor produse, a biletelor de spectacol, timbrelor şi alte asemenea sau de a refuza nejustificat sa vinda consumatorilor mãrfurile aflate în unitate ori în depozitul propriu al unitãţii, sau de a nu efectua prestaţiile la care sînt obligaţi. b) desfacerea mãrfurilor cãtre consumatori din depozitele organizaţiilor şi întreprinderilor comerciale sau din depozitele proprii ale unitãţilor, cu excepţia mobilei sau a altor mãrfuri stabilite prin ordine ale ministrului comerţului interior, pentru care se organizeazã desfacerea pe baza de expoziţie cu vînzare din depozite; în cazul acestor mãrfuri, în expoziţie trebuie sa se prezinte numai acele modele care se gãsesc în vînzare, iar pentru prototipurile expuse în vederea sondarii cererii se va mentiona expres acest lucru pe eticheta; c) servirea consumatorilor în unitãţile de alimentaţie publica în alte spaţii decît cele destinate acestui scop sau cu produse ori bãuturi aduse de consumatori. De asemenea, este interzisã organizarea de mese în unitãţile de alimentaţie publica cu preparatele şi bãuturile aduse de organizatorii meselor respective. Pentru nerespectarea acestei reguli rãspund atît şefii de unitate, cît şi conducãtorii întreprinderilor şi organizaţiilor comerciale, dacã organizarea s-a fãcut cu stirea acestora; d) favorizarea, sub orice forma, a unor consumatori, printr-o aprovizionare sau servire cu preferinta. În unitãţile de desfacere din sistemul cooperaţiei de consum, aprovizionarea şi servirea preferentiala a membrilor cooperativelor se fac în condiţiile stabilite prin instrucţiunile Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum; e) pãstrarea mai mult de doua ore în raioanele de vînzare ale unitãţilor de desfacere sau la punctele speciale de eliberare din unitãţile respective a mãrfurilor pentru care vinzatorul a întocmit bonurile de vînzare şi pe care cumpãrãtorii nu le-au achitat la casa. Dupã trecerea acestui timp mãrfurile vor fi repuse în vînzare; f) desfacerea pentru consum pe loc a bãuturilor alcoolice în unitãţile care nu au un asemenea profil; g) desfacerea pe baza de virament a altor mãrfuri decît cele stabilite a fi astfel desfãcute, fãrã aprobarea organelor competente. De nerespectarea acestei dispoziţii rãspund atît cei care au efectuat vînzarea, cît şi cei care au dispus-o; h) eliberarea de mãrfuri din depozite, magazii, laboratoare, bucatarii centrale, secţii, fãrã acte lagale - avize de expediţie, facturi, bonuri de marcaj - completate cu toate elementele stabilite de organele competente; i) primirea în unitãţile comerciale şi de alimentaţie publica a mãrfurilor care nu vor fi însoţite de actele legale în care sa se menţioneze toate elementele de identificare specifice: denumirea produsului, preţul de vînzare cãtre consumatori, tipul, calitatea, talia, numãrul, grosimea, pentru fiecare sort în parte, precum şi cantitatea intrata din sortul respectiv, iar la vinuri, bãuturi spirtoase şi rachiuri naturale neimbuteliate, şi menţiunea cu privire la tãria alcoolicã; j) primirea mãrfurilor care nu îndeplinesc condiţiile stabilite prin standardele sau normele interne ale produselor respective privind obligaţia furnizorilor de a stanta, eticheta, tipari data fabricaţiei, preţul sau alte menţiuni pe fiecare produs în parte, sau, pentru produsele preambalate, de a mentiona vizibil, pe ambalaj sau pe eticheta, greutatea conţinutului, preţul şi, de asemenea, cifra de control a lucrãtorului care a efectuat preambalarea. De livrarea mãrfurilor neetichetate, nestantate, neimprimate cu datele prevãzute în standardele de stat sau normele interne, ca şi de livrarea mãrfurilor etichetate, stantate, imprimate necorespunzãtor, rãspund şi angajaţii vinovaţi din întreprinderile producãtoare. ART. 20 Angajaţii care rãspund de livrarea mãrfurilor din întreprinderile şi organizaţiile furnizoare sînt obligaţi sa le livreze în condiţiile legale de calitate prevãzute în standarde, norme interne, caiete de sarcini sau retete. Produsul se considera destinat livrãrii din momentul în care poarta ştampila controlului tehnic de calitate sau din momentul eliberãrii certificatului de calitate. Pentru produsele care se livreaza însoţite de certificat de calitate, în documentele de livrare se va mentiona numãrul de ordine al acestuia. Pentru mãrfurile la care este necesarã efectuarea unei analize prealabile în vederea eliberãrii certificatului de calitate se va mentiona în acesta şi numãrul buletinului de analiza. Legumele şi fructele se vor livra sortate pe calitãţi şi curatate de impuritati. Este interzisã expedierea sau primirea legumelor şi fructelor fãrã tichetul de control completat cu toate datele de identificare, inclusiv calitatea la care a fost preluatã de la furnizor. ART. 21 În întreprinderile şi organizaţiile comerciale care primesc mãrfuri în tranzit, conducãtorii acestora vor asigura ca în fiecare depozit sa existe standarde şi norme interne pentru mãrfurile care se vehiculeaza prin depozitele respective. Standardele şi normele interne vor fi ţinute la dispoziţia organizaţiilor comerciale şi a unitãţilor de desfacere cu amãnuntul spre consultare, în vederea efectuãrii verificãrilor necesare. ART. 22 Conducerea întreprinderilor şi organizaţiilor, precum şi şefii de unitãţi sînt obligaţi sa punã la dispoziţia organelor Inspecţiei comerciale de stat actele şi materialele necesare pentru verificarea respectãrii prezentelor insrtuctiuni. ART. 23 Regulile generale de comerţ stabilite prin prezentele instrucţiuni sînt obligatorii pentru toate întreprinderile şi organizaţiile de stat şi cooperatiste, pentru activitatea lor comercialã, indiferent de organul în subordinea cãruia se afla. ART. 24 Nerespectarea oricãreia din regulile generale de comerţ stabilite prin prezentele instrucţiuni constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu avertisment sau amenda de la 25 pînã la 150 lei. ART. 25 Regulile generale de comerţ prevãzute la articolele 5, 6 alin. 1, 7, 8 lit. a, e, f, g, i, k, m şi o, 9 lit. a, 10, 12, 14 şi 19 lit. f se aplica în mod corespunzãtor şi la unitãţile comerciale care funcţioneazã pe baza de autorizaţie eliberata de organele competente. Nerespectarea acestor reguli se sancţioneazã cu amenda de la 25 pînã la 150 lei. ART. 26 Contravenţiile prevãzute în prezentele instrucţiuni se constata prin proces-verbal încheiat de inspectorul comercial de stat. Odatã cu constatarea contravenţiei inspectorul comercial de stat aplica şi sancţiunea pe care o stabileşte în limitele prevãzute în prezentele instrucţiuni. Procesul-verbal de constatare a contravenţiei tine loc de încheiere de aplicare a sancţiunii şi va cuprinde şi somaţia de plata în cazul aplicãrii unei amenzi. ART. 27 Impotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a amenzii, contravanientul poate face plîngere la tribunalul popular în circumscripţia cãruia domiciliazã, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului verbal. Plîngerea se depune fie direct la tribunalul popular în raza cãruia domiciliazã contravenientul, fie la organul de inspecţie comercialã de stat al cãrui angajat este inspectorul care a încheiat procesul-verbal, care îl va inainta tribunalului popular competent. ART. 28 Amenzile aplicate se executa potrivit dispoziţiilor legale referitoare la executarea silitã. Sumele încasate din amenzile aplicate potrivit dispoziţiilor prezentelor instrucţiuni se fac venit la bugetul general al statului. ART. 29 Prezentele instrucţiuni intra în vigoare pe data de 1 august 1967. Ministrul comerţului interior, MIHAIL LEVENTE ------------
I. Dispoziţiile articolului 1 al Convenţiei veterinare de mai sus şi ale prezentului Protocol se aplica urmãtoarelor animale vii şi produse de origine animala: - ecvidee domestice şi sãlbatice; - rumegatoare şi porcine domestice şi sãlbatice; - carnivore domestice şi sãlbatice; - rozatoare domestice şi sãlbatice; - fazani, potirnichi, porumbei domestici; - pãsãri vii; - peşti şi icre de peste, broaste, melci; - carne, organe şi mãruntaie comestibile, provenite de la animale din speciile bovina, cabalina, porcina, ovina şi caprina, refrigerate, congelate, conservate prin frig sau printr-un procedeu autorizat; - preparate pe baza de carne, organe şi mãruntaie comestibile, provenite de la animale din speciile bovina, cabalina, porcina, ovina şi caprina; - pãsãri tãiate, mãruntaie de pãsãri şi preparatele lor refrigerate, congelate, conservate prin frig sau printr-un procedeu autorizat; - fulgi, pene, coarne, copite, unghii. Animalele vii şi produsele de origina animala, nespecificate în prezentul Protocol, rãmîn supuse reglementãrii fiecãreia din Pãrţile contractante. II. Punctele vamale autorizate pentru controlul sanitar al produselor specificate în Convenţie sînt desemnate de fiecare Parte contractantã. III. Ecvideele, indiferent de destinaţia lor, vor fi însoţite de un certificat sanitar, conform modelului prevãzut în anexa 1. Acest certificat poate fi colectiv pentru animalele din aceasta specie destinate macelariei; acestea vor fi identificate cu ajutorul unei mãrci la ureche, purtind primele trei litere ale denumirii tarii de origine şi un numãr de ordine. Caracteristicile acestei mãrci vor fi menţinute în certificat, fãrã sa mai fie necesarã precizarea semnalmentelor animalelor. IV. Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele pentru creştere vor fi însoţite de un certificat sanitar, conform modelului prevãzut în anexa 2. Acest certificat poate fi colectiv; el trebuie sa redea caracteristicile marcilor, fãcute fie prin tatuaj la ureche, fie prin prinderea la ureche a unei plãci, purtind un numãr. V. Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele pentru macelarie vor fi însoţite de un certificat sanitar, conform modelului prevãzut în anexa 3; acest certificat poate fi colectiv . Aceste animale sînt marcate conform condiţiilor prevãzute în paragraful precedent, caracteristicile marcilor fiind reproduse în certificat. VI. Rumegatoarele şi porcinele sãlbatice vor fi însoţite de un certificat sanitar atestind ca sînt sanatoase şi provin dintr-o localitate care de cel puţin şase saptamini este: 1. - indemna de boli contagioase ale speciei; 2. - situata la o distanta de peste 20 de km de orice focar de febra aftoasa şi pesta porcina, ultima condiţie fiind necesarã numai pentru porcinele sãlbatice. Acest certificat nu poate fi eliberat cu mai mult de trei zile înainte de expedierea animalelor. VII. Rozatoarele domestice şi sãlbatice vor fi însoţite de un certificat sanitar atestind ca sînt sanatoase. Acest certificat va trebui sa precizeze, printre altele: - pentru iepurii de casa: ca provin dintr-o localitate indemna de mixomatoza şi de tularemie; - pentru iepurii salbatici: ca au fost prinsi într-o localitate indemna de tularemie de cel puţin şase luni şi imprejurul cãreia, pe o raza de 50 de km, în aceeaşi perioada nu s-a constatat aceasta boala. Modelul certificatului figureazã în anexa 4. Fiecare iepure salbatic trebuie sa aibã marcate la o ureche (prin tatuare sau placuta) literele folosite pentru identificarea vehiculelor automobile ale tarii de origine în circulaţie internationala. VIII. 1. Fazanii şi potirnichile vor fi însoţite de un certificat eliberat, cu cel mult trei zile înainte de expedierea lor, de medicul veterinar al tarii exportatoare, care rãspunde de carantina pasarilor; acest document este conform modelului specificat în anexa 5. 2. Centrele de depozitare trebuie sa fie construite, echipate şi supravegheate în asa fel încît sa se poatã efectua un control sanitar eficace; în special în timpul carantinei lotul va fi frecvent vizitat de un medic veterinar desemnat oficial de serviciul veterinar central al tarii excportatoare. Fiecare cadavru, în perioada de depozitare a vinatului, va trebui sa fie examinat de un laborator specializat sau de o secţie specializatã a unui laborator de diagnostic. În cazul ca la una din pasarile în carantina se constata o maladie infectioasa sau parazitara cu caracter contagios, în special pseudopesta aviara (boala Newcastle), tot lotul pasarilor de vinat va trebui sa fie retras de la export. 10% din pasarile din centrul de depozitare vor trebui sa fie supuse unei luari de singe în vederea analizei anticorpilor pseudopestei aviare (boala Newcastle) cu ajutorul Testului H.I. În caz de reactie pozitiva, se va dispune retragerea de la export a tuturor pasarilor din centrul de depozitare, precum şi oprirea introducerii de pãsãri în acesta pînã la terminarea operaţiunilor de sacrificare şi dezinfectare. Medicul veterinar care rãspunde de carantina va trebui sa urmãreascã retragerea de la export a oricãrei pãsãri care prezintã o stare de slabire, chiar uşoarã. IX. Carnea, organele, grasimile şi maruntaiele comestibile, proaspete, refrigerate, congelate sau conservate prin frig de la solipede domestice şi animale domestice din speciile bovina, caprina, ovina şi porcina, trebuie sa fi fost preparate în abatoare autorizate pentru export. Organele comestibile constau din urmãtoarele: creieri, inimi, ficati, picioare, cozi, rinichi, ghinduri, capete, iar pentru specia porcina şi din singe. Maruntaiele cuprind: intestinele, tendoanele şi nervii, pentru toate speciile menţionate mai sus, precum şi singele, cu excepţia singelui de porc. Condiţiile de autorizare a abatoarelor sînt specificate în anexa 6. Produsele specificate mai sus trebuie sa fi fost supuse unui control asigurat de medici veterinari oficiali, potrivit modalitãţilor prevãzute în anexa 7. Animalele de la care s-au obţinut aceste produse nu trebuie sa fi fost importate dintr-o ţara pentru care Partea contractantã destinatara nu autoriza intrarea animalelor pe teritoriul sau. De asemenea, animalele nu trebuie sa fi fost supuse unui tratament cu produse de natura sa afecteze calitatea carnii, ca: tireostatice, antibiotice, oestrogene (în alte scopuri decît cele terapeutice) şi conservante. Seroasele nu trebuie sa prezinte nici o urma de zgirietura sau razuiala, cu excepţia acelora necesitate de scoaterea grasimii de prisos şi, în acest caz, locul de unde a fost scoasa grasimea trebuie sa poarte ştampila inspecţiei veterinare; nu trebuie sa se fi efectuat nici un fel de incizie decât aceea necesitata de inspecţie; ganglionii limfatici nu trebuie sa fi fost ridicati. Ştampila serviciului veterinar al abatorului de origine trebuie sa fie conformã prescripţiilor prevãzute în anexa 8, care determina, între altele, condiţiile în care ea trebuie sa fie aplicatã. Cu excepţia limbilor şi inimilor animalelor din speciile ovina şi caprina, capetele, limbile, inimile, plaminii şi ficatii tuturor speciilor vor trebui sa fie marcate cu cerneala sau cu foc. În afarã de aceasta, pe toate organele, ştampila va trebui sa fie aplicatã cu cerneala pe o eticheta, fixatã în mod vizibil pe ambalaj şi pe un duplicat aşezat în interiorul ambalajului. Carnea speciilor indicate în prezentul articol trebuie sa prezinte: - pentru porci: în carcase tãiate în jumãtãţi; totuşi se pot importa separat sferturi, jamboane întregi cu os şi spete întregi cu os, precum şi bucãţi din regiunea dorso-lombara cu os, slanina şi piepti cintarind peste 3 kg; - pentru alte specii: în carcase jupuite, întregi sau tãiate în jumãtãţi sau sferturi. Bucatile mai mici decît jumatatile şi sferturile şi carnea dezosata a animalelor din speciile bovina, ovina, caprina şi porcina vor putea fi exportate dacã satisfac, între altele, condiţiile prevãzute în anexa 9. Carnea, organele, grasimile şi maruntaiele proaspete, refrigerate, congelate sau conservate prin frig trebuie sa fie însoţite de un certificat sanitar, conform modelului prevãzut în anexa 10; pentru cele care provin din speciile bovina, ovina, caprina şi porcina, textul acestui document se completeazã cu o dovada certificind ca produsele respective au fost preparate de la animale care nu provin dintr-o localitate pusã sub interdicţie pentru cauza de febra aftoasa şi, în afarã de aceasta, de pesta porcina, dacã este vorba de porcine. X. Pasarile tãiate, maruntaiele şi grasimea lor, proaspete, refrigerate, congelate sau conservate prin frig trebuie sa fi fost preparate în abatoare autorizate, conform normelor indicate în anexa 11. Aceste produse, precum şi iepurii domestici, trebuie sa fie însoţite de un certificat conform modelului indicat în anexa 12. XI. Produsele şi grasimile alimentare, altele decît cele prezentate în stare proaspãta, refrigerata, congelata sau conservatã prin frig, conservele şi preparatele pe baza de carne şi mãruntaie şi extrasele din carne trebuie sa fie însoţite de un certificat sanitar, conform modelului indicat în anexa 13. Certificatul trebuie sa fie completat cu atestarea ca produsele au fost preparate de la animale care nu provin dintr-o localitate pusã sub interdicţie pentru cauza de febra aftoasa şi, în afarã de aceasta, de pesta porcina, dacã este vorba de produse provenite de la porci, pentru urmãtoarele articole: - cirnati sau produse de carne similare, mãruntaie sau singe de rumegatoare sau porcine; - alte preparate din carne sau mãruntaie, obţinute de la rumegatoare şi porcine. Produsele de mai sus, cu excepţia intestinelor, vezicilor şi stomacurilor, trebuie sa fi fost preparate în întreprinderi autorizate pentru export, condiţiile de acceptare a acestor întreprinderi fiind indicate în anexa 14. XII. Vinatul impuscat trebuie sa fie însoţit de un certificat conform modelului indicat în anexa 15. XIII. Certificatele sanitare prevãzute în prezentul Protocol trebuie sa fie redactate în limba romana şi în limba franceza. XIV. Animalele vii şi produsele de origine animala menţionate mai sus vor fi respinse de ţara importatoare dacã ele nu îndeplinesc condiţiile prevãzute în prezentul Protocol. Motivul respingerii trebuie sa fie menţionat pe certificatul sanitar de cãtre inspectorul veterinar al punctului vamal sau al statiunii veterinare de la frontiera tarii importatoare. În cazul imposibilitãţii de a le returna, animalele vor fi tãiate pe cheltuiala importatorului în abatorul cel mai apropiat de frontiera, desemnat de serviciul veterinar al tarii destinatare; produsele vor fi distruse în laboratorul de ecarisaj cel mai apropiat, pe cheltuiala importatorului. În toate cazurile, serviciul veterinar central al tarii importatoare va incunostinta prin telegrama, în cel mai scurt timp, serviciul veterinar central al tarii exportatoare, asupra mãsurilor pe care le-a luat şi împrejurãrilor care au impus aceste mãsuri. Telegrama va fi confirmatã într-o informare detaliatã. XV. Vehiculele folosite pentru transportul animalelor vii vor fi curatate şi dezinfectate, înainte de încãrcare şi dupã descãrcare. Serviciile veterinare centrale ale Pãrţilor contractante îşi vor comunica reciproc regulamentele în vigoare cu privire la dezinfectarea mijloacelor de transport. XVI. În caz de epizootie constatatã pe teritoriul uneia din pãrţile contractante, cealaltã Parte are dreptul sa interzicã sau sa limiteze, pe toatã durata pericolului de contaminare, importul animalelor şi produselor animale, precum şi al oricãrui fel de produse care pot servi la propagarea contaminarii. ------------
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Dispoziţiile prezentului regulament se aplica numai la carnea de bovine, ovine şi porcine, prezentatã în bucãţi mari dezosate, în vederea vânzãrii en-gros şi demi-gros. CAP. 2 Condiţii de instalare a intrepriderilor ART. 2 Întreprinderile, utilizate pentru prepararea şi depozitarea carnii indicate în articolul 1 de mai sus, cuprind: - cel puţin o camera de refrigerare; - o încãpere rezervatã pentru prelucrarea carnii; - eventual o încãpere pentru ambalare, comunicând direct cu prima; - o încãpere pentru carnea sechestrata care se închide cu cheie, sau recipiente pentru carnea sechestrata care se inchid cu cheie; - eventual o camera de congelare; - vestiare, spalatoare şi closete. Camera de refrigerare este construitã potrivit regulilor de specialitate. Temperatura menţinutã acolo va fi între 0 şi +2 centigrade. Dimensiunile camerei trebuie sa fie suficiente pentru a depozita carnea necesarã pentru doua zile de munca şi carnurile prelucrate în întreprindere, în afarã de cazul în care ele nu sunt congelate sau conservate. ART. 3 Va fi prevãzutã o linie aerianã sau orice alt dispozitiv de transport mecanic al carnii, de natura sa facã posibila evitarea oricãrui contact al acesteia cu solul sau cu pereţii. Încãperea în care se prelucreaza şi cea în care se ambaleaza vor avea dimensiuni în raport cu importanta operaţiunilor care trebuie sa se efectueze acolo. Ele vor fi în asa fel amenajate încât aceste operaţii sa poatã fi realizate cu usurinta, fãrã întoarcerea carnii înapoi şi în cele mai bune condiţii de igiena alimentara şi de securitate pentru muncitori. Aerisirea, ventilarea şi iluminarea lor în timpul zilei şi al nopţii vor fi asigurate din plin. În aceste doua încãperi temperatura nu trebuie sa depãşeascã +10 centigrade. Pereţii şi despartiturile, pana la o înãlţime minima de doi metri de la pardoseala, vor fi imbracate cu materiale rezistente la lovituri, impermeabile, care nu putrzesc, cu o suprafata neteda. Pereţii şi despartiturile dincolo de înãlţimea de doi metri, precum şi tavanele, vor fi acoperite cu o tencuiala neteda, de culoare deschisã şi care se poate spala. Podeaua va fi impermeabila, rezistenta la putrezire şi la lovituri, uşor de spãlat şi cu panta corespuzatoare care sa permitã scurgerea apelor de spãlat spre orificiile prevãzute cu un cos, cu câte un gratar, un sifon şi puse în legatura cu reţeaua generalã de evacuare a apelor folosite de întreprindere. Unghiurile de racordare a pereţilor, între ei şi cu pardoseala, vor fi aranjate în ciubucuri rotunjite. Întreprinderea va avea numai o instalatie de alimentare cu apa potabilã, în afarã de cazul când este vorba despre apa necesarã functionarii aparatelor pentru producerea frigului. Reţeaua de apa potabilã nu trebuie sa comunice cu aceasta instalatie specialã, ale carei ţevi trebuie sa fie vopsite în roşu şi care nu trebuie sa aprovizioneze încãperile rezervate pentru depozitarea sau prelucrarea carnii. Robinetele de apa trebuie sa fie în numãr suficient şi astfel filetate încât sa permitã spalarea cu furtunul a pardoselei, a pereţilor şi despartiturilor. În încãperea de prelucrare vor fi instalate aparate sau dispozitive destinate spalarii şi dezinfectarii materialului folosit la prelucrarea carnii. Mesele şi suprafeţele pe care se lucreazã vor fi acoperite, pe toatã suprafata lor, cu un material rezistent, care nu putrezeste, uşor de spãlat şi de dezinfectat. În încãperea de prelucrare a carnii vor fi aşezate, în numãr suficient, recipiente etanse, sterilizabile, cu unghiurile interioare rotunjite, prevãzute cu capace cu inchizatori care se imbuca între ele şi inconjurate în exterior cu o banda vopsita în galben de cel puţin 5 cm latime, pentru a colecta oasele şi resturile care provin de la prelucrarea carnii. Ele vor fi rezervate numai acestui scop. Dupã importanta intrepriderii, trebuie sa fie instalate unul sau mai multe posturi curente de apa calda, curgãtoare şi aparatele corespunzãtoare pentru spalatul cu apa calda şi dezinfectarea materialului marunt şi în special a cutitelor. ART. 4 În fiecare încãpere vor fi aşezate, în mod corespuzator, termometre inregistratoare sau termometre cu mercur, verificate, în scopul de a permite controlarea cu usurinta a temperaturii în orice moment. ART. 5 În întreprinderi vor fi instalate dispozitive în vederea asigurãrii unor protecţii eficace contra rozatoarelor şi insectelor. Accesul ciinilor şi al pisicilor va fi interzis în încãperi. Se vor pune la dispoziţia personalului vestiare, spalatoare şi WC-uri. WC-urile vor fi înzestrate în permanenta cu hirtie igienica. Ele nu trebuie sa aibã în nici un caz o comunicare directa cu sãlile de prelucrare sau de depozitare a carnii. Spalatoarele vor fi prevãzute cu sapun şi cu prosoape care nu pot fi folosite decît o singura data. CAP. 3 Igiena încãperilor, materialului şi personalului ART. 6 Toate încãperile, precum şi materialul, instrumentele şi diferitele scule, folosite în întreprindere, vor fi menţinute în perfecta stare de curãţenie şi folosinta. Încãperea rezervatã prelucrãrii carnii va fi spalata cel puţin o data pe zi, dupã terminarea lucrului, cu una din soluţiile dezinfectante prevãzute de regulamentul în vigoare. Acelaşi lucru trebuie fãcut şi mai des, dacã este necesar, pentru mesele, recipientele, uneltele şi cirligele care vin în contact cu carnea. Maşinile sau pãrţile de maşini şi în general materialele, dupã demontare, dacã aceasta are loc, vor fi curatate şi apoi sterilizate, fie cu apa fiarta curgãtoare, fie cu vapori sub presiune, fie cu una din soluţiile dezinfectante prevãzute de regulamentul în vigoare şi care nu sînt susceptibile sa altereze carnea. ART. 7 Personalul însãrcinat cu manipularea carnii este obligat sa pãstreze cea mai mare curãţenie. Vor fi aşezate, la locuri potrivite, anunţuri amintind ca, dupã folosirea WC-urilor, personalul trebuie sa se spele bine pe mâini. În încãperile de prelucrare sau de depozitare a carnii se interzice scuipatul, fumatul şi consumarea alimentelor. ART. 8 Conducerea întreprinderii va trebui sa punã la dispoziţia personalului sau îmbrãcãminte de protecţie, inclusiv toci, lavabile, care vor trebui sa fie purtate în permanenta în timpul lucrului şi schimbate ori de cîte ori este nevoie. Va trebui sa fie asigurata o supraveghere medicalã regulatã a personalului, în special pentru a se evita orice pericol de contaminare a carnii. CAP. 4 Originea, prelucrarea, condiţionarea şi ambalarea carnii ART. 9 Pentru prepararea carnii specificate în articolul 1 al prezentei anexe se poate folosi numai carnea provenitã de la animalele sacrificate într-un abator agreat pentru export şi care poarta ştampila rezervatã carnii consideratã corespunzãtoare pentru export. Ea trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) sa fie prezentatã în carcase, în jumãtãţi sau în sferturi; b) sa fi fost supusã la sfîrşitul operaţiunii de sacrificare şi menţinutã, pe toatã durata depozitarii şi transportului, la o temperatura mai mica sau egala cu +40 centigrade, temperatura din interior a carnii netrebuind sa depãşeascã +70 centigrade. ART. 10 Pentru prepararea carnii menţionate la articolul 1, se interzice carnea provenitã de la animalele sacrificate de urgenta pentru caz de boala sau de accident. ART. 11 Din momentul introducerii în întreprinderea destinatara, carnea menţionatã la articolul 9 al prezentei anexe va fi depozitata în încãperea de refrigerare. Ea nu poate fi în nici un caz introdusã în încãperea de prelucrare fãrã sa fi fost supusã controlului veterinar. Transportul carnii din încãperea de refrigerare în cea de prelucrare trebuie sa se facã întotdeauna cu ajutorul unuia din dispozitivele prevãzute în articolul 3 al prezentei anexe. Nici un fel de carne nu va putea fi introdusã în încãperea de prelucrare dacã temperatura sa interioarã atinge sau depãşeşte +70 centigrade. ART. 12 Operaţiile de dezosare şi de transare, efectuate în vederea pregãtirii carnii în piese mari, vor fi astfel efectuate încît sa se obţinã bucãţi tãiate pentru comerţul en-gros şi demi-gros. ART. 13 Transarea şi dezosarea se vor executa în asa fel încît sa se evite orice murdarire a carnii. Sparturile de oase şi cheagurile de singe vor fi inlaturate. Tesutul conjunctiv intramuscular, vasele sanguine, seroasele şi toţi ganglionii limfatici ai cacasei trebuie sa fie mentinuti aderenti la grupurile musculare prin legãturile lor naturale. Depozitele de grasime enumerate mai jos vor putea face obiectul unei eliminari parţiale: grasimea bazinului şi a rinichiului, osinza, grasimea de pe coaste, grasimea inguinala sau perimamara şi grasimea de acoperire. ART. 14 Oasele, resturile şi diferitele deşeuri prin natura lor, sau rezultate de la tãiere, vor fi strinse, pe mãsura ce apar, în recipiente adecvate. ART. 15 Dupã transare şi dezosare, piesele mari de carne vor fi transportate în încãperea de condiţionare sau într-o parte a incaperii de prelucrare rezervatã pentru condiţionare, cu ajutorul recipientelor sau a unui material automat, uşor de curatat şi de dezinfectat, menţinut în permanenta în buna stare de întreţinere şi curãţenie. Fiecare piesa mare de carne va fi infasurata într-o piesa de material transparent, incolor, inodor şi rezistent la putrezire. Încheierea carnii dezosate şi tãiate în piese mari va urma imediat dupã operaţiile prevãzute în alineatele precedente. ART. 16 Fiecare ambalaj va fi format din cel puţin o foaie de material transparent, incolor, inodor şi rezistent la putrezire şi suficient de mare pentru a asigura o protecţie eficace a conţinutului sau contra oricãrei murdarii din cursul manipularilor, la care se supune în mod normal. Oricare ar fi ambalajul folosit, acesta trebuie sa fie suficient de solid. Refolosirea ambalajelor va fi permisã numai dacã acestea sînt în perfecta stare de întreţinere şi curãţenie. Stampilarea pieselor nu se impune decît dacã acestea au o greutate mai mare de 3 kg. Cînd întreprinderea de transare şi dezosare este inclusã într-un abator, ştampila folositã este la fel cu aceea a abatorului; cînd întreprinderea de transare şi dezosare este separatã de abator, ştampila folositã este aceea a întreprinderii de transare. Cînd piesele mici (cu o greutate mai mica de 3 kg) se conditioneaza individual, foaia de condiţionare trebuie sa poarte în exterior, cu caractere aparente şi uşor lizibile, urmãtoarele menţiuni: 1. firma (denumirea întreprinderii exportatoare); sediul şi numãrul de înmatriculare a întreprinderii de prelucrare; 2. specia animalului şi denumirea bucatilor dupã nomenclatorul în vigoare; 3. greutatea neta; 4. data conditionarii, respectiv ziua şi luna. Piesele mici sau mari vor trebui sa fie aşezate în ambalaje care sa poarte vizibil, cu caractere uşor lizibile, urmãtoarele menţiuni: 1. firma, sediul şi numãrul de înmatriculare a întreprinderii de prelucrare; 2. specia animalului şi denumirea bucatilor dupã nomenclatorul în vigoare; 3. greutatea neta; 4. data ambalarii, pentru carnea în piese mici, sau data dezosarii, pentru carnea în piese mari. În plus, ştampila inspecţiei veterinare a abatorului (dacã întreprinderea de transare şi dezosare face parte din abator) sau a întreprinderii de transare şi dezosare (dacã aceasta nu face parte din abator) trebuie sa se aplice cu cerneala pe o eticheta fixatã pe ambalaj într-o forma vizibila şi pe un duplicat aşezat în interiorul ambalajului. ART. 17 Imediat dupã ambalare carnea va fi refrigerata, congelata sau conservatã prin frig. Tratamentul prin refrigerare este socotit suficient atunci cînd temperatura în centrul ambalajului nu este superioarã: - pentru carnea refrigerata la +20 centigrade; - pentru carnea congelata la -100 centigrade; - pentru carnea conservatã prin frig la -180 centigrade; Aceste temperaturi vor trebui sa fie constant menţinute pe toatã durata depozitarii sau stocãrii carnii înainte de expediere. ART. 18 Certificatul de salubritate va trebui sa fie conform modelului prevãzut în anexa 10. Numele, adresa şi numãrul aprobãrii întreprinderii de transare şi dezosare vor trebui sa fie menţionate la capitolul II: Provenienta produselor. Abatoarele de origine nu vor trebui sa fie indicate. ANEXA 10 CERTIFICAT SANITAR (carne, organe şi mãruntaie,proaspete, refrigerate, congelate sau conservate, de solipede domestice şi animale domestice din speciile: bovina, caprina, ovina şi porcina) Ţara exportatoare.................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Identificarea produselor Specia animalului de provenienta..................................... Felul pieselor....................................................... Natura ambalajului, dacã exista...................................... Numãrul de colete.................................................... Greutatea neta....................................................... II. Provenienta produselor Adresa (adresele) abatorului (abatoarelor) agreat(e)................. Numãrul (numerele) aprobãrii veterinare a abatorului (abatoarelor) ............................ III. Destinaţia produselor De la (locul de expediţie)........................................... Produsele se expediazã la (locul de destinaţie)...................... Cu (vagon, camion, avion, vapor) (1-2)............................... Numele şi adresa expeditorului....................................... Numele şi adresa destinatarului...................................... IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca produsele indicate mai sus şi examinate astãzi: a) poarta ştampila care dovedeşte ca provin în întregime de la animale sacrificate în abatoarele agreate pentru export; b) au fost recunoscute corespunzãtoare pentru consumul uman ca urmare a unui control veterinar efectuat potrivit modalitãţilor prevãzute de Convenţia veterinara romano-franceza; c) au fost pregãtite, manipulate şi expediate potrivit exigenţelor igienei alimentare; d) au fost pregãtite din animale care nu provin dintr-o zona pusã sub interdicţie din cauza febrei aftoase (3) şi a pestei porcine (4); e) au fost supuse examenului de trichinoscopie cu rezultat negativ (5). Fãcut la ...................... la .................. Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. (3) Aceasta menţiune se referã la carne, organe, grãsimi şi mãruntaie de bovine, ovine, caprine şi porcine. (4) Aceasta menţiune se referã la carne, organe, grãsimi şi mãruntaie de porcine. (5) Aceasta menţiune nu se referã decît la carnea de porc, precum şi la limbi, capete şi picioare de porc; ea poate fi înlocuitã prin atestarea serviciului veterinar care certifica absenta trichinozei în ţara de origine, de mai mult de trei ani. -----------
ART. 1 Se aproba Convenţia veterinara între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze, semnatã la Paris la 13 februarie 1967. ART. 2 Se aproba urmãtoarele protocoale: - Protocolul privind aplicarea articolului 1 al Convenţiei veterinare încheiate la 13 februarie 1967 între guvernul Republicii Socialiste România Şi guvernul Republicii Franceze. - Protocolul privind aplicarea articolului 2 al Convenţiei veterinare încheiate la 13 februarie 1967 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET CONVENŢIE VETERINARA între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze, în dorinta de a garanta starea sanitarã a celor doua tari, inlesnind totodatã schimburile de animale şi produse animale, şi de a dezvolta cooperarea în domeniul veterinar, au convenit asupra urmãtoarelor dispoziţii: ART. 1 Autoritãţile competente ale celor doua state vor elabora de comun acord regulamente stabilind condiţiile sanitar-veterinare pentru importul de animale vii şi produse de origine animala de pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte. ART. 2 Serviciile veterinare ale celor doua state îşi vor comunica reciproc, la fiecare cincisprezece zile, buletine sanitare indicind statistica bolilor contagioase la animale. De asemenea, îşi vor comunica toate informaţiile de ordin veterinar care ar putea sa le intereseze. ART. 3 Pãrţile contractante se obliga sa faciliteze: 1. colaborarea între laboratoarele serviciilor veterinare ale celor doua state; 2. schimbul de specialişti veterinari, cu scopul de a se informa asupra situaţiei sanitare a animalelor şi de a culege toate informaţiile cu privire la realizarile ştiinţifice şi tehnice veterinare. ART. 4 Autoritãţile veterinare ale celor doua state vor coresponda direct în problemele privind executarea prezentei Convenţii, precum şi pentru studiul eventualelor modificãri ale protocoalelor privind aplicarea acesteia. ART. 5 Cheltuielile ocazionate de aplicarea articolului 3 al prezentei Convenţii vor fi suportate de statul care îşi trimite experţii în misiune. ART. 6 Dificultãţile care ar putea interveni în legatura cu aplicarea prezentei Convenţii vor fi examinate de o comisie mixtã. Comisia va fi formatã din trei membri pentru fiecare Parte, dintre care doi trebuie sa fie medici veterinari din cadrul serviciului veterinar central. Comisia se va întruni în termen de doua luni de la convocarea facuta de una din Pãrţi, pe teritoriul acesteia, şi va lucra în şedinţe conduse alternativ de cîte un membru al fiecãrei delegaţii. Prima şedinţa va fi condusã de un membru al delegaţiei Partii pe teritoriul cãreia va avea loc intilnirea. Problemele asupra cãrora comisia nu va ajunge la o înţelegere vor fi reglementate pe cale diplomaticã. ART. 7 Prezenta Convenţie se aplica, în ceea ce priveşte Republica Socialistã România, teritoriului sau naţional şi, în ceea ce priveşte Republica Franceza, departamentelor metropolitane. ART. 8 Fiecare din pãrţile contractante va notifica celeilalte îndeplinirea procedurilor cerute de Constituţia sa, pentru punerea în aplicare pe teritoriul sau a prezentei Convenţii, care va intra în vigoare la data ultimei notificãri. Prezenta Convenţie va rãmîne în vigoare pînã la expirarea termenului de şase luni, socotit din ziua în care una din Pãrţile contractante va face cunoscutã dorinta sa de a-i inceta efectele. Drept care subscrişii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma în acest scop de guvernele lor, au semnat prezenta Convenţie. Întocmitã la Paris la 13 februarie 1967, în doua exemplare, fiecare în limba romana şi limba franceza, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. PROTOCOL privind aplicarea articolului 1 al Convenţiei veterinare încheiate la 13 februarie 1967 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze I. Dispoziţiile articolului 1 al Convenţiei veterinare de mai sus şi ale prezentului Protocol se aplica urmãtoarelor animale vii şi produse de origine animala: - ecvidee domestice şi sãlbatice; - rumegatoare şi porcine domestice şi sãlbatice; - carnivore domestice şi sãlbatice; - rozatoare domestice şi sãlbatice; - fazani, potirnichi, porumbei domestici; - pãsãri vii; - peşti şi icre de peste, broaste, melci; - carne, organe şi mãruntaie comestibile, provenite de la animale din speciile bovina, cabalina, porcina, ovina şi caprina, refrigerate, congelate, conservate prin frig sau printr-un procedeu autorizat; - preparate pe baza de carne, organe şi mãruntaie comestibile, provenite de la animale din speciile bovina, cabalina, porcina, ovina şi caprina; - pãsãri tãiate, mãruntaie de pãsãri şi preparatele lor refrigerate, congelate, conservate prin frig sau printr-un procedeu autorizat; - fulgi, pene, coarne, copite, unghii. Animalele vii şi produsele de origina animala, nespecificate în prezentul Protocol, rãmîn supuse reglementãrii fiecãreia din Pãrţile contractante. II. Punctele vamale autorizate pentru controlul sanitar al produselor specificate în Convenţie sînt desemnate de fiecare Parte contractantã. III. Ecvideele, indiferent de destinaţia lor, vor fi însoţite de un certificat sanitar, conform modelului prevãzut în anexa 1. Acest certificat poate fi colectiv pentru animalele din aceasta specie destinate macelariei; acestea vor fi identificate cu ajutorul unei mãrci la ureche, purtind primele trei litere ale denumirii tarii de origine şi un numãr de ordine. Caracteristicile acestei mãrci vor fi menţinute în certificat, fãrã sa mai fie necesarã precizarea semnalmentelor animalelor. IV. Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele pentru creştere vor fi însoţite de un certificat sanitar, conform modelului prevãzut în anexa 2. Acest certificat poate fi colectiv; el trebuie sa redea caracteristicile marcilor, fãcute fie prin tatuaj la ureche, fie prin prinderea la ureche a unei plãci, purtind un numãr. V. Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele pentru macelarie vor fi însoţite de un certificat sanitar, conform modelului prevãzut în anexa 3; acest certificat poate fi colectiv . Aceste animale sînt marcate conform condiţiilor prevãzute în paragraful precedent, caracteristicile marcilor fiind reproduse în certificat. VI. Rumegatoarele şi porcinele sãlbatice vor fi însoţite de un certificat sanitar atestind ca sînt sanatoase şi provin dintr-o localitate care de cel puţin şase saptamini este: 1. - indemna de boli contagioase ale speciei; 2. - situata la o distanta de peste 20 de km de orice focar de febra aftoasa şi pesta porcina, ultima condiţie fiind necesarã numai pentru porcinele sãlbatice. Acest certificat nu poate fi eliberat cu mai mult de trei zile înainte de expedierea animalelor. VII. Rozatoarele domestice şi sãlbatice vor fi însoţite de un certificat sanitar atestind ca sînt sanatoase. Acest certificat va trebui sa precizeze, printre altele: - pentru iepurii de casa: ca provin dintr-o localitate indemna de mixomatoza şi de tularemie; - pentru iepurii salbatici: ca au fost prinsi într-o localitate indemna de tularemie de cel puţin şase luni şi imprejurul cãreia, pe o raza de 50 de km, în aceeaşi perioada nu s-a constatat aceasta boala. Modelul certificatului figureazã în anexa 4. Fiecare iepure salbatic trebuie sa aibã marcate la o ureche (prin tatuare sau placuta) literele folosite pentru identificarea vehiculelor automobile ale tarii de origine în circulaţie internationala. VIII. 1. Fazanii şi potirnichile vor fi însoţite de un certificat eliberat, cu cel mult trei zile înainte de expedierea lor, de medicul veterinar al tarii exportatoare, care rãspunde de carantina pasarilor; acest document este conform modelului specificat în anexa 5. 2. Centrele de depozitare trebuie sa fie construite, echipate şi supravegheate în asa fel încît sa se poatã efectua un control sanitar eficace; în special în timpul carantinei lotul va fi frecvent vizitat de un medic veterinar desemnat oficial de serviciul veterinar central al tarii excportatoare. Fiecare cadavru, în perioada de depozitare a vinatului, va trebui sa fie examinat de un laborator specializat sau de o secţie specializatã a unui laborator de diagnostic. În cazul ca la una din pasarile în carantina se constata o maladie infectioasa sau parazitara cu caracter contagios, în special pseudopesta aviara (boala Newcastle), tot lotul pasarilor de vinat va trebui sa fie retras de la export. 10% din pasarile din centrul de depozitare vor trebui sa fie supuse unei luari de singe în vederea analizei anticorpilor pseudopestei aviare (boala Newcastle) cu ajutorul Testului H.I. În caz de reactie pozitiva, se va dispune retragerea de la export a tuturor pasarilor din centrul de depozitare, precum şi oprirea introducerii de pãsãri în acesta pînã la terminarea operaţiunilor de sacrificare şi dezinfectare. Medicul veterinar care rãspunde de carantina va trebui sa urmãreascã retragerea de la export a oricãrei pãsãri care prezintã o stare de slabire, chiar uşoarã. IX. Carnea, organele, grasimile şi maruntaiele comestibile, proaspete, refrigerate, congelate sau conservate prin frig de la solipede domestice şi animale domestice din speciile bovina, caprina, ovina şi porcina, trebuie sa fi fost preparate în abatoare autorizate pentru export. Organele comestibile constau din urmãtoarele: creieri, inimi, ficati, picioare, cozi, rinichi, ghinduri, capete, iar pentru specia porcina şi din singe. Maruntaiele cuprind: intestinele, tendoanele şi nervii, pentru toate speciile menţionate mai sus, precum şi singele, cu excepţia singelui de porc. Condiţiile de autorizare a abatoarelor sînt specificate în anexa 6. Produsele specificate mai sus trebuie sa fi fost supuse unui control asigurat de medici veterinari oficiali, potrivit modalitãţilor prevãzute în anexa 7. Animalele de la care s-au obţinut aceste produse nu trebuie sa fi fost importate dintr-o ţara pentru care Partea contractantã destinatara nu autoriza intrarea animalelor pe teritoriul sau. De asemenea, animalele nu trebuie sa fi fost supuse unui tratament cu produse de natura sa afecteze calitatea carnii, ca: tireostatice, antibiotice, oestrogene (în alte scopuri decît cele terapeutice) şi conservante. Seroasele nu trebuie sa prezinte nici o urma de zgirietura sau razuiala, cu excepţia acelora necesitate de scoaterea grasimii de prisos şi, în acest caz, locul de unde a fost scoasa grasimea trebuie sa poarte ştampila inspecţiei veterinare; nu trebuie sa se fi efectuat nici un fel de incizie decât aceea necesitata de inspecţie; ganglionii limfatici nu trebuie sa fi fost ridicati. Ştampila serviciului veterinar al abatorului de origine trebuie sa fie conformã prescripţiilor prevãzute în anexa 8, care determina, între altele, condiţiile în care ea trebuie sa fie aplicatã. Cu excepţia limbilor şi inimilor animalelor din speciile ovina şi caprina, capetele, limbile, inimile, plaminii şi ficatii tuturor speciilor vor trebui sa fie marcate cu cerneala sau cu foc. În afarã de aceasta, pe toate organele, ştampila va trebui sa fie aplicatã cu cerneala pe o eticheta, fixatã în mod vizibil pe ambalaj şi pe un duplicat aşezat în interiorul ambalajului. Carnea speciilor indicate în prezentul articol trebuie sa prezinte: - pentru porci: în carcase tãiate în jumãtãţi; totuşi se pot importa separat sferturi, jamboane întregi cu os şi spete întregi cu os, precum şi bucãţi din regiunea dorso-lombara cu os, slanina şi piepti cintarind peste 3 kg; - pentru alte specii: în carcase jupuite, întregi sau tãiate în jumãtãţi sau sferturi. Bucatile mai mici decît jumatatile şi sferturile şi carnea dezosata a animalelor din speciile bovina, ovina, caprina şi porcina vor putea fi exportate dacã satisfac, între altele, condiţiile prevãzute în anexa 9. Carnea, organele, grasimile şi maruntaiele proaspete, refrigerate, congelate sau conservate prin frig trebuie sa fie însoţite de un certificat sanitar, conform modelului prevãzut în anexa 10; pentru cele care provin din speciile bovina, ovina, caprina şi porcina, textul acestui document se completeazã cu o dovada certificind ca produsele respective au fost preparate de la animale care nu provin dintr-o localitate pusã sub interdicţie pentru cauza de febra aftoasa şi, în afarã de aceasta, de pesta porcina, dacã este vorba de porcine. X. Pasarile tãiate, maruntaiele şi grasimea lor, proaspete, refrigerate, congelate sau conservate prin frig trebuie sa fi fost preparate în abatoare autorizate, conform normelor indicate în anexa 11. Aceste produse, precum şi iepurii domestici, trebuie sa fie însoţite de un certificat conform modelului indicat în anexa 12. XI. Produsele şi grasimile alimentare, altele decît cele prezentate în stare proaspãta, refrigerata, congelata sau conservatã prin frig, conservele şi preparatele pe baza de carne şi mãruntaie şi extrasele din carne trebuie sa fie însoţite de un certificat sanitar, conform modelului indicat în anexa 13. Certificatul trebuie sa fie completat cu atestarea ca produsele au fost preparate de la animale care nu provin dintr-o localitate pusã sub interdicţie pentru cauza de febra aftoasa şi, în afarã de aceasta, de pesta porcina, dacã este vorba de produse provenite de la porci, pentru urmãtoarele articole: - cirnati sau produse de carne similare, mãruntaie sau singe de rumegatoare sau porcine; - alte preparate din carne sau mãruntaie, obţinute de la rumegatoare şi porcine. Produsele de mai sus, cu excepţia intestinelor, vezicilor şi stomacurilor, trebuie sa fi fost preparate în întreprinderi autorizate pentru export, condiţiile de acceptare a acestor întreprinderi fiind indicate în anexa 14. XII. Vinatul impuscat trebuie sa fie însoţit de un certificat conform modelului indicat în anexa 15. XIII. Certificatele sanitare prevãzute în prezentul Protocol trebuie sa fie redactate în limba romana şi în limba franceza. XIV. Animalele vii şi produsele de origine animala menţionate mai sus vor fi respinse de ţara importatoare dacã ele nu îndeplinesc condiţiile prevãzute în prezentul Protocol. Motivul respingerii trebuie sa fie menţionat pe certificatul sanitar de cãtre inspectorul veterinar al punctului vamal sau al statiunii veterinare de la frontiera tarii importatoare. În cazul imposibilitãţii de a le returna, animalele vor fi tãiate pe cheltuiala importatorului în abatorul cel mai apropiat de frontiera, desemnat de serviciul veterinar al tarii destinatare; produsele vor fi distruse în laboratorul de ecarisaj cel mai apropiat, pe cheltuiala importatorului. În toate cazurile, serviciul veterinar central al tarii importatoare va incunostinta prin telegrama, în cel mai scurt timp, serviciul veterinar central al tarii exportatoare, asupra mãsurilor pe care le-a luat şi împrejurãrilor care au impus aceste mãsuri. Telegrama va fi confirmatã într-o informare detaliatã. XV. Vehiculele folosite pentru transportul animalelor vii vor fi curatate şi dezinfectate, înainte de încãrcare şi dupã descãrcare. Serviciile veterinare centrale ale Pãrţilor contractante îşi vor comunica reciproc regulamentele în vigoare cu privire la dezinfectarea mijloacelor de transport. XVI. În caz de epizootie constatatã pe teritoriul uneia din pãrţile contractante, cealaltã Parte are dreptul sa interzicã sau sa limiteze, pe toatã durata pericolului de contaminare, importul animalelor şi produselor animale, precum şi al oricãrui fel de produse care pot servi la propagarea contaminarii. ANEXA 1 CERTIFICAT SANITAR (ecvidee pentru creştere sau pentru macelarie) Ţara exportatoare..................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Provenienta animalelor Numele şi adresa crescatorului (menţiune facultativã):............... Numele şi adresa expeditorului:...................................... II. Identificarea animalelor Specia Categoria (1) Virsta Sexul Mãrcile şi semnalmentele (macelarie creştere) III. Mijloace de transport Cu (vagon, camion, avion sau vapor) (1-2)............................. IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca animalele indicate mai sus şi examinate astãzi: a) nu prezintã nici un simptom clinic de boala; b) au fost ţinute în ultimele şase saptamini într-o zona indemna de boli contagioase ale speciei şi, mai ales, de durina, anemie infectioasa, encefalomielita ecvina şi guturaiul cataral al calului; c) au stat mai mult de şase luni, imediat înaintea exportului, într-o regiune indemna de morva de mai mult de şase luni. Fãcut la ............................... la ..................... Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. NOTA: Prezentul certificat trebuie sa se elibereze cu cel mult trei zile înainte de expedierea animalelor. ANEXA 2 CERTIFICAT SANITAR (bovine, ovine, caprine şi porcine pentru creştere) Ţara exportatoare..................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Provenienta animalelor Numele şi adresa crescatorului (menţiune facultativã):................ Numele şi adresa expeditorului:....................................... II. Identificarea animalelor Specia Rasa Virsta Sexul Mãrcile auriculare şi semnalmente III. Mijloace de transport Cu (vagon, camion, avion sau vapor) (1-2)............................ IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca animalele indicate mai sus şi examinate astãzi: a) nu prezintã nici un simptom clinic de boala; b) au fost ţinute în timpul ultimelor 30 de zile într-o crescatorie indemna de boli contagioase ale speciei şi, în special de febra aftoasa, bruceloza, scabie, tuberculoza, paratuberculoza, trichomonoza şi vibrioza (numai pentru bovine), de agalaxie contagioasa, febra catarala ovina şi variola (numai pentru ovine şi caprine), de pesta porcina clasica şi africana (numai pentru porci); în aceasta perioada nu s-a constatat în jurul crescatoriei, pe o raza de douãzeci kilometri, nici un caz de febra aftoasa, variola (numai pentru ovine şi caprine) şi de pesta porcina (numai pentru porci); c) au fost supuse la doua serodiagnostice la un interval de trei saptamini, în vederea cercetãrii brucelozei; aceste probe au dat rezultat negativ; d) (numai pentru bovine) ca au fost supuse unei tuberculinari intradermice cu rezultat negativ la.....................(aceasta proba trebuie sa se facã în cursul celor cincisprezece zile care preced exportului bovinelor); e) (numai pentru vaci) ca au fost supuse unui examen bacteriologic al laptelui în vederea cercetãrii mamitei infectioase, în cursul celor cincisprezece zile care preced exportul; examenul bacteorologic a fost negativ; f) ca au fost vaccinate impotriva febrei aftoase, cu mai mult de cincisprezece zile şi cu mai puţin de cinci luni, cu un vaccin controlat oficial, activ contra virusurilor de tip O, A şi C; g) (numai pentru ovine) ca au fost vaccinate impotriva variolei, cu mai mult de cincisprezece zile şi cu mai puţin de patru luni; h) (numai pentru porci) ca au fost vaccinati impotriva pestei porcine cu un vaccin care nu conţine virus viu, şi impotriva rujetului, cu mai mult de o luna şi cu mai puţin de şase luni. Fãcut la ............................... la ....................... Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. NOTA: Prezentul certificat trebuie sa fie eliberat cu cel mult trei zile înainte de expedierea animalelor. ANEXA 3 CERTIFICAT SANITAR (bovine, ovine, caprine şi porcine pentru macelarie) Ţara exportatoare.................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Provenienta animalelor Numele şi adresa crescatorului (menţiune facultativã):............... Numele şi adresa expeditorului:...................................... II. Identificarea animalelor Specia Rasa Virsta Sexul Mãrcile auriculare III. Mijloace de transport Cu (vagon, camion, avion sau vapor) (1-2)............................ IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca animalele indicate mai sus şi examinate astãzi: a) nu prezintã nici un simptom clinic de boala; b) provin dintr-o crescatorie indemna de boli contagioase ale speciei şi, în special, de febra aftoasa şi variola (pentru oi) şi de pesta porcina (pentru porci); în decursul ultimelor şase saptamini nu s-a constatat pe o raza de douãzeci kilometri, în jurul crescatoriei, nici un caz de febra aftoasa şi variola (pentru ovine) şi de pesta porcina (pentru porci); c) bovinele în virsta de peste şase luni au fost vaccinate contra febrei aftoase de mai mult de cincisprezece zile şi mai puţin de un an cu un vaccin controlat oficial, activ impotriva virusurilor de tipul O, A şi C. Fãcut la .................... la ............................... Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. NOTA: Prezentul certificat trebuie sa fie eliberat cu cel mult trei zile înaintea imbarcarii animalelor. ANEXA 4 CERTIFICAT PRIVIND IEPURII DE REPRODUCŢIE Ţara de origine...................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Identificarea animalelor Natura ambalajului................................................. Numãrul de colete.................................................. Caracteristici menţionate la ureche şi modul de identificare......... Greutatea neta....................................................... II. Destinaţia produselor De la (locul de expediţie).............................. animalele se expediazã la (locul de destinaţie)................................... cu (vagon, camion, avion, vapor) (1-2).................................... Numele şi adresa expeditorului..................................... Numele şi adresa destinatarului.................................... IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca animalele indicate mai sus şi examinate astãzi: a) sînt sanatoase; b) au fost prinse într-o localitate indemna de tularemie de cel puţin şase luni şi în jurul cãreia, pe o raza de cincizeci kilometri, nu s-a constatat în aceeaşi perioada aceasta boala. Fãcut la .......................... la ........................... Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. ANEXA 5 CERTIFICAT PRIVIND FAZANII ŞI POTIRNICHILE DE REPRODUCŢIE Ţara de origine...................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Identificarea animalelor Specia animala....................................................... Numãrul pasarilor.................................................... Natura ambalajului................................................... Numãrul de colete.................................................... II. Destinaţia animalelor De la (locul de expediţie)........................................... Animalele se expediazã la (locul de destinaţie)...................... Cu (vagon, camion, avion, vapor) (1-2)............................... Numele şi adresa expeditorului....................................... Numele şi adresa destinatarului...................................... IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar însãrcinat cu supravegherea carantinei pasarilor înainte de exportare, certific ca animalele indicate mai sus şi examinate astãzi: a) sînt sanatoase şi bine întreţinute; b) au fost prinse într-o zona indemna şi situata la o distanta de peste cincizeci kilometri de orice focar de boala Newcastle şi de spirochetoza aviara, în timpul întregului sezon al recoltarii; c) au fost ţinute în centrul de depozitare minimum trei saptamini, începînd din ziua în care întregul lot destinat exportului a intrat în carantina. Fãcut la ....................la................................. Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. ANEXA 6 CONDIŢIILE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINESCA ABATOARELE ART. 1 Pentru a putea fi autorizate în vederea exportului, abatoarele vor trebui sa îndeplineascã condiţiile generale stabilite în prezentul regulament, pentru instalaţiile, echipamentul, modul de funcţionare, regulile de igiena şi organizarea serviciului inspecţiei veterinare. CAP. 1 Condiţii de instalatie şi echipament ART. 2 Întreprinderile vizate la articolul 1 al prezentei anexe trebuie sa comporte o separare corespunzãtoare între sectorul salubru şi sectorul insalubru şi sa fie amenajate în asa fel încît sa asigure, de la introducerea în abator a animalului viu şi pînã la ieşirea carnii şi organelor considerate proprii pentru consumul uman, un mers continuu, fãrã posibilitatea returnarii şi fãrã incrucisarea sau suprapunerea între animalele vii şi carne, ori între carne şi subproduse sau resturi. ART. 3 Locurile de stabulatie trebuie sa fie prevãzute în asa fel încât sa permitã: - şederea unui numãr maxim de animale pentru tãiere în cursul unei zile-munca; - un repaus satisfãcãtor al animalelor, înainte de tãiere. ART. 4 Sãlile de tãiere şi de jupuire trebuie sa fie de dimensiuni suficiente şi sa îndeplineascã condiţiile de mai jos: 1. - sa se rezerve un loc special pentru taierea porcilor; 2. - locurile de tãiere şi de scurgere a sângelui trebuie sa fie separate de locurile de jupuire. Pentru vitele mari, dacã diferitele operaţiuni care se succed, începând de la scurgerea sângelui şi pana la terminarea jupuirii nu se efectueazã pe animalul suspendat, operaţiunea în vederea jupuirii trebui sa se facã pe scripete metalic. ART. 5 Locurile de golire şi de prima spalare a organelor abdominale (stomacuri şi intestine) şi locurile de folosire a maruntaielor şi a intestinelor trebuie sa fie izolate de sala de jupuire, însã în apropierea acesteia. Sectorul de prelucrare a maruntaielor şi intestinelor poate fi instalat în vecinãtatea salilor de tãiere şi de jupuire, dar între aceste doua grupuri de localuri trebuie sa existe o separare corespunzãtoare. ART. 6 Instalaţiile frigorifice trebuie, în mod obligatoriu, sa cuprindã: 1. - una sau mai multe camere de rãcire care sa permitã efectuarea acestei operaţii pe carcase şi pe organele tuturor animalelor sacrificate într-o zi de munca; 2. - eventual una sau mai multe sali de capacitate suficienta, destinate depozitarii carnii şi organelor, sub regim de frig, dacã aceste produse vor trebui sa rãmânã în întreprindere pentru ziua urmãtoare celei în care s-a efectuat taierea. ART. 7 Fiecare întreprindere trebuie sa aibã, între altele: 1. - un local de izolare a animalelor vii, bolnave sau suspecte; 2. - un local amenajat pentru taierea acestor animale; 3. - un local de pãstrare la rece a carcaselor şi organelor; - un local destinat reţinerii carnii, organelor şi maruntaielor confiscate, pana la predarea lor la ecarisaj (fiecare din localurile arãtate mai sus va fi prevãzut cu un sistem de incuietoare cu cheie); 4. - localuri pentru antrepozitarea seului, pieilor, coarnelor şi copitelor; 5. - un loc amenajat şi echipat pentru spalarea şi dezinfectarea vehiculelor; 6. - vestiare, toalete şi lavabouri instalate în numãr suficient la ieşirea din WC-uri. ART. 8 Un local prevãzut cu inchuietoare cu cheie, amenajat în mod corespuzator şi destul de mare ca suprafata, va trebui sa fie rezervat agenţilor serviciului de inspecţie. ART. 9 Clãdirile trebuie astfel amenajate încât sa permitã cu usurinta aplicarea regulilor de igiena. Localurile specificate în articolele 4, 5, 6 şi 7 (paragrafele 2, 3 şi 4) din prezenta anexa vor trebui sa satisfacã, în special, condiţiile de mai jos: 1. - podelele vor trebui sa fie în mod riguros etanse şi nealunecoase; ele vor trebui sa fie suficient de înclinate şi cu o reţea de evacuarea adecvatã pentru scurgerea lichidelor; 2. - pereţii interiori şi tavanele trebuie sa fie tencuite cu un material lavabil; pereţii trebuie sa aibã, pana la înãlţimea de cel puţin doi metri de la sol, o tencuiala rezistenta la lovituri, impermeabila, neteda şi rezistenta la putrezire. Localurile trebuie sa fie, de asemenea, prevãzute cu un dispozitiv de protecţie impotriva insectelor şi rozatoarelor. ART. 10 Toate localurile în care carcasele circula sau stau trebuie sa fie dotate cu o reţea aerianã de transport de natura sa permitã reducerea la minimum a manipulãrii carnii. ART. 11 În fiecare întreprindere va trebui sa existe o reţea de apa potabilã sub presiune, excluzandu-se orice reţea de apa nepotabila. Aceasta poate fi permisã totuşi pentru funcţionarea aparatelor de producere a frigului, cu condiţia sa nu aibã nici o comunicare cu reţeaua de apa potabilã. Posturile de apa sub presiune trebuie sa fie instalate în locuri corespunzãtoare, în vederea curatirii localurilor, precum şi a spalarii carcaselor dupã jupuire şi inspecţie. În sãlile de tãiere şi de jupuire, ca şi în locurile de curãţire a maruntaielor, trebuie sa fie instalate posturi de apa calda. Iluminatul trebuie sa se asigure în mod satisfãcãtor în toate localurile. Sãlile în care animalele sunt tãiate şi jupuite, carnurile şi organele antrepozitate, stocate, prelucrate sau condiţionate, trebuie sa fie prevãzute cu lumina artificiala având aceleaşi caracteristici ca şi lumina zilei. Va trebui sa se asigure o aerisire suficienta în toate localurile. Evacuarea aburilor, gazului şi fumului trebuie sa fie realizatã prin dispozitive special amenajate în acest scop. ART. 12 Dispozitivele folosite vor trebui sa fie fãcute din materiale inalterabile şi sa cuprindã cel puţin: 1. - recipiente pentru singe; 2. - bacuri cu burduf sau alte dispozitive adecvate primirii directe a organelor abdominale ale vitelor mari în momentul evisceratiei; 3. - cirlige, platouri şi mese care sa poatã permite efectuarea controlului sanitar al organelor şi capatinilor; 4. - recipiente etanse prevãzute cu capace cu balamale cu închidere imbucata, pentru colectarea resturilor; 5. - bacuri cu dispozitive de zavorire, pentru confiscari; 6. - un dispozitiv pentru curãţirea cu apa fierbinte a materialului folosit la receptionarea şi transportarea viscerelor; 7. - lavabouri şi posturi de spalare şi de dezinfecţie, instrumente şi unelte de lucru şi de control (cutite, fierastraie etc.). CAP. 2 Reguli de funcţionare şi igiena ART. 13 Animalele care, în momentul efectuãrii examenului clinic de cãtre veterinarul abatorului, nu sînt considerate sanatoase vor trebui sa fie marcate în mod deosebit şi aşezate în grajdul-lazaret. Animalele specificate în prezentul articol nu pot fi sacrificate decît în localul de tãiere prevãzut în acest scop în secţia sanitarã. ART. 14 Nu vor putea fi conduse spre locurile de tãiere decît animalele destinate a fi sacrificate imediat; toate celelalte vor trebui sa ramina în grajdurile lor. Animalele vor trebui sa fie sacrificate şi prelucrate în locurile care le sînt rezervate în sãlile de tãiere, potrivit speciei sau categoriei din care fac parte. ART. 15 Singele va trebui sa fie adunat în recipientele prevãzute pentru control. Practica de suflare a carcaselor în scopul de a usura jupuirea pielii, precum şi suflarea plaminilor, este interzisã; în momentul evisceratiei, masa gastro-intestinala va trebui sa fie recepţionatã direct în bacuri cu burduf sau pe o tabla de evisceratie, sau pe platouri, dupã specia animalului şi modul de lucru. Curatarea carcaselor cu ajutorul cirpelor este interzisã. Este interzisã deschiderea şi golirea viscerelor (stomacuri sau intestine) în alta parte decît în locurile rezervate special pentru acest scop. Pieile vor trebui sa fie transportate în depozite speciale cît se poate de repede dupã jupuire. Resturile trebuie sa se depunã în recipientele amenajate în acest scop. ART. 16 Carnea şi organele reţinute sau confiscate trebuie sa fie transportate, cît mai repede, în localul destinat sechestrãrii sau distrugerii lor. Organele de mic volum confiscate şi resturile vor trebui sa fie aşezate în locurile de confiscare. ART. 17 Carcasele considerate bune pentru export vor trebui sa fie aşezate în sali frigorifice pînã ce temperatura lor mijlocie nu va depãşi +80 centrigrade. Organele consumabile ca atare vor trebui sa fie transportate cît mai repede posibil din sala de jupuire în camera racitor pentru refrigerare. ART. 18 Personalul abatorului trebuie sa poarte echipament de lucru adecvat, inclusiv o pieptanatura adecvatã. Persoanele care au manipulat carnea sau organele insalubre trebuie imediat sa-şi spele mâinile şi bratele şi apoi sa şi le dezinfecteze. ART. 19 Este interzis sa se introducã şi sa se lase sa umble, în curţile şi sãlile abatoarelor, ciini, pisici şi pãsãri de curte. Distrugerea insectelor şi a rozatoarelor trebuie sa se facã sistematic, în asa fel ca salubritatea carnii şi organelor sa fie afectatã. ART. 20 Localurile vor trebui sa fie curatate cît de des posibil şi spalate cu apa multã, cel puţin la sfîrşitul zilei de munca. Dezinfectarea grajdurilor, curţilor şi salilor de munca va trebui sa se facã de fiecare data cînd se constata o boala contagioasa. Materialul şi instrumentele folosite de functionarii serviciului de inspecţie şi de cei angajaţi pentru taierea şi jupuirea animalelor, precum şi pentru pregatirile ulterioare, trebuie sa fie bine întreţinute şi curatate cu grija ori de cîte ori este necesar. În afarã de aceasta, ele trebuie sa fie dezinfectate de fiecare data cînd s-au murdarit. CAP. 3 Personalul de inspecţie ART. 21 Numãrul de inspectori veterinari şi de supraveghetori trebuie sa se stabileascã ţinînd seama de orele de munca, în asa fel încît controlul veterinar sa se poatã exercita asupra tuturor animalelor, în condiţiile fixate în regulamentul care stabileşte condiţiile de inspecţie sanitarã a animalelor, înainte şi dupã tãiere în abatoarele de stat agreate pentru export (anexa 7). ANEXA 7 CONDIŢII DE CONTROL SANITAR AL ANIMALELOR ÎNAINTE ŞI DUPĂ SACRIFICARE ÎN ABATOARELE AUTORIZATE PENTRU EXPORT ART. 1 Animalele pentru macelarie şi pentru mezeluri, a cãror carne, organe şi mãruntaie comestibile sînt destinate exportului, nu pot fi sacrificate decît în abatoare autorizate pentru acest scop. Ele sînt supuse unui control sanitar, înainte şi dupã sacrificare, în condiţiile fixate prin prezentul regulament. CAP. 1 Prezentarea la control sanitar înainte de sacrificare ART. 2 Orice animal, înainte de a fi sacrificat, trebuie sa fie prezentat la control sanitar de cãtre proprietarul sau deţinãtorul sau. Sacrificarea trebuie sa se efectueze chiar în ziua controlului sau a doua zi. În caz contrar, ea trebuie sa fie amînatã pînã la efectuarea unui nou control. Animalele care prezintã semne de oboseala nu pot fi sacrificate decît dupã un repaus de cel puţin douasprezece ore. ART. 3 Proprietarul sau deţinãtorul animalului este obligat sa acorde tot sprijinul şi toate înlesnirile necesare efectuãrii controlului în bune condiţii. În caz de refuz din partea sa, controlul nu va fi fãcut sau va fi întrerupt şi sacrificarea va fi amînatã. CAP. 2 Prezentarea la control sanitar dupã sacrificare ART. 4 Pentru toate speciile de animale, eviscerarea trebuie sa se facã, fãrã intirziere, imediat dupã sacrificare. Cu excepţia porcului, jupuirea animalelor sacrificate este obligatorie. Porcii jupuiti trebuie sa fie epilati fie prin oparire, fie prin pirlire, fie prin amindoua aceste operaţiuni, fie prin orice alt procedeu, aprobat de organul competent. Carcasele ecvideelor, bovinelor adulte şi porcilor trebuie sa fie tãiate în jumãtãţi prin despicarea longitudinala a coloanei vertebrale. ART. 5 Viscerele, precum şi capul şi limba, cînd sînt desprinse de carcasa, trebuie sa fie aşezate în apropierea acesteia şi prevãzute, ca şi carcasa respectiva, cu o marca sau un semn distinctiv care sa permitã recunoaşterea apartenentei lor comune la acelaşi animal. Rinichii, pentru toate speciile, trebuie sa ramina aderenti la carcasa şi sa fie scoşi din invelisul lor. ART. 6 Leziunile care pot exista pe carcasa, organe sau mãruntaie, nu pot fi nici scoase, nici mascate, nici tãiate înainte de prezentarea la control. În afarã de cazul în care este vorba de operaţii cerute de serviciul veterinar de control, este interzis, înainte de a se aplica ştampila de salubritate: 1. - sa se scoatã orice parte din animalul tãiat sau sa se supunã la orice fel de tratament, cu excepţia tãierii pentru stringerea singelui pentru intrebuintari alimentare; 2. - sa se procedeze la fragmentarea carcasei sau sa se scoatã organe, mai ales din cele destinate opoteramiei. CAP. 3 Controlul sanitar înainte de sacrificare ART. 7 Controlul sanitar înainte de sacrificare nu trebuie sa se efectueze decît la lumina zilei sau la o lumina artificiala avînd aceleaşi caracteristici; el trebuie sa se efectueze dupã metodele examenului clinic şi sa comporte, dacã este cazul, observatia termometrica. Controlul veterinar trebuie sa se execute asupra: 1. - stãrii generale a sãnãtãţii şi de întreţinere şi mai ales asupra simptomelor de agitatie, de febra sau de oboseala, consecutive transportului; 2. - aparatului locomotor; 3. - stãrii suprafeţei corpului şi orificiilor naturale; 4. - aparatului digestiv şi mai ales asupra cavitatii bucale şi aspectului materiilor fecale; 5. - aparatului respirator şi mai ales asupra caracterelor miscarii respiratorii şi stãrii primelor cai de respiratie; 6. - aparatului cardio-vascular; 7. - aparatului genito-urinar, asupra caracterelor urinei şi în special asupra stãrii mamelei şi a uterului la femele. CAP. 4 Controlul sanitar dupã sacrificare ART. 8 Controlul sanitar al animalelor dupã sacrificare trebuie sa se efectueze dupã condiţiile fixate de prezentul capitol. Operaţiile de sacrificare şi de jupuire a animalelor trebuie sa facã obiectul unei permanente supravegheri a serviciului de control veterinar. ART. 9 Serviciul veterinar de control poate face incizii exploratoare în carcasa, organe şi mãruntaie; el poate cere taierea anumitor piese sau regiuni, dacã aceste operaţiuni sunt indispensabile efectuãrii controlului. Viscerele se supun unui examen vizual, completat prin palpare şi, dacã este nevoie, de incizie. Cercetarea ganglionilor trebuie sa comporte totdeauna incizii multiple, fãcute dupã axul cel mare al fiecãrui ganglion, în asa fel încât sa se poatã obţine o tãiere în felii cat se poate de subtiri. ART. 10 Controlul post-mortem va comporta examenul: a) sângelui, în ce priveşte atât culoarea cat şi capacitatea de coagulare, urmãrindu-se depistarea prezentei unor elemente strãine; b) capului, gatului, ganglionilor limfatici-retrofaringieni şi sub-maxilari şi amigdalelor, limba fiind scoasa cat mai mult posibil pentru a permite o cercetare amãnunţitã a gurii şi gatlejului; c) plamanilor, traheei, artere, ganglionilor bronhici şi mediastinali, traheei şi principalelor ramificatii bronhice, care trebuie sa fie desfãcute longitudinal, iar plamanul larg incizat în treimea sa posterioarã; d) pericardului şi inimii; e) diafragmei; f) ficatului, vezicei, canalelor biliare şi ganglionilor retrohepatici şi pancreatici; g) tubului digestiv, ganglionilor limfatici stomacali şi mezenterici; h) splinei; i) rinichilor, ganglionilor lor limfatici şi ai vezicii; j) organelor genitale; k) mamelei şi ganglionilor sãi limfatici; l) diferitelor pãrţi ale carcasei şi mai ales tesutul conjunctiv. ART. 11 La bovine se va proceda la incizia sistematica a ganglionilor limfatici mentionati în articolul precedent. În caz de indoiala, vor fi incizati, de asemenea, ganglionii cervicali superficiali, axilari, suprasternali, cervicali profunzi costo-cervicali, poplitari, precrurali, ischiatici, iliaci şi lomboaortici. La bovinele în varsta de peste şase sãptãmâni trebuie sa se procedeze la: a) depistarea cystircecozei la nivelul limbii şi esofagului, dupã ce acesta a fost degajat de trahee, inima, maseterii externi şi interni, a diafragmei, a carei parte musculara va fi separatã de seroasa şi a suprafeţelor musculare fãcute direct vizibile prin taierile sau inciziile aplicate cu prilejul sacrificarii; limba trebuie sa fie supusã, pe fata sa interioarã, unei incizii longitudinale; o incizie longitudinala se aplica, de asemenea, pe inima, în asa fel încât sa se deschidã ventriculele traversand despartitura interventriculara; aceasta incizie se completeazã prin doua taieturi efectuate în doua puncte opuse ale auriculelor la vârf; cel puţin doua incizii sunt fãcute paralel cu fetele plane ale maxilarului inferior pe muschii maseteri şi pterygoidieni interni, în asa fel încât sa se desfaca pe o latime de o palma doua fasii de muschii suprapusi; b) depistarea distomatozei prin incizii practicate pe fata posterioarã a ficatului la nivelul marilor canale biliare şi printr-o incizie adanca la baza lobului lui Sipiegel. La vaci uterul trebuie sa fie incizat longitudinal şi mamelele deschise printr-o incizie lungã şi adanca pana la sinusurile galactofore. La viţei inspectorul trebuie sa examineze în special regiunea ombilicala şi articulatiile care vor fi incizate în caz de suspiciune de artrita indicatã de hipertrofia ganglionului corespunzãtor sau de deformarea regiunii articulare. ART. 12 La ecvidee trebuie sa se procedeze, în special, la depistarea morvei, prin examenul mucoaselor, traheei, larigelui, sinusului nazal şi ramificatiilor sale, dupã despicarea capului în planul median şi scoaterea despartiturii nazale. ART. 13 La porci tuberculoza trebuie sa fie depistata asa cum s-a arãtat pentru bovine la articolul 11 de mai sus. Suprafeţele taieturilor fãcute pe coloana vertebrala, pe stern şi în partea de jos a bazinului vor fi examinate întotdeauna. Trebuie sa se procedeze, de asemenea, la depistarea cysticercozei prin explorarea suprafeţelor musculare dezgolite, în special la nivelul muschilor de pe latul pulpei şi al peretelui abdominal, al muschilor soldurilor desfãcute din tesutul adipos, al stalpilor diafragmei, al muschilor intercostali, al limbii, laringelui şi inimii. ART. 14 La ovine şi caprine ficatul trebuie sa se examineze la fel ca la bovine. Deschiderea inimii şi incizarea ganglionilor limfatici nu trebuie sa se facã decât în caz de suspiciune a unei stãri patologice. ART. 15 Când controlul sanitar nu permite concluzii imediate asupra salubritatii carcasei şi organelor şi, mai ales, atunci când trebuie luate anumite probe în vederea efectuãrii unui examen de laborator, animalul sacrificat trebuie sa fie reţinut timp de cel puţin douãzeci şi patru ore. În acest caz, dupã ce afost prevãzutã cu un sigiliu de plumb pentru identificare, viscerele şi maruntaiele se aseaza într-o încãpere specialã care permite asigurarea unei bune conservari. Pentru porc, în cazul cercetãrii pentru depistarea trichinozei, durata reţinerii se reduce la timpul strict necesar pentru examinarea probelor. ART. 16 În timpul reţinerii se interzice oricui, în afarã de inspectorul veterinar, sa ia vreo proba oarecare din diferitele pãrţi ale animalelor care au fost reţinute. CAP. 5 Concluzii la inspecţie ART. 17 Nu vor putea fi livrate la export decât carnurile, organele şi maruntaiele comestibile, care provin de la animale declarate sanatoase la examenul ante-mortem şi constatate la controlul post-mortem indemne de alterare sau leziune. Totuşi pot fi admise la export carnurile de animale care prezintã leziuni ale organelor, precis localizate, fãrã sa fi provocat o reactie organicã generalã. Aceste organe nu vor putea fi însã exportate. ANEXA 8 STAMPILAREA CARNII ŞI ORGANELOR DESTINATE EXPORTULUI ART. 1 Carnea şi organele destinate exportului, care satisfac dispoziţiile regulamentului privitor la condiţiile controlului sanitar al animalelor, înainte şi dupã sacrificare în abatoarele agreate pentru export, vor fi marcate cu ştampila indicatã la articolul 2 de mai jos. Întrebuinţarea oricãrei alte mãrci de salubritate este interzisã. ART. 2 Ştampila folositã în abatoarele romane este un sigiliu cu cerneala, de forma ovala, având 6,5 centimetri în largime şi 4,5 centimetri în înãlţime. Pe sigiliu trebuie sa figureze urmãtoarele indicaţii, cu caractere perfect lizibile: - în partea superioarã cuvântul "ROUMANIE"; - în centru, numãrul care permite identificarea abatorului agreat; - în partea inferioarã, indicaţia "Serviciul veterinar de stat". Ştampila folosite în abatoarele franceze este un sigiliu cu cerneala, de forma ovala, care are 6,5 centimetri în largime şi 4,5 centrimetri în înãlţime. Pe sigiliu trebuie sa figureze urmãtoarele indicaţii, cu caractere perfect lizibile: - în partea superioarã cuvântul "FRANCE"; - în centru, numãrul care permite identificarea abatorului agreat; - în partea inferioarã, semnul CEE. Caracterele au o înãlţime de 8 milimetri, pentru litere şi de un centimetru, pentru cifre. ART. 3 Carcasele care cantaresc mai mult de 60 kg trebuie sa poarte marca ştampilei pe fiecare jumãtate de carcasa, în urmãtoarele puncte: fata exterioarã a pulpei, solduri, dos, spate, piept şi pleura în regiunea sa dorsala. Celelalte carcase trebuie sa poarte cel puţin patru mãrci, aplicate şi pe spete şi pe fetele exterioare ale membrelor posterioare. ART. 4 În cazul exportului carcaselor tãiate în bucãţi, fiecare bucata trebuie sa fie stampilata. ART. 5 Organele, precum şi bucatile de slanina jupuite sau nejupuite de sorici, se stampileaza cu cerneala sau cu foc; pentru organe, ştampila trebuie sa fie aplicatã cu cerneala pe doua etichete, una fiind fixatã pe ambalaj, iar cealaltã fiind pusã pe interiorul acestuia. Aceasta eticheta poarta, între altele, urmãtoarele menţiuni: - numãrul de serie; - denumirea anatomica a organelor; - indicarea speciei animale cãreia îi aparţin organele; - greutatea neta a unitãţii de ambalaj. ANEXA 9 REGULAMENT PRIVIND CARNEA DEZOSATA CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Dispoziţiile prezentului regulament se aplica numai la carnea de bovine, ovine şi porcine, prezentatã în bucãţi mari dezosate, în vederea vânzãrii en-gros şi demi-gros. CAP. 2 Condiţii de instalare a intrepriderilor ART. 2 Întreprinderile, utilizate pentru prepararea şi depozitarea carnii indicate în articolul 1 de mai sus, cuprind: - cel puţin o camera de refrigerare; - o încãpere rezervatã pentru prelucrarea carnii; - eventual o încãpere pentru ambalare, comunicând direct cu prima; - o încãpere pentru carnea sechestrata care se închide cu cheie, sau recipiente pentru carnea sechestrata care se inchid cu cheie; - eventual o camera de congelare; - vestiare, spalatoare şi closete. Camera de refrigerare este construitã potrivit regulilor de specialitate. Temperatura menţinutã acolo va fi între 0 şi +2 centigrade. Dimensiunile camerei trebuie sa fie suficiente pentru a depozita carnea necesarã pentru doua zile de munca şi carnurile prelucrate în întreprindere, în afarã de cazul în care ele nu sunt congelate sau conservate. ART. 3 Va fi prevãzutã o linie aerianã sau orice alt dispozitiv de transport mecanic al carnii, de natura sa facã posibila evitarea oricãrui contact al acesteia cu solul sau cu pereţii. Încãperea în care se prelucreaza şi cea în care se ambaleaza vor avea dimensiuni în raport cu importanta operaţiunilor care trebuie sa se efectueze acolo. Ele vor fi în asa fel amenajate încât aceste operaţii sa poatã fi realizate cu usurinta, fãrã întoarcerea carnii înapoi şi în cele mai bune condiţii de igiena alimentara şi de securitate pentru muncitori. Aerisirea, ventilarea şi iluminarea lor în timpul zilei şi al nopţii vor fi asigurate din plin. În aceste doua încãperi temperatura nu trebuie sa depãşeascã +10 centigrade. Pereţii şi despartiturile, pana la o înãlţime minima de doi metri de la pardoseala, vor fi imbracate cu materiale rezistente la lovituri, impermeabile, care nu putrzesc, cu o suprafata neteda. Pereţii şi despartiturile dincolo de înãlţimea de doi metri, precum şi tavanele, vor fi acoperite cu o tencuiala neteda, de culoare deschisã şi care se poate spala. Podeaua va fi impermeabila, rezistenta la putrezire şi la lovituri, uşor de spãlat şi cu panta corespuzatoare care sa permitã scurgerea apelor de spãlat spre orificiile prevãzute cu un cos, cu câte un gratar, un sifon şi puse în legatura cu reţeaua generalã de evacuare a apelor folosite de întreprindere. Unghiurile de racordare a pereţilor, între ei şi cu pardoseala, vor fi aranjate în ciubucuri rotunjite. Întreprinderea va avea numai o instalatie de alimentare cu apa potabilã, în afarã de cazul când este vorba despre apa necesarã functionarii aparatelor pentru producerea frigului. Reţeaua de apa potabilã nu trebuie sa comunice cu aceasta instalatie specialã, ale carei ţevi trebuie sa fie vopsite în roşu şi care nu trebuie sa aprovizioneze încãperile rezervate pentru depozitarea sau prelucrarea carnii. Robinetele de apa trebuie sa fie în numãr suficient şi astfel filetate încât sa permitã spalarea cu furtunul a pardoselei, a pereţilor şi despartiturilor. În încãperea de prelucrare vor fi instalate aparate sau dispozitive destinate spalarii şi dezinfectarii materialului folosit la prelucrarea carnii. Mesele şi suprafeţele pe care se lucreazã vor fi acoperite, pe toatã suprafata lor, cu un material rezistent, care nu putrezeste, uşor de spãlat şi de dezinfectat. În încãperea de prelucrare a carnii vor fi aşezate, în numãr suficient, recipiente etanse, sterilizabile, cu unghiurile interioare rotunjite, prevãzute cu capace cu inchizatori care se imbuca între ele şi inconjurate în exterior cu o banda vopsita în galben de cel puţin 5 cm latime, pentru a colecta oasele şi resturile care provin de la prelucrarea carnii. Ele vor fi rezervate numai acestui scop. Dupã importanta intrepriderii, trebuie sa fie instalate unul sau mai multe posturi curente de apa calda, curgãtoare şi aparatele corespunzãtoare pentru spalatul cu apa calda şi dezinfectarea materialului marunt şi în special a cutitelor. ART. 4 În fiecare încãpere vor fi aşezate, în mod corespuzator, termometre inregistratoare sau termometre cu mercur, verificate, în scopul de a permite controlarea cu usurinta a temperaturii în orice moment. ART. 5 În întreprinderi vor fi instalate dispozitive în vederea asigurãrii unor protecţii eficace contra rozatoarelor şi insectelor. Accesul ciinilor şi al pisicilor va fi interzis în încãperi. Se vor pune la dispoziţia personalului vestiare, spalatoare şi WC-uri. WC-urile vor fi înzestrate în permanenta cu hirtie igienica. Ele nu trebuie sa aibã în nici un caz o comunicare directa cu sãlile de prelucrare sau de depozitare a carnii. Spalatoarele vor fi prevãzute cu sapun şi cu prosoape care nu pot fi folosite decît o singura data. CAP. 3 Igiena încãperilor, materialului şi personalului ART. 6 Toate încãperile, precum şi materialul, instrumentele şi diferitele scule, folosite în întreprindere, vor fi menţinute în perfecta stare de curãţenie şi folosinta. Încãperea rezervatã prelucrãrii carnii va fi spalata cel puţin o data pe zi, dupã terminarea lucrului, cu una din soluţiile dezinfectante prevãzute de regulamentul în vigoare. Acelaşi lucru trebuie fãcut şi mai des, dacã este necesar, pentru mesele, recipientele, uneltele şi cirligele care vin în contact cu carnea. Maşinile sau pãrţile de maşini şi în general materialele, dupã demontare, dacã aceasta are loc, vor fi curatate şi apoi sterilizate, fie cu apa fiarta curgãtoare, fie cu vapori sub presiune, fie cu una din soluţiile dezinfectante prevãzute de regulamentul în vigoare şi care nu sînt susceptibile sa altereze carnea. ART. 7 Personalul însãrcinat cu manipularea carnii este obligat sa pãstreze cea mai mare curãţenie. Vor fi aşezate, la locuri potrivite, anunţuri amintind ca, dupã folosirea WC-urilor, personalul trebuie sa se spele bine pe mâini. În încãperile de prelucrare sau de depozitare a carnii se interzice scuipatul, fumatul şi consumarea alimentelor. ART. 8 Conducerea întreprinderii va trebui sa punã la dispoziţia personalului sau îmbrãcãminte de protecţie, inclusiv toci, lavabile, care vor trebui sa fie purtate în permanenta în timpul lucrului şi schimbate ori de cîte ori este nevoie. Va trebui sa fie asigurata o supraveghere medicalã regulatã a personalului, în special pentru a se evita orice pericol de contaminare a carnii. CAP. 4 Originea, prelucrarea, condiţionarea şi ambalarea carnii ART. 9 Pentru prepararea carnii specificate în articolul 1 al prezentei anexe se poate folosi numai carnea provenitã de la animalele sacrificate într-un abator agreat pentru export şi care poarta ştampila rezervatã carnii consideratã corespunzãtoare pentru export. Ea trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) sa fie prezentatã în carcase, în jumãtãţi sau în sferturi; b) sa fi fost supusã la sfîrşitul operaţiunii de sacrificare şi menţinutã, pe toatã durata depozitarii şi transportului, la o temperatura mai mica sau egala cu +40 centigrade, temperatura din interior a carnii netrebuind sa depãşeascã +70 centigrade. ART. 10 Pentru prepararea carnii menţionate la articolul 1, se interzice carnea provenitã de la animalele sacrificate de urgenta pentru caz de boala sau de accident. ART. 11 Din momentul introducerii în întreprinderea destinatara, carnea menţionatã la articolul 9 al prezentei anexe va fi depozitata în încãperea de refrigerare. Ea nu poate fi în nici un caz introdusã în încãperea de prelucrare fãrã sa fi fost supusã controlului veterinar. Transportul carnii din încãperea de refrigerare în cea de prelucrare trebuie sa se facã întotdeauna cu ajutorul unuia din dispozitivele prevãzute în articolul 3 al prezentei anexe. Nici un fel de carne nu va putea fi introdusã în încãperea de prelucrare dacã temperatura sa interioarã atinge sau depãşeşte +70 centigrade. ART. 12 Operaţiile de dezosare şi de transare, efectuate în vederea pregãtirii carnii în piese mari, vor fi astfel efectuate încît sa se obţinã bucãţi tãiate pentru comerţul en-gros şi demi-gros. ART. 13 Transarea şi dezosarea se vor executa în asa fel încît sa se evite orice murdarire a carnii. Sparturile de oase şi cheagurile de singe vor fi inlaturate. Tesutul conjunctiv intramuscular, vasele sanguine, seroasele şi toţi ganglionii limfatici ai cacasei trebuie sa fie mentinuti aderenti la grupurile musculare prin legãturile lor naturale. Depozitele de grasime enumerate mai jos vor putea face obiectul unei eliminari parţiale: grasimea bazinului şi a rinichiului, osinza, grasimea de pe coaste, grasimea inguinala sau perimamara şi grasimea de acoperire. ART. 14 Oasele, resturile şi diferitele deşeuri prin natura lor, sau rezultate de la tãiere, vor fi strinse, pe mãsura ce apar, în recipiente adecvate. ART. 15 Dupã transare şi dezosare, piesele mari de carne vor fi transportate în încãperea de condiţionare sau într-o parte a incaperii de prelucrare rezervatã pentru condiţionare, cu ajutorul recipientelor sau a unui material automat, uşor de curatat şi de dezinfectat, menţinut în permanenta în buna stare de întreţinere şi curãţenie. Fiecare piesa mare de carne va fi infasurata într-o piesa de material transparent, incolor, inodor şi rezistent la putrezire. Încheierea carnii dezosate şi tãiate în piese mari va urma imediat dupã operaţiile prevãzute în alineatele precedente. ART. 16 Fiecare ambalaj va fi format din cel puţin o foaie de material transparent, incolor, inodor şi rezistent la putrezire şi suficient de mare pentru a asigura o protecţie eficace a conţinutului sau contra oricãrei murdarii din cursul manipularilor, la care se supune în mod normal. Oricare ar fi ambalajul folosit, acesta trebuie sa fie suficient de solid. Refolosirea ambalajelor va fi permisã numai dacã acestea sînt în perfecta stare de întreţinere şi curãţenie. Stampilarea pieselor nu se impune decît dacã acestea au o greutate mai mare de 3 kg. Cînd întreprinderea de transare şi dezosare este inclusã într-un abator, ştampila folositã este la fel cu aceea a abatorului; cînd întreprinderea de transare şi dezosare este separatã de abator, ştampila folositã este aceea a întreprinderii de transare. Cînd piesele mici (cu o greutate mai mica de 3 kg) se conditioneaza individual, foaia de condiţionare trebuie sa poarte în exterior, cu caractere aparente şi uşor lizibile, urmãtoarele menţiuni: 1. firma (denumirea întreprinderii exportatoare); sediul şi numãrul de înmatriculare a întreprinderii de prelucrare; 2. specia animalului şi denumirea bucatilor dupã nomenclatorul în vigoare; 3. greutatea neta; 4. data conditionarii, respectiv ziua şi luna. Piesele mici sau mari vor trebui sa fie aşezate în ambalaje care sa poarte vizibil, cu caractere uşor lizibile, urmãtoarele menţiuni: 1. firma, sediul şi numãrul de înmatriculare a întreprinderii de prelucrare; 2. specia animalului şi denumirea bucatilor dupã nomenclatorul în vigoare; 3. greutatea neta; 4. data ambalarii, pentru carnea în piese mici, sau data dezosarii, pentru carnea în piese mari. În plus, ştampila inspecţiei veterinare a abatorului (dacã întreprinderea de transare şi dezosare face parte din abator) sau a întreprinderii de transare şi dezosare (dacã aceasta nu face parte din abator) trebuie sa se aplice cu cerneala pe o eticheta fixatã pe ambalaj într-o forma vizibila şi pe un duplicat aşezat în interiorul ambalajului. ART. 17 Imediat dupã ambalare carnea va fi refrigerata, congelata sau conservatã prin frig. Tratamentul prin refrigerare este socotit suficient atunci cînd temperatura în centrul ambalajului nu este superioarã: - pentru carnea refrigerata la +20 centigrade; - pentru carnea congelata la -100 centigrade; - pentru carnea conservatã prin frig la -180 centigrade; Aceste temperaturi vor trebui sa fie constant menţinute pe toatã durata depozitarii sau stocãrii carnii înainte de expediere. ART. 18 Certificatul de salubritate va trebui sa fie conform modelului prevãzut în anexa 10. Numele, adresa şi numãrul aprobãrii întreprinderii de transare şi dezosare vor trebui sa fie menţionate la capitolul II: Provenienta produselor. Abatoarele de origine nu vor trebui sa fie indicate. ANEXA 10 CERTIFICAT SANITAR (carne, organe şi mãruntaie,proaspete, refrigerate, congelate sau conservate, de solipede domestice şi animale domestice din speciile: bovina, caprina, ovina şi porcina) Ţara exportatoare.................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Identificarea produselor Specia animalului de provenienta..................................... Felul pieselor....................................................... Natura ambalajului, dacã exista...................................... Numãrul de colete.................................................... Greutatea neta....................................................... II. Provenienta produselor Adresa (adresele) abatorului (abatoarelor) agreat(e)................. Numãrul (numerele) aprobãrii veterinare a abatorului (abatoarelor) ............................ III. Destinaţia produselor De la (locul de expediţie)........................................... Produsele se expediazã la (locul de destinaţie)...................... Cu (vagon, camion, avion, vapor) (1-2)............................... Numele şi adresa expeditorului....................................... Numele şi adresa destinatarului...................................... IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca produsele indicate mai sus şi examinate astãzi: a) poarta ştampila care dovedeşte ca provin în întregime de la animale sacrificate în abatoarele agreate pentru export; b) au fost recunoscute corespunzãtoare pentru consumul uman ca urmare a unui control veterinar efectuat potrivit modalitãţilor prevãzute de Convenţia veterinara romano-franceza; c) au fost pregãtite, manipulate şi expediate potrivit exigenţelor igienei alimentare; d) au fost pregãtite din animale care nu provin dintr-o zona pusã sub interdicţie din cauza febrei aftoase (3) şi a pestei porcine (4); e) au fost supuse examenului de trichinoscopie cu rezultat negativ (5). Fãcut la ...................... la .................. Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. (3) Aceasta menţiune se referã la carne, organe, grãsimi şi mãruntaie de bovine, ovine, caprine şi porcine. (4) Aceasta menţiune se referã la carne, organe, grãsimi şi mãruntaie de porcine. (5) Aceasta menţiune nu se referã decit la carnea de porc, precum şi la limbi, capete şi picioare de porc; ea poate fi înlocuitã prin atestarea serviciului veterinar care certifica absenta trichinozei în ţara de origine, de mai mult de trei ani. ANEXA 11 NORMELE CERUTE PENTRU AGREAREA ABATOARELOR DE PĂSĂRI A. Condiţii de agreare Pasarile trebuie sa fie tãiate şi pregãtite în întreprinderi care sa aibã încãperile şi amenajãrile urmãtoare; - o încãpere de sacrificare; - o încãpere de pregãtire şi condiţionare; - o încãpere de refrigerare; - o sala de depozitare a resturilor; - încãperi sanitare; - vestiare; - chiuvete şi WC-uri. Încãperile de prelucrare sînt aşezate în asa fel încît sa permitã fluxul continuu al pasarilor fãrã suprapunerea şi incrucisarea circuitelor. a. Încãperile de asteptare pentru pãsãri: Ţinînd seama de activitatea normalã a întreprinderii, aceasta încãpere trebuie sa fie destul de incapatoare pentru a permite, fãrã aglomerare, repausul pasarilor. Plasarea în imediata apropiere a incaperii de sacrificare, ea nu trebuie sa aibã nici o comunicare directa cu aceasta din urma. Aerisirea şi iluminatul trebuie sa fie bine asigurate. Trebuie sa se amenajeze un loc special pentru spalarea şi dezinfectarea custilor sau cotetelor. În întreprinderile mici nu se cere o încãpere de asteptare, dar trebuie sa se prevadã un loc pentru construirea sa în cazul cînd abatorul ar lua ulterior proporţii mai mici. În orice caz, cotetele de pãsãri în asteptare trebuie totdeauna sa fie aşezate în afarã incaperii de sacrificare. b. Încãperea de sacrificare: Aceasta încãpere trebuie sa fie prevãzutã cu toate cele necesare pentru realizarea urmãtoarelor operaţii: singerare, jumulire şi zvintare. Bazinele de oparire, atunci cînd sînt folosite, trebuie sa fie în asa fel concepute încît oparirea sa se facã în cele mai bune condiţii şi apa sa fie reimprospatata în ritm satisfãcãtor. Trebuie sa se ia toate mãsurile eficace pentru a se asigura ventilarea şi evacuarea aburului. c. Încãperea de pregãtire şi condiţionare: Aceasta încãpere trebuie sa fie situata în continuarea celeilalte, dar nu trebuie sa existe nici o comunicare între ele, alta decît aceea necesarã trecerii carcaselor, care se face printr-un dispozitiv aerian. Ea trebuie sa aibã o asemenea capacitate încît operaţiile de eviscerare, de pregãtire şi de condiţionare sa poatã fi efectuate în locuri diferite, suficient de distantate unele de altele. d. Încãperea de refrigerare: Aceasta încãpere, alãturi de cea precedenta, cuprinde doua pãrţi, permitind: - una, refrigerarea între 0 şi +8 centigrade a carcaselor şi organelor comestibile, imediat dupã terminarea pregãtirii lor şi înaintea conditionarii sau ambalarii lor; - cealaltã, depozitarea între 0 şi +4 centigrade a carcaselor de pãsãri şi a organelor, dupã condiţionare sau ambalare, dacã expedierea nu a avut loc în douãzeci şi patru de ore dupã sacrificare. e. Sala de depozitare a resturilor: Situata în apropierea incaperii de sacrificare şi a sãlii de pregãtire, aceasta încãpere este destinatã sa primeascã penele şi intestinele. f. Încãperi sanitare: Încãperile sanitare sînt izolate de celelalte încãperi ale întreprinderii şi prevãzute cu un sistem de închidere cu cheie. Aceste încãperi trebuie sa fie amenajate pentru a permite: - izolarea pasarilor bolnave; - sechestrarea carcaselor sau a organelor improprii consumului. B. Igiena generalã a întreprinderilor Abatoarele trebuie sa fie solid construite; pereţii, despartiturile, tavanele, uşile şi diferitele încãperi sa fie fãcute din materiale adecvate care sa permitã curãţirea, spalarea şi o dezinfecţie eficace. Pînã la doi metri înãlţime, pereţii, despartiturile, uşile, trebuie sa fie prevãzute cu o captuseala impermeabila; deasupra acestei înãlţimi, pereţii, tavanele, trebuie sa fie fãcute din materiale care nu putrezesc. Pardoseala sa fie impermeabila, fãrã fisuri, cu o inclinare care sa permitã scurgerea cu usurinta a apei de spãlat prin canalele de evacuare prevãzute cu sifoane. Trebuie sa fie puse la dispoziţia personalului vestiare, chiuvete cu apa calda şi rece, WC-uri. Chiuvetele trebuie sa fie în numãr suficient şi totdeauna dotate cu sapun şi stergare care sa nu fie utilizate decît o singura data. Ele trebuie sa fie distribuite în încãperile de lucru şi în imediata vecinãtate a WC-urilor şi vestiarelor. WC-urile nu trebuie sa aibã, în nici un caz, o directa comunicare cu sãlile sau încãperile de lucru. Lumina naturala sau artificiala trebuie sa fie din abundenta în toate încãperile. Aerisirea trebuie sa permitã condiţii igienice de lucru. Ea trebuie sa fie completatã, dacã este nevoie, prin sisteme de evacuare a vaporilor şi aburilor, asa dupã cum a fost de altfel precizat. Trebuie luate toate mãsurile de precautie pentru a evita intrarea mustelor şi pãtrunderea rozatoarelor. Fiecare întreprindere trebuie sa aibã o instalatie de apa potabilã sub presiune, calda şi rece, cu excluderea oricãrei reţele de apa nepotabila. Materialul, instrumentele, diferitele unelte utilizate în operaţiile de sacrificare şi de pregãtire a pasarilor, precum şi în operaţiile de fabricare, trebuie sa fie costruite în asa fel şi din asemenea material încît sa poatã fi curatate şi dezinfectate uşor şi eficace. Recipientele etanse, prevãzute cu un capac potrivit, sînt strict rezervate pentru colectarea resturilor de la sacrificare şi a subproduselor necomestibile. Ele trebuie sa aibã o banda de culoare galbena, foarte vizibila, permitindu-le sa se deosebeasca de celelalte recipiente. Ele sînt golite de conţinutul lor ori de cîte ori este nevoie şi cel puţin o data pe zi. Nici un ciine sau pisica nu trebuie sa pãtrundã în întreprindere. Dezinfectarea încãperilor şi a materialului trebuie sa se facã ori de cîte ori este necesar. Produsele întrebuinţate în acest scop nu trebuie sa aibã în nici un caz un miros patrunzator şi persistent. Spalarea se face în exclusivitate cu apa potabilã. Custile sa fie totdeauna spalate şi dezinfectate înainte de a fi scoase din întreprindere. Materialul, uneltele, sculele şi diferitele recipiente sa fie spalate şi dezinfectate în fiecare zi dupã terminarea lucrului. ANEXA 12 CERTIFICAT DE SALUBRITATE PRIVIND PASARILE ŞI IEPURII DOMESTICI TAIATI, GRASIMEA ŞI ORGANELE LOR Ţara de origine................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Identificarea produselor Specia animalului de provenienta................................... Felul pieselor..................................................... Natura ambalajului, ............................................... Numãrul de colete.................................................. Greutatea neta..................................................... II. Provenienta produselor (2) Adresa (adresele) abatorului (abatoarelor) agreat(e)............... Numãrul (numerele) aprobãrii veterinare a abatorului (abatoarelor) ............................ III. Destinaţia produselor De la (locul de expediţie)......................................... Produsele se expediazã la (locul de destinaţie).................... Cu (vagon, camion, avion, vapor) (1şi 3)........................... Numele şi adresa expeditorului..................................... Numele şi adresa destinatarului.................................... IV. Informaţii cu privire la salubritate Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca produsele de mai sus: a) au fost recunoscute sanatoase ca urmare a unui control veterinar efectuat înainte şi dupã sacrificare şi nu conţin nici un produs de adaos interzis de reglementãrile romane şi franceze; b) au fost pregãtite, manipulate şi expediate potrivit cerinţelor igienei alimentare, într-o întreprindere supusã unei supravegheri veterinare permanente Fãcut la ..................... la ............................ Sigiliul oficial (4) Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) Aceste informaţii nu se referã decît la pasarile de curte. (3) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. (4) Sigiliul serviciului de control veterinar trebuie sa fie, de asemenea, aplicat pe o eticheta fixatã pe ambalaj. NOTA: Prezentul certificat va trebui sa fie redactat în limbile romana şi franceza. ANEXA 13 CERTIFICAT SANITAR (mãruntaie, grãsimi alimentare, altele decît cele prezentate în stare proaspãta, refrigerate sau congelate, conserve şi preparate pe baza de carne şi organe şi extrase de carne) Ţara exportatoare.................................................... Consiliul Superior al Agriculturii - Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Identificarea produselor Specia animalului de provenienta..................................... Felul pieselor....................................................... Natura ambalajului, ................................................. Numãrul de colete.................................................... Greutatea neta....................................................... II. Provenienta produselor (2) Adresa (adresele) întreprinderii (lor) agreat(e)..................... Numãrul (numerele) aprobãrii veterinare a întreprinderii (lor)........ III. Destinaţia produselor De la (locul de expediţie)........................................... Carnea este destinatã la (locul de destinaţie)....................... Cu (vagon, camion, avion, vapor) (1şi 3)............................. Numele şi adresa expeditorului....................................... Numele şi adresa destinatarului...................................... IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca produsele indicate mai sus şi examinate astãzi: a) sînt salubre; b) au fost preparate, manipulate şi expediate potrivit cerinţelor igienei alimentare, într-o întreprindere supusã unei supravegheri veterinare permanente; c) au fost preparate din animale sacrificate în abatoare agreate pentru export (2); d) au fost supuse examenului pentru trichinoscopie cu rezultat negativ (4). Fãcut la .............. la .............................. Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) Aceste informaţii nu se referã decît la produsele preparate din solipede domestice, animale domestice din speciile bovina, caprina, ovina şi porcina şi pãsãri de curte, cu excepţia intestinelor, vezicilor şi stomacurilor sarate sau uscate. (3) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. (4) Aceasta menţiune nu se referã decît la preparatele pe baza de carne de porc, precum şi la limbile, capetele şi picioarele de porc. Ea poate fi înlocuitã prin atestarea serviciului veterinar, certificind absenta trichinozei în ţara de origine, de mai mult de 3 ani. ANEXA 14 NORME CERUTE PENTRU AGREAREA ÎNTREPRINDERILOR DE PRELUCRARE Aceste întreprinderi trebuie sa comporte: a) încãperi frigorifice suficient de mari pentru eventuala depozitare a carnii şi organelor; b) încãperi pentru transarea şi prepararea carnii, separate de celelalte încãperi; c) un birou, închis cu cheie, la dispoziţia exclusiva a serviciului veterinar; d) vestiare, chiuvete, duşuri şi WC-uri cu scurgere rapida de apa, acestea din urma necomunicind direct cu încãperile de lucru. Chiuvetele trebuie sa fie prevãzute cu apa curgãtoare calda şi rece, cu dispozitive pentru curatarea şi dezinfectarea mainilor şi pentru ştergere, care nu se vor folosi decît o singura data. Chiuvetele trebuie sa fie aşezate în apropierea WC-urilor. Încãperile trebuie sa fie în asa fel concepute încât sa permitã aplicarea cu usurinta a regulilor de igiena. Ele trebuie sa îndeplineascã, în special, urmãtoarele condiţii: 1. În încãperile de transare şi de preparare, pardoseala trebuie sa fie facuta din material impermeabil, uşor de curatat şi de dezinfectat şi rezistent la putrezire, uşor inclinata şi cu o reţea de evacuare corespunzãtoare, pentru scurgerea apelor întrebuinţate cãtre canale prevãzute cu sifoane şi gratare; pereţii trebuie sa fie netezi, acoperiţi pînã la o înãlţime de cel puţin doi metri cu o captuseala sau vopsea lavabila şi de culoare deschisã şi prevãzuţi cu colturi şi unghiuri rotunjite. 2. Încãperile de transare şi de pregãtire trebuie sa aibã o înfãţişare corespunzãtoare, sa fie aerisite şi suficient de indepartate de încãperile unde funcţioneazã aparatele care degaja vapori sau caldura şi de încãperile folosite pentru afumat. Încãperile trebuie sa fie prevãzute cu lumina suficienta, naturala sau artificiala, care sa nu modifice culorile. În apropierea încãperilor de transare trebuie sa fie aşezate dispozitive suficiente pentru curãţirea şi dezinfectarea mainilor şi a materialului de lucru. 3. Trebuie sa fie instalata o reţea de apa potabilã sub presiune, excluzindu-se orice reţea de apa nepotabila. Apa calda trebuie sa fie disponibilã în cantitate suficienta. 4. Dispozitivul de evacuare a apelor reziduale trebuie sa corespundã cerinţelor de igiena. 5. Încãperile trebuie sa fie prevãzute cu dispozitive de protecţie impotriva insectelor şi rozatoarelor. 6. Materialul folosit trebuie sa fie un material inalterabil şi uşor de curatat şi dezinfectat. ANEXA 15 CERTIFICAT PRIVIND VINATUL IMPUSCAT Ţara de origine..................................................... Consiliul Superior al Agriculturii - Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Identificarea produselor Specia animalului de provenienta.................................... Felul pieselor...................................................... Natura ambalajului................................................. Numãrul de colete................................................... Greutatea neta...................................................... II. Destinaţia produselor De la (locul de expediţie).......................................... Carnea este destinatã la (locul de destinaţie)...................... Cu (vagon, camion, avion, vapor) (1-2).............................. Numele şi adresa expeditorului...................................... Numele şi adresa destinatarului..................................... IV. Informaţii cu privire la salubritate Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca produsele indicate mai sus: a) sînt salubre şi nu conţin nici un produs de adaos interzis de reglementãrile romane şi franceze; b) au fost preparate, manipulate şi expediate potrivit cerinţelor de igiena alimentara; c) au fost supuse examenului pentru trichinoscopie cu rezultat negativ (4). Fãcut la .............. la ......................... Sigiliul oficial (4) Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. (3) Aceasta menţiune nu se referã decît la carnea animalelor sãlbatice din specia porcina. Ea poate fi înlocuitã cu atestarea serviciului veterinar, certificind absenta trichinozei în ţara de origine, de mai mult de 3 ani. (4) Sigiliul serviciului de control veterinar trebuie sa fie, de asemenea, aplicat pe o eticheta fixatã la ambalaj. PROTOCOL privind aplicarea articolului 2 al Convenţiei veterinare încheiate la 13 februarie 1967 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze I. Serviciile veterinare competente îşi vor comunica direct la sfîrşitul fiecãrei perioade de 15 zile starea sanitarã a teritoriului respectiv al fiecãrei Pãrţi contractante, în ceea ce priveşte bolile animalelor, recunoscute legal contagioase. Serviciile de mai sus pot sa-şi transmitã informãri detaliate cu privire la situaţia sanitarã a septelului, metode de combatere folosite impotriva bolilor animalelor şi rezultatele obţinute. II. Orice constatare pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante a primului caz din bolile indicate mai jos va fi semnalata telegrafic, de Serviciul veterinar central Serviciului veterinar central al celeilalte Pãrţi contractante; aceasta informare telegrafica va fi completatã cu o informare detaliatã, întrucît în special originea bolii, locul apariţiei, evoluţia şi mãsurile luate în vederea combaterii: - pestei bovine, febrei catarale, maligne, pestei porcine africane, pestei ecvine, febrei aftoase provocate de virusurile exotice. Cînd febra aftoasa persista pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante, Serviciul veterinar central va informa Serviciul veterinar central al celeilalte Pãrţi contractante despre tipul de virus în cauza. -------------
Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze, în dorinta de a garanta starea sanitarã a celor doua tari, inlesnind totodatã schimburile de animale şi produse animale, şi de a dezvolta cooperarea în domeniul veterinar, au convenit asupra urmãtoarelor dispoziţii: ART. 1 Autoritãţile competente ale celor doua state vor elabora de comun acord regulamente stabilind condiţiile sanitar-veterinare pentru importul de animale vii şi produse de origine animala de pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte. ART. 2 Serviciile veterinare ale celor doua state îşi vor comunica reciproc, la fiecare cincisprezece zile, buletine sanitare indicind statistica bolilor contagioase la animale. De asemenea, îşi vor comunica toate informaţiile de ordin veterinar care ar putea sa le intereseze. ART. 3 Pãrţile contractante se obliga sa faciliteze: 1. colaborarea între laboratoarele serviciilor veterinare ale celor doua state; 2. schimbul de specialişti veterinari, cu scopul de a se informa asupra situaţiei sanitare a animalelor şi de a culege toate informaţiile cu privire la realizarile ştiinţifice şi tehnice veterinare. ART. 4 Autoritãţile veterinare ale celor doua state vor coresponda direct în problemele privind executarea prezentei Convenţii, precum şi pentru studiul eventualelor modificãri ale protocoalelor privind aplicarea acesteia. ART. 5 Cheltuielile ocazionate de aplicarea articolului 3 al prezentei Convenţii vor fi suportate de statul care îşi trimite experţii în misiune. ART. 6 Dificultãţile care ar putea interveni în legatura cu aplicarea prezentei Convenţii vor fi examinate de o comisie mixtã. Comisia va fi formatã din trei membri pentru fiecare Parte, dintre care doi trebuie sa fie medici veterinari din cadrul serviciului veterinar central. Comisia se va întruni în termen de doua luni de la convocarea facuta de una din Pãrţi, pe teritoriul acesteia, şi va lucra în şedinţe conduse alternativ de cîte un membru al fiecãrei delegaţii. Prima şedinţa va fi condusã de un membru al delegaţiei Partii pe teritoriul cãreia va avea loc intilnirea. Problemele asupra cãrora comisia nu va ajunge la o înţelegere vor fi reglementate pe cale diplomaticã. ART. 7 Prezenta Convenţie se aplica, în ceea ce priveşte Republica Socialistã România, teritoriului sau naţional şi, în ceea ce priveşte Republica Franceza, departamentelor metropolitane. ART. 8 Fiecare din pãrţile contractante va notifica celeilalte îndeplinirea procedurilor cerute de Constituţia sa, pentru punerea în aplicare pe teritoriul sau a prezentei Convenţii, care va intra în vigoare la data ultimei notificãri. Prezenta Convenţie va rãmîne în vigoare pînã la expirarea termenului de şase luni, socotit din ziua în care una din Pãrţile contractante va face cunoscutã dorinta sa de a-i inceta efectele. Drept care subscrişii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma în acest scop de guvernele lor, au semnat prezenta Convenţie. Întocmitã la Paris la 13 februarie 1967, în doua exemplare, fiecare în limba romana şi limba franceza, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. PROTOCOL privind aplicarea articolului 1 al Convenţiei veterinare încheiate la 13 februarie 1967 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze I. Dispoziţiile articolului 1 al Convenţiei veterinare de mai sus şi ale prezentului Protocol se aplica urmãtoarelor animale vii şi produse de origine animala: - ecvidee domestice şi sãlbatice; - rumegatoare şi porcine domestice şi sãlbatice; - carnivore domestice şi sãlbatice; - rozatoare domestice şi sãlbatice; - fazani, potirnichi, porumbei domestici; - pãsãri vii; - peşti şi icre de peste, broaste, melci; - carne, organe şi mãruntaie comestibile, provenite de la animale din speciile bovina, cabalina, porcina, ovina şi caprina, refrigerate, congelate, conservate prin frig sau printr-un procedeu autorizat; - preparate pe baza de carne, organe şi mãruntaie comestibile, provenite de la animale din speciile bovina, cabalina, porcina, ovina şi caprina; - pãsãri tãiate, mãruntaie de pãsãri şi preparatele lor refrigerate, congelate, conservate prin frig sau printr-un procedeu autorizat; - fulgi, pene, coarne, copite, unghii. Animalele vii şi produsele de origina animala, nespecificate în prezentul Protocol, rãmîn supuse reglementãrii fiecãreia din Pãrţile contractante. II. Punctele vamale autorizate pentru controlul sanitar al produselor specificate în Convenţie sînt desemnate de fiecare Parte contractantã. III. Ecvideele, indiferent de destinaţia lor, vor fi însoţite de un certificat sanitar, conform modelului prevãzut în anexa 1. Acest certificat poate fi colectiv pentru animalele din aceasta specie destinate macelariei; acestea vor fi identificate cu ajutorul unei mãrci la ureche, purtind primele trei litere ale denumirii tarii de origine şi un numãr de ordine. Caracteristicile acestei mãrci vor fi menţinute în certificat, fãrã sa mai fie necesarã precizarea semnalmentelor animalelor. IV. Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele pentru creştere vor fi însoţite de un certificat sanitar, conform modelului prevãzut în anexa 2. Acest certificat poate fi colectiv; el trebuie sa redea caracteristicile marcilor, fãcute fie prin tatuaj la ureche, fie prin prinderea la ureche a unei plãci, purtind un numãr. V. Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele pentru macelarie vor fi însoţite de un certificat sanitar, conform modelului prevãzut în anexa 3; acest certificat poate fi colectiv . Aceste animale sînt marcate conform condiţiilor prevãzute în paragraful precedent, caracteristicile marcilor fiind reproduse în certificat. VI. Rumegatoarele şi porcinele sãlbatice vor fi însoţite de un certificat sanitar atestind ca sînt sanatoase şi provin dintr-o localitate care de cel puţin şase saptamini este: 1. - indemna de boli contagioase ale speciei; 2. - situata la o distanta de peste 20 de km de orice focar de febra aftoasa şi pesta porcina, ultima condiţie fiind necesarã numai pentru porcinele sãlbatice. Acest certificat nu poate fi eliberat cu mai mult de trei zile înainte de expedierea animalelor. VII. Rozatoarele domestice şi sãlbatice vor fi însoţite de un certificat sanitar atestind ca sînt sanatoase. Acest certificat va trebui sa precizeze, printre altele: - pentru iepurii de casa: ca provin dintr-o localitate indemna de mixomatoza şi de tularemie; - pentru iepurii salbatici: ca au fost prinsi într-o localitate indemna de tularemie de cel puţin şase luni şi imprejurul cãreia, pe o raza de 50 de km, în aceeaşi perioada nu s-a constatat aceasta boala. Modelul certificatului figureazã în anexa 4. Fiecare iepure salbatic trebuie sa aibã marcate la o ureche (prin tatuare sau placuta) literele folosite pentru identificarea vehiculelor automobile ale tarii de origine în circulaţie internationala. VIII. 1. Fazanii şi potirnichile vor fi însoţite de un certificat eliberat, cu cel mult trei zile înainte de expedierea lor, de medicul veterinar al tarii exportatoare, care rãspunde de carantina pasarilor; acest document este conform modelului specificat în anexa 5. 2. Centrele de depozitare trebuie sa fie construite, echipate şi supravegheate în asa fel încît sa se poatã efectua un control sanitar eficace; în special în timpul carantinei lotul va fi frecvent vizitat de un medic veterinar desemnat oficial de serviciul veterinar central al tarii excportatoare. Fiecare cadavru, în perioada de depozitare a vinatului, va trebui sa fie examinat de un laborator specializat sau de o secţie specializatã a unui laborator de diagnostic. În cazul ca la una din pasarile în carantina se constata o maladie infectioasa sau parazitara cu caracter contagios, în special pseudopesta aviara (boala Newcastle), tot lotul pasarilor de vinat va trebui sa fie retras de la export. 10% din pasarile din centrul de depozitare vor trebui sa fie supuse unei luari de singe în vederea analizei anticorpilor pseudopestei aviare (boala Newcastle) cu ajutorul Testului H.I. În caz de reactie pozitiva, se va dispune retragerea de la export a tuturor pasarilor din centrul de depozitare, precum şi oprirea introducerii de pãsãri în acesta pînã la terminarea operaţiunilor de sacrificare şi dezinfectare. Medicul veterinar care rãspunde de carantina va trebui sa urmãreascã retragerea de la export a oricãrei pãsãri care prezintã o stare de slabire, chiar uşoarã. IX. Carnea, organele, grasimile şi maruntaiele comestibile, proaspete, refrigerate, congelate sau conservate prin frig de la solipede domestice şi animale domestice din speciile bovina, caprina, ovina şi porcina, trebuie sa fi fost preparate în abatoare autorizate pentru export. Organele comestibile constau din urmãtoarele: creieri, inimi, ficati, picioare, cozi, rinichi, ghinduri, capete, iar pentru specia porcina şi din singe. Maruntaiele cuprind: intestinele, tendoanele şi nervii, pentru toate speciile menţionate mai sus, precum şi singele, cu excepţia singelui de porc. Condiţiile de autorizare a abatoarelor sînt specificate în anexa 6. Produsele specificate mai sus trebuie sa fi fost supuse unui control asigurat de medici veterinari oficiali, potrivit modalitãţilor prevãzute în anexa 7. Animalele de la care s-au obţinut aceste produse nu trebuie sa fi fost importate dintr-o ţara pentru care Partea contractantã destinatara nu autoriza intrarea animalelor pe teritoriul sau. De asemenea, animalele nu trebuie sa fi fost supuse unui tratament cu produse de natura sa afecteze calitatea carnii, ca: tireostatice, antibiotice, oestrogene (în alte scopuri decît cele terapeutice) şi conservante. Seroasele nu trebuie sa prezinte nici o urma de zgirietura sau razuiala, cu excepţia acelora necesitate de scoaterea grasimii de prisos şi, în acest caz, locul de unde a fost scoasa grasimea trebuie sa poarte ştampila inspecţiei veterinare; nu trebuie sa se fi efectuat nici un fel de incizie decât aceea necesitata de inspecţie; ganglionii limfatici nu trebuie sa fi fost ridicati. Ştampila serviciului veterinar al abatorului de origine trebuie sa fie conformã prescripţiilor prevãzute în anexa 8, care determina, între altele, condiţiile în care ea trebuie sa fie aplicatã. Cu excepţia limbilor şi inimilor animalelor din speciile ovina şi caprina, capetele, limbile, inimile, plaminii şi ficatii tuturor speciilor vor trebui sa fie marcate cu cerneala sau cu foc. În afarã de aceasta, pe toate organele, ştampila va trebui sa fie aplicatã cu cerneala pe o eticheta, fixatã în mod vizibil pe ambalaj şi pe un duplicat aşezat în interiorul ambalajului. Carnea speciilor indicate în prezentul articol trebuie sa prezinte: - pentru porci: în carcase tãiate în jumãtãţi; totuşi se pot importa separat sferturi, jamboane întregi cu os şi spete întregi cu os, precum şi bucãţi din regiunea dorso-lombara cu os, slanina şi piepti cintarind peste 3 kg; - pentru alte specii: în carcase jupuite, întregi sau tãiate în jumãtãţi sau sferturi. Bucatile mai mici decît jumatatile şi sferturile şi carnea dezosata a animalelor din speciile bovina, ovina, caprina şi porcina vor putea fi exportate dacã satisfac, între altele, condiţiile prevãzute în anexa 9. Carnea, organele, grasimile şi maruntaiele proaspete, refrigerate, congelate sau conservate prin frig trebuie sa fie însoţite de un certificat sanitar, conform modelului prevãzut în anexa 10; pentru cele care provin din speciile bovina, ovina, caprina şi porcina, textul acestui document se completeazã cu o dovada certificind ca produsele respective au fost preparate de la animale care nu provin dintr-o localitate pusã sub interdicţie pentru cauza de febra aftoasa şi, în afarã de aceasta, de pesta porcina, dacã este vorba de porcine. X. Pasarile tãiate, maruntaiele şi grasimea lor, proaspete, refrigerate, congelate sau conservate prin frig trebuie sa fi fost preparate în abatoare autorizate, conform normelor indicate în anexa 11. Aceste produse, precum şi iepurii domestici, trebuie sa fie însoţite de un certificat conform modelului indicat în anexa 12. XI. Produsele şi grasimile alimentare, altele decît cele prezentate în stare proaspãta, refrigerata, congelata sau conservatã prin frig, conservele şi preparatele pe baza de carne şi mãruntaie şi extrasele din carne trebuie sa fie însoţite de un certificat sanitar, conform modelului indicat în anexa 13. Certificatul trebuie sa fie completat cu atestarea ca produsele au fost preparate de la animale care nu provin dintr-o localitate pusã sub interdicţie pentru cauza de febra aftoasa şi, în afarã de aceasta, de pesta porcina, dacã este vorba de produse provenite de la porci, pentru urmãtoarele articole: - cirnati sau produse de carne similare, mãruntaie sau singe de rumegatoare sau porcine; - alte preparate din carne sau mãruntaie, obţinute de la rumegatoare şi porcine. Produsele de mai sus, cu excepţia intestinelor, vezicilor şi stomacurilor, trebuie sa fi fost preparate în întreprinderi autorizate pentru export, condiţiile de acceptare a acestor întreprinderi fiind indicate în anexa 14. XII. Vinatul impuscat trebuie sa fie însoţit de un certificat conform modelului indicat în anexa 15. XIII. Certificatele sanitare prevãzute în prezentul Protocol trebuie sa fie redactate în limba romana şi în limba franceza. XIV. Animalele vii şi produsele de origine animala menţionate mai sus vor fi respinse de ţara importatoare dacã ele nu îndeplinesc condiţiile prevãzute în prezentul Protocol. Motivul respingerii trebuie sa fie menţionat pe certificatul sanitar de cãtre inspectorul veterinar al punctului vamal sau al statiunii veterinare de la frontiera tarii importatoare. În cazul imposibilitãţii de a le returna, animalele vor fi tãiate pe cheltuiala importatorului în abatorul cel mai apropiat de frontiera, desemnat de serviciul veterinar al tarii destinatare; produsele vor fi distruse în laboratorul de ecarisaj cel mai apropiat, pe cheltuiala importatorului. În toate cazurile, serviciul veterinar central al tarii importatoare va incunostinta prin telegrama, în cel mai scurt timp, serviciul veterinar central al tarii exportatoare, asupra mãsurilor pe care le-a luat şi împrejurãrilor care au impus aceste mãsuri. Telegrama va fi confirmatã într-o informare detaliatã. XV. Vehiculele folosite pentru transportul animalelor vii vor fi curatate şi dezinfectate, înainte de încãrcare şi dupã descãrcare. Serviciile veterinare centrale ale Pãrţilor contractante îşi vor comunica reciproc regulamentele în vigoare cu privire la dezinfectarea mijloacelor de transport. XVI. În caz de epizootie constatatã pe teritoriul uneia din pãrţile contractante, cealaltã Parte are dreptul sa interzicã sau sa limiteze, pe toatã durata pericolului de contaminare, importul animalelor şi produselor animale, precum şi al oricãrui fel de produse care pot servi la propagarea contaminarii. ANEXA 1 CERTIFICAT SANITAR (ecvidee pentru creştere sau pentru macelarie) Ţara exportatoare..................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Provenienta animalelor Numele şi adresa crescatorului (menţiune facultativã):............... Numele şi adresa expeditorului:...................................... II. Identificarea animalelor Specia Categoria (1) Virsta Sexul Mãrcile şi semnalmentele (macelarie creştere) III. Mijloace de transport Cu (vagon, camion, avion sau vapor) (1-2)............................. IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca animalele indicate mai sus şi examinate astãzi: a) nu prezintã nici un simptom clinic de boala; b) au fost ţinute în ultimele şase saptamini într-o zona indemna de boli contagioase ale speciei şi, mai ales, de durina, anemie infectioasa, encefalomielita ecvina şi guturaiul cataral al calului; c) au stat mai mult de şase luni, imediat înaintea exportului, într-o regiune indemna de morva de mai mult de şase luni. Fãcut la ............................... la ..................... Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. NOTA: Prezentul certificat trebuie sa se elibereze cu cel mult trei zile înainte de expedierea animalelor. ANEXA 2 CERTIFICAT SANITAR (bovine, ovine, caprine şi porcine pentru creştere) Ţara exportatoare..................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Provenienta animalelor Numele şi adresa crescatorului (menţiune facultativã):................ Numele şi adresa expeditorului:....................................... II. Identificarea animalelor Specia Rasa Virsta Sexul Mãrcile auriculare şi semnalmente III. Mijloace de transport Cu (vagon, camion, avion sau vapor) (1-2)............................ IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca animalele indicate mai sus şi examinate astãzi: a) nu prezintã nici un simptom clinic de boala; b) au fost ţinute în timpul ultimelor 30 de zile într-o crescatorie indemna de boli contagioase ale speciei şi, în special de febra aftoasa, bruceloza, scabie, tuberculoza, paratuberculoza, trichomonoza şi vibrioza (numai pentru bovine), de agalaxie contagioasa, febra catarala ovina şi variola (numai pentru ovine şi caprine), de pesta porcina clasica şi africana (numai pentru porci); în aceasta perioada nu s-a constatat în jurul crescatoriei, pe o raza de douãzeci kilometri, nici un caz de febra aftoasa, variola (numai pentru ovine şi caprine) şi de pesta porcina (numai pentru porci); c) au fost supuse la doua serodiagnostice la un interval de trei saptamini, în vederea cercetãrii brucelozei; aceste probe au dat rezultat negativ; d) (numai pentru bovine) ca au fost supuse unei tuberculinari intradermice cu rezultat negativ la.....................(aceasta proba trebuie sa se facã în cursul celor cincisprezece zile care preced exportului bovinelor); e) (numai pentru vaci) ca au fost supuse unui examen bacteriologic al laptelui în vederea cercetãrii mamitei infectioase, în cursul celor cincisprezece zile care preced exportul; examenul bacteorologic a fost negativ; f) ca au fost vaccinate impotriva febrei aftoase, cu mai mult de cincisprezece zile şi cu mai puţin de cinci luni, cu un vaccin controlat oficial, activ contra virusurilor de tip O, A şi C; g) (numai pentru ovine) ca au fost vaccinate impotriva variolei, cu mai mult de cincisprezece zile şi cu mai puţin de patru luni; h) (numai pentru porci) ca au fost vaccinati impotriva pestei porcine cu un vaccin care nu conţine virus viu, şi impotriva rujetului, cu mai mult de o luna şi cu mai puţin de şase luni. Fãcut la ............................... la ....................... Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. NOTA: Prezentul certificat trebuie sa fie eliberat cu cel mult trei zile înainte de expedierea animalelor. ANEXA 3 CERTIFICAT SANITAR (bovine, ovine, caprine şi porcine pentru macelarie) Ţara exportatoare.................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Provenienta animalelor Numele şi adresa crescatorului (menţiune facultativã):............... Numele şi adresa expeditorului:...................................... II. Identificarea animalelor Specia Rasa Virsta Sexul Mãrcile auriculare III. Mijloace de transport Cu (vagon, camion, avion sau vapor) (1-2)............................ IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca animalele indicate mai sus şi examinate astãzi: a) nu prezintã nici un simptom clinic de boala; b) provin dintr-o crescatorie indemna de boli contagioase ale speciei şi, în special, de febra aftoasa şi variola (pentru oi) şi de pesta porcina (pentru porci); în decursul ultimelor şase saptamini nu s-a constatat pe o raza de douãzeci kilometri, în jurul crescatoriei, nici un caz de febra aftoasa şi variola (pentru ovine) şi de pesta porcina (pentru porci); c) bovinele în virsta de peste şase luni au fost vaccinate contra febrei aftoase de mai mult de cincisprezece zile şi mai puţin de un an cu un vaccin controlat oficial, activ impotriva virusurilor de tipul O, A şi C. Fãcut la .................... la ............................... Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. NOTA: Prezentul certificat trebuie sa fie eliberat cu cel mult trei zile înaintea imbarcarii animalelor. ANEXA 4 CERTIFICAT PRIVIND IEPURII DE REPRODUCŢIE Ţara de origine...................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Identificarea animalelor Natura ambalajului................................................. Numãrul de colete.................................................. Caracteristici menţionate la ureche şi modul de identificare......... Greutatea neta....................................................... II. Destinaţia produselor De la (locul de expediţie).............................. animalele se expediazã la (locul de destinaţie)................................... cu (vagon, camion, avion, vapor) (1-2).................................... Numele şi adresa expeditorului..................................... Numele şi adresa destinatarului.................................... IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca animalele indicate mai sus şi examinate astãzi: a) sînt sanatoase; b) au fost prinse într-o localitate indemna de tularemie de cel puţin şase luni şi în jurul cãreia, pe o raza de cincizeci kilometri, nu s-a constatat în aceeaşi perioada aceasta boala. Fãcut la .......................... la ........................... Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. ANEXA 5 CERTIFICAT PRIVIND FAZANII ŞI POTIRNICHILE DE REPRODUCŢIE Ţara de origine...................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Identificarea animalelor Specia animala....................................................... Numãrul pasarilor.................................................... Natura ambalajului................................................... Numãrul de colete.................................................... II. Destinaţia animalelor De la (locul de expediţie)........................................... Animalele se expediazã la (locul de destinaţie)...................... Cu (vagon, camion, avion, vapor) (1-2)............................... Numele şi adresa expeditorului....................................... Numele şi adresa destinatarului...................................... IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar însãrcinat cu supravegherea carantinei pasarilor înainte de exportare, certific ca animalele indicate mai sus şi examinate astãzi: a) sînt sanatoase şi bine întreţinute; b) au fost prinse într-o zona indemna şi situata la o distanta de peste cincizeci kilometri de orice focar de boala Newcastle şi de spirochetoza aviara, în timpul întregului sezon al recoltarii; c) au fost ţinute în centrul de depozitare minimum trei saptamini, începînd din ziua în care întregul lot destinat exportului a intrat în carantina. Fãcut la ....................la................................. Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. ANEXA 6 CONDIŢIILE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINESCA ABATOARELE ART. 1 Pentru a putea fi autorizate în vederea exportului, abatoarele vor trebui sa îndeplineascã condiţiile generale stabilite în prezentul regulament, pentru instalaţiile, echipamentul, modul de funcţionare, regulile de igiena şi organizarea serviciului inspecţiei veterinare. CAP. 1 Condiţii de instalatie şi echipament ART. 2 Întreprinderile vizate la articolul 1 al prezentei anexe trebuie sa comporte o separare corespunzãtoare între sectorul salubru şi sectorul insalubru şi sa fie amenajate în asa fel încît sa asigure, de la introducerea în abator a animalului viu şi pînã la ieşirea carnii şi organelor considerate proprii pentru consumul uman, un mers continuu, fãrã posibilitatea returnarii şi fãrã incrucisarea sau suprapunerea între animalele vii şi carne, ori între carne şi subproduse sau resturi. ART. 3 Locurile de stabulatie trebuie sa fie prevãzute în asa fel încât sa permitã: - şederea unui numãr maxim de animale pentru tãiere în cursul unei zile-munca; - un repaus satisfãcãtor al animalelor, înainte de tãiere. ART. 4 Sãlile de tãiere şi de jupuire trebuie sa fie de dimensiuni suficiente şi sa îndeplineascã condiţiile de mai jos: 1. - sa se rezerve un loc special pentru taierea porcilor; 2. - locurile de tãiere şi de scurgere a sângelui trebuie sa fie separate de locurile de jupuire. Pentru vitele mari, dacã diferitele operaţiuni care se succed, începând de la scurgerea sângelui şi pana la terminarea jupuirii nu se efectueazã pe animalul suspendat, operaţiunea în vederea jupuirii trebui sa se facã pe scripete metalic. ART. 5 Locurile de golire şi de prima spalare a organelor abdominale (stomacuri şi intestine) şi locurile de folosire a maruntaielor şi a intestinelor trebuie sa fie izolate de sala de jupuire, însã în apropierea acesteia. Sectorul de prelucrare a maruntaielor şi intestinelor poate fi instalat în vecinãtatea salilor de tãiere şi de jupuire, dar între aceste doua grupuri de localuri trebuie sa existe o separare corespunzãtoare. ART. 6 Instalaţiile frigorifice trebuie, în mod obligatoriu, sa cuprindã: 1. - una sau mai multe camere de rãcire care sa permitã efectuarea acestei operaţii pe carcase şi pe organele tuturor animalelor sacrificate într-o zi de munca; 2. - eventual una sau mai multe sali de capacitate suficienta, destinate depozitarii carnii şi organelor, sub regim de frig, dacã aceste produse vor trebui sa rãmânã în întreprindere pentru ziua urmãtoare celei în care s-a efectuat taierea. ART. 7 Fiecare întreprindere trebuie sa aibã, între altele: 1. - un local de izolare a animalelor vii, bolnave sau suspecte; 2. - un local amenajat pentru taierea acestor animale; 3. - un local de pãstrare la rece a carcaselor şi organelor; - un local destinat reţinerii carnii, organelor şi maruntaielor confiscate, pana la predarea lor la ecarisaj (fiecare din localurile arãtate mai sus va fi prevãzut cu un sistem de incuietoare cu cheie); 4. - localuri pentru antrepozitarea seului, pieilor, coarnelor şi copitelor; 5. - un loc amenajat şi echipat pentru spalarea şi dezinfectarea vehiculelor; 6. - vestiare, toalete şi lavabouri instalate în numãr suficient la ieşirea din WC-uri. ART. 8 Un local prevãzut cu inchuietoare cu cheie, amenajat în mod corespuzator şi destul de mare ca suprafata, va trebui sa fie rezervat agenţilor serviciului de inspecţie. ART. 9 Clãdirile trebuie astfel amenajate încât sa permitã cu usurinta aplicarea regulilor de igiena. Localurile specificate în articolele 4, 5, 6 şi 7 (paragrafele 2, 3 şi 4) din prezenta anexa vor trebui sa satisfacã, în special, condiţiile de mai jos: 1. - podelele vor trebui sa fie în mod riguros etanse şi nealunecoase; ele vor trebui sa fie suficient de înclinate şi cu o reţea de evacuarea adecvatã pentru scurgerea lichidelor; 2. - pereţii interiori şi tavanele trebuie sa fie tencuite cu un material lavabil; pereţii trebuie sa aibã, pana la înãlţimea de cel puţin doi metri de la sol, o tencuiala rezistenta la lovituri, impermeabila, neteda şi rezistenta la putrezire. Localurile trebuie sa fie, de asemenea, prevãzute cu un dispozitiv de protecţie impotriva insectelor şi rozatoarelor. ART. 10 Toate localurile în care carcasele circula sau stau trebuie sa fie dotate cu o reţea aerianã de transport de natura sa permitã reducerea la minimum a manipulãrii carnii. ART. 11 În fiecare întreprindere va trebui sa existe o reţea de apa potabilã sub presiune, excluzandu-se orice reţea de apa nepotabila. Aceasta poate fi permisã totuşi pentru funcţionarea aparatelor de producere a frigului, cu condiţia sa nu aibã nici o comunicare cu reţeaua de apa potabilã. Posturile de apa sub presiune trebuie sa fie instalate în locuri corespunzãtoare, în vederea curatirii localurilor, precum şi a spalarii carcaselor dupã jupuire şi inspecţie. În sãlile de tãiere şi de jupuire, ca şi în locurile de curãţire a maruntaielor, trebuie sa fie instalate posturi de apa calda. Iluminatul trebuie sa se asigure în mod satisfãcãtor în toate localurile. Sãlile în care animalele sunt tãiate şi jupuite, carnurile şi organele antrepozitate, stocate, prelucrate sau condiţionate, trebuie sa fie prevãzute cu lumina artificiala având aceleaşi caracteristici ca şi lumina zilei. Va trebui sa se asigure o aerisire suficienta în toate localurile. Evacuarea aburilor, gazului şi fumului trebuie sa fie realizatã prin dispozitive special amenajate în acest scop. ART. 12 Dispozitivele folosite vor trebui sa fie fãcute din materiale inalterabile şi sa cuprindã cel puţin: 1. - recipiente pentru singe; 2. - bacuri cu burduf sau alte dispozitive adecvate primirii directe a organelor abdominale ale vitelor mari în momentul evisceratiei; 3. - cirlige, platouri şi mese care sa poatã permite efectuarea controlului sanitar al organelor şi capatinilor; 4. - recipiente etanse prevãzute cu capace cu balamale cu închidere imbucata, pentru colectarea resturilor; 5. - bacuri cu dispozitive de zavorire, pentru confiscari; 6. - un dispozitiv pentru curãţirea cu apa fierbinte a materialului folosit la receptionarea şi transportarea viscerelor; 7. - lavabouri şi posturi de spalare şi de dezinfecţie, instrumente şi unelte de lucru şi de control (cutite, fierastraie etc.). CAP. 2 Reguli de funcţionare şi igiena ART. 13 Animalele care, în momentul efectuãrii examenului clinic de catre veterinarul abatorului, nu sînt considerate sanatoase vor trebui sa fie marcate în mod deosebit şi aşezate în grajdul-lazaret. Animalele specificate în prezentul articol nu pot fi sacrificate decît în localul de tãiere prevãzut în acest scop în secţia sanitarã. ART. 14 Nu vor putea fi conduse spre locurile de tãiere decît animalele destinate a fi sacrificate imediat; toate celelalte vor trebui sa ramina în grajdurile lor. Animalele vor trebui sa fie sacrificate şi prelucrate în locurile care le sînt rezervate în sãlile de tãiere, potrivit speciei sau categoriei din care fac parte. ART. 15 Singele va trebui sa fie adunat în recipientele prevãzute pentru control. Practica de suflare a carcaselor în scopul de a usura jupuirea pielii, precum şi suflarea plaminilor, este interzisã; în momentul evisceratiei, masa gastro-intestinala va trebui sa fie recepţionatã direct în bacuri cu burduf sau pe o tabla de evisceratie, sau pe platouri, dupã specia animalului şi modul de lucru. Curatarea carcaselor cu ajutorul cirpelor este interzisã. Este interzisã deschiderea şi golirea viscerelor (stomacuri sau intestine) în alta parte decît în locurile rezervate special pentru acest scop. Pieile vor trebui sa fie transportate în depozite speciale cît se poate de repede dupã jupuire. Resturile trebuie sa se depunã în recipientele amenajate în acest scop. ART. 16 Carnea şi organele reţinute sau confiscate trebuie sa fie transportate, cît mai repede, în localul destinat sechestrãrii sau distrugerii lor. Organele de mic volum confiscate şi resturile vor trebui sa fie aşezate în locurile de confiscare. ART. 17 Carcasele considerate bune pentru export vor trebui sa fie aşezate în sali frigorifice pînã ce temperatura lor mijlocie nu va depãşi +80 centrigrade. Organele consumabile ca atare vor trebui sa fie transportate cît mai repede posibil din sala de jupuire în camera racitor pentru refrigerare. ART. 18 Personalul abatorului trebuie sa poarte echipament de lucru adecvat, inclusiv o pieptanatura adecvatã. Persoanele care au manipulat carnea sau organele insalubre trebuie imediat sa-şi spele mâinile şi bratele şi apoi sa şi le dezinfecteze. ART. 19 Este interzis sa se introducã şi sa se lase sa umble, în curţile şi sãlile abatoarelor, ciini, pisici şi pãsãri de curte. Distrugerea insectelor şi a rozatoarelor trebuie sa se facã sistematic, în asa fel ca salubritatea carnii şi organelor sa fie afectatã. ART. 20 Localurile vor trebui sa fie curatate cît de des posibil şi spalate cu apa multã, cel puţin la sfîrşitul zilei de munca. Dezinfectarea grajdurilor, curţilor şi salilor de munca va trebui sa se facã de fiecare data cînd se constata o boala contagioasa. Materialul şi instrumentele folosite de functionarii serviciului de inspecţie şi de cei angajaţi pentru taierea şi jupuirea animalelor, precum şi pentru pregatirile ulterioare, trebuie sa fie bine întreţinute şi curatate cu grija ori de cîte ori este necesar. În afarã de aceasta, ele trebuie sa fie dezinfectate de fiecare data cînd s-au murdarit. CAP. 3 Personalul de inspecţie ART. 21 Numãrul de inspectori veterinari şi de supraveghetori trebuie sa se stabileascã ţinînd seama de orele de munca, în asa fel încît controlul veterinar sa se poatã exercita asupra tuturor animalelor, în condiţiile fixate în regulamentul care stabileşte condiţiile de inspecţie sanitarã a animalelor, înainte şi dupã tãiere în abatoarele de stat agreate pentru export (anexa 7). ANEXA 7 CONDIŢII DE CONTROL SANITAR AL ANIMALELOR ÎNAINTE ŞI DUPĂ SACRIFICARE ÎN ABATOARELE AUTORIZATE PENTRU EXPORT ART. 1 Animalele pentru macelarie şi pentru mezeluri, a cãror carne, organe şi mãruntaie comestibile sînt destinate exportului, nu pot fi sacrificate decît în abatoare autorizate pentru acest scop. Ele sînt supuse unui control sanitar, înainte şi dupã sacrificare, în condiţiile fixate prin prezentul regulament. CAP. 1 Prezentarea la control sanitar înainte de sacrificare ART. 2 Orice animal, înainte de a fi sacrificat, trebuie sa fie prezentat la control sanitar de cãtre proprietarul sau deţinãtorul sau. Sacrificarea trebuie sa se efectueze chiar în ziua controlului sau a doua zi. În caz contrar, ea trebuie sa fie amînatã pînã la efectuarea unui nou control. Animalele care prezintã semne de oboseala nu pot fi sacrificate decît dupã un repaus de cel puţin douasprezece ore. ART. 3 Proprietarul sau deţinãtorul animalului este obligat sa acorde tot sprijinul şi toate înlesnirile necesare efectuãrii controlului în bune condiţii. În caz de refuz din partea sa, controlul nu va fi fãcut sau va fi întrerupt şi sacrificarea va fi amînatã. CAP. 2 Prezentarea la control sanitar dupã sacrificare ART. 4 Pentru toate speciile de animale, eviscerarea trebuie sa se facã, fãrã intirziere, imediat dupã sacrificare. Cu excepţia porcului, jupuirea animalelor sacrificate este obligatorie. Porcii jupuiti trebuie sa fie epilati fie prin oparire, fie prin pirlire, fie prin amindoua aceste operaţiuni, fie prin orice alt procedeu, aprobat de organul competent. Carcasele ecvideelor, bovinelor adulte şi porcilor trebuie sa fie tãiate în jumãtãţi prin despicarea longitudinala a coloanei vertebrale. ART. 5 Viscerele, precum şi capul şi limba, cînd sînt desprinse de carcasa, trebuie sa fie aşezate în apropierea acesteia şi prevãzute, ca şi carcasa respectiva, cu o marca sau un semn distinctiv care sa permitã recunoaşterea apartenentei lor comune la acelaşi animal. Rinichii, pentru toate speciile, trebuie sa ramina aderenti la carcasa şi sa fie scoşi din invelisul lor. ART. 6 Leziunile care pot exista pe carcasa, organe sau mãruntaie, nu pot fi nici scoase, nici mascate, nici tãiate înainte de prezentarea la control. În afarã de cazul în care este vorba de operaţii cerute de serviciul veterinar de control, este interzis, înainte de a se aplica ştampila de salubritate: 1. - sa se scoatã orice parte din animalul tãiat sau sa se supunã la orice fel de tratament, cu excepţia tãierii pentru stringerea singelui pentru intrebuintari alimentare; 2. - sa se procedeze la fragmentarea carcasei sau sa se scoatã organe, mai ales din cele destinate opoteramiei. CAP. 3 Controlul sanitar înainte de sacrificare ART. 7 Controlul sanitar înainte de sacrificare nu trebuie sa se efectueze decît la lumina zilei sau la o lumina artificiala avînd aceleaşi caracteristici; el trebuie sa se efectueze dupã metodele examenului clinic şi sa comporte, dacã este cazul, observatia termometrica. Controlul veterinar trebuie sa se execute asupra: 1. - stãrii generale a sãnãtãţii şi de întreţinere şi mai ales asupra simptomelor de agitatie, de febra sau de oboseala, consecutive transportului; 2. - aparatului locomotor; 3. - stãrii suprafeţei corpului şi orificiilor naturale; 4. - aparatului digestiv şi mai ales asupra cavitatii bucale şi aspectului materiilor fecale; 5. - aparatului respirator şi mai ales asupra caracterelor miscarii respiratorii şi stãrii primelor cai de respiratie; 6. - aparatului cardio-vascular; 7. - aparatului genito-urinar, asupra caracterelor urinei şi în special asupra stãrii mamelei şi a uterului la femele. CAP. 4 Controlul sanitar dupã sacrificare ART. 8 Controlul sanitar al animalelor dupã sacrificare trebuie sa se efectueze dupã condiţiile fixate de prezentul capitol. Operaţiile de sacrificare şi de jupuire a animalelor trebuie sa facã obiectul unei permanente supravegheri a serviciului de control veterinar. ART. 9 Serviciul veterinar de control poate face incizii exploratoare în carcasa, organe şi mãruntaie; el poate cere taierea anumitor piese sau regiuni, dacã aceste operaţiuni sunt indispensabile efectuãrii controlului. Viscerele se supun unui examen vizual, completat prin palpare şi, dacã este nevoie, de incizie. Cercetarea ganglionilor trebuie sa comporte totdeauna incizii multiple, fãcute dupã axul cel mare al fiecãrui ganglion, în asa fel încât sa se poatã obţine o tãiere în felii cat se poate de subtiri. ART. 10 Controlul post-mortem va comporta examenul: a) sângelui, în ce priveşte atât culoarea cat şi capacitatea de coagulare, urmãrindu-se depistarea prezentei unor elemente strãine; b) capului, gatului, ganglionilor limfatici-retrofaringieni şi sub-maxilari şi amigdalelor, limba fiind scoasa cat mai mult posibil pentru a permite o cercetare amãnunţitã a gurii şi gatlejului; c) plamanilor, traheei, artere, ganglionilor bronhici şi mediastinali, traheei şi principalelor ramificatii bronhice, care trebuie sa fie desfãcute longitudinal, iar plamanul larg incizat în treimea sa posterioarã; d) pericardului şi inimii; e) diafragmei; f) ficatului, vezicei, canalelor biliare şi ganglionilor retrohepatici şi pancreatici; g) tubului digestiv, ganglionilor limfatici stomacali şi mezenterici; h) splinei; i) rinichilor, ganglionilor lor limfatici şi ai vezicii; j) organelor genitale; k) mamelei şi ganglionilor sãi limfatici; l) diferitelor pãrţi ale carcasei şi mai ales tesutul conjunctiv. ART. 11 La bovine se va proceda la incizia sistematica a ganglionilor limfatici mentionati în articolul precedent. În caz de indoiala, vor fi incizati, de asemenea, ganglionii cervicali superficiali, axilari, suprasternali, cervicali profunzi costo-cervicali, poplitari, precrurali, ischiatici, iliaci şi lomboaortici. La bovinele în varsta de peste şase sãptãmâni trebuie sa se procedeze la: a) depistarea cystircecozei la nivelul limbii şi esofagului, dupã ce acesta a fost degajat de trahee, inima, maseterii externi şi interni, a diafragmei, a carei parte musculara va fi separatã de seroasa şi a suprafeţelor musculare fãcute direct vizibile prin taierile sau inciziile aplicate cu prilejul sacrificarii; limba trebuie sa fie supusã, pe fata sa interioarã, unei incizii longitudinale; o incizie longitudinala se aplica, de asemenea, pe inima, în asa fel încât sa se deschidã ventriculele traversand despartitura interventriculara; aceasta incizie se completeazã prin doua taieturi efectuate în doua puncte opuse ale auriculelor la vârf; cel puţin doua incizii sunt fãcute paralel cu fetele plane ale maxilarului inferior pe muschii maseteri şi pterygoidieni interni, în asa fel încât sa se desfaca pe o latime de o palma doua fasii de muschii suprapusi; b) depistarea distomatozei prin incizii practicate pe fata posterioarã a ficatului la nivelul marilor canale biliare şi printr-o incizie adanca la baza lobului lui Sipiegel. La vaci uterul trebuie sa fie incizat longitudinal şi mamelele deschise printr-o incizie lungã şi adanca pana la sinusurile galactofore. La viţei inspectorul trebuie sa examineze în special regiunea ombilicala şi articulatiile care vor fi incizate în caz de suspiciune de artrita indicatã de hipertrofia ganglionului corespunzãtor sau de deformarea regiunii articulare. ART. 12 La ecvidee trebuie sa se procedeze, în special, la depistarea morvei, prin examenul mucoaselor, traheei, larigelui, sinusului nazal şi ramificatiilor sale, dupã despicarea capului în planul median şi scoaterea despartiturii nazale. ART. 13 La porci tuberculoza trebuie sa fie depistata asa cum s-a arãtat pentru bovine la articolul 11 de mai sus. Suprafeţele taieturilor fãcute pe coloana vertebrala, pe stern şi în partea de jos a bazinului vor fi examinate întotdeauna. Trebuie sa se procedeze, de asemenea, la depistarea cysticercozei prin explorarea suprafeţelor musculare dezgolite, în special la nivelul muschilor de pe latul pulpei şi al peretelui abdominal, al muschilor soldurilor desfãcute din tesutul adipos, al stalpilor diafragmei, al muschilor intercostali, al limbii, laringelui şi inimii. ART. 14 La ovine şi caprine ficatul trebuie sa se examineze la fel ca la bovine. Deschiderea inimii şi incizarea ganglionilor limfatici nu trebuie sa se facã decât în caz de suspiciune a unei stãri patologice. ART. 15 Când controlul sanitar nu permite concluzii imediate asupra salubritatii carcasei şi organelor şi, mai ales, atunci când trebuie luate anumite probe în vederea efectuãrii unui examen de laborator, animalul sacrificat trebuie sa fie reţinut timp de cel puţin douãzeci şi patru ore. În acest caz, dupã ce afost prevãzutã cu un sigiliu de plumb pentru identificare, viscerele şi maruntaiele se aseaza într-o încãpere specialã care permite asigurarea unei bune conservari. Pentru porc, în cazul cercetãrii pentru depistarea trichinozei, durata reţinerii se reduce la timpul strict necesar pentru examinarea probelor. ART. 16 În timpul reţinerii se interzice oricui, în afarã de inspectorul veterinar, sa ia vreo proba oarecare din diferitele pãrţi ale animalelor care au fost reţinute. CAP. 5 Concluzii la inspecţie ART. 17 Nu vor putea fi livrate la export decât carnurile, organele şi maruntaiele comestibile, care provin de la animale declarate sanatoase la examenul ante-mortem şi constatate la controlul post-mortem indemne de alterare sau leziune. Totuşi pot fi admise la export carnurile de animale care prezintã leziuni ale organelor, precis localizate, fãrã sa fi provocat o reactie organicã generalã. Aceste organe nu vor putea fi însã exportate. ANEXA 8 STAMPILAREA CARNII ŞI ORGANELOR DESTINATE EXPORTULUI ART. 1 Carnea şi organele destinate exportului, care satisfac dispoziţiile regulamentului privitor la condiţiile controlului sanitar al animalelor, înainte şi dupã sacrificare în abatoarele agreate pentru export, vor fi marcate cu ştampila indicatã la articolul 2 de mai jos. Întrebuinţarea oricãrei alte mãrci de salubritate este interzisã. ART. 2 Ştampila folositã în abatoarele romane este un sigiliu cu cerneala, de forma ovala, având 6,5 centimetri în largime şi 4,5 centimetri în înãlţime. Pe sigiliu trebuie sa figureze urmãtoarele indicaţii, cu caractere perfect lizibile: - în partea superioarã cuvântul "ROUMANIE"; - în centru, numãrul care permite identificarea abatorului agreat; - în partea inferioarã, indicaţia "Serviciul veterinar de stat". Ştampila folosite în abatoarele franceze este un sigiliu cu cerneala, de forma ovala, care are 6,5 centimetri în largime şi 4,5 centrimetri în înãlţime. Pe sigiliu trebuie sa figureze urmãtoarele indicaţii, cu caractere perfect lizibile: - în partea superioarã cuvântul "FRANCE"; - în centru, numãrul care permite identificarea abatorului agreat; - în partea inferioarã, semnul CEE. Caracterele au o înãlţime de 8 milimetri, pentru litere şi de un centimetru, pentru cifre. ART. 3 Carcasele care cantaresc mai mult de 60 kg trebuie sa poarte marca ştampilei pe fiecare jumãtate de carcasa, în urmãtoarele puncte: fata exterioarã a pulpei, solduri, dos, spate, piept şi pleura în regiunea sa dorsala. Celelalte carcase trebuie sa poarte cel puţin patru mãrci, aplicate şi pe spete şi pe fetele exterioare ale membrelor posterioare. ART. 4 În cazul exportului carcaselor tãiate în bucãţi, fiecare bucata trebuie sa fie stampilata. ART. 5 Organele, precum şi bucatile de slanina jupuite sau nejupuite de sorici, se stampileaza cu cerneala sau cu foc; pentru organe, ştampila trebuie sa fie aplicatã cu cerneala pe doua etichete, una fiind fixatã pe ambalaj, iar cealaltã fiind pusã pe interiorul acestuia. Aceasta eticheta poarta, între altele, urmãtoarele menţiuni: - numãrul de serie; - denumirea anatomica a organelor; - indicarea speciei animale cãreia îi aparţin organele; - greutatea neta a unitãţii de ambalaj. ANEXA 9 REGULAMENT PRIVIND CARNEA DEZOSATA CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Dispoziţiile prezentului regulament se aplica numai la carnea de bovine, ovine şi porcine, prezentatã în bucãţi mari dezosate, în vederea vânzãrii en-gros şi demi-gros. CAP. 2 Condiţii de instalare a intrepriderilor ART. 2 Întreprinderile, utilizate pentru prepararea şi depozitarea carnii indicate în articolul 1 de mai sus, cuprind: - cel puţin o camera de refrigerare; - o încãpere rezervatã pentru prelucrarea carnii; - eventual o încãpere pentru ambalare, comunicând direct cu prima; - o încãpere pentru carnea sechestrata care se închide cu cheie, sau recipiente pentru carnea sechestrata care se inchid cu cheie; - eventual o camera de congelare; - vestiare, spalatoare şi closete. Camera de refrigerare este construitã potrivit regulilor de specialitate. Temperatura menţinutã acolo va fi între 0 şi +2 centigrade. Dimensiunile camerei trebuie sa fie suficiente pentru a depozita carnea necesarã pentru doua zile de munca şi carnurile prelucrate în întreprindere, în afarã de cazul în care ele nu sunt congelate sau conservate. ART. 3 Va fi prevãzutã o linie aerianã sau orice alt dispozitiv de transport mecanic al carnii, de natura sa facã posibila evitarea oricãrui contact al acesteia cu solul sau cu pereţii. Încãperea în care se prelucreaza şi cea în care se ambaleaza vor avea dimensiuni în raport cu importanta operaţiunilor care trebuie sa se efectueze acolo. Ele vor fi în asa fel amenajate încât aceste operaţii sa poatã fi realizate cu usurinta, fãrã întoarcerea carnii înapoi şi în cele mai bune condiţii de igiena alimentara şi de securitate pentru muncitori. Aerisirea, ventilarea şi iluminarea lor în timpul zilei şi al nopţii vor fi asigurate din plin. În aceste doua încãperi temperatura nu trebuie sa depãşeascã +10 centigrade. Pereţii şi despartiturile, pana la o înãlţime minima de doi metri de la pardoseala, vor fi imbracate cu materiale rezistente la lovituri, impermeabile, care nu putrzesc, cu o suprafata neteda. Pereţii şi despartiturile dincolo de înãlţimea de doi metri, precum şi tavanele, vor fi acoperite cu o tencuiala neteda, de culoare deschisã şi care se poate spala. Podeaua va fi impermeabila, rezistenta la putrezire şi la lovituri, uşor de spãlat şi cu panta corespuzatoare care sa permitã scurgerea apelor de spãlat spre orificiile prevãzute cu un cos, cu câte un gratar, un sifon şi puse în legatura cu reţeaua generalã de evacuare a apelor folosite de întreprindere. Unghiurile de racordare a pereţilor, între ei şi cu pardoseala, vor fi aranjate în ciubucuri rotunjite. Întreprinderea va avea numai o instalatie de alimentare cu apa potabilã, în afarã de cazul când este vorba despre apa necesarã functionarii aparatelor pentru producerea frigului. Reţeaua de apa potabilã nu trebuie sa comunice cu aceasta instalatie specialã, ale carei ţevi trebuie sa fie vopsite în roşu şi care nu trebuie sa aprovizioneze încãperile rezervate pentru depozitarea sau prelucrarea carnii. Robinetele de apa trebuie sa fie în numãr suficient şi astfel filetate încât sa permitã spalarea cu furtunul a pardoselei, a pereţilor şi despartiturilor. În încãperea de prelucrare vor fi instalate aparate sau dispozitive destinate spalarii şi dezinfectarii materialului folosit la prelucrarea carnii. Mesele şi suprafeţele pe care se lucreazã vor fi acoperite, pe toatã suprafata lor, cu un material rezistent, care nu putrezeste, uşor de spãlat şi de dezinfectat. În încãperea de prelucrare a carnii vor fi aşezate, în numãr suficient, recipiente etanse, sterilizabile, cu unghiurile interioare rotunjite, prevãzute cu capace cu inchizatori care se imbuca între ele şi inconjurate în exterior cu o banda vopsita în galben de cel puţin 5 cm latime, pentru a colecta oasele şi resturile care provin de la prelucrarea carnii. Ele vor fi rezervate numai acestui scop. Dupã importanta intrepriderii, trebuie sa fie instalate unul sau mai multe posturi curente de apa calda, curgãtoare şi aparatele corespunzãtoare pentru spalatul cu apa calda şi dezinfectarea materialului marunt şi în special a cutitelor. ART. 4 În fiecare încãpere vor fi aşezate, în mod corespuzator, termometre inregistratoare sau termometre cu mercur, verificate, în scopul de a permite controlarea cu usurinta a temperaturii în orice moment. ART. 5 În întreprinderi vor fi instalate dispozitive în vederea asigurãrii unor protecţii eficace contra rozatoarelor şi insectelor. Accesul ciinilor şi al pisicilor va fi interzis în încãperi. Se vor pune la dispoziţia personalului vestiare, spalatoare şi WC-uri. WC-urile vor fi înzestrate în permanenta cu hirtie igienica. Ele nu trebuie sa aibã în nici un caz o comunicare directa cu sãlile de prelucrare sau de depozitare a carnii. Spalatoarele vor fi prevãzute cu sapun şi cu prosoape care nu pot fi folosite decît o singura data. CAP. 3 Igiena încãperilor, materialului şi personalului ART. 6 Toate încãperile, precum şi materialul, instrumentele şi diferitele scule, folosite în întreprindere, vor fi menţinute în perfecta stare de curãţenie şi folosinta. Încãperea rezervatã prelucrãrii carnii va fi spalata cel puţin o data pe zi, dupã terminarea lucrului, cu una din soluţiile dezinfectante prevãzute de regulamentul în vigoare. Acelaşi lucru trebuie fãcut şi mai des, dacã este necesar, pentru mesele, recipientele, uneltele şi cirligele care vin în contact cu carnea. Maşinile sau pãrţile de maşini şi în general materialele, dupã demontare, dacã aceasta are loc, vor fi curatate şi apoi sterilizate, fie cu apa fiarta curgãtoare, fie cu vapori sub presiune, fie cu una din soluţiile dezinfectante prevãzute de regulamentul în vigoare şi care nu sînt susceptibile sa altereze carnea. ART. 7 Personalul însãrcinat cu manipularea carnii este obligat sa pãstreze cea mai mare curãţenie. Vor fi aşezate, la locuri potrivite, anunţuri amintind ca, dupã folosirea WC-urilor, personalul trebuie sa se spele bine pe mâini. În încãperile de prelucrare sau de depozitare a carnii se interzice scuipatul, fumatul şi consumarea alimentelor. ART. 8 Conducerea întreprinderii va trebui sa punã la dispoziţia personalului sau îmbrãcãminte de protecţie, inclusiv toci, lavabile, care vor trebui sa fie purtate în permanenta în timpul lucrului şi schimbate ori de cîte ori este nevoie. Va trebui sa fie asigurata o supraveghere medicalã regulatã a personalului, în special pentru a se evita orice pericol de contaminare a carnii. CAP. 4 Originea, prelucrarea, condiţionarea şi ambalarea carnii ART. 9 Pentru prepararea carnii specificate în articolul 1 al prezentei anexe se poate folosi numai carnea provenitã de la animalele sacrificate într-un abator agreat pentru export şi care poarta ştampila rezervatã carnii consideratã corespunzãtoare pentru export. Ea trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) sa fie prezentatã în carcase, în jumãtãţi sau în sferturi; b) sa fi fost supusã la sfîrşitul operaţiunii de sacrificare şi menţinutã, pe toatã durata depozitarii şi transportului, la o temperatura mai mica sau egala cu +40 centigrade, temperatura din interior a carnii netrebuind sa depãşeascã +70 centigrade. ART. 10 Pentru prepararea carnii menţionate la articolul 1, se interzice carnea provenitã de la animalele sacrificate de urgenta pentru caz de boala sau de accident. ART. 11 Din momentul introducerii în întreprinderea destinatara, carnea menţionatã la articolul 9 al prezentei anexe va fi depozitata în încãperea de refrigerare. Ea nu poate fi în nici un caz introdusã în încãperea de prelucrare fãrã sa fi fost supusã controlului veterinar. Transportul carnii din încãperea de refrigerare în cea de prelucrare trebuie sa se facã întotdeauna cu ajutorul unuia din dispozitivele prevãzute în articolul 3 al prezentei anexe. Nici un fel de carne nu va putea fi introdusã în încãperea de prelucrare dacã temperatura sa interioarã atinge sau depãşeşte +70 centigrade. ART. 12 Operaţiile de dezosare şi de transare, efectuate în vederea pregãtirii carnii în piese mari, vor fi astfel efectuate încît sa se obţinã bucãţi tãiate pentru comerţul en-gros şi demi-gros. ART. 13 Transarea şi dezosarea se vor executa în asa fel încît sa se evite orice murdarire a carnii. Sparturile de oase şi cheagurile de singe vor fi inlaturate. Tesutul conjunctiv intramuscular, vasele sanguine, seroasele şi toţi ganglionii limfatici ai cacasei trebuie sa fie mentinuti aderenti la grupurile musculare prin legãturile lor naturale. Depozitele de grasime enumerate mai jos vor putea face obiectul unei eliminari parţiale: grasimea bazinului şi a rinichiului, osinza, grasimea de pe coaste, grasimea inguinala sau perimamara şi grasimea de acoperire. ART. 14 Oasele, resturile şi diferitele deşeuri prin natura lor, sau rezultate de la tãiere, vor fi strinse, pe mãsura ce apar, în recipiente adecvate. ART. 15 Dupã transare şi dezosare, piesele mari de carne vor fi transportate în încãperea de condiţionare sau într-o parte a incaperii de prelucrare rezervatã pentru condiţionare, cu ajutorul recipientelor sau a unui material automat, uşor de curatat şi de dezinfectat, menţinut în permanenta în buna stare de întreţinere şi curãţenie. Fiecare piesa mare de carne va fi infasurata într-o piesa de material transparent, incolor, inodor şi rezistent la putrezire. Încheierea carnii dezosate şi tãiate în piese mari va urma imediat dupã operaţiile prevãzute în alineatele precedente. ART. 16 Fiecare ambalaj va fi format din cel puţin o foaie de material transparent, incolor, inodor şi rezistent la putrezire şi suficient de mare pentru a asigura o protecţie eficace a conţinutului sau contra oricãrei murdarii din cursul manipularilor, la care se supune în mod normal. Oricare ar fi ambalajul folosit, acesta trebuie sa fie suficient de solid. Refolosirea ambalajelor va fi permisã numai dacã acestea sînt în perfecta stare de întreţinere şi curãţenie. Stampilarea pieselor nu se impune decît dacã acestea au o greutate mai mare de 3 kg. Cînd întreprinderea de transare şi dezosare este inclusã într-un abator, ştampila folositã este la fel cu aceea a abatorului; cînd întreprinderea de transare şi dezosare este separatã de abator, ştampila folositã este aceea a întreprinderii de transare. Cînd piesele mici (cu o greutate mai mica de 3 kg) se conditioneaza individual, foaia de condiţionare trebuie sa poarte în exterior, cu caractere aparente şi uşor lizibile, urmãtoarele menţiuni: 1. firma (denumirea întreprinderii exportatoare); sediul şi numãrul de înmatriculare a întreprinderii de prelucrare; 2. specia animalului şi denumirea bucatilor dupã nomenclatorul în vigoare; 3. greutatea neta; 4. data conditionarii, respectiv ziua şi luna. Piesele mici sau mari vor trebui sa fie aşezate în ambalaje care sa poarte vizibil, cu caractere uşor lizibile, urmãtoarele menţiuni: 1. firma, sediul şi numãrul de înmatriculare a întreprinderii de prelucrare; 2. specia animalului şi denumirea bucatilor dupã nomenclatorul în vigoare; 3. greutatea neta; 4. data ambalarii, pentru carnea în piese mici, sau data dezosarii, pentru carnea în piese mari. În plus, ştampila inspecţiei veterinare a abatorului (dacã întreprinderea de transare şi dezosare face parte din abator) sau a întreprinderii de transare şi dezosare (dacã aceasta nu face parte din abator) trebuie sa se aplice cu cerneala pe o eticheta fixatã pe ambalaj într-o forma vizibila şi pe un duplicat aşezat în interiorul ambalajului. ART. 17 Imediat dupã ambalare carnea va fi refrigerata, congelata sau conservatã prin frig. Tratamentul prin refrigerare este socotit suficient atunci cînd temperatura în centrul ambalajului nu este superioarã: - pentru carnea refrigerata la +20 centigrade; - pentru carnea congelata la -100 centigrade; - pentru carnea conservatã prin frig la -180 centigrade; Aceste temperaturi vor trebui sa fie constant menţinute pe toatã durata depozitarii sau stocãrii carnii înainte de expediere. ART. 18 Certificatul de salubritate va trebui sa fie conform modelului prevãzut în anexa 10. Numele, adresa şi numãrul aprobãrii întreprinderii de transare şi dezosare vor trebui sa fie menţionate la capitolul II: Provenienta produselor. Abatoarele de origine nu vor trebui sa fie indicate. ANEXA 10 CERTIFICAT SANITAR (carne, organe şi mãruntaie,proaspete, refrigerate, congelate sau conservate, de solipede domestice şi animale domestice din speciile: bovina, caprina, ovina şi porcina) Ţara exportatoare.................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Identificarea produselor Specia animalului de provenienta..................................... Felul pieselor....................................................... Natura ambalajului, dacã exista...................................... Numãrul de colete.................................................... Greutatea neta....................................................... II. Provenienta produselor Adresa (adresele) abatorului (abatoarelor) agreat(e)................. Numãrul (numerele) aprobãrii veterinare a abatorului (abatoarelor) ............................ III. Destinaţia produselor De la (locul de expediţie)........................................... Produsele se expediazã la (locul de destinaţie)...................... Cu (vagon, camion, avion, vapor) (1-2)............................... Numele şi adresa expeditorului....................................... Numele şi adresa destinatarului...................................... IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca produsele indicate mai sus şi examinate astãzi: a) poarta ştampila care dovedeşte ca provin în întregime de la animale sacrificate în abatoarele agreate pentru export; b) au fost recunoscute corespunzãtoare pentru consumul uman ca urmare a unui control veterinar efectuat potrivit modalitãţilor prevãzute de Convenţia veterinara romano-franceza; c) au fost pregãtite, manipulate şi expediate potrivit exigenţelor igienei alimentare; d) au fost pregãtite din animale care nu provin dintr-o zona pusã sub interdicţie din cauza febrei aftoase (3) şi a pestei porcine (4); e) au fost supuse examenului de trichinoscopie cu rezultat negativ (5). Fãcut la ...................... la .................. Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. (3) Aceasta menţiune se referã la carne, organe, grãsimi şi mãruntaie de bovine, ovine, caprine şi porcine. (4) Aceasta menţiune se referã la carne, organe, grãsimi şi mãruntaie de porcine. (5) Aceasta menţiune nu se referã decît la carnea de porc, precum şi la limbi, capete şi picioare de porc; ea poate fi înlocuitã prin atestarea serviciului veterinar care certifica absenta trichinozei în ţara de origine, de mai mult de trei ani. ANEXA 11 NORMELE CERUTE PENTRU AGREAREA ABATOARELOR DE PĂSĂRI A. Condiţii de agreare Pasarile trebuie sa fie tãiate şi pregãtite în întreprinderi care sa aibã încãperile şi amenajãrile urmãtoare; - o încãpere de sacrificare; - o încãpere de pregãtire şi condiţionare; - o încãpere de refrigerare; - o sala de depozitare a resturilor; - încãperi sanitare; - vestiare; - chiuvete şi WC-uri. Încãperile de prelucrare sînt aşezate în asa fel încît sa permitã fluxul continuu al pasarilor fãrã suprapunerea şi incrucisarea circuitelor. a. Încãperile de asteptare pentru pãsãri: Ţinînd seama de activitatea normalã a întreprinderii, aceasta încãpere trebuie sa fie destul de incapatoare pentru a permite, fãrã aglomerare, repausul pasarilor. Plasarea în imediata apropiere a incaperii de sacrificare, ea nu trebuie sa aibã nici o comunicare directa cu aceasta din urma. Aerisirea şi iluminatul trebuie sa fie bine asigurate. Trebuie sa se amenajeze un loc special pentru spalarea şi dezinfectarea custilor sau cotetelor. În întreprinderile mici nu se cere o încãpere de asteptare, dar trebuie sa se prevadã un loc pentru construirea sa în cazul cînd abatorul ar lua ulterior proporţii mai mici. În orice caz, cotetele de pãsãri în asteptare trebuie totdeauna sa fie aşezate în afarã incaperii de sacrificare. b. Încãperea de sacrificare: Aceasta încãpere trebuie sa fie prevãzutã cu toate cele necesare pentru realizarea urmãtoarelor operaţii: singerare, jumulire şi zvintare. Bazinele de oparire, atunci cînd sînt folosite, trebuie sa fie în asa fel concepute încît oparirea sa se facã în cele mai bune condiţii şi apa sa fie reimprospatata în ritm satisfãcãtor. Trebuie sa se ia toate mãsurile eficace pentru a se asigura ventilarea şi evacuarea aburului. c. Încãperea de pregãtire şi condiţionare: Aceasta încãpere trebuie sa fie situata în continuarea celeilalte, dar nu trebuie sa existe nici o comunicare între ele, alta decît aceea necesarã trecerii carcaselor, care se face printr-un dispozitiv aerian. Ea trebuie sa aibã o asemenea capacitate încît operaţiile de eviscerare, de pregãtire şi de condiţionare sa poatã fi efectuate în locuri diferite, suficient de distantate unele de altele. d. Încãperea de refrigerare: Aceasta încãpere, alãturi de cea precedenta, cuprinde doua pãrţi, permitind: - una, refrigerarea între 0 şi +8 centigrade a carcaselor şi organelor comestibile, imediat dupã terminarea pregãtirii lor şi înaintea conditionarii sau ambalarii lor; - cealaltã, depozitarea între 0 şi +4 centigrade a carcaselor de pãsãri şi a organelor, dupã condiţionare sau ambalare, dacã expedierea nu a avut loc în douãzeci şi patru de ore dupã sacrificare. e. Sala de depozitare a resturilor: Situata în apropierea incaperii de sacrificare şi a sãlii de pregãtire, aceasta încãpere este destinatã sa primeascã penele şi intestinele. f. Încãperi sanitare: Încãperile sanitare sînt izolate de celelalte încãperi ale întreprinderii şi prevãzute cu un sistem de închidere cu cheie. Aceste încãperi trebuie sa fie amenajate pentru a permite: - izolarea pasarilor bolnave; - sechestrarea carcaselor sau a organelor improprii consumului. B. Igiena generalã a întreprinderilor Abatoarele trebuie sa fie solid construite; pereţii, despartiturile, tavanele, uşile şi diferitele încãperi sa fie fãcute din materiale adecvate care sa permitã curãţirea, spalarea şi o dezinfecţie eficace. Pînã la doi metri înãlţime, pereţii, despartiturile, uşile, trebuie sa fie prevãzute cu o captuseala impermeabila; deasupra acestei înãlţimi, pereţii, tavanele, trebuie sa fie fãcute din materiale care nu putrezesc. Pardoseala sa fie impermeabila, fãrã fisuri, cu o inclinare care sa permitã scurgerea cu usurinta a apei de spãlat prin canalele de evacuare prevãzute cu sifoane. Trebuie sa fie puse la dispoziţia personalului vestiare, chiuvete cu apa calda şi rece, WC-uri. Chiuvetele trebuie sa fie în numãr suficient şi totdeauna dotate cu sapun şi stergare care sa nu fie utilizate decît o singura data. Ele trebuie sa fie distribuite în încãperile de lucru şi în imediata vecinãtate a WC-urilor şi vestiarelor. WC-urile nu trebuie sa aibã, în nici un caz, o directa comunicare cu sãlile sau încãperile de lucru. Lumina naturala sau artificiala trebuie sa fie din abundenta în toate încãperile. Aerisirea trebuie sa permitã condiţii igienice de lucru. Ea trebuie sa fie completatã, dacã este nevoie, prin sisteme de evacuare a vaporilor şi aburilor, asa dupã cum a fost de altfel precizat. Trebuie luate toate mãsurile de precautie pentru a evita intrarea mustelor şi pãtrunderea rozatoarelor. Fiecare întreprindere trebuie sa aibã o instalatie de apa potabilã sub presiune, calda şi rece, cu excluderea oricãrei reţele de apa nepotabila. Materialul, instrumentele, diferitele unelte utilizate în operaţiile de sacrificare şi de pregãtire a pasarilor, precum şi în operaţiile de fabricare, trebuie sa fie costruite în asa fel şi din asemenea material încît sa poatã fi curatate şi dezinfectate uşor şi eficace. Recipientele etanse, prevãzute cu un capac potrivit, sînt strict rezervate pentru colectarea resturilor de la sacrificare şi a subproduselor necomestibile. Ele trebuie sa aibã o banda de culoare galbena, foarte vizibila, permitindu-le sa se deosebeasca de celelalte recipiente. Ele sînt golite de conţinutul lor ori de cîte ori este nevoie şi cel puţin o data pe zi. Nici un ciine sau pisica nu trebuie sa pãtrundã în întreprindere. Dezinfectarea încãperilor şi a materialului trebuie sa se facã ori de cîte ori este necesar. Produsele întrebuinţate în acest scop nu trebuie sa aibã în nici un caz un miros patrunzator şi persistent. Spalarea se face în exclusivitate cu apa potabilã. Custile sa fie totdeauna spalate şi dezinfectate înainte de a fi scoase din întreprindere. Materialul, uneltele, sculele şi diferitele recipiente sa fie spalate şi dezinfectate în fiecare zi dupã terminarea lucrului. ANEXA 12 CERTIFICAT DE SALUBRITATE PRIVIND PASARILE ŞI IEPURII DOMESTICI TAIATI, GRASIMEA ŞI ORGANELE LOR Ţara de origine................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Identificarea produselor Specia animalului de provenienta................................... Felul pieselor..................................................... Natura ambalajului, ............................................... Numãrul de colete.................................................. Greutatea neta..................................................... II. Provenienta produselor (2) Adresa (adresele) abatorului (abatoarelor) agreat(e)............... Numãrul (numerele) aprobãrii veterinare a abatorului (abatoarelor) ............................ III. Destinaţia produselor De la (locul de expediţie)......................................... Produsele se expediazã la (locul de destinaţie).................... Cu (vagon, camion, avion, vapor) (1şi 3)........................... Numele şi adresa expeditorului..................................... Numele şi adresa destinatarului.................................... IV. Informaţii cu privire la salubritate Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca produsele de mai sus: a) au fost recunoscute sanatoase ca urmare a unui control veterinar efectuat înainte şi dupã sacrificare şi nu conţin nici un produs de adaos interzis de reglementãrile romane şi franceze; b) au fost pregãtite, manipulate şi expediate potrivit cerinţelor igienei alimentare, într-o întreprindere supusã unei supravegheri veterinare permanente Fãcut la ..................... la ............................ Sigiliul oficial (4) Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) Aceste informaţii nu se referã decît la pasarile de curte. (3) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. (4) Sigiliul serviciului de control veterinar trebuie sa fie, de asemenea, aplicat pe o eticheta fixatã pe ambalaj. NOTA: Prezentul certificat va trebui sa fie redactat în limbile romana şi franceza. ANEXA 13 CERTIFICAT SANITAR (mãruntaie, grãsimi alimentare, altele decît cele prezentate în stare proaspãta, refrigerate sau congelate, conserve şi preparate pe baza de carne şi organe şi extrase de carne) Ţara exportatoare.................................................... Consiliul Superior al Agriculturii - Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Identificarea produselor Specia animalului de provenienta..................................... Felul pieselor....................................................... Natura ambalajului, ................................................. Numãrul de colete.................................................... Greutatea neta....................................................... II. Provenienta produselor (2) Adresa (adresele) întreprinderii (lor) agreat(e)..................... Numãrul (numerele) aprobãrii veterinare a întreprinderii (lor)........ III. Destinaţia produselor De la (locul de expediţie)........................................... Carnea este destinatã la (locul de destinaţie)....................... Cu (vagon, camion, avion, vapor) (1şi 3)............................. Numele şi adresa expeditorului....................................... Numele şi adresa destinatarului...................................... IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca produsele indicate mai sus şi examinate astãzi: a) sînt salubre; b) au fost preparate, manipulate şi expediate potrivit cerinţelor igienei alimentare, într-o întreprindere supusã unei supravegheri veterinare permanente; c) au fost preparate din animale sacrificate în abatoare agreate pentru export (2); d) au fost supuse examenului pentru trichinoscopie cu rezultat negativ (4). Fãcut la .............. la .............................. Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) Aceste informaţii nu se referã decît la produsele preparate din solipede domestice, animale domestice din speciile bovina, caprina, ovina şi porcina şi pãsãri de curte, cu excepţia intestinelor, vezicilor şi stomacurilor sarate sau uscate. (3) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. (4) Aceasta menţiune nu se referã decît la preparatele pe baza de carne de porc, precum şi la limbile, capetele şi picioarele de porc. Ea poate fi înlocuitã prin atestarea serviciului veterinar, certificind absenta trichinozei în ţara de origine, de mai mult de 3 ani. ANEXA 14 NORME CERUTE PENTRU AGREAREA ÎNTREPRINDERILOR DE PRELUCRARE Aceste întreprinderi trebuie sa comporte: a) încãperi frigorifice suficient de mari pentru eventuala depozitare a carnii şi organelor; b) încãperi pentru transarea şi prepararea carnii, separate de celelalte încãperi; c) un birou, închis cu cheie, la dispoziţia exclusiva a serviciului veterinar; d) vestiare, chiuvete, duşuri şi WC-uri cu scurgere rapida de apa, acestea din urma necomunicind direct cu încãperile de lucru. Chiuvetele trebuie sa fie prevãzute cu apa curgãtoare calda şi rece, cu dispozitive pentru curatarea şi dezinfectarea mainilor şi pentru ştergere, care nu se vor folosi decît o singura data. Chiuvetele trebuie sa fie aşezate în apropierea WC-urilor. Încãperile trebuie sa fie în asa fel concepute încât sa permitã aplicarea cu usurinta a regulilor de igiena. Ele trebuie sa îndeplineascã, în special, urmãtoarele condiţii: 1. În încãperile de transare şi de preparare, pardoseala trebuie sa fie facuta din material impermeabil, uşor de curatat şi de dezinfectat şi rezistent la putrezire, uşor inclinata şi cu o reţea de evacuare corespunzãtoare, pentru scurgerea apelor întrebuinţate cãtre canale prevãzute cu sifoane şi gratare; pereţii trebuie sa fie netezi, acoperiţi pînã la o înãlţime de cel puţin doi metri cu o captuseala sau vopsea lavabila şi de culoare deschisã şi prevãzuţi cu colturi şi unghiuri rotunjite. 2. Încãperile de transare şi de pregãtire trebuie sa aibã o înfãţişare corespunzãtoare, sa fie aerisite şi suficient de indepartate de încãperile unde funcţioneazã aparatele care degaja vapori sau caldura şi de încãperile folosite pentru afumat. Încãperile trebuie sa fie prevãzute cu lumina suficienta, naturala sau artificiala, care sa nu modifice culorile. În apropierea încãperilor de transare trebuie sa fie aşezate dispozitive suficiente pentru curãţirea şi dezinfectarea mainilor şi a materialului de lucru. 3. Trebuie sa fie instalata o reţea de apa potabilã sub presiune, excluzindu-se orice reţea de apa nepotabila. Apa calda trebuie sa fie disponibilã în cantitate suficienta. 4. Dispozitivul de evacuare a apelor reziduale trebuie sa corespundã cerinţelor de igiena. 5. Încãperile trebuie sa fie prevãzute cu dispozitive de protecţie impotriva insectelor şi rozatoarelor. 6. Materialul folosit trebuie sa fie un material inalterabil şi uşor de curatat şi dezinfectat. ANEXA 15 CERTIFICAT PRIVIND VINATUL IMPUSCAT Ţara de origine..................................................... Consiliul Superior al Agriculturii - Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Identificarea produselor Specia animalului de provenienta.................................... Felul pieselor...................................................... Natura ambalajului................................................. Numãrul de colete................................................... Greutatea neta...................................................... II. Destinaţia produselor De la (locul de expediţie).......................................... Carnea este destinatã la (locul de destinaţie)...................... Cu (vagon, camion, avion, vapor) (1-2).............................. Numele şi adresa expeditorului...................................... Numele şi adresa destinatarului..................................... IV. Informaţii cu privire la salubritate Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca produsele indicate mai sus: a) sînt salubre şi nu conţin nici un produs de adaos interzis de reglementãrile romane şi franceze; b) au fost preparate, manipulate şi expediate potrivit cerinţelor de igiena alimentara; c) au fost supuse examenului pentru trichinoscopie cu rezultat negativ (4). Fãcut la .............. la ......................... Sigiliul oficial (4) Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numãrul; pentru avioane, numãrul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. (3) Aceasta menţiune nu se referã decît la carnea animalelor sãlbatice din specia porcina. Ea poate fi înlocuitã cu atestarea serviciului veterinar, certificind absenta trichinozei în ţara de origine, de mai mult de 3 ani. (4) Sigiliul serviciului de control veterinar trebuie sa fie, de asemenea, aplicat pe o eticheta fixatã la ambalaj. PROTOCOL privind aplicarea articolului 2 al Convenţiei veterinare încheiate la 13 februarie 1967 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze I. Serviciile veterinare competente îşi vor comunica direct la sfîrşitul fiecãrei perioade de 15 zile starea sanitarã a teritoriului respectiv al fiecãrei Pãrţi contractante, în ceea ce priveşte bolile animalelor, recunoscute legal contagioase. Serviciile de mai sus pot sa-şi transmitã informãri detaliate cu privire la situaţia sanitarã a septelului, metode de combatere folosite impotriva bolilor animalelor şi rezultatele obţinute. II. Orice constatare pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante a primului caz din bolile indicate mai jos va fi semnalata telegrafic, de Serviciul veterinar central Serviciului veterinar central al celeilalte Pãrţi contractante; aceasta informare telegrafica va fi completatã cu o informare detaliatã, întrucît în special originea bolii, locul apariţiei, evoluţia şi mãsurile luate în vederea combaterii: - pestei bovine, febrei catarale, maligne, pestei porcine africane, pestei ecvine, febrei aftoase provocate de virusurile exotice. Cînd febra aftoasa persista pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante, Serviciul veterinar central va informa Serviciul veterinar central al celeilalte Pãrţi contractante despre tipul de virus în cauza. -------------
I. Serviciile veterinare competente îşi vor comunica direct la sfîrşitul fiecãrei perioade de 15 zile starea sanitarã a teritoriului respectiv al fiecãrei Pãrţi contractante, în ceea ce priveşte bolile animalelor, recunoscute legal contagioase. Serviciile de mai sus pot sa-şi transmitã informãri detaliate cu privire la situaţia sanitarã a septelului, metode de combatere folosite impotriva bolilor animalelor şi rezultatele obţinute. II. Orice constatare pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante a primului caz din bolile indicate mai jos va fi semnalata telegrafic, de Serviciul veterinar central Serviciului veterinar central al celeilalte Pãrţi contractante; aceasta informare telegrafica va fi completatã cu o informare detaliatã, întrucît în special originea bolii, locul apariţiei, evoluţia şi mãsurile luate în vederea combaterii: - pestei bovine, febrei catarale, maligne, pestei porcine africane, pestei ecvine, febrei aftoase provocate de virusurile exotice. Cînd febra aftoasa persista pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante, Serviciul veterinar central va informa Serviciul veterinar central al celeilalte Pãrţi contractante despre tipul de virus în cauza. -------------
Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Bulgaria, în dorinta de a asigura popoarelor celor doua tari cele mai bune condiţii pentru a cunoaşte realizarile construcţiei socialiste, monumentele istorice, culturale şi naturale din ţãrile lor şi în vederea intaririi şi largirii colaborãrii turistice romano-bulgare, au convenit sa încheie prezenta Convenţie şi în acest scop au desemnat împuterniciţi: Guvernul Republicii Socialiste România, pe tovarasul Nicolae Bozdog, preşedintele Oficiului Naţional de Turism al Republicii Socialiste România, Guvernul Republicii Populare Bulgaria, pe tovarasul Petko Todorov, preşedintele Comitetului pentru Turism de pe lîngã Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria. ART. 1 Cele doua Pãrţi vor acorda toatã atenţia dezvoltãrii şi largirii relaţiilor turistice între Republica Socialistã România şi Republica Populara Bulgaria. ART. 2 Cele doua Pãrţi vor incuraja şi facilita cãlãtoriile în grup şi individuale organizate prin intermediul agentiilor de turism ale celor doua tari, spre obiectivele turistice, istorice şi culturale din ţãrile lor. Volumul de schimburi turistice va fi stabilit prin contracte anuale încheiate între agenţiile de turism ale celor doua tari. ART. 3 Pãrţile vor analiza posibilitatea deschiderii de noi puncte de frontiera şi a îmbunãtãţirii folosirii în scopuri turistice a drumurilor internaţionale ce trec prin cele doua tari. Totodatã ele vor sprijini dezvoltarea şi modernizarea în continuare a legãturilor pe cai ferate, rutiere, maritime, fluviale şi aeriene dintre cele doua tari. ART. 4 Pãrţile vor lua mãsuri ca agenţiile lor de turism sa organizeze excursii în grup şi individuale cu turişti din terţe tari, care se afla într-una din cele doua tari şi doresc sa viziteze Republica Socialistã România sau Republica Populara Bulgaria. ART. 5 În scopul atragerii unui numãr sporit de turişti din terţe tari, fiecare parte va lua mãsuri ca agenţiile lor de turism, în afarã organizãrii de itinerarii şi acţiuni turistice cu obiectivele proprii, sa organizeze itinerarii şi acţiuni turistice care sa cuprindã obiective turistice atît din Republica Socialistã România cît şi din Republica Populara Bulgaria, pe baza unui program care se va pune de acord anual de cãtre agenţiile de turism din cele doua tari. ART. 6 Pãrţile vor stimula dezvoltarea excursiilor turistilor din terţe tari cu automobile proprii, spre Republica Socialistã România şi respectiv spre Republica Populara Bulgaria. ART. 7 Pãrţile vor lua mãsuri ca agenţiile de turism din ţãrile lor sa foloseascã dupã cum vor conveni potenţialul turistic al Dunãrii, prin lãrgirea şi diversificarea excursiilor cu turişti din cele doua tari, precum şi cu turişti din terţe tari. ART. 8 Pãrţile vor lua mãsuri ca agenţiile lor de turism sa punã la dispoziţia turistilor romani şi bulgari materiale de informare şi propaganda turistica în limbile romana şi bulgara. ART. 9 În scopul unei cît mai exacte informãri a turistilor din terţe tari, care doresc sa viziteze atît Republica Socialistã România cît şi Republica Populara Bulgaria, pãrţile vor lua mãsuri ca agenţiile de turism din cele doua tari sa facã schimb de materiale de propaganda şi informare turistica asupra obiectivelor turistice, precum şi asupra facilitãţilor create pentru turistii strãini. ART. 10 Pãrţile vor lua mãsuri pentru efectuarea de schimburi de experienta şi informaţii în domeniul construcţiilor şi amenajãrilor turistice, al calificãrii profesionale a cadrelor şi al activitãţii turistice. ART. 11 Pãrţile vor analiza, ori de cîte ori vor considera necesar, modul de îndeplinire a prevederilor prezentei Convenţii. ART. 12 Prezenta Convenţie va fi supusã aprobãrii celor doua guverne. Pãrţile îşi vor notifica reciproc, pe cale diplomaticã, aprobarea ei. Convenţia va intra în vigoare la data ultimei notificãri şi va rãmîne valabilã pînã la 31 decembrie 1970. Exceptind denunţarea de cãtre unul din cele doua Guverne, cu un aviz de 6 luni, prezenta Convenţie va fi reînnoitã prin tacitã reconducţiune, de fiecare data pentru o noua perioada de 5 ani. Încheiatã la data de 15 iunie 1967, în doua exemplare originale, în limba romana şi în limba bulgara, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. ------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Statutul încheiat la 1 martie 1963 la Rostock-Warnemunde, cu modificãrile aprobate în Sesiunea a III-a a Comisiei mixte care a avut loc la Riga la 6 septembrie 1964, al Comisiei mixte pentru aplicarea Acordului de colaborare în domeniul pescuitului maritim, încheiat la data de 28 iulie 1962 între guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone şi Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, la care Republica Socialistã România a aderat prin Decretul nr. 143 din 28 februarie 1967 . p. Preşedintele Consiliului de Miniştri ILIE VERDET STATUTUL Comisiei mixte pentru aplicarea Acordului de colaborare în domeniul pescuitului maritim, încheiat la data de 28 iulie 1962 între guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone şi Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, cu modificãrile aprobate la Sesiunea III-a a Comisiei mixte, care a avut loc la Riga ART. 1 1. Comisia mixtã pentru aplicarea Acordului de colaborare în domeniul pescuitului maritim, denumita sub forma prescurtata în prezentul Statut "Comisia", este organizatã conform articolului 2 al Acordului de mai sus, denumit prescurtat "Acord". 2. Comisia, ca organ de elaborare şi de coordonare a mãsurilor de aplicare a Acordului, îndeplineşte funcţiile prevãzute în art. 3 al Acordului şi funcţioneazã conform prezentului Statut. ART. 2 1. În componenta Comisiei intra reprezentantul şi locţiitorul sau, desemnaţi de Pãrţile contractante. Guvernele Pãrţilor contractante comunica, pe cale diplomaticã, orice schimbare survenitã în ceea ce priveşte reprezentanţii lor în Comisie. Reprezentanţii pot folosi consilieri, experţi şi traducatori, într-un numãr corespunzãtor nevoilor lor. 2. Comisia se convoacã în sesiuni ordinare şi extraordinare. Sesiunile ordinare se convoacã cel puţin o data pe an, locul lor schimbindu-se alternativ pe teritoriul Pãrţilor contractante. Locul şi data sesiunilor ordinare se stabilesc de cãtre Comisie. Sesiunile extraordinare se convoacã atunci cînd Pãrţile contractante sau organele împuternicite de acestea ajung la concluzia ca este necesarã convocarea sesiunii. Sesiunea extraordinarã poate fi convocatã la propunerea oricãrei Pãrţi contractante, care simultan cu propunerea de convocare prezintã şi lista problemelor propuse spre dezbatere. Sesiunea extraordinarã se convoacã în ţara unde urmeazã sa aibã loc urmãtoarea sesiune ordinarã. 3. Comisia poate sa facã recomandãri Pãrţilor contractante sau poate lua hotãrîri în probleme care intra în competenta sa conform prevederilor acordului. Recomandãrile şi hotãrîrile luate de cãtre Comisie se consemneazã în Protocol. Protocolul se semneazã de cãtre reprezentanţii Pãrţilor contractante şi se prezintã pentru aprobare guvernelor ţãrilor respective. În problemele organizãrii muncii sale, Comisia poate lua singura hotãrîri. 4. În Comisie fiecare dintre Pãrţile contractante are drept la un singur vot. Recomandãrile sau hotãrîrile pot fi considerate ca adoptate de cãtre Comisie, dacã pentru ele au votat toţi reprezentanţii ţãrilor care intra în componenta Comisiei. 5. Pe baza împuternicirii din partea reprezentanţilor Pãrţilor contractante, la sesiunile Comisiei pot lua cuvintul consilierii şi experţii care participa la sesiune. 6. Comisia poate lua hotãrîri în ceea ce priveşte invitarea la sesiuni a observatorilor din alte tari. 7. Corespondenta în legatura cu problemele ce intra în competenta Comisiei se poate efectua în mod direct între reprezentanţii Pãrţilor contractante şi preşedintele Comisiei, sau între reprezentanţii pãrţilor contractante cu obligaţia de a informa despre aceasta pe preşedintele Comisiei. În acest scop, fiecare Parte contractantã va comunica preşedintelui Comisiei numele persoanei şi adresa instituţiei unde urmeazã sa fie trimisa corespondenta. ART. 3 1. În timpul discuţiilor, fiecare reprezentant poate ridica probleme în legatura cu procedura de lucru a sesiunii, iar Comisia este obligatã a rezolva imediat aceste probleme. 2. În cazul în care reprezentantul uneia dintre pãrţile contractante ridica problema competentei Comisiei de a rezolva o problema sau alta, Comisia poate trece la rezolvarea acestor probleme numai dupã ce stabileşte şi hotãrãşte ca aceste probleme intra în competenta sa. 3. În cursul dezbaterii unora dintre probleme, fiecare reprezentant poate cere declararea unei pauze sau întreruperi de şedinţe, însã aceasta nu poate depãşi 48 ore. Propunerea pentru pauza sau pentru întrerupere se voteazã imediat. ART. 4 1. În fiecare sesiune Comisia da indicaţii orientative în ceea ce priveşte problemele care urmeazã sa fie incluse pe ordinea de zi a sesiunii urmãtoare. 2. Propunerea ordinii de zi pentru sesiunea urmãtoare se întocmeşte de cãtre preşedintele Comisiei. Ordinea de zi se întocmeşte pe baza propunerilor şi indicaţiilor fãcute de cãtre membrii Comisiei la sesiunea precedenta şi în baza noilor propuneri care pot fi fãcute ulterior de cãtre membrii Comisiei şi care se înainteazã preşedintelui cu cel puţin 2 luni înainte de deschiderea sesiunii. 3. Comisia dezbate ordinea de zi la prima şedinţa ordinarã sau extraordinarã şi o poate schimba, aducindu-i modificãri de eliminare sau includere a unor puncte în propunerea de ordine de zi a sesiunii. ART. 5 1. Preşedintele Comisiei este ales succesiv din rindul reprezentanţilor fiecãreia dintre Pãrţile contractante, la sesiunea ordinarã, pe timp de doi ani. Mandatul lui dureazã din momentul încheierii sesiunii la care a fost ales, pînã la încheierea sesiunii urmãtoare. 2. Preşedintele Comisiei îndeplineşte urmãtoarele obligaţii: - coordoneazã activitatea Comisiei mixte; - conduce şedinţele Comisiei; - informeazã pe reprezentanţii Pãrţilor contractante despre proiectul ordinii de zi, nu mai tirziu de 45 de zile înainte de deschiderea sesiunii, anexind la acest proiect concluziile trase de reprezentanţii acestor Pãrţi; - prezintã sesiunii darea de seama despre activitatea Comisiei în perioada dintre sesiuni; - controleazã activitatea secretariatului Comisiei. ART. 6 1. În scopul îmbunãtãţirii conducerii şi realizãrii colaborãrii, Pãrţile contractante creazã un organ de lucru pe lîngã Comisia mixtã - secretariatul. În fruntea secretariatului se afla secretarul executiv. Secretariatul participa la pregãtirea şi desfãşurarea sesiunii, iar în perioada dintre sesiuni organizeazã îndeplinirea la timp a planului de colaborare tehnico-ştiinţificã, pe calea contactelor directe cu reprezentanţii Pãrţilor în Comisie. Secretariatul asigura schimbul de materiale referitoare la problemele prevãzute în Protocolul sesiunii Comisiei mixte; îndeplineşte de asemenea, şi alte recomandãri ale preşedintelui. 2. Pãrţile contractante îşi numesc în secretariat cîte doi membrii. 3. Secretariatul se întruneşte în şedinţe în funcţie de necesitate însã nu mai rar decît o data pe an. Locul fiecãrei şedinţe a secretariatului este stabilit de cãtre preşedintele Comisiei. 4. Pãrţile contractante suporta cheltuielile legate de activitatea reprezentanţilor lor în secretariat. Partea contractantã pe teritoriul cãreia are loc şedinţa secretariatului suporta cheltuielile legate de aceasta şedinţa, asigura condiţiile necesare activitãţii secretariatului, inclusiv traducatori. Şeful secretariatului este numit de cãtre preşedintele Comisiei mixte pe termen de doi ani. ART. 7 1. Partea contractantã pe teritoriul cãreia are loc sesiunea asigura toate condiţiile necesare bunului mers al acesteia, pune la dispoziţie personalul tehnic pentru secretariatul sesiunii, interpreţii, şi suporta toate cheltuielile rezultate din activitatea secretariatului Comisiei. 2. Fiecare Parte contractantã suporta cheltuielile legate de participare la şedinţele Comisiei, a reprezentanţilor, consilierilor şi experţilor sãi. ART. 8 În caz de necesitate, Comisia poate numi grupe de lucru. ART. 9 Limbile oficiale de lucru în Comisie sînt rusa, polona şi germanã. ART. 10 1. Prezentul Statut intra în vigoare dupã aprobarea lui de cãtre guvernele Pãrţilor contractante sau de cãtre organele împuternicite în acest scop. 2. Comisia mixtã poate sa propunã Pãrţilor contractante efectuarea de modificãri sau completãri la prezentul Statut. Aceste modificãri şi completãri intra în vigoare dupã aprobarea lor de cãtre guvernele Pãrţilor contractante ori de cãtre organele împuternicite în acest scop. ART. 11 Prezentul Statut a fost încheiat la data de 1 martie 1963 la Rostock-Warnemunde, conform Acordului încheiat la Varsovia la data de 28 iulie 1962 şi a fost întocmit în trei exemplare în limbile rusa, polona şi germanã, fiecare text avînd aceeaşi valabilitate. -------------
ART. 1 1. Comisia mixtã pentru aplicarea Acordului de colaborare în domeniul pescuitului maritim, denumita sub forma prescurtata în prezentul Statut "Comisia", este organizatã conform articolului 2 al Acordului de mai sus, denumit prescurtat "Acord". 2. Comisia, ca organ de elaborare şi de coordonare a mãsurilor de aplicare a Acordului, îndeplineşte funcţiile prevãzute în art. 3 al Acordului şi funcţioneazã conform prezentului Statut. ART. 2 1. În componenta Comisiei intra reprezentantul şi locţiitorul sau, desemnaţi de Pãrţile contractante. Guvernele Pãrţilor contractante comunica, pe cale diplomaticã, orice schimbare survenitã în ceea ce priveşte reprezentanţii lor în Comisie. Reprezentanţii pot folosi consilieri, experţi şi traducatori, într-un numãr corespunzãtor nevoilor lor. 2. Comisia se convoacã în sesiuni ordinare şi extraordinare. Sesiunile ordinare se convoacã cel puţin o data pe an, locul lor schimbindu-se alternativ pe teritoriul Pãrţilor contractante. Locul şi data sesiunilor ordinare se stabilesc de cãtre Comisie. Sesiunile extraordinare se convoacã atunci cînd Pãrţile contractante sau organele împuternicite de acestea ajung la concluzia ca este necesarã convocarea sesiunii. Sesiunea extraordinarã poate fi convocatã la propunerea oricãrei Pãrţi contractante, care simultan cu propunerea de convocare prezintã şi lista problemelor propuse spre dezbatere. Sesiunea extraordinarã se convoacã în ţara unde urmeazã sa aibã loc urmãtoarea sesiune ordinarã. 3. Comisia poate sa facã recomandãri Pãrţilor contractante sau poate lua hotãrîri în probleme care intra în competenta sa conform prevederilor acordului. Recomandãrile şi hotãrîrile luate de cãtre Comisie se consemneazã în Protocol. Protocolul se semneazã de cãtre reprezentanţii Pãrţilor contractante şi se prezintã pentru aprobare guvernelor ţãrilor respective. În problemele organizãrii muncii sale, Comisia poate lua singura hotãrîri. 4. În Comisie fiecare dintre Pãrţile contractante are drept la un singur vot. Recomandãrile sau hotãrîrile pot fi considerate ca adoptate de cãtre Comisie, dacã pentru ele au votat toţi reprezentanţii ţãrilor care intra în componenta Comisiei. 5. Pe baza împuternicirii din partea reprezentanţilor Pãrţilor contractante, la sesiunile Comisiei pot lua cuvintul consilierii şi experţii care participa la sesiune. 6. Comisia poate lua hotãrîri în ceea ce priveşte invitarea la sesiuni a observatorilor din alte tari. 7. Corespondenta în legatura cu problemele ce intra în competenta Comisiei se poate efectua în mod direct între reprezentanţii Pãrţilor contractante şi preşedintele Comisiei, sau între reprezentanţii pãrţilor contractante cu obligaţia de a informa despre aceasta pe preşedintele Comisiei. În acest scop, fiecare Parte contractantã va comunica preşedintelui Comisiei numele persoanei şi adresa instituţiei unde urmeazã sa fie trimisa corespondenta. ART. 3 1. În timpul discuţiilor, fiecare reprezentant poate ridica probleme în legatura cu procedura de lucru a sesiunii, iar Comisia este obligatã a rezolva imediat aceste probleme. 2. În cazul în care reprezentantul uneia dintre pãrţile contractante ridica problema competentei Comisiei de a rezolva o problema sau alta, Comisia poate trece la rezolvarea acestor probleme numai dupã ce stabileşte şi hotãrãşte ca aceste probleme intra în competenta sa. 3. În cursul dezbaterii unora dintre probleme, fiecare reprezentant poate cere declararea unei pauze sau întreruperi de şedinţe, însã aceasta nu poate depãşi 48 ore. Propunerea pentru pauza sau pentru întrerupere se voteazã imediat. ART. 4 1. În fiecare sesiune Comisia da indicaţii orientative în ceea ce priveşte problemele care urmeazã sa fie incluse pe ordinea de zi a sesiunii urmãtoare. 2. Propunerea ordinii de zi pentru sesiunea urmãtoare se întocmeşte de cãtre preşedintele Comisiei. Ordinea de zi se întocmeşte pe baza propunerilor şi indicaţiilor fãcute de cãtre membrii Comisiei la sesiunea precedenta şi în baza noilor propuneri care pot fi fãcute ulterior de cãtre membrii Comisiei şi care se înainteazã preşedintelui cu cel puţin 2 luni înainte de deschiderea sesiunii. 3. Comisia dezbate ordinea de zi la prima şedinţa ordinarã sau extraordinarã şi o poate schimba, aducindu-i modificãri de eliminare sau includere a unor puncte în propunerea de ordine de zi a sesiunii. ART. 5 1. Preşedintele Comisiei este ales succesiv din rindul reprezentanţilor fiecãreia dintre Pãrţile contractante, la sesiunea ordinarã, pe timp de doi ani. Mandatul lui dureazã din momentul încheierii sesiunii la care a fost ales, pînã la încheierea sesiunii urmãtoare. 2. Preşedintele Comisiei îndeplineşte urmãtoarele obligaţii: - coordoneazã activitatea Comisiei mixte; - conduce şedinţele Comisiei; - informeazã pe reprezentanţii Pãrţilor contractante despre proiectul ordinii de zi, nu mai tirziu de 45 de zile înainte de deschiderea sesiunii, anexind la acest proiect concluziile trase de reprezentanţii acestor Pãrţi; - prezintã sesiunii darea de seama despre activitatea Comisiei în perioada dintre sesiuni; - controleazã activitatea secretariatului Comisiei. ART. 6 1. În scopul îmbunãtãţirii conducerii şi realizãrii colaborãrii, Pãrţile contractante creazã un organ de lucru pe lîngã Comisia mixtã - secretariatul. În fruntea secretariatului se afla secretarul executiv. Secretariatul participa la pregãtirea şi desfãşurarea sesiunii, iar în perioada dintre sesiuni organizeazã îndeplinirea la timp a planului de colaborare tehnico-ştiinţificã, pe calea contactelor directe cu reprezentanţii Pãrţilor în Comisie. Secretariatul asigura schimbul de materiale referitoare la problemele prevãzute în Protocolul sesiunii Comisiei mixte; îndeplineşte de asemenea, şi alte recomandãri ale preşedintelui. 2. Pãrţile contractante îşi numesc în secretariat cîte doi membrii. 3. Secretariatul se întruneşte în şedinţe în funcţie de necesitate însã nu mai rar decît o data pe an. Locul fiecãrei şedinţe a secretariatului este stabilit de cãtre preşedintele Comisiei. 4. Pãrţile contractante suporta cheltuielile legate de activitatea reprezentanţilor lor în secretariat. Partea contractantã pe teritoriul cãreia are loc şedinţa secretariatului suporta cheltuielile legate de aceasta şedinţa, asigura condiţiile necesare activitãţii secretariatului, inclusiv traducatori. Şeful secretariatului este numit de cãtre preşedintele Comisiei mixte pe termen de doi ani. ART. 7 1. Partea contractantã pe teritoriul cãreia are loc sesiunea asigura toate condiţiile necesare bunului mers al acesteia, pune la dispoziţie personalul tehnic pentru secretariatul sesiunii, interpreţii, şi suporta toate cheltuielile rezultate din activitatea secretariatului Comisiei. 2. Fiecare Parte contractantã suporta cheltuielile legate de participare la şedinţele Comisiei, a reprezentanţilor, consilierilor şi experţilor sãi. ART. 8 În caz de necesitate, Comisia poate numi grupe de lucru. ART. 9 Limbile oficiale de lucru în Comisie sînt rusa, polona şi germanã. ART. 10 1. Prezentul Statut intra în vigoare dupã aprobarea lui de cãtre guvernele Pãrţilor contractante sau de cãtre organele împuternicite în acest scop. 2. Comisia mixtã poate sa propunã Pãrţilor contractante efectuarea de modificãri sau completãri la prezentul Statut. Aceste modificãri şi completãri intra în vigoare dupã aprobarea lor de cãtre guvernele Pãrţilor contractante ori de cãtre organele împuternicite în acest scop. ART. 11 Prezentul Statut a fost încheiat la data de 1 martie 1963 la Rostock-Warnemunde, conform Acordului încheiat la Varsovia la data de 28 iulie 1962 şi a fost întocmit în trei exemplare în limbile rusa, polona şi germanã, fiecare text avînd aceeaşi valabilitate. -------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Convenţia între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Bulgaria privind colaborarea în domeniul turismului, încheiatã la Bucureşti la 15 iunie 1967. p. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET CONVENŢIE între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Bulgaria privind colaborarea în domeniul turismului Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Bulgaria, în dorinta de a asigura popoarelor celor doua tari cele mai bune condiţii pentru a cunoaşte realizarile construcţiei socialiste, monumentele istorice, culturale şi naturale din ţãrile lor şi în vederea intaririi şi largirii colaborãrii turistice romano-bulgare, au convenit sa încheie prezenta Convenţie şi în acest scop au desemnat împuterniciţi: Guvernul Republicii Socialiste România, pe tovarasul Nicolae Bozdog, preşedintele Oficiului Naţional de Turism al Republicii Socialiste România, Guvernul Republicii Populare Bulgaria, pe tovarasul Petko Todorov, preşedintele Comitetului pentru Turism de pe lîngã Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria. ART. 1 Cele doua Pãrţi vor acorda toatã atenţia dezvoltãrii şi largirii relaţiilor turistice între Republica Socialistã România şi Republica Populara Bulgaria. ART. 2 Cele doua Pãrţi vor incuraja şi facilita cãlãtoriile în grup şi individuale organizate prin intermediul agentiilor de turism ale celor doua tari, spre obiectivele turistice, istorice şi culturale din ţãrile lor. Volumul de schimburi turistice va fi stabilit prin contracte anuale încheiate între agenţiile de turism ale celor doua tari. ART. 3 Pãrţile vor analiza posibilitatea deschiderii de noi puncte de frontiera şi a îmbunãtãţirii folosirii în scopuri turistice a drumurilor internaţionale ce trec prin cele doua tari. Totodatã ele vor sprijini dezvoltarea şi modernizarea în continuare a legãturilor pe cai ferate, rutiere, maritime, fluviale şi aeriene dintre cele doua tari. ART. 4 Pãrţile vor lua mãsuri ca agenţiile lor de turism sa organizeze excursii în grup şi individuale cu turişti din terţe tari, care se afla într-una din cele doua tari şi doresc sa viziteze Republica Socialistã România sau Republica Populara Bulgaria. ART. 5 În scopul atragerii unui numãr sporit de turişti din terţe tari, fiecare parte va lua mãsuri ca agenţiile lor de turism, în afarã organizãrii de itinerarii şi acţiuni turistice cu obiectivele proprii, sa organizeze itinerarii şi acţiuni turistice care sa cuprindã obiective turistice atît din Republica Socialistã România cît şi din Republica Populara Bulgaria, pe baza unui program care se va pune de acord anual de cãtre agenţiile de turism din cele doua tari. ART. 6 Pãrţile vor stimula dezvoltarea excursiilor turistilor din terţe tari cu automobile proprii, spre Republica Socialistã România şi respectiv spre Republica Populara Bulgaria. ART. 7 Pãrţile vor lua mãsuri ca agenţiile de turism din ţãrile lor sa foloseascã dupã cum vor conveni potenţialul turistic al Dunãrii, prin lãrgirea şi diversificarea excursiilor cu turişti din cele doua tari, precum şi cu turişti din terţe tari. ART. 8 Pãrţile vor lua mãsuri ca agenţiile lor de turism sa punã la dispoziţia turistilor romani şi bulgari materiale de informare şi propaganda turistica în limbile romana şi bulgara. ART. 9 În scopul unei cît mai exacte informãri a turistilor din terţe tari, care doresc sa viziteze atît Republica Socialistã România cît şi Republica Populara Bulgaria, pãrţile vor lua mãsuri ca agenţiile de turism din cele doua tari sa facã schimb de materiale de propaganda şi informare turistica asupra obiectivelor turistice, precum şi asupra facilitãţilor create pentru turistii strãini. ART. 10 Pãrţile vor lua mãsuri pentru efectuarea de schimburi de experienta şi informaţii în domeniul construcţiilor şi amenajãrilor turistice, al calificãrii profesionale a cadrelor şi al activitãţii turistice. ART. 11 Pãrţile vor analiza, ori de cîte ori vor considera necesar, modul de îndeplinire a prevederilor prezentei Convenţii. ART. 12 Prezenta Convenţie va fi supusã aprobãrii celor doua guverne. Pãrţile îşi vor notifica reciproc, pe cale diplomaticã, aprobarea ei. Convenţia va intra în vigoare la data ultimei notificãri şi va rãmîne valabilã pînã la 31 decembrie 1970. Exceptind denunţarea de cãtre unul din cele doua Guverne, cu un aviz de 6 luni, prezenta Convenţie va fi reînnoitã prin tacitã reconducţiune, de fiecare data pentru o noua perioada de 5 ani. Încheiatã la data de 15 iunie 1967, în doua exemplare originale, în limba romana şi în limba bulgara, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. ------------
*) Traducere Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Statului Spaniol au convenit ca plãţile reciproce între cele doua tari, rezultind din schimbul de mãrfuri menţionate în Acordul pe termen lung încheiat între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Statului Spaniol privind schimburile comerciale, semnat la Bucureşti la 28 octombrie 1967, precum şi celelalte plati menţionate la art. 1 de mai jos, sa fie efectuate dupã cum urmeazã: ART. 1 Dispoziţiile prezentului Acord se vor aplica plãţilor rezultind din: a) schimburile de mãrfuri dintre România şi Spania; b) serviciile provenind din aceste schimburi şi mai ales: - cheltuielile de cãlãtorie şi de şedere; - cheltuielile de transport terestru, frahtele şi celelalte cheltuieli maritime, cu excepţia livrãrilor de combustibil; - cheltuieli de asigurare, bonificatii, comisioane şi similarele; c) deconturile periodice între administraţiile cãilor ferate, posta, telefon, telegraf, radio şi societãţile de transport aerian ale celor doua tari; d) cheltuieli pentru tîrguri şi expoziţii; e) onorarii, salarii, drepturi de autor şi brevete; f) abonamente la jurnale şi reviste şi chirii pentru filme; g) cheltuieli de întreţinere a reprezentantelor consulare şi comerciale; h) orice alte plati admise de comun acord de cãtre Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Institutul Spaniol de Moneda Strãinã. ART. 2 Plãţile prevãzute la articolul precedent vor fi efectuate în România prin intermediul Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România şi în Spania prin intermediul Institutului Spaniol de Moneda Strãinã. În acest scop, ambele bãnci vor proceda la deschiderea de conturi reciproce în dolari SUA "moneda de cont". Aceste conturi nu vor fi purtãtoare de dobinzi şi nici alte cheltuieli. ART. 3 Ambele bãnci îşi vor transmite reciproc avizele referitoare la fiecare varsamint, aceste avize fiind considerate ca ordine de plata. Totuşi, dacã disponibilitãţile unuia din cele doua conturi prevãzute la art. 2 nu sînt suficiente pentru a permite executarea ordinelor de plata ale bãncii titulare respective, cealaltã banca va executa aceste ordine de plata prin debitul contului respectiv pînã la concurenta sumei de 2.500.000 dolari SUA. Suma astfel fixatã va avea caracterul unui credit revolving şi ea va fi valabilã pe toatã durata aplicãrii prezentului Acord. ART. 4 În cazul în care soldul conturilor prevãzute la art.2 va depãşi plafonul stabilit la art. 3, excedentul va deveni exigibil imediat şi va trebui sa fie plãtit de banca tarii debitoare, la cererea bãncii tarii creditoare, în devize liber convertibile. Partea care a cedat devizele liber convertibile va avea dreptul sa ceara restituirea sumelor pe care le-a cedat, în cazul în care disponibilitãţile din cliring în favoarea sa - inclusiv plafonul prevãzut la art. 3 - vor permite ulterior o asemenea restituire. Convertirile necesitate de operaţiunile prevãzute în prezentul articol vor fi efectuate pe baza paritatii oficiale în vigoare în ziua cedarii, respectiv la data restituirii. ART. 5 Plata mãrfurilor ca şi spezele ocazionate vor fi efectuate în conformitate cu condiţiile prevãzute în contractele încheiate între cumpãrãtor şi vinzator. În cazul în care plãţile vor fi efectuate prin acreditiv documentar, valoarea acestor acreditive va fi înregistratã în conturile prevãzute la art. 2, numai în momentul şi în mãsura utilizãrii lor. Pînã în momentul utilizãrii, valoarea acreditivelor va fi înregistratã în contul de evidenta în afarã cliringului. ART. 6 Contractele privind schimburile de mãrfuri între România şi Spania vor fi încheiate în dolari SUA şi facturile aferente vor fi exprimate în aceeaşi moneda. Angajamentele reciproce exprimate într-o alta moneda decît dolarul SUA, vor fi convertite în dolari SUA pe baza paritatii oficiale a monedei respective în raport cu dolarul SUA, asa cum aceasta va fi în vigoare în ziua efectuãrii varsamintului de cãtre debitor la banca tarii sale. ART. 7 Dacã paritatea aur a dolarului SUA (actualmente 35 dolari SUA pentru o uncie de aur fin) ar fi modificatã, soldul debitor sau creditor al conturilor menţionate la art. 2 va fi corectat de cele doua bãnci în ziua modificãrii şi în proporţie cu aceasta. ART. 8 Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Institutul Spaniol de Moneda Strãinã vor lua contact în vederea stabilirii modalitãţilor tehnice pentru punerea în aplicare a prezentului Acord. ART. 9 Dupã expirarea prezentului Acord disponibilitãţile acestuia rãmîn valabile pentru toate contractele încheiate înaintea datei de expirare, adicã pînã în momentul lichidãrii lor definitive, fãrã ca aceasta sa depãşeascã totuşi o durata de 6 luni, începînd de la data expirãrii prezentului Acord. Soldul debitor care ar putea sa existe la data expirãrii acestui Acord va trebui sa fie lichidat de cãtre partea debitoare prin livrãri de mãrfuri, în termen de 6 luni de la data expirãrii. Dacã dupã trecerea acestui termen va mai rãmîne încã un sold debitor, acesta va fi lichidat imediat în devize liber convertibile de cãtre partea debitoare. ART. 10 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii autoritãţilor competente conform procedurii în vigoare a fiecãrei tari. Durata valabilitãţii Acordului este de 3 ani. El va intra în vigoare la data notificãrii ultimei aprobãri şi va rãmîne valabil pe o perioada de 3 ani. Dacã nici una din Pãrţi nu va denunta Acordul, în scris, cu 3 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, acesta se prelungeşte automat de fiecare data pe noi perioade de cîte un an. Pãrţile convin ca, în cazul în care schimbul de notificãri prevãzut în alienatul precedent nu a fost efectuat pînã la 1 ianuarie 1968, Acordul sa între provizoriu în vigoare pe aceasta data. ART. 11 Prezentul Acord înlocuieşte Aranjamentul de plati între Banca de Stat a Republicii Populare Romane şi Institutul Spaniol de Moneda Strãinã din 28 ianuarie 1958, precum şi Protocolul anexa la Aranjamentul de plati între Banca de Stat a Republicii Populare Romane şi Institutul Spaniol de Moneda Strãinã din 28 ianuarie 1958, semnat la Madrid la 14 iulie 1964. Încheiat la Bucureşti la 28 octombrie 1967, în doua exemplare originale în limba franceza, ambele texte avînd aceeaşi valoare. -----
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Acordul de plati între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Statului Spaniol, încheiat la Bucureşti la 28 octombrie 1967. p. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET ACORD DE PLATI între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Statului Spaniol*) *) Traducere Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Statului Spaniol au convenit ca plãţile reciproce între cele doua tari, rezultind din schimbul de mãrfuri menţionate în Acordul pe termen lung încheiat între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Statului Spaniol privind schimburile comerciale, semnat la Bucureşti la 28 octombrie 1967, precum şi celelalte plati menţionate la art. 1 de mai jos, sa fie efectuate dupã cum urmeazã: ART. 1 Dispoziţiile prezentului Acord se vor aplica plãţilor rezultind din: a) schimburile de mãrfuri dintre România şi Spania; b) serviciile provenind din aceste schimburi şi mai ales: - cheltuielile de cãlãtorie şi de şedere; - cheltuielile de transport terestru, frahtele şi celelalte cheltuieli maritime, cu excepţia livrãrilor de combustibil; - cheltuieli de asigurare, bonificatii, comisioane şi similarele; c) deconturile periodice între administraţiile cãilor ferate, posta, telefon, telegraf, radio şi societãţile de transport aerian ale celor doua tari; d) cheltuieli pentru tîrguri şi expoziţii; e) onorarii, salarii, drepturi de autor şi brevete; f) abonamente la jurnale şi reviste şi chirii pentru filme; g) cheltuieli de întreţinere a reprezentantelor consulare şi comerciale; h) orice alte plati admise de comun acord de cãtre Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Institutul Spaniol de Moneda Strãinã. ART. 2 Plãţile prevãzute la articolul precedent vor fi efectuate în România prin intermediul Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România şi în Spania prin intermediul Institutului Spaniol de Moneda Strãinã. În acest scop, ambele bãnci vor proceda la deschiderea de conturi reciproce în dolari SUA "moneda de cont". Aceste conturi nu vor fi purtãtoare de dobinzi şi nici alte cheltuieli. ART. 3 Ambele bãnci îşi vor transmite reciproc avizele referitoare la fiecare varsamint, aceste avize fiind considerate ca ordine de plata. Totuşi, dacã disponibilitãţile unuia din cele doua conturi prevãzute la art. 2 nu sînt suficiente pentru a permite executarea ordinelor de plata ale bãncii titulare respective, cealaltã banca va executa aceste ordine de plata prin debitul contului respectiv pînã la concurenta sumei de 2.500.000 dolari SUA. Suma astfel fixatã va avea caracterul unui credit revolving şi ea va fi valabilã pe toatã durata aplicãrii prezentului Acord. ART. 4 În cazul în care soldul conturilor prevãzute la art.2 va depãşi plafonul stabilit la art. 3, excedentul va deveni exigibil imediat şi va trebui sa fie plãtit de banca tarii debitoare, la cererea bãncii tarii creditoare, în devize liber convertibile. Partea care a cedat devizele liber convertibile va avea dreptul sa ceara restituirea sumelor pe care le-a cedat, în cazul în care disponibilitãţile din cliring în favoarea sa - inclusiv plafonul prevãzut la art. 3 - vor permite ulterior o asemenea restituire. Convertirile necesitate de operaţiunile prevãzute în prezentul articol vor fi efectuate pe baza paritatii oficiale în vigoare în ziua cedarii, respectiv la data restituirii. ART. 5 Plata mãrfurilor ca şi spezele ocazionate vor fi efectuate în conformitate cu condiţiile prevãzute în contractele încheiate între cumpãrãtor şi vinzator. În cazul în care plãţile vor fi efectuate prin acreditiv documentar, valoarea acestor acreditive va fi înregistratã în conturile prevãzute la art. 2, numai în momentul şi în mãsura utilizãrii lor. Pînã în momentul utilizãrii, valoarea acreditivelor va fi înregistratã în contul de evidenta în afarã cliringului. ART. 6 Contractele privind schimburile de mãrfuri între România şi Spania vor fi încheiate în dolari SUA şi facturile aferente vor fi exprimate în aceeaşi moneda. Angajamentele reciproce exprimate într-o alta moneda decît dolarul SUA, vor fi convertite în dolari SUA pe baza paritatii oficiale a monedei respective în raport cu dolarul SUA, asa cum aceasta va fi în vigoare în ziua efectuãrii varsamintului de cãtre debitor la banca tarii sale. ART. 7 Dacã paritatea aur a dolarului SUA (actualmente 35 dolari SUA pentru o uncie de aur fin) ar fi modificatã, soldul debitor sau creditor al conturilor menţionate la art. 2 va fi corectat de cele doua bãnci în ziua modificãrii şi în proporţie cu aceasta. ART. 8 Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Institutul Spaniol de Moneda Strãinã vor lua contact în vederea stabilirii modalitãţilor tehnice pentru punerea în aplicare a prezentului Acord. ART. 9 Dupã expirarea prezentului Acord disponibilitãţile acestuia rãmîn valabile pentru toate contractele încheiate înaintea datei de expirare, adicã pînã în momentul lichidãrii lor definitive, fãrã ca aceasta sa depãşeascã totuşi o durata de 6 luni, începînd de la data expirãrii prezentului Acord. Soldul debitor care ar putea sa existe la data expirãrii acestui Acord va trebui sa fie lichidat de cãtre partea debitoare prin livrãri de mãrfuri, în termen de 6 luni de la data expirãrii. Dacã dupã trecerea acestui termen va mai rãmîne încã un sold debitor, acesta va fi lichidat imediat în devize liber convertibile de cãtre partea debitoare. ART. 10 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii autoritãţilor competente conform procedurii în vigoare a fiecãrei tari. Durata valabilitãţii Acordului este de 3 ani. El va intra în vigoare la data notificãrii ultimei aprobãri şi va rãmîne valabil pe o perioada de 3 ani. Dacã nici una din Pãrţi nu va denunta Acordul, în scris, cu 3 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, acesta se prelungeşte automat de fiecare data pe noi perioade de cîte un an. Pãrţile convin ca, în cazul în care schimbul de notificãri prevãzut în alienatul precedent nu a fost efectuat pînã la 1 ianuarie 1968, Acordul sa între provizoriu în vigoare pe aceasta data. ART. 11 Prezentul Acord înlocuieşte Aranjamentul de plati între Banca de Stat a Republicii Populare Romane şi Institutul Spaniol de Moneda Strãinã din 28 ianuarie 1958, precum şi Protocolul anexa la Aranjamentul de plati între Banca de Stat a Republicii Populare Romane şi Institutul Spaniol de Moneda Strãinã din 28 ianuarie 1958, semnat la Madrid la 14 iulie 1964. Încheiat la Bucureşti la 28 octombrie 1967, în doua exemplare originale în limba franceza, ambele texte avînd aceeaşi valoare. -----
Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Statului Spaniol, animate de dorinta de a dezvolta schimburile comerciale între cele doua tari, pe baza interesului şi avantajului reciproc, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Cele doua Pãrţi vor lua toate mãsurile necesare, în cadrul reglementãrilor în vigoare în fiecare din cele doua tari, pentru a înlesni şi dezvolta schimburile comerciale între ele, în conformitate cu dispoziţiile prezentului Acord. ART. 2 Partea romana va aplica importurilor de mãrfuri de origine şi provenind din Spania un tratament nu mai puţin favorabil ca cel acordat de România importului aceloraşi mãrfuri din alte tari. ART. 3 Partea spaniola va aplica importului de mãrfuri de origine romana acelaşi regim de liberalizare şi tratament acordat ţãrilor membre ale Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economicã. ART. 4 Schimburile comerciale anuale între Republica Socialistã România şi Spania, se vor efectua, în afarã mãrfurilor liberalizate, în conformitate cu listele R (exporturi româneşti) şi E (exporturi spaniole), anexate la prezentul Acord. Aceste liste vor putea fi imbunatatite şi completate în fiecare an cu acordul celor doua Pãrţi. Listele R şi E nu au un caracter limitativ şi cifrele înscrise în ele vor putea fi depasite dacã condiţiile pieţelor respective o vor permite. ART. 5 În mãsura necesitãţilor, autorizaţiile de import şi de export vor fi eliberate, în cadrul regelementarilor în vigoare de cãtre autoritãţile competente ale celor doua tari pentru mãrfurile înscrise în listele R şi E şi chiar pentru mãrfurile care nu figureazã în aceste liste. ART. 6 Cele doua Pãrţi contractante îşi vor aplica în domeniul vamal regimul naţiunii celei mai favorizate la schimburile de mãrfuri între cele doua tari. Acest tratament se va aplica în toate cazurile referitoare la formalitãţile administrative necesare pentru lichidarea şi plata taxelor şi cheltuielilor vamale. ART. 7 Mãrfurile care fac obiectul schimburilor vor fi destinate consumului intern în ţara importatoare şi nu vor putea face obiectul reexportului în terţe tari fãrã acordul prealabil al celor doua Pãrţi. ART. 8 Cele doua Pãrţi îşi exprima interesul lor comun pentru o dezvoltare pe termen lung a cooperãrii economice, industriale şi tehnice şi în acest scop se declara gata sa faciliteze cooperarea reciproc avantajoasã între întreprinderile şi organizaţiile respective din cele doua tari, precum şi pe terţe pieţe. ART. 9 Plãţile aferente schimburilor comerciale prevãzute în prezentul Acord vor fi efectuate în conformitate cu dispoziţiile Acordului de plati, semnat la aceeaşi data. ART. 10 Ambele guverne vor institui o Comisie mixtã compusa din reprezentanţi ai celor doua Pãrţi. Aceasta Comisie mixtã va avea sarcina de a supraveghea executarea prezentului Acord, de a stabili liste noi de mãrfuri şi de a supune celor doua guverne orice propuneri care tind sa dezvolte relaţiile comerciale dintre cele doua tari. Comisia mixtã se va întruni, în principiu, în fiecare an sau la cererea uneia dintre Pãrţi, în mod alternativ, la Madrid şi la Bucureşti. ART. 11 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii autoritãţilor competente conform procedurii în vigoare a fiecãrei tari. Durata valabilitãţii Acordului este de 3 ani. El va intra în vigoare la data notificãrii ultimei aprobãri şi va rãmîne valabil pe o perioada de 3 ani. Dacã nici una din cele doua Pãrţi nu va denunta Acordul, în scris, cu 3 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, acesta se prelungeşte automat, de fiecare data, pe noi perioade de cîte un an. Pãrţile convin ca, în cazul în care schimbul de notificãri prevãzut în alineatul precedent nu va fi efectuat pînã la 1 ianuarie 1968, Acordul sa între provizoriu în vigoare la aceasta data. La data expirãrii valabilitãţii Acordului, dispoziţiile sale vor continua sa fie aplicabile tranzacţiilor comerciale care nu au fost încã lichidate. ART. 12 Prezentul Acord înlocuieşte Aranjamentul de plati între Banca de Stat a Republicii Populare Romane şi Institutul Spaniol de Moneda Strãinã din 28 ianuarie 1958, precum şi Protocolul anexa la Aranjamentul de plati între Banca de Stat a Republicii Populare Romane şi Institutul Spaniol de Moneda Strãinã din 28 ianuarie 1958, semnat la Madrid la 14 iulie 1964. Încheiat la Bucureşti la 28 octombrie 1967, în doua exemplare originale în limba franceza, ambele texte avînd aceeaşi valoare. LISTA R EXPORTURI ROMÂNEŞTI CĂTRE SPANIA I. Mãrfuri liberalizate 1. Conserve de legume şi fructe, fãrã zahãr 2. Uleiuri eterice, ierboristerie şi plante medicinale 3. Cherestea de rasinoase, fag, stejar, inclusiv lemn pentru diverse utilizãri 4. Diferite produse din lemn (traverse, doage, lãzi, mobila etc.) 5. Binale din lemn, alte produse finite 6. Parafina 7. Fibre PNA (poliacrilnitrilice) 8. Maşini agricole, remorci şi piesele lor de rezerva 9. Maşini-unelte, maşini textile, maşini pentru industria lemnului, cea alimentara şi altele. 10. Maşini şi aparate de sudat, lipit şi tãiat 11. Vagoane (pentru transportul mãrfurilor pe calea feratã) şi piese de rezerva 12. Armãturi din fier sau din oţel ori din alte metale 13. Pompe 14. Macarale turn şi poduri rulante 15. Fitinguri 16. Rulouri compresoare şi excavatoare 17. Tuburi şi ţevi din fonta şi radiatoare 18. Ţevi laminate şi sudate 19. Piese foraje şi cilindri de laminor 20. Transformatoare, aparate electrice de iluminat, baterii şi motoare electrice 21. Conductori şi cabluri electrice 22. Rulmenti 23. Instalaţii şi utilaje pentru industria petroliera, miniera, chimica etc. 24. Ciment 25. Sticla, geamuri trase mecanic şi alte produse din sticla 26. Articole sanitare din portelan 27. Produse textile din în şi cinepa 28. Tricotaje etc. 29. Anvelope 30. Bitum natural 31. Carton asfaltat 32. Plãci de azbociment 33. Hirtii diverse şi produse din hirtie, inclusiv hirtie din ziar 34. Caiete 35. Articole de marochinarie 36. Instrumente muzicale 37. Alte mãrfuri liberalizate -------------
În temeiul Decretului nr. 195 din 8 noiembrie 1951 pentru instituirea titlului de onoare de "Mama Eroina", a ordinului "Gloria Maternã" şi a "Medaliei Maternitatii", Consiliul de stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ART. 1 Se conferã titlul de onoare de Mama Eroina şi ordinul Mama Eroina mamelor prevãzute în tabelul anexa nr. 1.*) ART. 2 Se conferã ordinul Gloria Maternã clasa I mamelor prevãzute în tabelul anexa nr. 2.*) ART. 3 Se conferã ordinul Gloria Maternã clasa a II-a mamelor prevãzute în tabelul anexa nr. 3.*) ART. 4 Se conferã ordinul Gloria Maternã clasa a III-a mamelor prevãzute în tabelul anexa nr. 3.*) ART. 5 Se conferã Medalia Maternitatii clasa I mamelor prevãzute în tabelul anexa nr. 5.*) ART. 6 Se conferã Medalia Maternitatii clasa a II-a mamelor prevãzute în tabelul anexa nr. 6.*) ------------ *) Anexele se vor difuza prin organele locale ale puterii de stat. Preşedintele Consiliului de Stat Chivu Stoica ------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Acordul pe termen lung încheiat între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Statului Spaniol privind schimburile comerciale, semnat la Bucureşti la 28 octobmrie 1967. p. Preşedintele Consiliului de Minsitri, ILIE VERDET ACORD PE TERMEN LUNG încheiat între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Statului Spaniol privind schimburile comerciale Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Statului Spaniol, animate de dorinta de a dezvolta schimburile comerciale între cele doua tari, pe baza interesului şi avantajului reciproc, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Cele doua Pãrţi vor lua toate mãsurile necesare, în cadrul reglementãrilor în vigoare în fiecare din cele doua tari, pentru a înlesni şi dezvolta schimburile comerciale între ele, în conformitate cu dispoziţiile prezentului Acord. ART. 2 Partea romana va aplica importurilor de mãrfuri de origine şi provenind din Spania un tratament nu mai puţin favorabil ca cel acordat de România importului aceloraşi mãrfuri din alte tari. ART. 3 Partea spaniola va aplica importului de mãrfuri de origine romana acelaşi regim de liberalizare şi tratament acordat ţãrilor membre ale Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economicã. ART. 4 Schimburile comerciale anuale între Republica Socialistã România şi Spania, se vor efectua, în afarã mãrfurilor liberalizate, în conformitate cu listele R (exporturi româneşti) şi E (exporturi spaniole), anexate la prezentul Acord. Aceste liste vor putea fi imbunatatite şi completate în fiecare an cu acordul celor doua Pãrţi. Listele R şi E nu au un caracter limitativ şi cifrele înscrise în ele vor putea fi depasite dacã condiţiile pieţelor respective o vor permite. ART. 5 În mãsura necesitãţilor, autorizaţiile de import şi de export vor fi eliberate, în cadrul regelementarilor în vigoare de cãtre autoritãţile competente ale celor doua tari pentru mãrfurile înscrise în listele R şi E şi chiar pentru mãrfurile care nu figureazã în aceste liste. ART. 6 Cele doua Pãrţi contractante îşi vor aplica în domeniul vamal regimul naţiunii celei mai favorizate la schimburile de mãrfuri între cele doua tari. Acest tratament se va aplica în toate cazurile referitoare la formalitãţile administrative necesare pentru lichidarea şi plata taxelor şi cheltuielilor vamale. ART. 7 Mãrfurile care fac obiectul schimburilor vor fi destinate consumului intern în ţara importatoare şi nu vor putea face obiectul reexportului în terţe tari fãrã acordul prealabil al celor doua Pãrţi. ART. 8 Cele doua Pãrţi îşi exprima interesul lor comun pentru o dezvoltare pe termen lung a cooperãrii economice, industriale şi tehnice şi în acest scop se declara gata sa faciliteze cooperarea reciproc avantajoasã între întreprinderile şi organizaţiile respective din cele doua tari, precum şi pe terţe pieţe. ART. 9 Plãţile aferente schimburilor comerciale prevãzute în prezentul Acord vor fi efectuate în conformitate cu dispoziţiile Acordului de plati, semnat la aceeaşi data. ART. 10 Ambele guverne vor institui o Comisie mixtã compusa din reprezentanţi ai celor doua Pãrţi. Aceasta Comisie mixtã va avea sarcina de a supraveghea executarea prezentului Acord, de a stabili liste noi de mãrfuri şi de a supune celor doua guverne orice propuneri care tind sa dezvolte relaţiile comerciale dintre cele doua tari. Comisia mixtã se va întruni, în principiu, în fiecare an sau la cererea uneia dintre Pãrţi, în mod alternativ, la Madrid şi la Bucureşti. ART. 11 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii autoritãţilor competente conform procedurii în vigoare a fiecãrei tari. Durata valabilitãţii Acordului este de 3 ani. El va intra în vigoare la data notificãrii ultimei aprobãri şi va rãmîne valabil pe o perioada de 3 ani. Dacã nici una din cele doua Pãrţi nu va denunta Acordul, în scris, cu 3 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, acesta se prelungeşte automat, de fiecare data, pe noi perioade de cîte un an. Pãrţile convin ca, în cazul în care schimbul de notificãri prevãzut în alineatul precedent nu va fi efectuat pînã la 1 ianuarie 1968, Acordul sa între provizoriu în vigoare la aceasta data. La data expirãrii valabilitãţii Acordului, dispoziţiile sale vor continua sa fie aplicabile tranzacţiilor comerciale care nu au fost încã lichidate. ART. 12 Prezentul Acord înlocuieşte Aranjamentul de plati între Banca de Stat a Republicii Populare Romane şi Institutul Spaniol de Moneda Strãinã din 28 ianuarie 1958, precum şi Protocolul anexa la Aranjamentul de plati între Banca de Stat a Republicii Populare Romane şi Institutul Spaniol de Moneda Strãinã din 28 ianuarie 1958, semnat la Madrid la 14 iulie 1964. Încheiat la Bucureşti la 28 octombrie 1967, în doua exemplare originale în limba franceza, ambele texte avînd aceeaşi valoare. LISTA R EXPORTURI ROMÂNEŞTI CĂTRE SPANIA I. Mãrfuri liberalizate 1. Conserve de legume şi fructe, fãrã zahãr 2. Uleiuri eterice, ierboristerie şi plante medicinale 3. Cherestea de rasinoase, fag, stejar, inclusiv lemn pentru diverse utilizãri 4. Diferite produse din lemn (traverse, doage, lãzi, mobila etc.) 5. Binale din lemn, alte produse finite 6. Parafina 7. Fibre PNA (poliacrilnitrilice) 8. Maşini agricole, remorci şi piesele lor de rezerva 9. Maşini-unelte, maşini textile, maşini pentru industria lemnului, cea alimentara şi altele. 10. Maşini şi aparate de sudat, lipit şi tãiat 11. Vagoane (pentru transportul mãrfurilor pe calea feratã) şi piese de rezerva 12. Armãturi din fier sau din oţel ori din alte metale 13. Pompe 14. Macarale turn şi poduri rulante 15. Fitinguri 16. Rulouri compresoare şi excavatoare 17. Tuburi şi ţevi din fonta şi radiatoare 18. Ţevi laminate şi sudate 19. Piese foraje şi cilindri de laminor 20. Transformatoare, aparate electrice de iluminat, baterii şi motoare electrice 21. Conductori şi cabluri electrice 22. Rulmenti 23. Instalaţii şi utilaje pentru industria petroliera, miniera, chimica etc. 24. Ciment 25. Sticla, geamuri trase mecanic şi alte produse din sticla 26. Articole sanitare din portelan 27. Produse textile din în şi cinepa 28. Tricotaje etc. 29. Anvelope 30. Bitum natural 31. Carton asfaltat 32. Plãci de azbociment 33. Hirtii diverse şi produse din hirtie, inclusiv hirtie din ziar 34. Caiete 35. Articole de marochinarie 36. Instrumente muzicale 37. Alte mãrfuri liberalizate -------------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ART. 1 Aruncarea în apele marii, de cãtre navele maritime sub pavilion roman sau strãin de hidrocarburi, amestecuri de hodrocarburi sau reziduuri ale acestora, precum şi de produse chimice, dacã se produc efecte dãunãtoare în apele teritoriale sau pe teritoriul Republicii Socialiste România, constituie contravenţie sãvîrşitã de comandantul de nava şi se sancţioneazã cu amenda de la 3.000 la 10.000 lei. ART. 2 Nu constituie contravenţie fapta arãtatã la articolul 1, dacã a fost sãvîrşitã pentru a garanta securitatea navigaţiei, în vederea salvãrii de vieţi omeneşti sau în scopul evitãrii unei avarii la nava sau la incarcatura. ART. 3 Contravenţia se constata şi sancţiunea se aplica de cãtre organele de control şi supraveghere a navigaţiei, special împuternicite de ministrul transporturilor auto, navale şi aeriene, precum şi de organele Inspectoratului de Stat al Apelor, special împuternicite de preşedintele Comitetului de Stat al Apelor. ART. 4 Dispoziţiile prezentului decret se completeazã cu prevederile <>Decretului nr. 184/1954 , republicat la 28 mai 1955, privind reglementarea sanctionarii contravenţiilor. Prin derogare de la prevederile acestui din urma decret, judecarea plingerilor fãcute impotriva actului constatator al contravenţiei comise, este de competenta Tribunalului popular al oraşului Constanta. Preşedintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA -------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Acordul de coproductie cinematografica între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Italiene, semnat la Bucureşti la 8 august 1967. p.Preşedintele Consiliul de Miniştri ILIE VERDET ACORD de coproductie cinematografica între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Italiene Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Italiene dornice sa consolideze şi sa lãrgeascã cooperarea între industriile cinematografice, sa favorizeze realizarea în coproductie de filme care sa contribuie, prin calitãţile lor artistice şi tehnice la prestigiul celor doua tari, precum şi sa dezvolte raporturi economice reciproce în domeniul cinematografiei şi al schimbului de filme, în spiritul colaborãrii culturale existente între ele, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 1. Filmele de lung metraj realizate în coproductie şi admise sa beneficieze de prevederile prezentului Acord sînt considerate filme naţionale ale celor doua tari. Acestea beneficiazã de avantajele ce rezulta în conformitate cu dispoziţiile în vigoare şi cu cele care vor fi emise în fiecare ţara. Avantajele sînt dobîndite numai de producãtorul din ţara care le acorda. 2. Sînt, de asemenea, considerate filme naţionale ale celor doua tari filmele de scurt metraj admise sa beneficieze de coproductie potrivit normelor pe care autoritãţile competente ale celor doua Pãrţi contractante le vor emite de comun acord. 3. Realizarea de filme în coproductie între cele doua tari se va efectua pe baza aprobãrii prealabile a autoritãţilor competente ale ambelor Pãrţi contractante: în Republica Socialistã România, Comitetul de Stat pentru Cultura şi Arta, în Republica Italiana, Ministerului Turismului şi Spectacolului. ART. 2 1. Coproducatorii trebuie sa îndeplineascã conditile tehnice, artistice şi financiare cerute de realizarea coproductiilor cu personal şi mijloace tehnice naţionale. 2. Admiterea unui producãtor cu participare minoritara la o coproductie este reglementatã de normele legale în vigoare în ţara sa. 3. Participarea interpretilor care nu au naţionalitatea uneia din ţãrile coproducatoare poate fi admisã în mod excepţional şi numai dupã o înţelegere între autoritãţile competente ale celor doua tari, ţinînd seama de exigenţele filmului. 4. Pot fi autorizate filmarile exterioare într-un cadru natural într-o ţara care nu participa la coproductie, pentru exigente cerute de scenariu sau de necesitatea localizarii. ART. 3 Pentru orice film în coproductie se vor executa doua negative sau un negativ şi un contratip. Fiecare coproducator este proprietarul unui negativ sau al unui contratip. Coproducatorul minoritar poate, dupã o prealabia înţelegere cu coproducatorul majoritar, sa se foloseascã de negativul original. Filmele de coproductie sînt realizate în versiune romana sau italiana, ori bilingva. ART. 4 Pãrţile contractate vor acorda toate înlesnirile posibile pentru circulaţia şi şederea personalului artistic şi tehnic care colaboreazã la realizarea filmelor în coproductie, precum şi pentru importul şi exportul (temporar pentru utilaje care nu se consuma în procesul de lucru) materialelor necesare realizãrii şi exploatãrii lor (pelicula, material tehnic, utilaje, costume, materiale scenografice, material publicitar), precum şi pentru transferurile valutare privind plãţile legate de realizarea acestora, conform normelor în vigoare în acest domeniu între cele doua tari. ART. 5 1. Participarea minoritara nu poate fi mai mica de 30% din costul de producţie al fiecãrui film. 2. a) Aportul coproducatorului minoritar trebuie în mod obligatoriu sa consiste într-o participare tehnica şi artisticã efectivã; ea trebuie sa fie de cel puţin: un autor, un tehnician, un interpret în rol principal şi un interpret în rol secundar. b) Orice film trebuie sa fie realizat de un regizor din una din Pãrţile contractante. 3. Participãrile artistice, tehnice şi financiare în coproductii trebuie sa fie în ansamblu echilibrate. ART. 6 1. Pãrţile contractante vor favoriza realizarea în coproductie a filmelor de calitate internationala şi cu alte tari, cu care şi una şi cealaltã Parte sînt respectiv legate prin acorduri de coproductie. Condiţiile de admitere la aceste filme vor trebui sa facã obiectul unui examen aparte de la caz la caz. 2. Participarea minoritara la aceste filme nu poate fi mai mica de 20% din cost, folosindu-se obligatoriu un autor, un interpret şi un tehnician. ART. 7 Situaţia de echilibru pe ansamblul participarilor financiare, artistice şi tehnice ale ţãrilor coproducatoare va fi examinata anual de Comisia mixtã prevãzutã la articolul 15. Suma totalã a aporturilor în valuta datorate de cãtre coproducatorii celor doua tari va trebui, de asemenea, sa fie verificata de Comisia mixtã, în scopul de a garanta echilibrul între cele doua tari. Dacã rezulta un dezechilibru, acesta va trebui sa fie compensat în decursul anului urmãtor. ART. 8 Cererea pentru ca un film sa beneficieze de coproductie trebuie sa fie prezentatã spre aprobare autoritãţilor competente cel puţin cu 30 zile înaintea începerii filmarilor, împreunã cu documentaţia necesarã. ART. 9 Soldarea cotei de participaţie a coproducatorului minoritar trebuie sa fie efectuatã cãtre coproducatorul majoritar în termen de 60 de zile de la data predãrii întregului material necesar pentru executarea versiunii tarii minoritare. Nerespectarea acestei norme atrage pierderea beneficiului de coproductie. ART. 10 1. Repartizarea încasãrilor trebuie, în principiu, sa corespundã participãrii coproducatorilor la costul de producţie. 2. Clauzele contractelor care prevãd repartizarea între coproducatori a încasãrilor şi a pieţelor trebuie sa fie aprobate de autoritãţile competente ale Pãrţilor contractante. ART. 11 Filmul poate fi exportat de ţara coproducatorului care are cele mai bune posibilitãţi de export, indiferent de cota de participare a coproducatorilor, dupã o înţelegere prealabilã. ART. 12 Genericele filmelor în coproductie vor cuprinde într-un cadru separat, în afarã de numele coproducatorilor formula: "Coproductie romano-italiana" sau "Coproductie italo-romana". Aceasta formula va figura obligatoriu în publicitatea comercialã cu ocazia manifestãrilor artistice şi culturale şi în special la festivalurile cinematografice internaţionale. Prezentarea filmelor în coproductie la festivalurile cinematografice este în mod obişnuit de competenta Partii cãreia îi aparţine coproducatorul majoritar. În cazuri speciale poate sa fie admisã o derogare de la cele de mai sus dupã o prealabilã înţelegere între autoritãţile competente ale ţãrilor interesate. ART. 13 Autoritãţile competente ale celor doua Pãrţi contractante stabilesc în deplina înţelegere regulile de procedura pentru aplicarea prezentului Acord. ART. 14 Pãrţile contractante vor favoriza intilnirile de cineasti, schimbul de filme, de publicaţii şi de alte materiale cu caracter cinematografic. ART. 15 1. În timpul perioadei de valabilitate a prezentului Acord se convoacã anual o Comisie mixtã, alternativ în România şi Italia. Delegaţia romana este condusã de un reprezentant al Comitetului de Stat pentru Cultura şi Arta. Delegaţia italiana este condusã de un reprezentant al Ministerului Turismului şi Spectacolului. Aceştia sînt asistaţi de funcţionari şi experţi. 2. Comisia mixtã are în sarcina de a examina şi rezolva dificultãţile de aplicare ale prezentului Acord, de a studia şi propune, dacã este cazul, modificãrile necesare. 3. Oricare Parte contractantã, pentru motive importante, are posibilitatea de a cere convocarea unei sesiuni extraordinare a Comisiei mixte. ART. 16 Prezentul Acord va intra în vigoare la data la care Pãrţile îşi vor fi comunicat reciproc, prin schimb de note, ca au fost îndeplinite în acest scop prevederile legale respective. Acest Acord este valabil pentru o perioada de 2 ani. La expirarea acestei perioade, Acordul este prelungit prin tacitã reconducţiune, pentru perioade succesive de cîte 2 ani, în afarã de cazul în care una din Pãrţile contractante îl denunta cu un preaviz scris de cel puţin 3 luni înaintea expirãrii lui. Încheiat la Bucureşti la 8 august 1967, în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana şi italiana, ambele texte avînd valoare egala.
Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Italiene dornice sa consolideze şi sa lãrgeascã cooperarea între industriile cinematografice, sa favorizeze realizarea în coproductie de filme care sa contribuie, prin calitãţile lor artistice şi tehnice la prestigiul celor doua tari, precum şi sa dezvolte raporturi economice reciproce în domeniul cinematografiei şi al schimbului de filme, în spiritul colaborãrii culturale existente între ele, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 1. Filmele de lung metraj realizate în coproductie şi admise sa beneficieze de prevederile prezentului Acord sînt considerate filme naţionale ale celor doua tari. Acestea beneficiazã de avantajele ce rezulta în conformitate cu dispoziţiile în vigoare şi cu cele care vor fi emise în fiecare ţara. Avantajele sînt dobîndite numai de producãtorul din ţara care le acorda. 2. Sînt, de asemenea, considerate filme naţionale ale celor doua tari filmele de scurt metraj admise sa beneficieze de coproductie potrivit normelor pe care autoritãţile competente ale celor doua Pãrţi contractante le vor emite de comun acord. 3. Realizarea de filme în coproductie între cele doua tari se va efectua pe baza aprobãrii prealabile a autoritãţilor competente ale ambelor Pãrţi contractante: în Republica Socialistã România, Comitetul de Stat pentru Cultura şi Arta, în Republica Italiana, Ministerului Turismului şi Spectacolului. ART. 2 1. Coproducatorii trebuie sa îndeplineascã conditile tehnice, artistice şi financiare cerute de realizarea coproductiilor cu personal şi mijloace tehnice naţionale. 2. Admiterea unui producãtor cu participare minoritara la o coproductie este reglementatã de normele legale în vigoare în ţara sa. 3. Participarea interpretilor care nu au naţionalitatea uneia din ţãrile coproducatoare poate fi admisã în mod excepţional şi numai dupã o înţelegere între autoritãţile competente ale celor doua tari, ţinînd seama de exigenţele filmului. 4. Pot fi autorizate filmarile exterioare într-un cadru natural într-o ţara care nu participa la coproductie, pentru exigente cerute de scenariu sau de necesitatea localizarii. ART. 3 Pentru orice film în coproductie se vor executa doua negative sau un negativ şi un contratip. Fiecare coproducator este proprietarul unui negativ sau al unui contratip. Coproducatorul minoritar poate, dupã o prealabia înţelegere cu coproducatorul majoritar, sa se foloseascã de negativul original. Filmele de coproductie sînt realizate în versiune romana sau italiana, ori bilingva. ART. 4 Pãrţile contractate vor acorda toate înlesnirile posibile pentru circulaţia şi şederea personalului artistic şi tehnic care colaboreazã la realizarea filmelor în coproductie, precum şi pentru importul şi exportul (temporar pentru utilaje care nu se consuma în procesul de lucru) materialelor necesare realizãrii şi exploatãrii lor (pelicula, material tehnic, utilaje, costume, materiale scenografice, material publicitar), precum şi pentru transferurile valutare privind plãţile legate de realizarea acestora, conform normelor în vigoare în acest domeniu între cele doua tari. ART. 5 1. Participarea minoritara nu poate fi mai mica de 30% din costul de producţie al fiecãrui film. 2. a) Aportul coproducatorului minoritar trebuie în mod obligatoriu sa consiste într-o participare tehnica şi artisticã efectivã; ea trebuie sa fie de cel puţin: un autor, un tehnician, un interpret în rol principal şi un interpret în rol secundar. b) Orice film trebuie sa fie realizat de un regizor din una din Pãrţile contractante. 3. Participãrile artistice, tehnice şi financiare în coproductii trebuie sa fie în ansamblu echilibrate. ART. 6 1. Pãrţile contractante vor favoriza realizarea în coproductie a filmelor de calitate internationala şi cu alte tari, cu care şi una şi cealaltã Parte sînt respectiv legate prin acorduri de coproductie. Condiţiile de admitere la aceste filme vor trebui sa facã obiectul unui examen aparte de la caz la caz. 2. Participarea minoritara la aceste filme nu poate fi mai mica de 20% din cost, folosindu-se obligatoriu un autor, un interpret şi un tehnician. ART. 7 Situaţia de echilibru pe ansamblul participarilor financiare, artistice şi tehnice ale ţãrilor coproducatoare va fi examinata anual de Comisia mixtã prevãzutã la articolul 15. Suma totalã a aporturilor în valuta datorate de cãtre coproducatorii celor doua tari va trebui, de asemenea, sa fie verificata de Comisia mixtã, în scopul de a garanta echilibrul între cele doua tari. Dacã rezulta un dezechilibru, acesta va trebui sa fie compensat în decursul anului urmãtor. ART. 8 Cererea pentru ca un film sa beneficieze de coproductie trebuie sa fie prezentatã spre aprobare autoritãţilor competente cel puţin cu 30 zile înaintea începerii filmarilor, împreunã cu documentaţia necesarã. ART. 9 Soldarea cotei de participaţie a coproducatorului minoritar trebuie sa fie efectuatã cãtre coproducatorul majoritar în termen de 60 de zile de la data predãrii întregului material necesar pentru executarea versiunii tarii minoritare. Nerespectarea acestei norme atrage pierderea beneficiului de coproductie. ART. 10 1. Repartizarea încasãrilor trebuie, în principiu, sa corespundã participãrii coproducatorilor la costul de producţie. 2. Clauzele contractelor care prevãd repartizarea între coproducatori a încasãrilor şi a pieţelor trebuie sa fie aprobate de autoritãţile competente ale Pãrţilor contractante. ART. 11 Filmul poate fi exportat de ţara coproducatorului care are cele mai bune posibilitãţi de export, indiferent de cota de participare a coproducatorilor, dupã o înţelegere prealabilã. ART. 12 Genericele filmelor în coproductie vor cuprinde într-un cadru separat, în afarã de numele coproducatorilor formula: "Coproductie romano-italiana" sau "Coproductie italo-romana". Aceasta formula va figura obligatoriu în publicitatea comercialã cu ocazia manifestãrilor artistice şi culturale şi în special la festivalurile cinematografice internaţionale. Prezentarea filmelor în coproductie la festivalurile cinematografice este în mod obişnuit de competenta Partii cãreia îi aparţine coproducatorul majoritar. În cazuri speciale poate sa fie admisã o derogare de la cele de mai sus dupã o prealabilã înţelegere între autoritãţile competente ale ţãrilor interesate. ART. 13 Autoritãţile competente ale celor doua Pãrţi contractante stabilesc în deplina înţelegere regulile de procedura pentru aplicarea prezentului Acord. ART. 14 Pãrţile contractante vor favoriza intilnirile de cineasti, schimbul de filme, de publicaţii şi de alte materiale cu caracter cinematografic. ART. 15 1. În timpul perioadei de valabilitate a prezentului Acord se convoacã anual o Comisie mixtã, alternativ în România şi Italia. Delegaţia romana este condusã de un reprezentant al Comitetului de Stat pentru Cultura şi Arta. Delegaţia italiana este condusã de un reprezentant al Ministerului Turismului şi Spectacolului. Aceştia sînt asistaţi de funcţionari şi experţi. 2. Comisia mixtã are în sarcina de a examina şi rezolva dificultãţile de aplicare ale prezentului Acord, de a studia şi propune, dacã este cazul, modificãrile necesare. 3. Oricare Parte contractantã, pentru motive importante, are posibilitatea de a cere convocarea unei sesiuni extraordinare a Comisiei mixte. ART. 16 Prezentul Acord va intra în vigoare la data la care Pãrţile îşi vor fi comunicat reciproc, prin schimb de note, ca au fost îndeplinite în acest scop prevederile legale respective. Acest Acord este valabil pentru o perioada de 2 ani. La expirarea acestei perioade, Acordul este prelungit prin tacitã reconducţiune, pentru perioade succesive de cîte 2 ani, în afarã de cazul în care una din Pãrţile contractante îl denunta cu un preaviz scris de cel puţin 3 luni înaintea expirãrii lui. Încheiat la Bucureşti la 8 august 1967, în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana şi italiana, ambele texte avînd valoare egala.
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Trecerea frontierei de stat a Republicii Socialiste România se face în baza actului oficial eliberat de autoritãţile Republicii Socialiste România cetãţenilor romani şi persoanelor fãrã cetãţenie pentru a cãlãtori sau locui în afarã graniţelor Republicii Socialiste România, precum şi în baza actului oficial recunoscut sau acceptat de Republica Socialistã România, eliberat de autoritãţile competente ale altui stat. Documentele de trecere a frontierei de stat prevãzute la alineatul precedent trebuie sa poarte viza romana care da dreptul de a ieşi, de a intra sau tranzita teritoriul Republicii Socialiste România, cu excepţia cazurilor care vor fi reglementate în alt mod prin înţelegeri bilaterale. În Republica Socialistã România documentele de trecere a frontierei de stat se elibereazã de Ministerul Afacerilor Interne şi Miniterul Afacerilor Externe, în condiţiile stabilite prin prezenta hotãrâre. Documentul roman de trecere a frontierei de stat este personal şi netransmisibil. ART. 2 Organizaţiile socialiste şi oricare alte organizaţii care trimit delegaţi în strãinãtate în interes de serviciu, se vor adresa, pentru obţinerea documentului şi a vizei de trecere a frontierei de stat, Ministerului Afacerilor Interne - Comisia pentru paşapoarte şi vize. Persoanele fizice care doresc sa calatoreasca în strãinãtate, în interes peronal, se vor adresa, pentru obţinerea documentului şi a vizei de trecere a frontierei de stat, organelor de militie orãşeneşti, raionale sau regionale în raza cãrora domiciliazã, iar cele domiciliate în Bucureşti se vor adresa Direcţiei Militiei Capitalei. Ofiţerii, subofiterii, maistrii militari şi angajaţii civili aparţinând Ministerului Forţelor Armate şi Ministerului Afacerilor Interne vor solicita eliberarea documentelor şi a vizelor pentru trecerea frontierei de stat în interes personal, numai dupã ce în prealabil au obţinut aprobarea conducerii ministerului de care aparţin. Ministerul Afacerilor Interne este autorizat sa stabileascã categoriile de persoane fizice care pot solicita obţinerea documentului şi a vizei de trecere a frontierei de stat, prin organizaţii socialiste. Cetãţenii romani cu domiciliul sau resedinta în strãinãtate se vor adresa, pentru obţinerea documentului şi a vizei de trecere a frontierei de stat a Republicii Socialiste România, misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România. CAP. 2 Organele care aproba eliberarea documentelor şi a vizelor pentru trecerea frontierei de stat ART. 3 Organele care aproba eliberarea documentelor şi a vizelor pentru trecerea frontierei de stat sunt: A. Comisia guvernamentalã pentru paşapoarte şi vize, care se compune din: preşedinte, locţiitorul preşedintelui, trei membri şi un secretar. Numirea persoanelor ce fac parte din Comisia guvernamentalã pentru paşapoarte şi vize se face prin hotãrâre a Consiliului de Miniştri. B. Ministerul Afacerilor Interne prin: a) Comisia pentru paşapoarte şi vize care se compune dintr-un adjunct al ministrului afacerilor interne, în calitate de preşedinte, locţiitorul preşedintelui comisiei şi cinci membri. Numirea persoanelor ce fac parte din Comisia pentru paşapoarte şi vize se face prin ordinul ministrului afacerilor interne; b) Direcţia control strãin şi paşapoarte; c) Direcţia Militiei Capitalei şi direcţiile regionale ale militiei; d) organele orãşeneşti şi raionale ale militiei; e) punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. C. Ministerul Afacerilor Externe prin Direcţia consularã, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Socialiste România. ART. 4 Atribuţiile organelor care aproba eliberarea documentelor şi a vizelor pentru trecerea frontierei de stat sunt urmãtoarele: A. Ministerul Afacerilor Interne: a) Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat: - acorda viza turistica şi prelungirea acesteia; - acorda viza de tranzit prin Republica Socialistã România; b) Organele orãşeneşti şi raionale ale militiei: - acorda viza turistica; - prelungesc viza turistica; - prelungesc termenul de şedere în Republica Socialistã România a cetãţenilor strãini care au intrat în ţara pe baza de documente prevãzute cu viza romana de intrare-ieşire sau a cetãţenilor intrati în ţara în baza înţelegerilor bilaterale încheiate cu alte state; - acorda viza la întreruperea tranzitului; - confirma înscrisul cetãţenilor romani prin care aceştia invita rude şi prieteni din ţãrile cu care Republica Socialistã România a convenit sa foloseascã în locul vizelor de intrare-ieşire astfel de documente; c) Direcţia Militiei Capitalei şi direcţiile regionale ale militiei: - rezolva cererile de natura celor prevãzute la litera b, adresate acestora; - rezolva cererile cetãţenilor romani şi ale cetãţenilor strãini cu domiciliul în raza lor de competenta şi elibereazã documentele şi vizele corespunzãtoare pentru cãlãtorii temporare în strãinãtate în interes personal sau turistic; - acorda vize de ieşire din Republica Socialistã România cetãţenilor strãini care nu au ieşit din ţara în termenele prevãzute în documentele sau vizele în baza cãrora au intrat în ţara, precum şi celor care în timpul şederii pe teritoriul roman şi-au pierdut documentul de trecere a frontierei de stat; d) Direcţia control strãin şi paşapoarte: - rezolva cererile de natura celor prevãzute la literele b şi c, adresate acesteia şi elibereazã documentele şi vizele corespunzãtoare pentru toţi cetãţenii romani şi strãini cu domiciliul în Republica Socialistã România, cat şi pentru cetãţenii strãini care vin temporar în interes personal; - elibereazã documetele de trecere a frontierei de stat prevãzute cu vizele corespunzãtoare menţionate la art. 14 alin 2; - rezolva cererile pentru eliberarea documentelor şi acorda vizele de trecere a frontierei de stat persoanelor propuse de organizaţiile socialiste şi oricare alte organizaţii pentru a cãlãtori în strainate în interes oficial sau de serviciu; - rezolva cererile de prelungire a şederii în strãinãtate a cetãţenilor romani aflaţi temporar în afarã graniţelor Republicii Socialiste România; - rezolva cererile de eliberare a paşapoartelor pentru cetãţenii romani stabiliţi în strãinãtate; - prezintã spre rezolvare Comisiei pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne cererile pentru eliberare de documente şi vize de trecere a frontierei de stat, pentru cazurile ce nu intra în competenta sa, sau asupra cãrora nu s-a putut pronunţa; - indruma, controleazã şi coordoneazã activitatea organelor ce au sarcini în legatura cu eliberarea documentelor şi a vizelor pentru trecerea frontierei de stat prevãzute la literele b şi c; e) Comisia pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne: - rezolva cererile cetãţenilor romani şi ale strãinilor cu domiciliul în Republica Socialistã România de eliberare a documentelor şi a vizelor pentru stabilirea în strãinãtate; - rezolva cererile de repatriere ale cetãţenilor romani şi foştilor cetãţeni romani domiciliaţi în strãinãtate dupã care le supune pentru confirmare Comisiei guvernamentale pentru paşapoarte şi vize; - rezolva cererile strãinilor pentru stabilirea domiciliului în Republica Socialistã România; - rezolva cererile organizaţiilor socialiste, a altor organizaţii, precum şi a persoanelor fizice asupra cãrora nu s-a putut pronunţa Direcţia control strãini şi paşapoarte; - prezintã spre examinare Comisiei guvernamentale pentru paşapoarte şi vize hotãrârile de respingere a cererilor organizaţiilor socialiste şi ale oricãror alte organizaţii de eliberare de documente şi vize unor delegaţi propuşi de acestea pentru a cãlãtori în strãinãtate; - indruma, controleazã şi coordoneazã activitatea Direcţiei control strãin şi paşapoarte. B. Ministerul Afacerilor Externe: - elibereazã documentele pentru trecerea frontierei de stat, prevãzute la art. 14 alin. 1; - trimite spre rezolvare Comisiei pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne cererile pentru eliberarea de documente şi vize de trecere a frontierei, primite direct sau prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Socialiste România, a cãror rezolvare nu intra în competenta sa; - rezolva prin misiunile diplomatice sau prin oficiile consulare ale Republicii Socialiste România cererile cetãţenilor romani domiciliaţi în strãinãtate, pentru prelungirea şederii în strãinãtate şi extinderea valabilitãţii vizei pentru alte tari; - acorda vize prin Direcţia consularã, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Socialiste România, pentru: a) personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare strãine numit la post în Republica Socialistã România, precum şi a persoanelor care vin la aceste reprezentante sau la membrii acestora; b) curierii diplomatici care vin la misiunile diplomatice şi oficiile consulare din Republica Socialistã România; c) reprezentanţii şi functionarii strãini la organizaţiile şi organismele internaţionale care au sediul sau îşi desfãşoarã activitatea pe teritoriul Republicii Socialiste România, precum şi persoanele care vin la aceste organizaţii sau organisme; d) insotitorii şi membrii de familie ai persoanelor prevãzute la punctele a şi c; e) cetãţeni romani stabiliţi în strãinãtate care cãlãtoresc temporar în Republica Socialistã România; f) persoanele care tranziteaza teritoriul Republicii Socialiste România; g) turistii strãini care cãlãtoresc în Republica Socialistã România; h) cetãţenii strãini, la cerere, care declara ca vin la diferite instituţii şi organizaţii din Republica Socialistã România; i) alte persoane ale cãror aprobãri de cãlãtorie vor fi comunicate în scris de Secţia Relaţii Externe şi Cancelaria Comitetului Central al Partidului Comunist Roman sau de Secretariatul General al Consiliului de Miniştri, prin Direcţia control strãini şi paşapoarte din Ministerul Afacerilor Interne. Pentru categoriile prevãzute la literele a, c şi d, vizele se vor elibera cu avizul Ministerului Afacerilor Interne. Pentru cei prevãzuţi la litera h, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Socialiste România vor informa de îndatã Ministerul Afacerilor Externe despre acordarea vizei. C. Comisia guvernamentalã pentru paşapoarte şi vize: - indruma, controleazã şi coordoneazã toate organele ce au sarcini în legatura cu eliberarea documentelor şi acordarea vizelor pentru trecerea frontierei de stat; - examineazã cererile pentru acordarea de vize prezentate de organizaţiile socialiste şi oricare alte organizaţii, care au fost respinse de cãtre Comisia pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne; - examineazã hotãrârile Comisiei pentru paşapoarte şi vize din Miniterul Afacerilor Interne privind cererile de repatriere ale cetãţenilor romani şi foştilor cetãţeni romani; - rezolva alte cereri care nu intra în competenta Comisiei pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne. ART. 5 Ministerele şi celelalte organe centrale sunt obligate sa îndeplineascã formalitãţile necesare pentru obţinerea vizelor romane în termenele stabilite de Ministerul Afacerilor Interne, iar pentru obţinerea vizelor strãine, în termenele comunicate de Ministerul Afacerilor Externe. CAP. 3 Documentele şi vizele pentru trecerea frontierei de stat ART. 6 Documentele romane de trecere a frontierei de stat a Republicii Socialiste România sunt: pasaportul diplomatic, pasaportul de serviciu, pasaportul (simplu), pasaportul pentru cetãţenii romani stabiliţi în strãinãtate, certificatul de cãlãtorie, certificatul de cãlãtorie pentru persoane fãrã cetãţenie, alte documente de cãlãtorie stabilite prin înţelegerile internaţionale ale Republicii Socialiste România. Documentele romane de trecere a frontierei pot fi individuale, familiale sau colective. Copiii pana la varsta de 14 ani, când cãlãtoresc insotiti de pãrinţi, vor fi incluşi în documentul de trecere a frontierei de stat al unuia din pãrinţi. ART. 7 Au drept la pasaport diplomatic urmãtoarele persoane: a) membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Central al Partidului Comunist Roman; b) preşedintele şi vicepreşedinţii Marii Adunãri Naţionale a Republicii Socialiste România; c) preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România; d) preşedintele, prim-vicepreşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri ai Republicii Socialiste România; e) şefii secţiilor Comitetului Central, adjunctii lor şi primii secretari ai Comitetelor regionale ale Partidului Comunist Roman; f) miniştrii şi persoanele asimilate ministrilor; g) procurorul general al Republicii Socialiste România şi preşedintele Tribunalului Suprem; h) membrii de familie ai persoanelor prevãzute la literele a-g; i) adjunctii ministrilor şi persoanele asimilate adjunctilor ministrilor; j) secretarii generali ai ministerelor; k) preşedintele Academiei Republicii Socialiste România; l) deputaţii Marii Adunãri Naţionale a Republicii Socialiste România; m) preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale; n) conducãtorii şi membrii delegatiilor guvernamentale; o) membrii de familie ai persoanelor prevãzute la literele i-n, dacã însoţesc aceste persoane; p) personalul cu grad diplomatic sau consular al misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, inclusiv al agentiilor economice ale Republicii Socialiste România; r) atasatii militari, navali şi aeronautici, precum şi alţi atasati pentru probleme de specialitate, cat şi adjunctii lor; s) reprezentanţii permanenţi ai guvernului Republicii Socialiste România la organizaţiile şi organismele internaţionale; s) membrii de familie ai persoanelor prevãzute la literele p-s, dacã cãlãtoresc la sau de la aceste persoane; t) functionarii Ministerului Afacerilor Externe cu grad diplomatic sau consular, precum şi cei care îndeplinesc funcţiuni echivalente în Ministerul Afacerilor Externe, trimişi temporar în misiuni oficiale; t) curierii diplomatici; u) persoanele trimise de Ministerul Afacerilor Externe în inspecţie la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Socialiste România; v) alte persoane, cu aprobarea Comisiei guvernamentale pentru paşapoarte şi vize. În aplicarea prevederii de la litera h a acestui articol, prin termenul "membrii de familie" se înţelege: soţul, sotia, copiii minori şi fiicele majore necasatorite. În celelalte cazuri prevãzute în prezenta hotãrâre, prin termenul "membrii de familie" se înţelege: soţul, sotia şi copiii minori. ART. 8 Au dreptul la pasaport de serviciu urmãtoarele persoane: a) functionarii fãrã grad diplomatic sau consular ai misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare, inclusiv ai agentiilor economice; b) functionarii permanenţi ai Republicii Socialiste România la organizaţiile şi organismele internaţionale guvernamentale; c) corespondenţii permanenţi de presa în strãinãtate; d) membrii de familie ai persoanelor prevãzute la literele a-c din prezentul articol, dacã cãlãtoresc la sau de la aceste persoane; e) conducãtorii organizaţiilor centrale obşteşti pentru cãlãtorii în interes de serviciu; f) delegaţii ministerelor şi celelalte organe centrale, care cãlãtoresc în interes de serviciu; g) persoanele care însoţesc delegatiile guvernamentale şi ale Marii Adunãri Naţionale; h) membrii echipajelor aeronavelor, navelor, precum şi insotitorii de transporturi pe cãile ferate şi rutiere, în mãsura în care prin convenţii internaţionale nu sunt prevãzute alte documente de cãlãtorie; i) alte persoane, cu aprobarea Comisiei pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne. ART. 9 Pasaportul (simplu) se elibereazã urmãtoarelor categorii de persoane: membrilor formatiilor cultural-artistice şi sportive, persoanelor care cãlãtoresc pentru studii, specializare, turism individual, tratament medical, interes personal şi alte asemenea situaţii. ART. 10 Pasaportul pentru cetãţenii romani domiciliaţi în strãinãtate se elibereazã cetãţenilor romani autorizaţi sa-şi stabileascã domiciliul în strãinãtate. Posesorii acestor paşapoarte sunt obligaţi sa se înregistreze la misiunea diplomaticã sau oficiul consular al Republicii Socialiste România în ţara de resedinta şi sa se prezinte anual la viza. ART. 11 Certificatul de cãlãtorie se elibereazã foştilor cetãţeni romani care se repatriaza, cetãţenilor romani, care aflaţi temporar în strãinãtate, şi-au pierdut documentul de trecere a frontierei de stat, precum şi copiilor sub 14 ani care cãlãtoresc neinsotiti de pãrinţi. ART. 12 Certificatul de cãlãtorie pentru persoane fãrã cetãţenie se elibereazã persoanelor fãrã cetãţenie, care pleacã temporar sau definitiv din Republica Socialistã România. ART. 13 Potrivit uzantelor internaţionale, documentele strãine de trecere a frontierei trebuie sa fie stampilate şi semnate de organul emitent, iar pe fotografia titularului şi a insotitorilor sa fie aplicatã ştampila sau timbrul sec. În cazul când documentele colective de trecere a frontierei, emise de statele strãine, nu sunt prevãzute cu fotografiile insotitorilor, aceştia trebuie sa posede legitimatii personale prevãzute cu fotografie. Se excepteazã copiii în varsta pana la 14 ani. ART. 14 Pasapoartele diplomatice, pasapoartele de serviciu, precum şi pasapoartele (simple) folosite pentru cãlãtorii în interes de serviciu se elibereazã de Ministerul Afacerilor Externe. Pasapoartele pentru cetãţenii romani stabiliţi în strãinãtate, cerficiatele de cãlãtorie în scopul repatrierii, pentru înapoierea în ţara a cetãţenilor romani care şi-au pierdut documentele de trecere a frontierei, sau pentru copii sub 14 ani care la ieşirea din ţara au fost incluşi în documentul de trecere a frontierei de stat a unuia din pãrinţi şi urmeazã sa constituie singuri şederea în strãinãtate, sau se înapoiazã în ţara neinsotiti, se elibereazã de oficiile diplomatice şi consulare ale Republicii Socialiste România. Pasapoartele (simple) folosite pentru cãlãtorii în interes personal, certificatele de cãlãtorie pentru cetãţenii romani şi certificatele de cãlãtorie pentru persoanele fãrã cetãţenie se elibereazã de Ministerul Afacerilor Interne. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne va putea elibera şi paşapoarte pentru cetãţenii romani ce urmeazã a se stabili în strãinãtate. ART. 15 Conţinutul şi forma documentelor romane pentru trecerea frontierei de stat a Republicii Socialite România vor fi stabilite de Ministerul Afacerilor Externe de comun acord cu Ministerul Afacerilor Interne. Pasapoartele diplomatice, de serviciu şi simple vor fi emise pentru o perioada de 5 ani, iar pasapoartele pentru cetãţenii romani stabiliţi în strainate, certificatele de cãlãtorie şi certificatele de cãlãtorie pentru persoane fãrã cetãţenie, pentru o perioada de 1 an. Pasapoartele diplomatice, de seviciu, simple şi cele pentru cetãţenii romani stabiliţi în strãinãtate vor putea fi prelungite pentru o noua perioada, fãrã a depãşi 10 ani de la data emiterii lor. Certificatele de cãlãtorie şi certificatele de cãlãtorie pentru persoanele fãrã cetãţenie vor putea fi prelungite pana la efectuarea cãlãtoriei la care acestea dau dreptul. ART. 16 Transportul cadavrelor peste frontiera de stat a Republicii Socialite România se face în baza autorizaţiei eliberata în ţara de cãtre organele sanitare regionale, cu avizul organelor regionale ale militiei, iar în strãinãtate de cãtre misiunile diplomatice cu oficiile consulare, în mãsura în care aceasta nu este în contradictie cu acordurile internaţionale la care Republica Socialistã România este parte, precum şi cu legile statului respectiv. Închiderea şi sigilarea sicriului se va face în ţara în prezenta reprezentantului organului regional al militiei, iar în strãinãtate în prezenta reprezentantului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al Republicii Socialiste România. ART. 17 Documentele romane şi strãine dau dreptul persoanelor posesorilor lor la trecerea frontierei de stat a Republicii Socialiste România cu arme de vanatoare sau sportive şi cu munitiile corespunzãtoare, numai dacã acestea au fost înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat de organul care a acordat viza romana. Fac excepţie persoanele scutite de viza romana. ART. 18 Viza romana poate fi: diplomaticã, de serviciu, simpla sau turistica, în raport cu natura documentului de trecere a frontierei şi cu calitatea titularului documentului. Viza romana se va putea acorda pentru o singura cãlãtorie, mai multe cãlãtorii sau cãlãtorii nelimitate pentru o perioada determinata. Pentru personalul diplomatic şi tehnico-administrativ trimis în munca permanenta la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Socialiste România, precum şi pentru membrii lor de familie, se acorda viza romana de ieşire-intrare valabilã pentru toatã durata trimiterii la post, cu drept de a efectua în Republica Socialistã România cãlãtorii nelimitate. Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Externe vor stabili de comun acord conţinutul vizelor romane în raport de necesitaţi. ART. 19 Sunt exceptaţi de la obligativitatea vizei romane posesorii documentelor de trecere a frontierei, care în baza înţelegerilor încheiate de Republica Socialistã România cu alte state au dreptul de a trece frontiera de stat a Republicii Socialiste România fãrã viza. ART. 20 Cetãţenii strãinii şi cetãţenii romani cu domiciliul permanent în strãinãtate, care doresc sa viziteze Republica Socialistã România ca turişti, vor putea obţine viza turistica şi la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a Republicii Socialiste România deschise traficului de cãlãtori. ART. 21 Organele prevãzute la art. 4 litera A vor acorda, la cerere, viza turistica, urmãtoarelor categorii de cetãţeni strãini: - celor care au încheiat un aranjament cu Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România; - celor care nu au încheiat aranjament cu Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România şi doresc sa viziteze Republica Socialistã România ca turişti individuali; - celor care vin în Republica Socialistã România cu viza de intrare-ieşire în scop oficial sau personal şi doresc sa viziteze ţara ca turişti; - celor care tranziteaza teritoriul Republicii Socialiste România şi doresc sa rãmânã în ţara ca turişti; - marinarilor de pe navele strãine, membrilor de familie şi insotitorilor acestora care doresc sa viziteze Republica Socialistã România ca turişti. ART. 22 Grupurilor de turişti strãini care doresc sa viziteze Republica Socialistã România prin Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România pentru un timp maxim de 48 ore nu li se va aplica viza turistica, ci li se va permite trecerea frontierei de stat a Republicii Socialiste România pe baza pasaportului naţional, completind o fişa potrivit modelului ce se va stabili de Ministrul Afacerilor Interne. La intrare, acestora li se va inmana un permis de acces, care se va retine la ieşirea din ţara. ART. 23 Turistii strãini aflaţi pe teritoriul Republicii Socialiste România, care în limitele valabilitãţii vizei doresc sa participe la excursiile organizate în grup de Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România peste frontiera de stat, vor primi vize colective de ieşire-intrare ce se vor acorda la cererea Oficiului Naţional de Turism al Republicii Socialiste România, de cãtre organele prevãzute la art. 4 litera A. Grupurile de turişti prevãzuţi la alineatul precedent vor cãlãtori pe baza tabelelor colective întocmite de Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România, care vor cuprinde datele de identitate ale membrilor grupului şi vor fi anexate la documentul de trecere a frontierei al conducatorului de grup turistic. La trecerea frontierei, legitimarea turistilor se va face individual pe baza pasaportului personal şi al tabelului de grup. ART. 24 Cetãţenii ţãrilor socialiste şi rezidentii strãini din aceste tari pot veni în Republica Socialistã România ca turişti, numai în baza înţelegerilor bilaterale dintre Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România şi organizaţiile corespunzãtoare din aceste tari. ART. 25 Viza turistica da dreptul de şedere în Republica Socialistã România de la 3 la 30 zile şi va putea fi prelungitã, la cerere, pana la maximum 90 zile. ART. 26 Trecerea frontierei de stat a Republicii Socialiste România se face prin punctele de frontiera înscrisã în viza romana, cu excepţia turistilor şi a persoanelor exceptate de la obligativitatea vizei romane, care pot trece frontiera prin orice punct deschis traficului de cãlãtori. ART. 27 Modificãrile aduse vizei romane se vor aproba de cãtre organul care a acordat viza. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Socialiste România vor putea acorda cetãţenilor romani, aflaţi în strãinãtate în interes personal, prelungirea vizei pana la cel mult 60 zile. ART. 28 Vizele strãine se obţin de Ministerul Afacerilor Externe sau misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Socialiste România. Persoanele care cãlãtoresc în strãinãtate în interes personal pot obţine vizele şi direct de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare strãine. CAP. 4 Înmânarea şi pãstrarea documentelor romane de trecere a frontierei ART. 29 Documentele de trecere a frontierei vor fi înmânate titularilor de cãtre organele care le elibereazã în schimbul buletinului de identitate. Se excepteazã persoanele prevãzute la art. 7 litera a-h inclusiv, ale cãror documente de trecere a frontierei vor fi eliberate delegatului autorizat sa ridice documentele respective, precum şi persoanele cãrora buletinele de identitate le servesc pentru legitimare la trecerea frontierei. ART. 30 La înapoierea în ţara, documentele de trecere a frontierei vor fi predate organelor emitente. ART. 31 Pierderea documentelor de trecere a frontierei va fi anunţatã, în termen de 24 ore, în ţara organelor emitente şi în strãinãtate misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România, care le vor declara nule şi vor elibera alte documente. Despre pierderea şi gãsirea documentelor va fi informat Ministerul Afacerilor Interne. ART. 32 Este interzisã efectuarea de corecturi sau ştersãturi în documentele de trecere a frontierei şi în vizele romane. CAP. 5 Formalitãţi privind ieşirea din Republica Socialistã România a cetãţenilor strãini care şi-au pierdut documentele de trecere a frontierei ART. 33 Cetãţenii strãini care în timpul şederii în Republica Socialistã România îşi pierd documentul de trecere a frontierei de stat, vor fi indrumati sa se adreseze misiunii diplomatice sau oficiului consular al statului cãruia îi aparţin, în vederea obţinerii unui nou document care va purta viza romana de ieşire. În cazul când statul cãruia îi aparţine cetãţeanul care şi-a pierdut documentul de trecere a frontierei de stat nu are relaţii diplomatice cu Republica Socialistã România şi nici nu exista o alta misiune diplomaticã care sa-i reprezinte interesele, celui în cauza i se va elibera de Direcţia control strãin şi paşapoarte din Ministerul Afacerilor Interne un certificat de persoana fãrã cetãţenie, pentru a putea pãrãsi ţara. În mod similar se va proceda şi cu cetãţenii aparţinând ţãrilor cu care Republica Socialistã România are relaţii diplomatice, dar ale cãror misiuni au resedinta în alte tari. CAP. 6 Organizarea şi funcţionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat ART. 34 Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat se organizeazã de cãtre Ministerul Afacerilor Interne în colaborare cu Ministerul Forţelor Armate, Ministerul Comerţului Exterior, Ministerul Cãilor Ferate, Ministerul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene, Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale şi Consiliul Superior al Agriculturii, pe cãile de comunicaţii care deservesc traficul internaţional şi funcţioneazã ziua şi noaptea fãrã întrerupere. Şefii punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat sunt ofiţeri numiţi de Ministerul Afacerilor Interne. ART. 35 Ministerele şi celelalte organe centrale ale cãror organe în subordine îşi desfãşoarã activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat vor asigura încadrarea acestora cu personal necesar şi calificat, care sa cunoascã de preferinta limba statului vecin şi o limba strãinã de uz internaţional. ART. 36 Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a Republicii Socialiste România sunt: a) rutiere: Bors, Nadlag, Stamora-Moravita, Giurgiu, Vama Ostrov, Negru Voda, Vama Veche, Galaţi, Albita, Sculeni, Siret, Halmeu; b) feroviare: Carei, Valea lui Mihai, Episcopia Bihor, Salonta, Curtici, Jimbolia, Stamora-Moravita, Giurgiu, Negru Voda, Galaţi, Iaşi, Vicsani, Nisipitul, Valea Viseului, Cimpulung la Tisa (Sighet), Halmeu; c) portuare: Otelec, Moldova Veche, Drencova, Liubotina, Orşova, Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, Cernavoda, Hîrşova, Brãila, Galaţi, Tulcea, Sulina, Constanta; d) aerportuare: Bucureşti-Baneasa, Arad, Oradea, Constanta. ART. 37 Trecerea cãlãtorilor peste frontiera de stat este permisã prin urmãtoarele puncte de frontiera: Valea lui Mihai, Episcopia Bihor, Bors, Nadlag, Salonta, Curtici, Arad, Jimbolia, Stamora-Moravita, Orşova, Turnu Severin, Giurgiu, Negru Voda, Vama Veche, Constanta, Tulcea, Galaţi, Brãila, Albita, Iaşi, Sculeni, Siret, Vicsani, Campulung la Tisa (Sighet), Halmeu şi Bucureşti-Baneasa. Ministerele şi celelalte organe centrale prevãzute la art. 34, de comun acord, vor putea deschide pentru trecerea cãlãtorilor şi alte puncte, însã numai dintre cele prevãzute în prezenta hotãrâre. Trecerea peste frontiera de stat a persoanelor care au de îndeplinit sarcini de serviciu în fisia de frontiera este permisã prin punctele de frontiera stabilite prin convenţiile încheiate de Republica Socialistã România cu statele vecine şi în condiţiile prevãzute de acestea. Trecerea bunurilor peste frontiera se permite prin toate punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a Republicii Socialiste România. CAP. 7 Dispoziţii finale ART. 38 Hotãrârile Comisiei guvernamentale pentru paşapoarte şi vize şi ale Comisiei pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne în legatura cu eliberarea de documente şi acordarea de vize pentru trecerea frontierei vor fi aduse la îndeplinire de cãtre Direcţia control strãin şi paşapoarte din Ministerul Afacerilor Interne precum şi de cãtre Direcţia consularã din Ministerul Afacerilor Externe. ART. 39 Comunicarea telefonica între punctele de control deschise traficului de cãlãtori, care nu au asigurata o legatura prin reţeaua guvernamentalã "T.O." şi Ministerul Afacerilor Interne, se va face prin fir M.P.T. Între punctele de control feroviare şi Ministerul Afacerilor Interne, aceasta va fi asigurata şi prin fir C.F.R. Organele Ministerului Cãilor Ferate şi al Ministerului Postelor şi Telecomunicatiilor vor asigura cu prioritate legatura telefonica între organele prevãzute la alineatul precedent. ART. 40 Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Forţelor Armate, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comerţului Exterior, Ministerul Finanţelor, Ministerul Cãilor Ferate, Ministerul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene, Ministerul Postelor şi Telecomunicatiilor, Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale, Consiliul Superior al Agriculturii, Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România vor emite instrucţiuni privind modul de funcţionare a punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, executarea controlului persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor, bagajelor şi altor bunuri care trec frontierea de stat prin punctele de control, asigurarea condiţiilor materiale pentru funcţionarea punctelor şi desfãşurarea controlului, precum şi rezolvarea litigiilor de trafic. ART. 41 <>Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 311/1964 privind eliberarea documentelor şi acordarea vizelor pentru trecerea frontierei de stat a Republicii Socialiste România, precum şi organizarea şi funcţionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, modificatã prin Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 490/1965 , astfel cum a fost republicatã în Colecţia de Hotãrâri şi Dispoziţii ale Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România din 5 iunie 1965, se abroga. p. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET -----------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ART. 1 În "Anul turistic internaţional 1967" se desfiinţeazã viza turistica de intrare-ieşire în România, pentru turistii care vor prezenta, la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat deschise traficului internaţional de cãlãtori, pe lângã documentul de trecere a frontierei şi o dovada din care sa rezulte ca au încheiat un aranjament cu Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România. ART. 2 În cadrul "Anului turistic internaţional 1967" vor fi acceptate ca documente de trecere a frontierei de stat, în afarã pasaportului naţional, şi alte documente de cãlãtorie valabile, emise conform normelor privind eliberarea documentelor de cãlãtorie pentru statele strãine. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET
Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regatului Danemarcei, animate de dorinta de a dezvolta colaborarea culturalã între ambele lor tari, au hotãrît sa încheie prezentul Acord: ART. 1 Pãrţile contractante inlesnesc contacte şi cooperarea între organismele de cercetãri, institutele ştiinţifice şi de învãţãmînt ale celor doua tari. Ele se straduiesc, de asemenea, sa înlesneascã trimiterea şi primirea de oameni de ştiinţa şi cercetãtori din fiecare ţara pentru stagii în cadrul acestor organisme sau institute, acordindu-le, în mãsura posibilitãţilor, facilitãţi necesare. Pãrţile contractante dezvolta schimbul de profesori universitari între cele doua tari. ART. 2 Fiecare parte acorda celeilalte tari, pe cît posibil, burse de studii şi de specializare în domeniile stintei, învãţãmîntului şi artei. ART. 3 Pãrţile contractante inlesnesc schimburile de experienta în domeniul învãţãmîntului secundar şi primar, îndeosebi schimbul de delegaţii pedagogice, de manuale şcolare reprezentative şi alte mijloace didactice. ART. 4 Fiecare Parte încurajeazã vizite reciproce ale personalitatilor culturale şi artistice în domeniile literaturii, muzicii, artelor plastice, teatrului şi filmului, pentru studii şi pentru documentare, ca şi pentru participarea la reuniuni, festivaluri şi concursuri internaţionale. ART. 5 Fiecare Parte faciliteazã schimburile de ansambluri artistice şi de artişti, organizarea de concerte şi spectacole de teatru cu lucrãri originale ale celeilalte tari, precum şi schimbul de expoziţii artistice şi documentare. ART. 6 Pãrţile contractante faciliteazã colaborarea directa între radiodifuziunile şi televiziunile, organele de presa şi instituţiile cinematografice ale celor doua tari. ART. 7 Pãrţile contractante faciliteazã schimbul de cãrţi şi publicaţii ştiinţifice, didactice, tehnice şi literare între principalele biblioteci ale ţãrilor lor. ART. 8 Fiecare Parte încurajeazã traducerea şi publicarea de lucrãri ştiinţifice, tehnice şi literare, precum şi difuzarea de lucrãri muzicale ale autorilor celeilalte tari. ART. 9 Pãrţile contractante încurajeazã schimburile sportive şi turistice. ART. 10 În vederea aplicãrii prezentul Acord, Pãrţile contractante desemneazã reprezentanţii lor, care se întrunesc periodic în comisie mixtã, cu scopul de a stabili schimburile şi acţiunile pe o anumitã perioada, precum şi condiţiile de organizare şi finanţare necesare realizãrii acestora. ART. 11 Prezentul Acord va fi ratificat, iar schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc la Copenhaga. Prezentul Acord va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare. Dupã o prima perioada de aplicare de 5 ani, prezentul Acord va putea fi denunţat de cãtre fiecare dintre Pãrţi cu un aviz prealabil de 6 luni. Întocmit la Bucureşti la 29 august 1967 în doua exemplare originale în limba franceza, cele doua texte avînd aceeaşi valoare. ------------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ARTICOL UNIC Se ratifica Acordul cultural între Republica Socialistã România şi Regatul Danemarcei, semnat la Bucureşti la 29 august 1967. Preşedintele Consiliului de Stat Chivu Stoica ACORD CULTURAL între Republica Socialistã România şi Regatul Danemarcei Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regatului Danemarcei, animate de dorinta de a dezvolta colaborarea culturalã între ambele lor tari, au hotãrît sa încheie prezentul Acord: ART. 1 Pãrţile contractante inlesnesc contacte şi cooperarea între organismele de cercetãri, institutele ştiinţifice şi de învãţãmînt ale celor doua tari. Ele se straduiesc, de asemenea, sa înlesneascã trimiterea şi primirea de oameni de ştiinţa şi cercetãtori din fiecare ţara pentru stagii în cadrul acestor organisme sau institute, acordindu-le, în mãsura posibilitãţilor, facilitãţi necesare. Pãrţile contractante dezvolta schimbul de profesori universitari între cele doua tari. ART. 2 Fiecare parte acorda celeilalte tari, pe cît posibil, burse de studii şi de specializare în domeniile stintei, învãţãmîntului şi artei. ART. 3 Pãrţile contractante inlesnesc schimburile de experienta în domeniul învãţãmîntului secundar şi primar, îndeosebi schimbul de delegaţii pedagogice, de manuale şcolare reprezentative şi alte mijloace didactice. ART. 4 Fiecare Parte încurajeazã vizite reciproce ale personalitatilor culturale şi artistice în domeniile literaturii, muzicii, artelor plastice, teatrului şi filmului, pentru studii şi pentru documentare, ca şi pentru participarea la reuniuni, festivaluri şi concursuri internaţionale. ART. 5 Fiecare Parte faciliteazã schimburile de ansambluri artistice şi de artişti, organizarea de concerte şi spectacole de teatru cu lucrãri originale ale celeilalte tari, precum şi schimbul de expoziţii artistice şi documentare. ART. 6 Pãrţile contractante faciliteazã colaborarea directa între radiodifuziunile şi televiziunile, organele de presa şi instituţiile cinematografice ale celor doua tari. ART. 7 Pãrţile contractante faciliteazã schimbul de cãrţi şi publicaţii ştiinţifice, didactice, tehnice şi literare între principalele biblioteci ale ţãrilor lor. ART. 8 Fiecare Parte încurajeazã traducerea şi publicarea de lucrãri ştiinţifice, tehnice şi literare, precum şi difuzarea de lucrãri muzicale ale autorilor celeilalte tari. ART. 9 Pãrţile contractante încurajeazã schimburile sportive şi turistice. ART. 10 În vederea aplicãrii prezentul Acord, Pãrţile contractante desemneazã reprezentanţii lor, care se întrunesc periodic în comisie mixtã, cu scopul de a stabili schimburile şi acţiunile pe o anumitã perioada, precum şi condiţiile de organizare şi finanţare necesare realizãrii acestora. ART. 11 Prezentul Acord va fi ratificat, iar schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc la Copenhaga. Prezentul Acord va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare. Dupã o prima perioada de aplicare de 5 ani, prezentul Acord va putea fi denunţat de cãtre fiecare dintre Pãrţi cu un aviz prealabil de 6 luni. Întocmit la Bucureşti la 29 august 1967 în doua exemplare originale în limba franceza, cele doua texte avînd aceeaşi valoare. ------------
ART. 1 Ministerele, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, comitetele executive ale sfaturilor populare, organele centrale ale organizaţiilor cooperatiste şi ale altor organizaţii obşteşti, precum şi organizaţiile socialiste din sistemul acestora, care exploateazã surse, construcţii şi instalaţii centrale de alimentare cu apa potabilã sau de ape minerale utilizata pentru cura interna, vor lua mãsuri de protecţie sanitarã a acestor surse, construcţii şi instalaţii, în conformitate cu prevederile prezentului decret, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calitãţii acestor ape. ART. 2 Sînt supuse protecţiei sanitare: a) sursele de apa din pinzele subterane sau din ape de suprafata, folosite pentru alimentarea centralizata cu apa potabilã a populaţiei, pentru întreprinderile de industrie alimentara şi orice organizaţii economice şi instituţii social-culturale; b) sursele de ape minerale folosite pentru cura interna şi instalaţiile de imbuteliere a acestor ape; c) construcţiile de inmagazinare, staţiile de pompare, aductiunile şi reţelele de distribuţie a apei potabile; d) instalaţiile de tratare a apei în vederea aducerii ei la condiţii de potabilitate. ART. 3 Protecţia sanitarã a surselor, construcţiilor şi instalaţiilor prevãzute la art. 2 se realizeazã prin instituirea zonelor de protecţie sanitarã cu regim sever şi de restrictie, precum şi prin aplicarea mãsurilor de protecţie a calitãţii apelor, stabilite prin actele normative în vigoare. ART. 4 Zona de protecţie sanitarã cu regim sever cuprinde terenul din jurul sursei, construcţiei sau instalaţiei, unde este interzisã orice folosinta sau activitate care, punînd apa în contact cu factorii externi, ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea acesteia. ART. 5 Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitarã cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatãrii şi întreţinerii sursei, construcţiei şi instalaţiei de alimentare cu apa. Terenurile agricole incluse în aceasta zona vor putea fi exploatate agricol în condiţiile prevãzute în prezentul decret - cu acordul Consiliului Superior al Agriculturii. ART. 6 Zona de protecţie sanitarã cu regim sever, cu excepţia celei pentru aductiuni şi reţele de distribuţie, se va imprejmui pentru oprirea accesului necontrolat al populaţiei şi animalelor. Pe luciul apei, limitele zonei de protecţie sanitarã cu regim sever vor putea fi marcate prin geamanduri sau alte semne vizibile. Zona de protecţie sanitarã cu regim sever pentru instalaţiile de aductiune a apei va fi delimitata prin norme. ART. 7 Zona de protecţie sanitarã de restrictie cuprinde teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitarã cu regim sever, astfel delimitat încît, prin aplicarea de mãsuri de protecţie, în funcţie de condiţiile locale, sa se elimine pericolul de alterare a apei la surse sau în instalaţii. ART. 8 Limitele zonei de protecţie sanitarã de restrictie, pentru sursele de apa subterana, vor fi marcate prin borne sau semne vizibile. Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitarã de restrictie vor fi folosite de deţinãtorii acestora, potrivit destinaţiei lor, cu respectarea mãsurilor de protecţie sanitarã prevãzute în prezentul decret. ART. 9 În cazul captarii apei din straturile de adîncime la care s-au luat mãsuri pentru ca stratul sa nu vina în contact cu apa freatica, protecţia sanitarã se realizeazã numai prin instituirea zonei de protecţie sanitarã cu regim sever. ART. 10 Terenurile pe care s-au executat canale, bazine sau alte amenajãri, în scopul imbogatirii surselor de ape subterane, prin infiltrarea de apa din riuri sau lacuri, vor fi incluse integral în zona de protecţie sanitarã cu regim sever a sursei. ART. 11 Protecţia sanitarã a surselor de apa de suprafata, în exteriorul limitelor zonei de protecţie sanitarã cu regim sever, se asigura prin aplicarea mãsurilor de protecţie a calitãţii apelor, prevãzute de reglementãrile în vigoare cu privire la regimul apelor şi înlãturarea stãrii de impurificare a acestora. ART. 12 Documentaţiile tehnice întocmite de organizaţiile de proiectare pentru lucrãrile de exploatare a surselor de apa potabilã şi a apei minerale folosite pentru cura interna, precum şi pentru lucrãrile de construcţii şi instalaţii de alimentare cu apa potabilã, vor cuprinde în mod obligatoriu mãsurile pentru instituirea zonelor de protecţie sanitarã care se vor aviza şi aproba odatã cu lucrãrile pe care le protejeaza, potrivit dispoziţiilor legale referitoare la elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii şi a proiectelor de sistematizare, precizîndu-se şi termenul de realizare a mãsurilor de protecţie sanitarã. Delimitarea zonelor de protecţie sanitarã se va face de la caz la caz, în funcţie de condiţiile hidrogeologice, hidrologice şi geomorfologice locale, în conformitate cu normativele tehnico-sanitare stabilite de Comitetul de Stat al Apelor şi Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale, iar pentru apele minerale utilizate pentru cura interna, şi cu respectarea normelor privind protecţia de ape minerale, stabilite de Comitetul de Stat al Geologiei. Zonele de protecţie sanitarã vor fi instituite obligatoriu o data cu punerea în funcţiune a surselor, construcţiilor şi instalaţiilor respective. ART. 13 În cazurile în care se va constata, din cauze neprevãzute, zonele instituite conform prevederilor prezentului decret nu conferã protecţia sanitarã necesarã, la cererea Inspectoratului sanitar de stat de comun acord cu organele Comitetului de Stat al Apelor, organizaţiile socialiste care exploateazã sursele, construcţiile şi instalaţiile de alimentare cu apa potabilã şi ape minerale pentru cura interna vor lua mãsuri pentru redimensionarea zonelor de protecţie sanitarã. ART. 14 Organizaţiile socialiste care vor exploata sursele de apa subterana vor institui, la cererea Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale şi a Comitetului de Stat al Apelor, cu avizul Consiliului Superior al Agriculturii, zonele de protecţie sanitarã chiar în stadiul de proiectare al lucrãrilor pentru exploatarea surselor, al construcţiilor şi instalaţiilor de alimentare cu apa, în vederea pãstrãrii cantitãţilor naturale ale resurselor de apa ce urmeazã a fi folosite. ART. 15 Pe terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitarã cu regim sever sînt interzise: a) amplasarea de construcţii sau amenajãri care nu sînt legate direct de exploatarea sursei şi al instalaţiilor; b) efectuarea de explozii şi excavaţii de orice fel; c) depozitarea de materiale, cu excepţia celor strict necesare exploatãrii sursei şi instalaţiei. În aceste cazuri se vor lua mãsuri pentru a preintimpina pãtrunderea în sol a oricãror substanţe impurificatoare; d) traversarea zonei de cãtre sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu excepţia celor ce se colecteazã prin canalizarea aferentã obiectivului protejat. În aceste cazuri se vor lua mãsuri de asigurare a etanseitatii sistemelor de canalizare. ART. 16 Zonele de protecţie sanitarã cu regim sever vor fi aparate contra inundatiilor prin lucrãri de indiguire potrivit normelor tehnice în vigoare. ART. 17 În zonele de protecţie sanitarã cu regim sever instituite pentru apele de suprafata sînt interzise: a) deversarea de ape uzate, chiar dacã sînt epurate complet; b) navigarea şi acostarea de ambarcatiuni, oprirea şi acostarea plutelor şi a lemnului flotat, în alte condiţii de cît cele stabilite la instituire a zonei de protecţie sanitarã cu regim sever; c) pescuitul şi scaldatul; d) recoltarea ghetei şi moraritul pe apa, precum şi adaparea animalelor. ART. 18 Terenurile agricole cuprinse în zonele de protecţie sanitarã cu regim sever vor putea fi exploatate numai pentru culturi de plante perene, de plante paioase şi de pomi fructiferi în condiţii care sa nu provoace degradarea lucrãrilor de alimentare cu apa. Pe terenurile agricole din zona de protecţie sanitarã cu regim sever sînt interzise: a) utilizarea ingrasamintelor animale sau chimice şi a substanţelor fitofarmaceutice; b) irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate; c) folosirea tractiunii animale; d) pasunatul. ART. 19 Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitarã de restrictie a sursei de apa subterana vor putea fi folosite conform destinaţiei lor. Pe aceste terenuri sînt interzise: a) amplasarea de locuinţe sau obiective în care se desfãşoarã activitatea economicã sau social-culturalã; b) efectuarea de sãpãturi sau excavaţii care distrug continuitatea stratului de acoperire a pinzelor de apa captate; c) depozitarea de materiale care prin pãtrunderea lor în sol ar putea provoca impurificarea apei; d) amplasarea de conducte de canalizare pentru ape uzate orãşeneşti sau industriale, conducte de ţiţei sau produse petroliere, puţuri absorbante sau haznale cu groapa simpla. Terenurile prevãzute la alin. 1 nu pot fi folosite ca: a) terenuri de sport şi locuri de agrement; b) cimitire umane; c) cimitire animale, rampe şi depozite de gunoaie şi vidanj, locuri de spalare pentru vehicule. Se admit exceptari de la prevederile alin. 2 şi 3, în cazuri bine justificate, cu avizul Inspectoratului sanitar de stat şi cu respectarea urmãtoarelor condiţii: - asigurarea cu sisteme complete de canalizare a clãdirilor de locuit şi obiectivelor economice şi social-culturale; - desfiinţarea puţurilor absorbante, haznalelor şi latrinelor; - captarea apelor de siroire în canale adecvate şi dirijarea lor în afarã zonei de protecţie sanitarã de restrictie. ART. 20 Injectarea prin sonde, în orizonturile acvifere subterane, a apelor reziduale industriale se va face cu avizul Comitetului de Stat al Geologiei. ART. 21 Terenurile agricole cuprinse în zonele de restrictie vor putea fi exploatate pentru orice fel de culturi. Pe aceste terenuri sînt interzise: a) utilizarea ingrasamintelor animale; b) utilizarea substanţelor fito-farmaceutice care nu se degradeaza într-un timp mai scurt de 10 zile; c) irigarea cu ape uzate, chiar epurate complet; d) crescatoriile de animale. ART. 22 Organizaţiile socialiste prevãzute la art. 1, care exploateazã surse, construcţii şi instalaţii centrale de alimentare cu apa potabilã sau de apa minerala utilizata pentru cura interna, fãrã a avea instituite zone de protecţie sanitarã, conform prevederilor prezentului decret, vor lua mãsuri ca, în termen de cel mult 2 ani de la data intrãrii în vigoare a decretului sa întocmeascã documentaţiile tehnice şi sa execute lucrãrile necesare pentru instituirea zonelor de protecţie sanitarã. Se excepteazã instalaţiile care urmeazã a fi dezafectate sau inglobate în lucrãri de extindere pînã în 1970. ART. 23 Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale şi Comitetul de Stat al Apelor vor acorda, la cerere, asistenta tehnica de specialitate, ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, în probleme privind protecţia sanitarã a surselor, construcţiilor şi instalaţiilor centrale de alimentare cu apa potabilã şi a apelor minerale pentru cura interna. ART. 24 Constatarea şi sancţionarea abaterilor de la prevederile prezentului decret se vor face de cãtre organele Inspectoratului sanitar de stat şi ale Comitetului de Stat al Apelor, potrivit normelor legale. ART. 25 Prezentul decret intra în vigoare la data de 1 ianuarie 1968. Pe aceeaşi data, ministrul sãnãtãţii şi prevederilor sociale, împreunã cu preşedintele Comitetului de Stat al Apelor şi cu preşedintele Comitetului de Stat pentru Îndrumarea şi Controlul Organelor Locale ale Administraţiei de Stat vor emite instrucţiuni pentru aplicarea prezentului decret. ART. 26 La data intrãrii în vigoare a prezentului decret, Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 608/1952 pentru instituirea zonelor de protecţie sanitarã a surselor de apa potabilã, publicatã în Buletinul Oficial nr. 21 din 6 mai 1952, se abroga. ---------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Se înfiinţeazã Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România, organ central al administraţiei de stat, care înfãptuieşte politica statului în domeniul turismului. Oficiul Naţional de Turism coordoneazã activitatea turistica din Republica Socialistã România. CAP. 2 Atribuţii ART. 2 Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, indrumeaza şi coordoneazã sectoarele şi unitãţile din sfera sa de activitate; b) elaboreazã propuneri de plan privind dezvoltarea turismului, a bazei sale tehnico-materiale şi a activitãţii de încasãri şi plati în valuta; c) planifica şi coordoneazã activitatea economicã şi financiarã a unitãţilor din subordinea sa; d) organizeazã, coordoneazã şi controleazã executarea lucrãrilor de investiiii din sfera sa de activitate; e) negociaza, încheie şi aplica acorduri şi contracte privind activitatea turistica internationala a Republicii Socialiste România, în condiţiile legii; f) ia mãsuri pentru o cît mai buna primire, informare, asistenta şi deservire a turistilor, organizeazã la cerere deservirea delegatiilor strãine care viziteaza ţara în cadrul acordurilor economice, culturale, ştiinţifice, a oamenilor de afaceri, a invitaţilor strãini, precum şi a participanţilor la diverse manifestãri internaţionale; g) organizeazã, în colaborare cu organele şi organizaţiile centrale interesate, trimiterea cetãţenilor la odihna şi tratament în staţiunile balneoclimaterice, în conformitate cu normele legale; h) organizeazã activitatea de deservire a unitãţilor de cazare şi de alimentaţie publica din subordinea sa; i) organizeazã excursii şi alte cãlãtorii în strãinãtate; j) studiazã şi propune mãsuri pentru punerea în valoare a patrimoniului turistic al Republicii Socialiste România, avizeazã studiile şi planurile de sistematizare pentru dezvoltarea zonelor şi localitãţilor turistice; k) avizeazã amplasarea şi temele de proiectare privind obiectivele turistice care se realizeazã de alte organizaţii, precum şi modificarea obiectului bazelor turistice sau desfiinţarea acestora; l) avizeazã normele emise de organele centrale şi locale cu privire la funcţionarea cabanelor turistice, marcarea potecilor şi a drumurilor turistice, precum şi la organizarea campingurilor pe teritoriul Republicii Socialiste România; m) organizeazã şi indrumeaza activitatea de propaganda turistica în ţara şi în strãinãtate, editeazã publicaţii şi lucrãri de propaganda turistica, beneficiind de regimul editorial; n) studiazã conjunctura pieţelor turistice şi stabileşte mãsuri pentru lãrgirea şi diversificarea serviciilor turistice, ţinînd seama de cerinţele diferitelor categorii de turişti; o) stabileşte tarife în valuta pentru prestaţii turistice, cu avizul Ministerului Finanţelor şi Ministerului Comerţului Exterior; p) clasifica, potrivit normelor legale, unitãţile de cazare şi unitãţile de alimentaţie publica din subordinea sa; r) organizeazã şi efectueazã operaţii de schimb valutar, în baza autorizaţiei Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România, precum şi încasãri de mijloace de plata strãine pentru activitatea de turism, în condiţiile legii; s) îndeplineşte orice alte atribuţii date prin dispoziţii legale. CAP. 3 Organizare şi funcţionare ART. 3 Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România este condus de un colegiu, alcãtuit din preşedinte, vicepreşedinţi şi membri. Preşedintele Colegiului Oficiului Naţional de Turism se numeşte prin decret al Consiliului de Stat. Vicepreşedinţii se numesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. Membrii colegiului se desemneazã de Consiliul de Miniştri dintre specialiştii cu inalta pregãtire şi bogata experienta, care îşi desfãşoarã activitatea în domeniul turismului. Colegiul Oficiului Naţional de Turism îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului muncii colective. În cadrul Oficiului Naţional de Turism funcţioneazã Consiliul tehnico-ştiinţific. Organizarea, atribuţiile şi componenta Consiliului tehnico-ştiinţific se stabilesc de Oficiul Naţional de Turism. ART. 4 Pentru coordonarea activitãţii în domeniul turismului din Republica Socialistã România, în cadrul Oficiului Naţional de Turism funcţioneazã Consiliul turismului, alcãtuit din preşedinte şi membri. Preşedintele Colegiului Oficiului Naţional, de Turism este preşedintele Consiliului turismului. Membrii Consiliului turismului sînt vicepreşedinţii colegiului, reprezentanţii unor ministere şi altor organe centrale şi locale, precum şi specialişti în problemele turismului. Componenta Consiliului turismului se stabileşte prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului turismului se stabileşte prin regulament aprobat de Oficiul Naţional de Turism. ART. 5 Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România are urmãtoarea structura organizatoricã: - Agenţia centrala "Carpaţi" pentru turism internaţional; - Agenţia centrala O.N.T. pentru turism intern; - Direcţia generalã a hotelurilor şi restaurantelor; - Direcţia de investiţii şi aprovizionare; - Direcţia de propaganda turistica; - Direcţia plan economic şi contabilitate; - Direcţia studii şi conjunctura; - Direcţia personal; - Corpul de control; - Oficiul secretariat şi gospodãrie; - Oficiul juridic; - Arbitrajul Oficiului Naţional de Turism; - Biroul pentru primirea, evidenta şi urmãrirea rezolvarii reclamatiilor, sesizarilor şi propunerilor. Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România are în subordinea sa întreprinderi, agenţii, filiale şi birouri de turism. Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România are în strãinãtate birouri de turism. Înfiinţarea sau desfiinţarea de agenţii, filiale şi birouri de turism, atribuţiile şi normele de funcţionare, precum şi structura organizatoricã a unitãţilor prevãzute în prezentul articol, se stabilesc de Oficiul Naţional de Turism, în conformitate cu normele legale. CAP. 4 Dispoziţii finale ART. 6 Încasãrile şi plãţile în valuta, provenite din activitatea Oficiului Naţional de Turism al Republicii Socialiste România, sînt operaţii valutare de comerţ exterior. ART. 7 Modul de aplicare a prezentului decret se stabileşte prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 8 Dispoziţiile cu privire la turism, cuprinse în <>art. 2 din Decretul nr. 284/1962 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Comerţului Exterior, publicat în Buletinul Oficial nr. 9 din 30 aprilie 1962, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga. Preşedintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA -------------
PREAMBUL Pãrţile contractante, În dorinta de a dezvolta şi facilita întrebuinţarea containerelor în transporturile internaţionale, Au convenit asupra celor ce urmeazã: CAP. 1 Definiţii ART. 1 În sensul prezentei Convenţii, se înţelege: a) prin "drepturi şi taxe de import", nu numai drepturile vamale, dar şi orice alte drepturi şi taxe exigibile prin faptul importului; b) prin "container", un utilaj de transport (cadru, cisterna amovibila sau alt utilaj similar): (i) avînd un caracter permanent şi fiind astfel suficient de rezistent pentru a permite utilizarea sa repetatã; (ii) special conceput pentru a facilita transportul mãrfurilor cu unul sau mai multe mijloace de transport, fãrã reîncãrcare intermediara; (iii) prevãzut cu dispozitive facindu-l uşor de manipulat, în special cu ocazia transbordarii dintr-un mijloc de transport în altul; (iv) conceput astfel încît sa poatã fi umplut sau golit cu usurinta; şi (v) avînd un volum interior de cel puţin un metru cub, precum şi echipamentul şi accesoriile normale ale containerului cu condiţia sa fi fost importate odatã cu acesta; termenul "container" nu cuprinde nici ambalajele uzuale, nici vehiculele; c) prin "persoane", atît persoanele fizice, cît şi persoanele juridice, afarã de cazul cînd din context nu rezulta altfel. CAP. 2 Importul temporar cu scutire de plata drepturilor şi a taxelor de import şi fãrã prohibiţii sau restrictii la import ART. 2 Fiecare Parte contractantã va admite temporar cu scutire de plata drepturilor şi a taxelor de import, fãrã prohibiţii sau restrictii la import, cu obligaţia reexportului şi a respectãrii celorlalte condiţii prevãzute la articolele 3 - 6 de mai jos, containerele care sînt importate pline pentru a fi reexportate goale sau pline, sau importate goale pentru a fi reexportate pline. Fiecare Parte contractantã îşi rezerva dreptul de a nu aplica acest regim importurilor de containere cumpãrate de o persoana domiciliata sau stabilitã pe teritoriul sau asupra cãrora o astfel de persoana a dobîndit posesiunea efectivã şi dreptul de dispoziţie; se aplica aceeaşi rezerva importului de containere dintr-o ţara care nu aplica dispoziţiile prezentei Convenţii. ART. 3 Reexportul containerelor importate temporar cu scutire de plata drepturilor şi a taxelor de import se va face în urmãtoarele trei luni de la data importului. Pentru motive întemeiate, aceasta perioada va putea fi prelungitã de autoritãţile vamale, în limitele prevãzute de legislaţia în vigoare pe teritoriul unde containerul a fost importat temporar. ART. 4 1. Cu toate ca la articolul 3 se prevede obligaţia de reexport, în caz de accident constatat în modul cuvenit, reexportul containerelor grav deteriorate nu va fi pretins cu condiţia ca ele sa fie, potrivit celor stabilite de autoritãţile vamale: a) supuse drepturilor şi taxelor de import cuvenite în cazul respectiv; sau b) abandonate, libere de orice speze, statului care le-a importat temporar; sau c) distruse, sub control oficial, pe cheltuiala celor interesaţi, deşeurile şi piesele recuperate fiind supuse drepturilor şi taxelor de import cuvenite în cazul respectiv. 2. Dacã un container importat temporar nu va putea fi reexportat din cauza unui sechestru şi dacã acest sechestru nu va fi fost aplicat la cererea unor particulari, obligaţia reexportului prevãzutã la articolul 3 va fi suspendatã pe durata sechestrului. ART. 5 1. Piesele detasate, importate pentru a servi la repararea unui container determinat, care a fost importat temporar, vor fi admise temporar cu scutire de plata drepturilor şi a taxelor de import şi fãrã prohibiţii sau restrictii la import. 2. Piesele înlocuite care nu sînt reexportate vor fi supuse drepturilor şi taxelor de import, în afarã de cazul cînd, potrivit reglementãrilor tarii interesate, ele nu sînt abandonate, libere de orice speze, statului, sau distruse, sub control oficial, pe cheltuiala celor interesaţi. ART. 6 Procedura pentru admiterea temporarã cu scutire de plata drepturilor şi a taxelor de import a containerelor şi pieselor detasate va fi determinata de reglementãrile în vigoare pe teritoriul fiecãrei Pãrţi contractante. CAP. 3 Condiţii tehnice aplicabile containerelor care pot fi admise la transport sub sigiliu vamal ART. 7 Fiecare Parte contractantã care aplica un regim de transport al containerelor sub sigiliu vamal va admite sub acest regim containerele care corespund dispoziţiilor regulamentului cuprins în anexa 1 şi va aplica procedura de admitere prevãzutã în anexa 2. CAP. 4 Dispoziţii diverse ART. 8 Pãrţile contractante se vor strãdui sa nu instituie formalitãţi vamale care ar putea avea ca efect împiedicarea dezvoltãrii transporturilor internaţionale cu containere. ART. 9 Orice încãlcare a dispoziţiilor prezentei Convenţii, orice substituire, declaraţie falsa sau manevra, avînd ca efect sa permitã ca o persoana sau un obiect sa beneficieze pe nedrept de regimul prevãzut de prezenta Convenţie, va expune pe contravenient, în ţara unde a fost comisã încãlcarea, la sancţiunile prevãzute de legislaţia acestei tari. ART. 10 Nici una din dispoziţiile prezentei Convenţii nu exclude dreptul Pãrţilor contractante care formeazã o uniune vamalã sau economicã de a prevedea reguli speciale aplicabile persoanelor care sînt domiciliate sau stabilite în ţãrile care fac parte din acea uniune. ART. 11 Fiecare Parte contractantã va avea dreptul de a refuza sau de a retrage beneficiul importului temporar, cu scutire de plata drepturilor şi a taxelor de import şi fãrã prohibiţii sau restrictii la import, pentru containerele care, fie chiar ocazional, sînt folosite pentru încãrcarea mãrfurilor inauntru frontierelor tarii în care este importat containerul şi pentru a le descarca inauntru aceloraşi frontiere. CAP. 5 Dispoziţii finale ART. 12 1. Ţãrile membre ale Comisiei economice pentru Europa şi cele admise sa participe, cu titlu consultativ, la aceasta Comisie, conform paragrafului 8 al mandatului Comisiei, pot deveni Pãrţi contractante la prezenta Convenţie: a) prin semnare; b) prin ratificare dupã ce o vor fi semnat sub rezerva ratificãrii; c) prin aderare. 2. Ţãrile care pot sa participe la anumite lucrãri ale Comisiei economice pentru Europa, în aplicarea paragrafului 11 al mandatului Comisiei, pot deveni Pãrţi contractante la prezenta Convenţie prin aderare, dupã intrarea acesteia în vigoare. 3. Convenţia va fi deschisã pentru semnare pînã la data 31 august 1956 inclusiv. Dupã aceasta data ea va fi deschisã pentru aderare. 4. Ratificarea sau aderarea va fi efectuatã prin depunerea unui instrument de ratificare sau de aderare la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. ART. 13 1. Prezenta Convenţie va intra în vigoare în a nouazecea zi dupã ce cinci din ţãrile menţionate la paragraful 1 al articolului 12 o vor fi semnat fãrã rezerva ratificãrii sau vor fi depus instrumentul lor de ratificare sau de aderare. 2. Pentru fiecare ţara care o va ratifica sau va adera la ea dupã ce cinci tari vor fi semnat-o fãrã rezerva ratificãrii sau vor fi depus instrumentul lor de ratificare sau de aderare, prezenta Convenţie va intra în vigoare în a nouazecea zi urmãtoare depunerii instrumentului de ratificare sau de aderare a acestei tari. ART. 14 1. Fiecare Parte contractantã va putea denunta prezenta Convenţie printr-o notificare adresatã secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. 2. Denunţarea îşi va produce efectele dupã cincisprezece luni de la data la care secretarul general a primit notificarea. ART. 15 Prezenta Convenţie va inceta sa-şi producã efectele dacã dupã intrarea ei în vigoare, numãrul Pãrţilor contractante este mai mic de cinci în decursul oricãrei perioade de douasprezece luni consecutive. ART. 16 1. Oricare ţara poate, fie în momentul semnãrii fãrã rezerva ratificãrii, fie cu ocazia depunerii instrumentului sau de ratificare sau de aderare, fie în orice alt moment ulterior, sa declare, printr-o notificare adresatã secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, ca prezenta Convenţie va fi aplicabilã tuturor sau numai unei pãrţi din teritoriile pe care le reprezintã pe plan internaţional. Convenţia va fi aplicabilã teritoriului sau teritoriilor menţionate în notificare, din a nouazecea zi de la primirea notificãrii de cãtre secretarul general sau, dacã în acea zi Convenţia nu a intrat în vigoare, de la intrarea ei în vigoare. 2. Orice ţara care, în conformitate cu paragraful precedent, a fãcut o declaraţie pentru extinderea aplicãrii prezentei Convenţii asupra unui teritoriu pe care îl reprezintã pe plan internaţional va putea, potrivit articolului 14, sa denunţe Convenţia în ce priveşte acel teritoriu. ART. 17 1. Orice diferend între doua sau mai multe Pãrţi contractante cu privire la interpretarea sau la aplicarea prezentei Convenţii va fi, în mãsura posibilului, soluţionat pe calea negocierilor între Pãrţile în litigiu. 2. Orice diferend, care n-a putut fi soluţionat pe cale negocierilor, va fi supus arbitrajului, dacã oricare dintre Pãrţile contractante în litigiu o va cere, şi va fi, în consecinta, trimis în fata unuia sau mai multor arbitri aleşi de comun acord de Pãrţile în litigiu. Dacã în termen de trei luni de la data cererii de arbitraj, Pãrţile în litigiu nu ajung sa se înţeleagã cu privire la alegerea unuia sau unor arbitri, oricare dintre aceste Pãrţi va putea sa ceara secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite sa desemneze un arbitru unic, cãruia îi va fi trimis litigiul spre a decide. 3. Decizia arbitrului sau arbitrilor desemnaţi conform paragrafului precedent va fi obligatorie pentru Pãrţile contractante în litigiu. ART. 18 1. Fiecare Parte contractantã va putea, în momentul semnãrii prezentei Convenţii, al ratificãrii sau al aderãrii, sa declare ca nu se considera legatã de articolul 17 al Convenţiei. Celelalte Pãrţi contractante nu vor fi legate prin articolul 17 fata de oricare Parte contractantã care va fi formulat o asemenea rezerva. 2. Oricare Parte contractantã care va fi formulat o rezerva potrivit paragrafului 1 va putea, în orice moment, sa retragã aceasta rezerva printr-o notificare adresatã secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. 3. Nici o alta rezerva la prezenta Convenţie nu va fi admisã. ART. 19 1. Dupã trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei Convenţii, oricare Parte contractantã va putea sa ceara printr-o notificare adresatã secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite convocarea unei conferinţe în vederea revizuirii prezentei Convenţii. Secretarul general va notifica aceasta cerere tuturor Pãrţilor contractante şi va convoca o conferinţa de revizuire dacã, în termen de patru luni, socotit de la notificarea trimisa de el, cel puţin o treime din Pãrţile contractante îl vor înştiinţa ca sînt de acord cu aceasta cerere. 2. Dacã o conferinţa va fi convocatã în conformitate cu paragraful precedent, secretarul general va înştiinţa toate Pãrţile contractante şi le va invita sa prezinte, în termen de trei luni, propunerile care ar dori sa fie examinate de conferinţa. Secretarul general va comunica tuturor Pãrţilor contractante ordinea de zi provizorie a conferintei, precum şi textul acestor propuneri, cu cel puţin trei luni înainte de data deschiderii conferintei. 3. Secretarul general va invita, la orice conferinţa convocatã în conformitate cu prezentul articol, toate ţãrile menţionate la paragraful 1 al articolului 12, precum şi ţãrile care au devenit Pãrţi contractante prin aplicarea paragrafului 2 al articolului 12. ART. 20 1. Oricare Parte contractantã va putea propune unul sau mai multe amendamente la prezenta Convenţie. Textul oricãrui proiect de amendament va fi comunicat secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care îl va transmite tuturor Pãrţilor contractante şi îl va aduce la cunostinta celorlalte tari menţionate la paragraful 1 al articolului 12. 2. Orice proiect de amendament care va fi fost transmis în conformitate cu paragraful precedent va fi considerat ca acceptat, dacã nici o Parte contractantã nu formuleazã vreo obiectie în termen de şase luni de la data la care secretarul general a transmis proiectul de amendament. 3. Secretarul general va notifica, cît mai curînd posibil, tuturor Pãrţilor contractante dacã a fost formulatã vreo obiectie la proiectul de amendament. Dacã la proiectul de amendament a fost formulatã vreo obiectie, amendamentul va fi considerat ca neacceptat şi nu va produce nici un efect. În lipsa vreunei obiecţii, amendamentul va intra în vigoare pentru toate Pãrţile Contractante la trei luni de la expirarea termenului de şase luni prevãzut la paragraful precedent. 4. Independent de procedura de modificare prevãzutã la paragrafele 1, 2 şi 3 din acest articol, anexele la prezenta Convenţie vor putea fi modificate prin acordul administraţiilor competente ale tuturor Pãrţilor contractante. Secretarul general va fixa data intrãrii în vigoare a noilor texte care rezulta din astfel de modificãri. ART. 21 În afarã de notificãrile prevãzute în articolele 19 şi 20, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va notifica ţãrilor menţionate la paragraful 12, precum şi ţãrilor devenite Pãrţi contractante prin aplicarea paragrafului 2 al articolului 12: a) semnarile, ratificarile şi aderarile în baza articolului 12; b) datele la care prezenta Convenţie va intra în vigoare conform articolului 13; c) denuntarile în baza articolului 14; d) încetarea efectelor prezentei Convenţii conform articolului 15; e) notificãrile primite conform articolului 16; f) declaraţiile şi notificãrile primite conform paragrafelor 1 şi 2 ale articolului 18; g) intrarea în vigoare a oricãrui amendament, conform articolului 20. ART. 22 Protocolul de semnare a prezentei Convenţii va avea aceeaşi valabilitate, efect şi durata ca însãşi Convenţia, fiind considerat ca fãcînd parte integrantã din ea. ART. 23 Dupã 31 august 1956, originalul prezentei Convenţii va fi depus la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va transmite copii certificate pentru conformitate fiecãreia dintre ţãrile menţionate la paragrafele 1 şi 2 ale articolului 12. Drept care subscrişii, avînd cuvenitã împuternicire, am semnat prezenta Convenţie. Încheiatã la Geneva la optsprezece mai una mie noua sute cincizeci şi şase, într-un singur exemplar în limbile engleze şi franceza, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. ANEXA 1 REGULAMENT PRIVIND CONDIŢIILE TEHNICE APLICABILE CONTAINERELOR CARE POT FI ADMISE LA TRANSPORT SUB SIGILIU VAMAL Pentru a putea fi admise în vederea transportului sub sigiliu vamal, containerele vor întruni urmãtoarele condiţii: ART. 1 Generalitati 1. Pe containere vor fi scrise, în mod durabil, numele şi adresa proprietarului, precum şi indicaţia greutatii, mãrcile şi numerele de identificare*). Containerul va fi construit şi echipat astfel încît: a) sa se poatã aplica pe el, în mod simplu şi eficace, un sigiliu vamal; b) nici o marfa sa nu poatã fi scoasa sau introdusã în partea sigilatã a containerului, fãrã efracţie, lasind semne vizibile, sau fãrã ruperea sigiliului; c) nici un spaţiu sa nu permitã ascunderea mãrfurilor. 2. Containerul va fi astfel construit încît toate spaţiile, cum ar fi recipiente, compartimente sau alte încãperi capabile sa conţinã mãrfuri, sa poatã fi uşor accesibile controlului vamal. 3. În caz ca ar rãmîne spaţii goale între diversele compartimente formind pereţii, fundul şi acoperisul containerului, captuseala interioarã va fi fixa, completa şi continua, astfel încît sa nu poatã fi demontata fãrã a lasa urme vizibile. 4. Orice container care urmeazã a fi admis conform procedurii menţionate la paragraful 1 al anexei 2 va avea pe unul din pereţii exteriori un cadru destinat sa primeascã certificatul de admitere; Acest certificat va fi acoperit pe ambele pãrţi cu plãci transparente din material plastic, lipite împreunã ermetic. Cadrul va fi astfel conceput încît sa protejeze certificatul de admitere şi sa nu poatã fi scos fãrã a rupe sigiliul care va fi astfel aplicat încît sa împiedice desprinderea certificatului; el va trebui, de asemenea, sa protejeze sigiliul în mod eficace. ---------- *) Nu este necesar sa se indice numele complet şi adresa administraţiilor cãilor ferate, cunoscute în mod notoriu. ART. 2 Structura containerului 1. Pereţi, fundul şi acoperisul containerului se vor confecţiona din plãci, scinduri sau panouri, suficient de rezistente, de o grosime corespunzãtoare şi sudate, nituite sau asamblate, astfel încît sa nu permitã accesul la conţinutul containerului. Aceste elemente se vor imbuca exact unele în altele astfel încît sa fie imposibila deplasarea lor, fãrã a lasa semne vizibile de efracţie sau fãrã a deteriora sigiliul vamal. 2. Organele esenţiale de asamblare ca buloane, nituri etc. vor fi aplicate dinafara cu depasire la interior şi vor fi suficient de bine insurubate, nituite sau sudate. Sub rezerva ca buloanele care fixeazã pãrţile esenţiale ale pereţilor, fundului şi acoperişului, sa fie aplicate din exterior, celelalte buloane vor putea fi aplicate din interior, cu condiţia ca piulita sa fie bine sudata la exterior şi sa nu fie acoperitã cu o vopsea opaca. Totuşi, prin analogie cu dispoziţiile relative la vagoane, se vor aplica urmãtoarele condiţii la containerele transportate sub sigiliu vamal numai pe cale feratã: organele esenţiale de asamblare ca buloane, nituri etc. vor fi aplicate, dacã va fi posibil, dinafara şi vor fi suficient de bine insurubate, nituite sau sudate. Dacã va fi necesar ca buloanele sa fie aşezate dinauntru cu piulitele în afarã, ele vor fi nituite sau sudate pe piulite. 3. Deschiderile pentru aerisire vor fi admise numai cu condiţia ca dimensiunea lor cea mai mare sa nu depãşeascã 400 mm. Dacã ele permit accesul direct în interiorul containerului, vor fi prevãzute cu o pinza metalicã sau cu o placa de metal perforata (dimensiunea maxima a gaurilor: 3 mm în ambele cazuri 0 şi vor fi protejate prin zabrele metalice sudate 9 dimensiunea maxima a ochiurilor: 10 mm). Dacã nu permit accesul direct în interiorul containerului 9 spre exemplu în sistemul cu traseu cotit), ele vor fi prevãzute cu aceleaşi dispozitive, însã dimensiunile gaurilor şi ochiurile acestora vor putea ajunge la 10 mm şi respectiv la 20 mm (în loc de 3mm şi 10 mm). Va trebui ca aceste dispozitive sa nu poatã fi ridicate din exterior fãrã a lasa urme vizibile. Pinzele metalice vor fi fãcute din fire avînd cel puţin 1 mm diametru, şi astfel fabricate încît firele sa nu poatã fi apropiate unele de altele şi sa nu fie posibila lãrgirea gaurilor fãrã a fi lãsate semne vizibile. 4. Deschiderile pentru scurgere vor fi admise cu condiţia ca cea mai mare dimensiune sa nu depãşeascã 35 mm. Ele vor fi prevãzute cu pinza metalicã sau cu o placa de metal perforata (dimensiunea maxima a gaurilor: 3 mm în ambele cazuri) şi protejate prin zabrele metalice sudate (dimensiunea maxima a ochiurilor: 10 mm). Va trebui ca aceste dispozitive sa nu poatã fi ridicate din exterior fãrã a lasa urme vizibile. ART. 3 Sisteme de închidere 1. Uşile sau orice alte sisteme de închidere a containerului vor fi prevãzute cu un dispozitiv care sa îngãduie efectuarea simpla şi eficace a sigilarii vamale. Acest dispozitiv va fi sudat de pereţii uşilor, dacã acestea sînt metalice, sau fixat cu cel puţin doua buloane care inauntru vor fi nituite sau sudate pe piulite. 2. Balamalele vor fi fabricate şi fixate astfel încît uşile şi celelalte sisteme de închidere sa nu poatã fi scoase din titini dupã închidere; suruburile, zavoarele, pivotii şi alte sisteme de fixare sînt sudate cu pãrţile exterioare ale balamalelor. Totuşi, aceste condiţii nu sînt cerute atunci cînd uşile şi celelalte sisteme de închidere vor fi prevãzute cu un dispozitiv de zavorire neaccesibil din exterior, care, odatã ce a fost închis, nu mai permite scoaterea din titini a uşilor. 3. Uşile vor fi construite pentru a acoperi orice interval şi a asigura o închidere completa şi eficace. 4. Containerul va fi prevãzut cu un dispozitiv corespunzãtor pentru protecţia sigiliului vamal sau va fi construit în asa fel încît sigiliul vamal sa fie bine protejat. ART. 4 Containere cu utilizare specialã 1. Condiţiile de mai sus se aplica containerelor izoterme, racitoare şi frigorifice, containerelor cisterne, containerelor pentru mutari şi containerelor special construite pentru transportul aerian, în mãsura în care sînt compatibile cu caracteristicile tehnice pe care destinaţia acestor containere o impune. 2. Capacele de închidere, robinetele tevilor şi gurile prin care au acces oamenii în containerele cisterne vor fi întocmite pentru a permite o sigilare vamalã simpla şi eficace. ART. 5 Containerele pliabile sau demontabile Containerele pliabile sau demontabile sînt supuse aceloraşi condiţii ca şi cele care nu pot fi pliate sau demontate, sub rezerva ca dispozitivele de zovorire care permit plierea sau demontarea sa poatã fi sigilate de vama şi ca nici o parte a acestor containere sa nu poatã fi deplasata fãrã ca sigiliile sa fie rupte. ART. 6 Dispoziţii tranzitorii Pînã la 31 decembrie 1960 vor fi acordate urmãtoarele facilitãţi: a) protecţia prin zabrele metalice a deschiderilor de aerisire, altele decît cele prevãzute cu un sistem cu traseu cotit şi deschideri de scurgere (articolul 2, paragrafele 3 şi 4), nu va fi obligatorie; b) dispozitivul de protecţie a sigiliului vamal (articolul 3 paragraful 4) nu va fi obligatoriu. ANEXA 2 PROCEDURA RELATIVĂ LA ADMITEREA ŞI LA IDENTIFICAREA CONTAINERELOR CARE CORESPUND CONDIŢIILOR TEHNICE PREVĂZUTE ÎN REGULAMENTUL CUPRINS ÎN ANEXA 1 1. Procedura de admitere va fi urmãtoarea: a) Containerele vor putea fi admise de cãtre autoritãţile competente ale tarii în care este domiciliat sau stabilit proprietarul sau de cele ale tarii unde containerul este folosit pentru prima oara la un transport sub sigiliu vamal. b) Decizia de admitere va conţine în mod obligatoriu indicarea datei şi a numãrului de ordine. c) Admiterea va avea drept urmare eliberarea unui certificat de admitere, al cãrui text va fi conform modelului alãturat. Acest certificat va fi tipãrit în limba tarii care îl elibereazã şi în limba franceza; diferitele rubrici vor fi numerotate pentru a usura înţelegerea textului în alte limbi. Certificatul va fi acoperit pe ambele pãrţi cu plãci transparente din material plastic, ermetic sudate între ele. d) Certificatul va însoţi containerul; el va fi introdus în cadrul protector menţionat la articolul 1 paragraful 4 al anexei 1 şi va fi sigilat în asa fel încît sa nu poatã fi scos din cadrul protector fãrã a rupe sigiliul e) Containerele vor fi prezentate la fiecare doi ani autoritãţilor competente în scopul verificãrii şi a prelungirii eventuale a admiterii. f) Admiterea îşi va pierde valabilitatea în cazul cînd caracteristicile containerului vor fi modificate sau în caz de schimbare a proprietarului. 2. Ca excepţie la cele reglementate prin prevederile paragrafului 1 de mai sus, containerele destinate exclusiv transportului pe cale feratã şi aparţinînd unei administraţii de cai ferate, membra a Uniunii Internaţionale a Cãilor Ferate (U.I.C.), sau înmatriculate de ea, vor putea fi admise şi verificate periodic de aceasta administraţie, în afarã de cazul cînd autoritãţile competente ale tarii acelei administraţii nu vor hotãrî altfel; faptul ca aceste containere sînt conforme cu condiţiile tehnice prevãzute în regulament va fi indicat prin prezenta semnului [i] pe o fata exterioarã a containerelor. Nici un certificat de admitere nu va fi eliberat pentru containerele purtind acest semn. Model Convenţia vamalã relativã la containere încheiatã la Geneva la 18 mai 1956 CERTIFICAT DE ADMITERE 1. Certificat nr. .................................................. 2. Atestind ca containerul arãtat mai jos îndeplineşte condiţiile cerute pentru a fi admis la transporturi sub sigiliu vamal*). 3. Valabil pînã la ................................................. 4. Acest certificat trebuie restituit serviciului emitent atunci cînd containerul este retras din circulaţie, în cazul schimbãrii proprietarului, la expirarea duratei de valabilitate, precum şi în cazul schimbãrii vadite a caracteristicilor esenţiale ale containerului. 5. Natura containerului ............................................. 6. Numele şi sediul întreprinderii proprietare ...................... 7. Mãrcile şi numerele de identificare .............................. 8. Greutatea (ţara) ................................................. 9. Dimensiunile exterioare în centimetri ............................ ..............cm ............... cm .......................cm 10. Caracteristicile esenţiale ale construcţiei (natura materialelor, natura construcţiei, pãrţile întãrite, buloane nituite sau sudate etc.) .................................................................. 11. Eliberat la ................ (locul), la ................ (data) 19........... 12. Semnatura şi ştampila serviciului emitent .................... ---------------- *) Cînd containerul nu îndeplineşte toate condiţiile prevãzute în primele doua fraze din paragraful 2 al articolului 2 din anexa 1, dar îndeplineşte condiţiile cerute de acest paragraf pentru admiterea la transport sub sigiliu vamal numai pentru cãile ferate, se vor adauga aici cuvintele "pe cale feratã". PROTOCOL DE SEMNARE Cu ocazia semnãrii Convenţiei cu data de azi, subscrişii, avînd cuvenitã împuternicire, am fãcut declaraţiile urmãtoare: 1. Adãugarea greutatii sau valorii containerului importat temporar, la greutatea sau valoarea mãrfurilor, în vederea calculãrii drepturilor şi taxelor de import, este în contradictie cu principiul admiterii temporare a containerelor cu scutire de plata drepturilor şi a taxelor de import. Majorarea greutatii mãrfii, cu un coeficient de greutate (ţara) legal determinat, pentru mãrfurile transportate în containere, va fi admisã cu condiţia ca aceasta sa fie aplicatã din cauza absentei ambalajului, sau a naturii acestuia şi nu datoritã faptului ca mãrfurile sînt transportate în containere. 2. Prevederile prezentei Convenţii nu se opun aplicãrii dispoziţiilor legale, naţionale sau convenţionale, cu caracter nevamal care reglementeazã utilizarea containerelor. 3. Prevederile prezentei Convenţii stabilesc facilitãţi minimale. Pãrţile contractante nu intenţioneazã sa fie limitate facilitãţile mai largi pe care unele dintre ele le acorda sau le-ar putea acorda, cu privire la containere. Din contra, Pãrţile contractante se vor strãdui sa acorde maximul posibil de facilitãţi. Drept care, subscrişii, avînd cuvenitã împuternicire, am semnat prezentul Protocol. Întocmit la Geneva la optsprezece mai una mie noua sute cincizeci şi şase, într-un singur exemplar în limbile engleza şi franceza, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. ------------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ART. 1 Republica Socialistã România adera la Convenţia vamalã relativã la containere, încheiatã la Geneva la 18 mai 1956, cu urmãtoarea rezerva: "Republica Socialistã România nu se considera legatã de prevederile articolului 17 punctele 2 şi 3 din Convenţie. Poziţia Republicii Socialiste România este aceea ca un diferend privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei va putea fi supus arbitrajului numai cu consimţãmîntul tuturor pãrţilor în litigiu". ART. 2 La depunerea instrumentului de aderare a Republicii Socialiste România la Convenţia vamalã relativã la containere, se va face o declaraţie cu urmãtorul conţinut: "Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România considera ca menţinerea stãrii de dependenta a unor teritorii, la care se referã reglementarea din articolul 16 al Convenţiei, nu este în concordanta cu Declaraţia asupra acordãrii independentei ţãrilor şi popoarelor coloniale adoptatã la Adunarea Generalã a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 14 decembrie 1960, cu Rezoluţia nr. 1514 (XV), prin care se proclama necesitatea de a se pune în mod rapid şi necondiţionat capãt colonialismului sub toate formele şi în toate manifestãrile sale". Preşedintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA CONVENŢIE VAMALĂ RELATIVĂ LA CONTAINERE PREAMBUL Pãrţile contractante, În dorinta de a dezvolta şi facilita întrebuinţarea containerelor în transporturile internaţionale, Au convenit asupra celor ce urmeazã: CAP. 1 Definiţii ART. 1 În sensul prezentei Convenţii, se înţelege: a) prin "drepturi şi taxe de import", nu numai drepturile vamale, dar şi orice alte drepturi şi taxe exigibile prin faptul importului; b) prin "container", un utilaj de transport (cadru, cisterna amovibila sau alt utilaj similar): (i) avînd un caracter permanent şi fiind astfel suficient de rezistent pentru a permite utilizarea sa repetatã; (ii) special conceput pentru a facilita transportul mãrfurilor cu unul sau mai multe mijloace de transport, fãrã reîncãrcare intermediara; (iii) prevãzut cu dispozitive facindu-l uşor de manipulat, în special cu ocazia transbordarii dintr-un mijloc de transport în altul; (iv) conceput astfel încît sa poatã fi umplut sau golit cu usurinta; şi (v) avînd un volum interior de cel puţin un metru cub, precum şi echipamentul şi accesoriile normale ale containerului cu condiţia sa fi fost importate odatã cu acesta; termenul "container" nu cuprinde nici ambalajele uzuale, nici vehiculele; c) prin "persoane", atît persoanele fizice, cît şi persoanele juridice, afarã de cazul cînd din context nu rezulta altfel. CAP. 2 Importul temporar cu scutire de plata drepturilor şi a taxelor de import şi fãrã prohibiţii sau restrictii la import ART. 2 Fiecare Parte contractantã va admite temporar cu scutire de plata drepturilor şi a taxelor de import, fãrã prohibiţii sau restrictii la import, cu obligaţia reexportului şi a respectãrii celorlalte condiţii prevãzute la articolele 3 - 6 de mai jos, containerele care sînt importate pline pentru a fi reexportate goale sau pline, sau importate goale pentru a fi reexportate pline. Fiecare Parte contractantã îşi rezerva dreptul de a nu aplica acest regim importurilor de containere cumpãrate de o persoana domiciliata sau stabilitã pe teritoriul sau asupra cãrora o astfel de persoana a dobîndit posesiunea efectivã şi dreptul de dispoziţie; se aplica aceeaşi rezerva importului de containere dintr-o ţara care nu aplica dispoziţiile prezentei Convenţii. ART. 3 Reexportul containerelor importate temporar cu scutire de plata drepturilor şi a taxelor de import se va face în urmãtoarele trei luni de la data importului. Pentru motive întemeiate, aceasta perioada va putea fi prelungitã de autoritãţile vamale, în limitele prevãzute de legislaţia în vigoare pe teritoriul unde containerul a fost importat temporar. ART. 4 1. Cu toate ca la articolul 3 se prevede obligaţia de reexport, în caz de accident constatat în modul cuvenit, reexportul containerelor grav deteriorate nu va fi pretins cu condiţia ca ele sa fie, potrivit celor stabilite de autoritãţile vamale: a) supuse drepturilor şi taxelor de import cuvenite în cazul respectiv; sau b) abandonate, libere de orice speze, statului care le-a importat temporar; sau c) distruse, sub control oficial, pe cheltuiala celor interesaţi, deşeurile şi piesele recuperate fiind supuse drepturilor şi taxelor de import cuvenite în cazul respectiv. 2. Dacã un container importat temporar nu va putea fi reexportat din cauza unui sechestru şi dacã acest sechestru nu va fi fost aplicat la cererea unor particulari, obligaţia reexportului prevãzutã la articolul 3 va fi suspendatã pe durata sechestrului. ART. 5 1. Piesele detasate, importate pentru a servi la repararea unui container determinat, care a fost importat temporar, vor fi admise temporar cu scutire de plata drepturilor şi a taxelor de import şi fãrã prohibiţii sau restrictii la import. 2. Piesele înlocuite care nu sînt reexportate vor fi supuse drepturilor şi taxelor de import, în afarã de cazul cînd, potrivit reglementãrilor tarii interesate, ele nu sînt abandonate, libere de orice speze, statului, sau distruse, sub control oficial, pe cheltuiala celor interesaţi. ART. 6 Procedura pentru admiterea temporarã cu scutire de plata drepturilor şi a taxelor de import a containerelor şi pieselor detasate va fi determinata de reglementãrile în vigoare pe teritoriul fiecãrei Pãrţi contractante. CAP. 3 Condiţii tehnice aplicabile containerelor care pot fi admise la transport sub sigiliu vamal ART. 7 Fiecare Parte contractantã care aplica un regim de transport al containerelor sub sigiliu vamal va admite sub acest regim containerele care corespund dispoziţiilor regulamentului cuprins în anexa 1 şi va aplica procedura de admitere prevãzutã în anexa 2. CAP. 4 Dispoziţii diverse ART. 8 Pãrţile contractante se vor strãdui sa nu instituie formalitãţi vamale care ar putea avea ca efect împiedicarea dezvoltãrii transporturilor internaţionale cu containere. ART. 9 Orice încãlcare a dispoziţiilor prezentei Convenţii, orice substituire, declaraţie falsa sau manevra, avînd ca efect sa permitã ca o persoana sau un obiect sa beneficieze pe nedrept de regimul prevãzut de prezenta Convenţie, va expune pe contravenient, în ţara unde a fost comisã încãlcarea, la sancţiunile prevãzute de legislaţia acestei tari. ART. 10 Nici una din dispoziţiile prezentei Convenţii nu exclude dreptul Pãrţilor contractante care formeazã o uniune vamalã sau economicã de a prevedea reguli speciale aplicabile persoanelor care sînt domiciliate sau stabilite în ţãrile care fac parte din acea uniune. ART. 11 Fiecare Parte contractantã va avea dreptul de a refuza sau de a retrage beneficiul importului temporar, cu scutire de plata drepturilor şi a taxelor de import şi fãrã prohibiţii sau restrictii la import, pentru containerele care, fie chiar ocazional, sînt folosite pentru încãrcarea mãrfurilor inauntru frontierelor tarii în care este importat containerul şi pentru a le descarca inauntru aceloraşi frontiere. CAP. 5 Dispoziţii finale ART. 12 1. Ţãrile membre ale Comisiei economice pentru Europa şi cele admise sa participe, cu titlu consultativ, la aceasta Comisie, conform paragrafului 8 al mandatului Comisiei, pot deveni Pãrţi contractante la prezenta Convenţie: a) prin semnare; b) prin ratificare dupã ce o vor fi semnat sub rezerva ratificãrii; c) prin aderare. 2. Ţãrile care pot sa participe la anumite lucrãri ale Comisiei economice pentru Europa, în aplicarea paragrafului 11 al mandatului Comisiei, pot deveni Pãrţi contractante la prezenta Convenţie prin aderare, dupã intrarea acesteia în vigoare. 3. Convenţia va fi deschisã pentru semnare pînã la data 31 august 1956 inclusiv. Dupã aceasta data ea va fi deschisã pentru aderare. 4. Ratificarea sau aderarea va fi efectuatã prin depunerea unui instrument de ratificare sau de aderare la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. ART. 13 1. Prezenta Convenţie va intra în vigoare în a nouazecea zi dupã ce cinci din ţãrile menţionate la paragraful 1 al articolului 12 o vor fi semnat fãrã rezerva ratificãrii sau vor fi depus instrumentul lor de ratificare sau de aderare. 2. Pentru fiecare ţara care o va ratifica sau va adera la ea dupã ce cinci tari vor fi semnat-o fãrã rezerva ratificãrii sau vor fi depus instrumentul lor de ratificare sau de aderare, prezenta Convenţie va intra în vigoare în a nouazecea zi urmãtoare depunerii instrumentului de ratificare sau de aderare a acestei tari. ART. 14 1. Fiecare Parte contractantã va putea denunta prezenta Convenţie printr-o notificare adresatã secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. 2. Denunţarea îşi va produce efectele dupã cincisprezece luni de la data la care secretarul general a primit notificarea. ART. 15 Prezenta Convenţie va inceta sa-şi producã efectele dacã dupã intrarea ei în vigoare, numãrul Pãrţilor contractante este mai mic de cinci în decursul oricãrei perioade de douasprezece luni consecutive. ART. 16 1. Oricare ţara poate, fie în momentul semnãrii fãrã rezerva ratificãrii, fie cu ocazia depunerii instrumentului sau de ratificare sau de aderare, fie în orice alt moment ulterior, sa declare, printr-o notificare adresatã secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, ca prezenta Convenţie va fi aplicabilã tuturor sau numai unei pãrţi din teritoriile pe care le reprezintã pe plan internaţional. Convenţia va fi aplicabilã teritoriului sau teritoriilor menţionate în notificare, din a nouazecea zi de la primirea notificãrii de cãtre secretarul general sau, dacã în acea zi Convenţia nu a intrat în vigoare, de la intrarea ei în vigoare. 2. Orice ţara care, în conformitate cu paragraful precedent, a fãcut o declaraţie pentru extinderea aplicãrii prezentei Convenţii asupra unui teritoriu pe care îl reprezintã pe plan internaţional va putea, potrivit articolului 14, sa denunţe Convenţia în ce priveşte acel teritoriu. ART. 17 1. Orice diferend între doua sau mai multe Pãrţi contractante cu privire la interpretarea sau la aplicarea prezentei Convenţii va fi, în mãsura posibilului, soluţionat pe calea negocierilor între Pãrţile în litigiu. 2. Orice diferend, care n-a putut fi soluţionat pe cale negocierilor, va fi supus arbitrajului, dacã oricare dintre Pãrţile contractante în litigiu o va cere, şi va fi, în consecinta, trimis în fata unuia sau mai multor arbitri aleşi de comun acord de Pãrţile în litigiu. Dacã în termen de trei luni de la data cererii de arbitraj, Pãrţile în litigiu nu ajung sa se înţeleagã cu privire la alegerea unuia sau unor arbitri, oricare dintre aceste Pãrţi va putea sa ceara secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite sa desemneze un arbitru unic, cãruia îi va fi trimis litigiul spre a decide. 3. Decizia arbitrului sau arbitrilor desemnaţi conform paragrafului precedent va fi obligatorie pentru Pãrţile contractante în litigiu. ART. 18 1. Fiecare Parte contractantã va putea, în momentul semnãrii prezentei Convenţii, al ratificãrii sau al aderãrii, sa declare ca nu se considera legatã de articolul 17 al Convenţiei. Celelalte Pãrţi contractante nu vor fi legate prin articolul 17 fata de oricare Parte contractantã care va fi formulat o asemenea rezerva. 2. Oricare Parte contractantã care va fi formulat o rezerva potrivit paragrafului 1 va putea, în orice moment, sa retragã aceasta rezerva printr-o notificare adresatã secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. 3. Nici o alta rezerva la prezenta Convenţie nu va fi admisã. ART. 19 1. Dupã trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei Convenţii, oricare Parte contractantã va putea sa ceara printr-o notificare adresatã secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite convocarea unei conferinţe în vederea revizuirii prezentei Convenţii. Secretarul general va notifica aceasta cerere tuturor Pãrţilor contractante şi va convoca o conferinţa de revizuire dacã, în termen de patru luni, socotit de la notificarea trimisa de el, cel puţin o treime din Pãrţile contractante îl vor înştiinţa ca sînt de acord cu aceasta cerere. 2. Dacã o conferinţa va fi convocatã în conformitate cu paragraful precedent, secretarul general va înştiinţa toate Pãrţile contractante şi le va invita sa prezinte, în termen de trei luni, propunerile care ar dori sa fie examinate de conferinţa. Secretarul general va comunica tuturor Pãrţilor contractante ordinea de zi provizorie a conferintei, precum şi textul acestor propuneri, cu cel puţin trei luni înainte de data deschiderii conferintei. 3. Secretarul general va invita, la orice conferinţa convocatã în conformitate cu prezentul articol, toate ţãrile menţionate la paragraful 1 al articolului 12, precum şi ţãrile care au devenit Pãrţi contractante prin aplicarea paragrafului 2 al articolului 12. ART. 20 1. Oricare Parte contractantã va putea propune unul sau mai multe amendamente la prezenta Convenţie. Textul oricãrui proiect de amendament va fi comunicat secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care îl va transmite tuturor Pãrţilor contractante şi îl va aduce la cunostinta celorlalte tari menţionate la paragraful 1 al articolului 12. 2. Orice proiect de amendament care va fi fost transmis în conformitate cu paragraful precedent va fi considerat ca acceptat, dacã nici o Parte contractantã nu formuleazã vreo obiectie în termen de şase luni de la data la care secretarul general a transmis proiectul de amendament. 3. Secretarul general va notifica, cît mai curînd posibil, tuturor Pãrţilor contractante dacã a fost formulatã vreo obiectie la proiectul de amendament. Dacã la proiectul de amendament a fost formulatã vreo obiectie, amendamentul va fi considerat ca neacceptat şi nu va produce nici un efect. În lipsa vreunei obiecţii, amendamentul va intra în vigoare pentru toate Pãrţile Contractante la trei luni de la expirarea termenului de şase luni prevãzut la paragraful precedent. 4. Independent de procedura de modificare prevãzutã la paragrafele 1, 2 şi 3 din acest articol, anexele la prezenta Convenţie vor putea fi modificate prin acordul administraţiilor competente ale tuturor Pãrţilor contractante. Secretarul general va fixa data intrãrii în vigoare a noilor texte care rezulta din astfel de modificãri. ART. 21 În afarã de notificãrile prevãzute în articolele 19 şi 20, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va notifica ţãrilor menţionate la paragraful 12, precum şi ţãrilor devenite Pãrţi contractante prin aplicarea paragrafului 2 al articolului 12: a) semnarile, ratificarile şi aderarile în baza articolului 12; b) datele la care prezenta Convenţie va intra în vigoare conform articolului 13; c) denuntarile în baza articolului 14; d) încetarea efectelor prezentei Convenţii conform articolului 15; e) notificãrile primite conform articolului 16; f) declaraţiile şi notificãrile primite conform paragrafelor 1 şi 2 ale articolului 18; g) intrarea în vigoare a oricãrui amendament, conform articolului 20. ART. 22 Protocolul de semnare a prezentei Convenţii va avea aceeaşi valabilitate, efect şi durata ca însãşi Convenţia, fiind considerat ca fãcînd parte integrantã din ea. ART. 23 Dupã 31 august 1956, originalul prezentei Convenţii va fi depus la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va transmite copii certificate pentru conformitate fiecãreia dintre ţãrile menţionate la paragrafele 1 şi 2 ale articolului 12. Drept care subscrişii, avînd cuvenitã împuternicire, am semnat prezenta Convenţie. Încheiatã la Geneva la optsprezece mai una mie noua sute cincizeci şi şase, într-un singur exemplar în limbile engleze şi franceza, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. ANEXA 1 REGULAMENT PRIVIND CONDIŢIILE TEHNICE APLICABILE CONTAINERELOR CARE POT FI ADMISE LA TRANSPORT SUB SIGILIU VAMAL Pentru a putea fi admise în vederea transportului sub sigiliu vamal, containerele vor întruni urmãtoarele condiţii: ART. 1 Generalitati 1. Pe containere vor fi scrise, în mod durabil, numele şi adresa proprietarului, precum şi indicaţia greutatii, mãrcile şi numerele de identificare*). Containerul va fi construit şi echipat astfel încît: a) sa se poatã aplica pe el, în mod simplu şi eficace, un sigiliu vamal; b) nici o marfa sa nu poatã fi scoasa sau introdusã în partea sigilatã a containerului, fãrã efracţie, lasind semne vizibile, sau fãrã ruperea sigiliului; c) nici un spaţiu sa nu permitã ascunderea mãrfurilor. 2. Containerul va fi astfel construit încît toate spaţiile, cum ar fi recipiente, compartimente sau alte încãperi capabile sa conţinã mãrfuri, sa poatã fi uşor accesibile controlului vamal. 3. În caz ca ar rãmîne spaţii goale între diversele compartimente formind pereţii, fundul şi acoperisul containerului, captuseala interioarã va fi fixa, completa şi continua, astfel încît sa nu poatã fi demontata fãrã a lasa urme vizibile. 4. Orice container care urmeazã a fi admis conform procedurii menţionate la paragraful 1 al anexei 2 va avea pe unul din pereţii exteriori un cadru destinat sa primeascã certificatul de admitere; Acest certificat va fi acoperit pe ambele pãrţi cu plãci transparente din material plastic, lipite împreunã ermetic. Cadrul va fi astfel conceput încît sa protejeze certificatul de admitere şi sa nu poatã fi scos fãrã a rupe sigiliul care va fi astfel aplicat încît sa împiedice desprinderea certificatului; el va trebui, de asemenea, sa protejeze sigiliul în mod eficace. ---------- *) Nu este necesar sa se indice numele complet şi adresa administraţiilor cãilor ferate, cunoscute în mod notoriu. ART. 2 Structura containerului 1. Pereţi, fundul şi acoperisul containerului se vor confecţiona din plãci, scinduri sau panouri, suficient de rezistente, de o grosime corespunzãtoare şi sudate, nituite sau asamblate, astfel încît sa nu permitã accesul la conţinutul containerului. Aceste elemente se vor imbuca exact unele în altele astfel încît sa fie imposibila deplasarea lor, fãrã a lasa semne vizibile de efracţie sau fãrã a deteriora sigiliul vamal. 2. Organele esenţiale de asamblare ca buloane, nituri etc. vor fi aplicate dinafara cu depasire la interior şi vor fi suficient de bine insurubate, nituite sau sudate. Sub rezerva ca buloanele care fixeazã pãrţile esenţiale ale pereţilor, fundului şi acoperişului, sa fie aplicate din exterior, celelalte buloane vor putea fi aplicate din interior, cu condiţia ca piulita sa fie bine sudata la exterior şi sa nu fie acoperitã cu o vopsea opaca. Totuşi, prin analogie cu dispoziţiile relative la vagoane, se vor aplica urmãtoarele condiţii la containerele transportate sub sigiliu vamal numai pe cale feratã: organele esenţiale de asamblare ca buloane, nituri etc. vor fi aplicate, dacã va fi posibil, dinafara şi vor fi suficient de bine insurubate, nituite sau sudate. Dacã va fi necesar ca buloanele sa fie aşezate dinauntru cu piulitele în afarã, ele vor fi nituite sau sudate pe piulite. 3. Deschiderile pentru aerisire vor fi admise numai cu condiţia ca dimensiunea lor cea mai mare sa nu depãşeascã 400 mm. Dacã ele permit accesul direct în interiorul containerului, vor fi prevãzute cu o pinza metalicã sau cu o placa de metal perforata (dimensiunea maxima a gaurilor: 3 mm în ambele cazuri 0 şi vor fi protejate prin zabrele metalice sudate 9 dimensiunea maxima a ochiurilor: 10 mm). Dacã nu permit accesul direct în interiorul containerului 9 spre exemplu în sistemul cu traseu cotit), ele vor fi prevãzute cu aceleaşi dispozitive, însã dimensiunile gaurilor şi ochiurile acestora vor putea ajunge la 10 mm şi respectiv la 20 mm (în loc de 3mm şi 10 mm). Va trebui ca aceste dispozitive sa nu poatã fi ridicate din exterior fãrã a lasa urme vizibile. Pinzele metalice vor fi fãcute din fire avînd cel puţin 1 mm diametru, şi astfel fabricate încît firele sa nu poatã fi apropiate unele de altele şi sa nu fie posibila lãrgirea gaurilor fãrã a fi lãsate semne vizibile. 4. Deschiderile pentru scurgere vor fi admise cu condiţia ca cea mai mare dimensiune sa nu depãşeascã 35 mm. Ele vor fi prevãzute cu pinza metalicã sau cu o placa de metal perforata (dimensiunea maxima a gaurilor: 3 mm în ambele cazuri) şi protejate prin zabrele metalice sudate (dimensiunea maxima a ochiurilor: 10 mm). Va trebui ca aceste dispozitive sa nu poatã fi ridicate din exterior fãrã a lasa urme vizibile. ART. 3 Sisteme de închidere 1. Uşile sau orice alte sisteme de închidere a containerului vor fi prevãzute cu un dispozitiv care sa îngãduie efectuarea simpla şi eficace a sigilarii vamale. Acest dispozitiv va fi sudat de pereţii uşilor, dacã acestea sînt metalice, sau fixat cu cel puţin doua buloane care inauntru vor fi nituite sau sudate pe piulite. 2. Balamalele vor fi fabricate şi fixate astfel încît uşile şi celelalte sisteme de închidere sa nu poatã fi scoase din titini dupã închidere; suruburile, zavoarele, pivotii şi alte sisteme de fixare sînt sudate cu pãrţile exterioare ale balamalelor. Totuşi, aceste condiţii nu sînt cerute atunci cînd uşile şi celelalte sisteme de închidere vor fi prevãzute cu un dispozitiv de zavorire neaccesibil din exterior, care, odatã ce a fost închis, nu mai permite scoaterea din titini a uşilor. 3. Uşile vor fi construite pentru a acoperi orice interval şi a asigura o închidere completa şi eficace. 4. Containerul va fi prevãzut cu un dispozitiv corespunzãtor pentru protecţia sigiliului vamal sau va fi construit în asa fel încît sigiliul vamal sa fie bine protejat. ART. 4 Containere cu utilizare specialã 1. Condiţiile de mai sus se aplica containerelor izoterme, racitoare şi frigorifice, containerelor cisterne, containerelor pentru mutari şi containerelor special construite pentru transportul aerian, în mãsura în care sînt compatibile cu caracteristicile tehnice pe care destinaţia acestor containere o impune. 2. Capacele de închidere, robinetele tevilor şi gurile prin care au acces oamenii în containerele cisterne vor fi întocmite pentru a permite o sigilare vamalã simpla şi eficace. ART. 5 Containerele pliabile sau demontabile Containerele pliabile sau demontabile sînt supuse aceloraşi condiţii ca şi cele care nu pot fi pliate sau demontate, sub rezerva ca dispozitivele de zovorire care permit plierea sau demontarea sa poatã fi sigilate de vama şi ca nici o parte a acestor containere sa nu poatã fi deplasata fãrã ca sigiliile sa fie rupte. ART. 6 Dispoziţii tranzitorii Pînã la 31 decembrie 1960 vor fi acordate urmãtoarele facilitãţi: a) protecţia prin zabrele metalice a deschiderilor de aerisire, altele decît cele prevãzute cu un sistem cu traseu cotit şi deschideri de scurgere (articolul 2, paragrafele 3 şi 4), nu va fi obligatorie; b) dispozitivul de protecţie a sigiliului vamal (articolul 3 paragraful 4) nu va fi obligatoriu. ANEXA 2 PROCEDURA RELATIVĂ LA ADMITEREA ŞI LA IDENTIFICAREA CONTAINERELOR CARE CORESPUND CONDIŢIILOR TEHNICE PREVĂZUTE ÎN REGULAMENTUL CUPRINS ÎN ANEXA 1 1. Procedura de admitere va fi urmãtoarea: a) Containerele vor putea fi admise de cãtre autoritãţile competente ale tarii în care este domiciliat sau stabilit proprietarul sau de cele ale tarii unde containerul este folosit pentru prima oara la un transport sub sigiliu vamal. b) Decizia de admitere va conţine în mod obligatoriu indicarea datei şi a numãrului de ordine. c) Admiterea va avea drept urmare eliberarea unui certificat de admitere, al cãrui text va fi conform modelului alãturat. Acest certificat va fi tipãrit în limba tarii care îl elibereazã şi în limba franceza; diferitele rubrici vor fi numerotate pentru a usura înţelegerea textului în alte limbi. Certificatul va fi acoperit pe ambele pãrţi cu plãci transparente din material plastic, ermetic sudate între ele. d) Certificatul va însoţi containerul; el va fi introdus în cadrul protector menţionat la articolul 1 paragraful 4 al anexei 1 şi va fi sigilat în asa fel încît sa nu poatã fi scos din cadrul protector fãrã a rupe sigiliul e) Containerele vor fi prezentate la fiecare doi ani autoritãţilor competente în scopul verificãrii şi a prelungirii eventuale a admiterii. f) Admiterea îşi va pierde valabilitatea în cazul cînd caracteristicile containerului vor fi modificate sau în caz de schimbare a proprietarului. 2. Ca excepţie la cele reglementate prin prevederile paragrafului 1 de mai sus, containerele destinate exclusiv transportului pe cale feratã şi aparţinînd unei administraţii de cai ferate, membra a Uniunii Internaţionale a Cãilor Ferate (U.I.C.), sau înmatriculate de ea, vor putea fi admise şi verificate periodic de aceasta administraţie, în afarã de cazul cînd autoritãţile competente ale tarii acelei administraţii nu vor hotãrî altfel; faptul ca aceste containere sînt conforme cu condiţiile tehnice prevãzute în regulament va fi indicat prin prezenta semnului [i] pe o fata exterioarã a containerelor. Nici un certificat de admitere nu va fi eliberat pentru containerele purtind acest semn. Model Convenţia vamalã relativã la containere încheiatã la Geneva la 18 mai 1956 CERTIFICAT DE ADMITERE 1. Certificat nr. .................................................. 2. Atestind ca containerul arãtat mai jos îndeplineşte condiţiile cerute pentru a fi admis la transporturi sub sigiliu vamal*). 3. Valabil pînã la ................................................. 4. Acest certificat trebuie restituit serviciului emitent atunci cînd containerul este retras din circulaţie, în cazul schimbãrii proprietarului, la expirarea duratei de valabilitate, precum şi în cazul schimbãrii vadite a caracteristicilor esenţiale ale containerului. 5. Natura containerului ............................................. 6. Numele şi sediul întreprinderii proprietare ...................... 7. Mãrcile şi numerele de identificare .............................. 8. Greutatea (ţara) ................................................. 9. Dimensiunile exterioare în centimetri ............................ ..............cm ............... cm .......................cm 10. Caracteristicile esenţiale ale construcţiei (natura materialelor, natura construcţiei, pãrţile întãrite, buloane nituite sau sudate etc.) .................................................................. 11. Eliberat la ................ (locul), la ................ (data) 19........... 12. Semnatura şi ştampila serviciului emitent .................... ---------------- *) Cînd containerul nu îndeplineşte toate condiţiile prevãzute în primele doua fraze din paragraful 2 al articolului 2 din anexa 1, dar îndeplineşte condiţiile cerute de acest paragraf pentru admiterea la transport sub sigiliu vamal numai pentru cãile ferate, se vor adauga aici cuvintele "pe cale feratã". PROTOCOL DE SEMNARE Cu ocazia semnãrii Convenţiei cu data de azi, subscrişii, avînd cuvenitã împuternicire, am fãcut declaraţiile urmãtoare: 1. Adãugarea greutatii sau valorii containerului importat temporar, la greutatea sau valoarea mãrfurilor, în vederea calculãrii drepturilor şi taxelor de import, este în contradictie cu principiul admiterii temporare a containerelor cu scutire de plata drepturilor şi a taxelor de import. Majorarea greutatii mãrfii, cu un coeficient de greutate (ţara) legal determinat, pentru mãrfurile transportate în containere, va fi admisã cu condiţia ca aceasta sa fie aplicatã din cauza absentei ambalajului, sau a naturii acestuia şi nu datoritã faptului ca mãrfurile sînt transportate în containere. 2. Prevederile prezentei Convenţii nu se opun aplicãrii dispoziţiilor legale, naţionale sau convenţionale, cu caracter nevamal care reglementeazã utilizarea containerelor. 3. Prevederile prezentei Convenţii stabilesc facilitãţi minimale. Pãrţile contractante nu intenţioneazã sa fie limitate facilitãţile mai largi pe care unele dintre ele le acorda sau le-ar putea acorda, cu privire la containere. Din contra, Pãrţile contractante se vor strãdui sa acorde maximul posibil de facilitãţi. Drept care, subscrişii, avînd cuvenitã împuternicire, am semnat prezentul Protocol. Întocmit la Geneva la optsprezece mai una mie noua sute cincizeci şi şase, într-un singur exemplar în limbile engleza şi franceza, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. ------------
Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Libaneze, denumite mai jos "Pãrţile contractante", dorind sa reglementeze relaţiile reciproce în domeniul transporturilor aeriene civile, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Pentru aplicarea prezentului Acord şi a anexei sale: 1. expresia "autoritãţii aeronautice" înseamnã, în ceea ce priveşte România, Ministerul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene, iar în ceea ce priveşte Libanul, Ministerul lucrãrilor Publice şi Transporturilor - Direcţia Generalã a Transporturilor sau, în ambele cazuri, orice persoana sau organ autorizat sa exercite funcţiunile acestor administraţii; 2. expresia "servicii convenite" se va aplica serviciilor aeriene regulate care vor putea fi exploatate în baza prezentului Acord; 3. expresia "întreprindere desemnatã" înseamnã o întreprindere de transport aerian pe care autoritãţile aeronautice ale uneia din Pãrţile contractante au desemnat-o în scris autoritãţilor aeronautice ale celeilalte Pãrţi contractante, în conformitate cu prevederile articolelor 2 şi 3 din prezentul Acord, pentru a exploata serviciile convenite. ART. 2 Întreprinderea sau întreprinderile desemnate de una din Pãrţile contractante se vor bucura, pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, de dreptul de tranzit şi de dreptul de escala necomercialã; ele vor putea de asemenea sa utilizeze aeroporturile şi alte facilitãţi prevãzute pentru traficul internaţional. Ele se vor bucura în afarã de aceasta, pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, în cadrul serviciilor convenite în anexa prezentului Acord, de dreptul de a imbarca şi de dreptul de a debarca în trafic internaţional pasageri, trimiteri poştale şi mãrfuri, în condiţiile prezentului Acord şi ale anexei sale. ART. 3 1. Exploatarea serviciilor convenite, pe rutele specificate în anexa prezentului Acord, va putea începe în orice moment: a) atunci cînd Partea contractantã cãreia i-au fost acordate drepturile menţionate la articolul 2 va fi desemnat în scris una sau mai multe întreprinderi pentru exploatarea serviciilor convenite; b) atunci cînd Partea contractantã care acorda aceste drepturi va fi autorizat acea întreprindere sau acele întreprinderi sa exploateze serviciile convenite. 2. Sub rezerva prevederilor prezentului Acord, Partea contractantã care acorda drepturile va da fãrã intirziere, autorizarea de exploatare a serviciilor convenite. 3. Fiecare Parte contractantã are dreptul de a cere întreprinderii desemnate de cealaltã Parte contractantã dovada ca este în mãsura sa satisfacã condiţiile prevãzute de legile şi regulamentele primei Pãrţi contractante şi de dispoziţiile prezentului Acord, pentru exploatarea serviciilor aeriene internaţionale. 4. Fiecare Parte contractantã îşi rezerva dreptul de a refuza o autorizaţie de exploatare unei întreprinderi desemnate de cealaltã Parte contractantã sau de a revoca o astfel de autorizaţie, atunci cînd nu are dovada ca o parte preponderenta a proprietãţii şi controlul efectiv al acestei întreprinderi aparţin Partii contractante care a desemnat întreprinderea sau unor cetãţeni ai acesteia, sau atunci cînd aceasta întreprindere nu se conformeazã legilor şi regulamentelor prevãzute la articolul 4, sau nu îndeplineşte obligaţiile pe care le impune prezentul Acord. În afarã de cazul în care revocarea autorizaţiei este indispensabila pentru a evita noi abateri grave, acest drept nu se va exercita decît dupã consultarea cu cealaltã Parte contractantã. ART. 4 1. Legile şi regulamentele fiecãrei Pãrţi contractante care reglementeazã pe teritoriul sau intrarea, şederea şi ieşirea aeronavelor destinate navigaţiei aeriene internaţionale sau care reglementeazã exploatarea, navigaţia şi conducerea unor astfel de aeronave care se gãsesc în limitele teritoriului sau se vor aplica şi aeronavelor întreprinderilor desemnate de cealaltã Parte contractantã. 2. Pasagerii, echipajele şi expeditorii de mãrfuri vor fi obligaţi sa se conformeze fie personal, fie prin intermediul unui terţ care lucreazã în numele şi în contul lor, legilor şi regulamentelor care guverneazã pe teritoriul fiecãrei Pãrţi contractante intrarea, şederea şi ieşirea pasagerilor, echipajelor sau mãrfurilor, în special formalitãţile de intrare, de plecare, de emigrare, de paşapoarte, de vama şi sanitare. ART. 5 1. Aeronavele folosite în serviciu internaţional de cãtre întreprinderea sau întreprinderile desemnate de o Parte contractantã, precum şi echipamentele normale, rezervele lor de carburanţi şi lubrifianţi şi proviziile lor de bord (inclusiv proviziile alimentare, bãuturile, tutunurile şi articolele destinate pentru vînzarea cãtre pasageri, în cantitãţi limitate, în timpul zborului) vor fi scutite la intrarea pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante de orice taxe vamale, taxe de inspecţie şi alte dãri sau taxe, cu condiţia ca aceste echipamente, rezerve şi provizii sa ramina la bordul aeronavelor pînã la reexportarea lor. 2. Carburanţii, lubrifianţii, piesele de schimb, echipamentul normal şi proviziile de bord introduse sau luate la bordul aeronavei pe teritoriul unei Pãrţi contractante de cãtre sau pentru întreprinderea desemnatã de cealaltã Parte contractantã şi destinate numai pentru uzul, întreţinerea şi repararea aeronavelor folosite de aceasta întreprindere în vederea exploatãrii serviciilor convenite, vor beneficia de un tratament nu mai puţin favorabil decît cel aplicat întreprinderii naţiunii celei mai favorizate, în ceea ce priveşte şi taxele de vama, taxele de inspecţie sau alte dãri şi taxe. 3. Carburanţii, lubrifianţii şi produsele speciale, precum şi piesele de schimb şi proviziile de bord vor putea fi depozitate pe aerodromurile deservite de fiecare din întreprinderile desemnate în vederea asigurãrii exploatãrii serviciilor convenite. 4. Bunurile scutite în condiţiile mai sus-menţionate nu vor putea fi debarcate fãrã consimţãmîntul autoritãţilor vamale ale celeilalte Pãrţi contractante. În cazul în care nu vor putea fi folosite sau consumate, ele vor trebui sa fie reexportate în termenele reglementare. În asteptarea reexportãrii, ele vor fi puse sub controlul autoritãţilor de mai sus dacã acestea o cer, raminind în acelaşi timp la dispoziţia întreprinderii desemnate. ART. 6 1. Întreprinderile desemnate de fiecare Parte contractantã se vor bucura de posibilitãţi egale şi echitabile pentru exploatarea serviciilor convenite. 2. În exploatarea serviciilor convenite, întreprinderea desemnatã de una din Pãrţile contractante va tine seama de interesele întreprinderii desemnate de cealaltã Parte contractantã, în scopul de a nu afecta în mod necuvenit serviciile pe care aceasta din urma le exploateazã în întregime sau în parte pe aceleaşi rute. 3. Serviciile convenite pe rutele specificate în anexa prezentului Acord vor avea ca obiect esenţial oferirea unei capacitãţi de transport corespunzãtoare cererii previzibile a traficului cu plecarea sau cu destinaţia pe teritoriul Partii contractante care a desemnat întreprinderea. Dreptul acestei întreprinderi de a efectua transporturi pe o ruta fixatã conform anexei prezentului Acord, între puncte situate pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante şi puncte situate în tari terţe, va fi exercitat în interesul unei dezvoltãri ordonate a transporturilor aeriene internaţionale, în asa fel încît capacitatea sa fie adaptatã: a) cererii de transport cu destinaţia sau cu provenienta de pe teritoriul Partii contractante care a desemnat întreprinderea; b) cererii de transport existente în regiunile traversate, ţinînd seama de serviciile locale şi regionale; c) exigenţelor unei exploatãri economice. ART. 7 1. Întreprinderile desemnate de cãtre una din Pãrţile contractante vor indica autoritãţilor aeronautice ale celeilalte Pãrţi contractante, cel mai tirziu cu treizeci zile înainte de începerea exploatãrii pe rutele specificate în anexa prezentului Acord, tipul serviciilor proiectate şi al avioanelor, orariile, precum şi orice schimbãri ulterioare. 2. Întreprinderile desemnate de cele doua Pãrţi contractante se vor înţelege între ele asupra condiţiilor de exploatare a serviciilor convenite, ţinînd cont de capacitatea de transport oferitã de fiecare din întreprinderile desemnate, aceasta înţelegere va determina frecventa curselor, repartiţia orariilor şi în general condiţiile în care aceste servicii vor fi exploatate de întreprinderile desemnate. Înţelegerile referitoare la problemele comerciale şi tehnice privind exploatarea serviciilor convenite de cãtre întreprinderile desemnate vor fi supuse, conform legilor şi regulamentelor în vigoare ale fiecãrei Pãrţi contractante, aprobãrii autoritãţilor sale aeronautice. 3. Autoritãţile aeronautice ale unei Pãrţi contractante vor furniza, la cerere, autoritãţilor aeronautice ale celeilalte Pãrţi contractante, orice date statistice ale întreprinderilor desemnate, care ar putea fi în mod rezonabil cerute pentru verificarea capacitãţii de transport oferite de o întreprindere desemnatã de prima Parte contractantã pe liniile specificate în anexa prezentului Acord. Aceste date vor conţine, în mãsura posibilului, indicaţiile necesare pentru determinarea volumului, originii şi destinaţiei traficului. ART. 8 Taxele şi celelalte sume de plata pentru utilizarea aeroporturilor, a instalaţiilor şi echipamentului tehnic de pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante vor fi percepute conform cuantumurilor şi tarifelor uniform stabilite de legile şi regulamentele acestei Pãrţi contractante. 1. Tarifele care urmeazã a fi aplicate pe rutele specificate în anexa prezentului Acord pentru pasageri şi mãrfuri, vor fi stabilite ţinînd cont de toţi factorii, cum ar fi costul exploatãrii, un beneficiu rezonabil, condiţiile specifice ale fiecãrei rute şi tarifele aplicate de alte întreprinderi care deservesc în întregime sau în parte aceeaşi ruta. Pentru stabilirea tarifelor se va proceda potrivit prevederilor paragrafelor urmãtoare. 2. Pe cît posibil, tarifele vor fi stabilite, pentru fiecare ruta, de comun acord între întreprinderile desemnate interesate. Întreprinderile desemnate vor tine seama de procedura recomandatã, pentru stabilirea tarifelor, de cãtre Asociaţia Transportului Aerian Internaţional, sau vor conveni asupra acestor tarife direct între ele, dacã va fi posibil, dupã consultarea întreprinderilor de transport aerian ale unor state terţe, care deservesc în întregime sau în parte aceeaşi ruta. 3. Tarifele astfel convenite vor fi supuse aprobãrii autoritãţilor aeronautice ale fiecãrei Pãrţi contractante cu cel puţin patruzeci şi cinci zile înainte de data prevãzutã pentru intrarea lor în vigoare. Acest termen poate fi scurtat în anumite cazuri, dacã autoritãţile aeronautice consimt la aceasta. 4. Dacã întreprinderile desemnate nu ajung la acordul prevãzut la paragraful 2, sau dacã o Parte contractantã declara ca nu-şi poate da consimţãmîntul pentru tarifele care i-au fost supuse conform paragrafului 3, autoritãţile aeronautice ale celor doua Pãrţi contractante vor stabili aceste tarife printr-o înţelegere mutuala pentru rutele sau portiunile de ruta asupra cãrora nu a fost realizat acordul. 5. Dacã nu se realizeazã o înţelegere conform paragrafului 4, între autoritãţile aeronautice ale Pãrţilor contractante, va fi aplicabil articolul 17 din prezentul Acord. Atita vreme cît nu se va ajunge la o soluţie, Partea contractantã care nu şi-a dat consimţãmîntul pentru un tarif va avea dreptul sa ceara celeilalte Pãrţi contractante menţinerea tarifului anterior în vigoare. ART. 9 1. Soldul dintre încasãri şi cheltuieli, realizat de teritoriul unei Pãrţi contractante de cãtre întreprinderea desemnatã de cealaltã Parte contractantã, va fi transferat conform prevederilor Acordului de plati în vigoare între cele doua Pãrţi contractante. În cazul în care un asemenea acord nu exista sau prevederile sale nu sînt aplicabile, plãţile vor fi efectuate în dolari liberi S.U.A. sau în lire sterline libere; sumele în cauza vor fi liber transferate şi nu vor fi supuse la nici o impunere sau restrictie. 2. Încasãrile şi beneficiile întreprinderilor desemnate, realizate pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, vor fi scutite de impozitul pe venit (încasãri şi beneficii). ART. 10 Întreprinderea desemnatã va avea dreptul sa menţinã pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante personalul tehnic şi comercial specializat, necesar pentru exploatarea serviciilor convenite, sub rezerva respectãrii legilor şi regulamentelor în vigoare pe teritoriul respectiv. ART. 11 În caz de accident survenit unei aeronave aparţinînd întreprinderii desemnate de o Parte contractantã pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, autoritãţile aeronautice ale Partii contractante pe teritoriul cãreia s-a produs evenimentul vor trebui: a) sa dea intreaga asistenta care ar putea fi necesarã echipajului şi pasagerilor; b) sa informeze fãrã intirziere autoritãţile aeronautice ale celeilalte Pãrţi contractante asupra detaliilor şi împrejurãrilor accidentului; c) sa asigure luarea tuturor mãsurilor de securitate în ceea ce priveşte aparatul şi conţinutul sau, inclusiv bagajele, mãrfurile şi posta; d) sa întreprindã o ancheta asupra împrejurãrilor accidentului; e) sa dea reprezentanţilor împuterniciţi ai autoritãţilor aeronautice ale celeilalte Pãrţi contractante şi celor ai întreprinderii care a exploatat aeronava toate facilitãţile pentru a asista la ancheta în calitate de observatori şi sa le permitã accesul la aeronava; f) sa elibereze aeronava şi conţinutul sau de îndatã ce acestea nu mai sînt necesare pentru ancheta; g) sa comunice autoritãţilor aeronautice ale celeilalte Pãrţi contractante rezultatele anchetei şi, dacã aceasta doreşte, sa-i remitã copie de pe întregul dosar al anchetei. Membrii echipajului aeronavei accidentate şi întreprinderea vor trebui sa se conformeze tuturor regulilor aplicate pe teritoriul unde s-a produs accidentul, în special în ceea ce priveşte informaţiile ce trebuie furnizate anchetatorilor. ART. 12 1. Orice aeronava a întreprinderii desemnate de o Parte contractantã, care soseste pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, va trebui sa poarte însemnele sale proprii de naţionalitate şi de înmatriculare şi sa posede urmãtoarele documente: a) certicatul de înmatriculare; b) certicatul de navigabilitate; c) licentele sau brevetele de aptitudine corespunzãtoare pentru fiecare membru de echipaj; d) licentele radio ale aeronavei. În plus, organele competente ale fiecãrei Pãrţi contractante vor stabili documentele pe care vor trebui sa le posede aeronavele celeilalte Pãrţi contractante destinate traficului internaţional şi vor înştiinţa despre acest lucru organele competente ale acestei Pãrţi. 2. Pãrţile contractante accepta şi recunosc valabile certificatele de navigabilitate şi licentele sau brevetele de aptitudine eliberate sau validate de cealaltã Parte contractantã. 3. Fiecare Parte contractantã îşi rezerva totuşi dreptul de a nu cunoaşte ca valabile licentele şi brevetele de aptitudine eliberate propriilor lor resortisanti de cãtre cealaltã Parte contractantã. ART. 13 Dacã cele doua Pãrţi contractante vor adera la una şi aceeaşi convenţie multilaterala generalã referitoare la transporturile aeriene, prevederile acesteia din urma vor prevala fata de cele ale prezentului Acord. Discutiile care urmeazã sa stabileascã în ce mãsura o convenţie multilaterala abroga, înlocuieşte, modifica sau completeazã prevederile prezentului Acord, vor avea loc conform articolului 16. ART. 14 Într-un spirit de strinsa colaborare, autoritãţile aeronautice ale Pãrţilor contractante se vor consulta în scopul de a se asigura de aplicarea şi executarea satisfãcãtoare a prevederilor prezentului Acord şi ale anexei sale. ART. 15 1. Fiecare Parte contractantã va putea sa propunã în orice moment o consultare între cele doua Pãrţi contractante în legatura cu interpretarea, aplicarea sau modificãrile prezentului Acord. 2. Aceasta consultare va începe cel mai tirziu dupã şaizeci zile, socotite din ziua primirii propunerii. 3. Sub rezerva prevederilor alineatului 4 al prezentului articol, orice amendament sau modificare a prezentului Acord va trebui sa fie aprobatã conform prevederilor constituţionale ale Pãrţilor contractante; ele vor intra în vigoare printr-un schimb de note diplomatice. 4. Amendamentele şi modificãrile anexei prezentului Acord vor fi stabilite de comun acord între autoritãţile aeronautice ale celor doua Pãrţi contractante şi intra în vigoare printr-un schimb de note diplomatice. ART. 16 Pãrţile contractante vor cauta sa soluţioneze orice diferend privitor la interpretarea sau la aplicarea prezentului Acord şi a anexei sale, pe cale de negocieri directe între autoritãţile aeronautice competente. În cazul în care aceste autoritãţi nu vor ajunge la o înţelegere, diferendul va fi soluţionat pe cale diplomaticã. ART. 17 Anexa prezentului Acord face parte integrantã din acesta şi orice referire la Acord va fi consideratã ca o referire şi la anexa, în afarã de cazul unei prevederi contrare. ART. 18 Prezentul Acord şi eventualele sale modificãri vor fi înregistrate la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale. ART. 19 Fiecare Parte contractantã va putea sa notifice, în orice moment, celeilalte Pãrţi contractante, dorinta sa de a denunta prezentul Acord. Denunţarea va avea efect dupã un an de la data primirii notificãrii de cãtre cealaltã Parte contractantã, în afarã de cazul cînd aceasta notificare este retrasã de comun acord înainte de expirarea acestui termen. ART. 20 Prezentul Acord va fi aprobat conform prevederilor constituţionale respective ale fiecãrei Pãrţi contractante şi va intra în vigoare din momentul schimbului de note diplomatice prin care se constata aceasta aprobare. Încheiat la Beirut la 25 februarie 1967, în doua exemplare, în limbile romana, arabã şi franceza, toate trei textele avînd aceeaşi valabilitate, în afarã de cazul unei divergenţe, cînd va prevala textul francez. SECŢIUNEA I RUTA ROMANA Guvernul Republicii Libaneze acorda intrepriderilor desemnate de Guvernul Republicii Socialiste România autorizaţia necesarã pentru exploatarea urmãtoarelor rute aeriene: Bucureşti-Istanbul-Beirut şi mai departe, spre doua puncte situate în terţe tari cãtre est de Iran (inclusiv Iranul), care urmeazã a fi determinate ulterior de autoritãţile aeronautice romane şi viceversa. SECŢIUNEA II RUTA LIBANEZA Guvernul Republicii Socialiste România acorda întreprinderilor desemnate de Guvernul Republicii Libaneze autorizaţia necesarã pentru exploatarea urmãtoarei rute aeriene: Beirut-Bucureşti-Belgrad-Budapesta-Moscova şi viceversa. ANEXA 1 Observaţii 1. Întreprinderile desemnate vor putea omite, în mod temporar sau permanent, una sau mai multe din escalele indicate mai sus. 2. Exploatarea liniilor menţionate în secţiunile I şi II ale prezentei anexe, de cãtre întreprinderile desemnate de cele doua Pãrţi contractante, va fi strict limitatã la drepturile de a 3-a şi a 4-a libertate a aerului. Acordarea celei de a 5-a libertãţi a aerului va fi supusã unei înţelegeri prealabile între autoritãţile aeronautice ale celor doua Pãrţi contractante. 3. Frecventele de exploatare a serviciilor convenite, de cãtre întreprinderile desemnate, vor fi determinate de comun acord între autoritãţile aeronautice ale Pãrţilor contractante. 4. Întreprinderea sau întreprinderile libaneze desemnate vor putea deservi şi un punct intermediar, la alegerea lor, între Beirut şi Bucureşti, iar în acest caz întreprinderea sau întreprinderile romane desemnate vor putea deservi încã un punct, la alegerea lor, dincolo de Iran. -------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Acordul între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Libaneze relativ la transporturile aeriene civile, semnat la Beirut la 25 februarie 1967. Preşedintele Consiliului de Miniştri ION GHEORGHE MAURER ACORD între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Libaneze relativ la transporturile aeriene civile Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Libaneze, denumite mai jos "Pãrţile contractante", dorind sa reglementeze relaţiile reciproce în domeniul transporturilor aeriene civile, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Pentru aplicarea prezentului Acord şi a anexei sale: 1. expresia "autoritãţii aeronautice" înseamnã, în ceea ce priveşte România, Ministerul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene, iar în ceea ce priveşte Libanul, Ministerul lucrãrilor Publice şi Transporturilor - Direcţia Generalã a Transporturilor sau, în ambele cazuri, orice persoana sau organ autorizat sa exercite funcţiunile acestor administraţii; 2. expresia "servicii convenite" se va aplica serviciilor aeriene regulate care vor putea fi exploatate în baza prezentului Acord; 3. expresia "întreprindere desemnatã" înseamnã o întreprindere de transport aerian pe care autoritãţile aeronautice ale uneia din Pãrţile contractante au desemnat-o în scris autoritãţilor aeronautice ale celeilalte Pãrţi contractante, în conformitate cu prevederile articolelor 2 şi 3 din prezentul Acord, pentru a exploata serviciile convenite. ART. 2 Întreprinderea sau întreprinderile desemnate de una din Pãrţile contractante se vor bucura, pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, de dreptul de tranzit şi de dreptul de escala necomercialã; ele vor putea de asemenea sa utilizeze aeroporturile şi alte facilitãţi prevãzute pentru traficul internaţional. Ele se vor bucura în afarã de aceasta, pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, în cadrul serviciilor convenite în anexa prezentului Acord, de dreptul de a imbarca şi de dreptul de a debarca în trafic internaţional pasageri, trimiteri poştale şi mãrfuri, în condiţiile prezentului Acord şi ale anexei sale. ART. 3 1. Exploatarea serviciilor convenite, pe rutele specificate în anexa prezentului Acord, va putea începe în orice moment: a) atunci cînd Partea contractantã cãreia i-au fost acordate drepturile menţionate la articolul 2 va fi desemnat în scris una sau mai multe întreprinderi pentru exploatarea serviciilor convenite; b) atunci cînd Partea contractantã care acorda aceste drepturi va fi autorizat acea întreprindere sau acele întreprinderi sa exploateze serviciile convenite. 2. Sub rezerva prevederilor prezentului Acord, Partea contractantã care acorda drepturile va da fãrã intirziere, autorizarea de exploatare a serviciilor convenite. 3. Fiecare Parte contractantã are dreptul de a cere întreprinderii desemnate de cealaltã Parte contractantã dovada ca este în mãsura sa satisfacã condiţiile prevãzute de legile şi regulamentele primei Pãrţi contractante şi de dispoziţiile prezentului Acord, pentru exploatarea serviciilor aeriene internaţionale. 4. Fiecare Parte contractantã îşi rezerva dreptul de a refuza o autorizaţie de exploatare unei întreprinderi desemnate de cealaltã Parte contractantã sau de a revoca o astfel de autorizaţie, atunci cînd nu are dovada ca o parte preponderenta a proprietãţii şi controlul efectiv al acestei întreprinderi aparţin Partii contractante care a desemnat întreprinderea sau unor cetãţeni ai acesteia, sau atunci cînd aceasta întreprindere nu se conformeazã legilor şi regulamentelor prevãzute la articolul 4, sau nu îndeplineşte obligaţiile pe care le impune prezentul Acord. În afarã de cazul în care revocarea autorizaţiei este indispensabila pentru a evita noi abateri grave, acest drept nu se va exercita decît dupã consultarea cu cealaltã Parte contractantã. ART. 4 1. Legile şi regulamentele fiecãrei Pãrţi contractante care reglementeazã pe teritoriul sau intrarea, şederea şi ieşirea aeronavelor destinate navigaţiei aeriene internaţionale sau care reglementeazã exploatarea, navigaţia şi conducerea unor astfel de aeronave care se gãsesc în limitele teritoriului sau se vor aplica şi aeronavelor întreprinderilor desemnate de cealaltã Parte contractantã. 2. Pasagerii, echipajele şi expeditorii de mãrfuri vor fi obligaţi sa se conformeze fie personal, fie prin intermediul unui terţ care lucreazã în numele şi în contul lor, legilor şi regulamentelor care guverneazã pe teritoriul fiecãrei Pãrţi contractante intrarea, şederea şi ieşirea pasagerilor, echipajelor sau mãrfurilor, în special formalitãţile de intrare, de plecare, de emigrare, de paşapoarte, de vama şi sanitare. ART. 5 1. Aeronavele folosite în serviciu internaţional de cãtre întreprinderea sau întreprinderile desemnate de o Parte contractantã, precum şi echipamentele normale, rezervele lor de carburanţi şi lubrifianţi şi proviziile lor de bord (inclusiv proviziile alimentare, bãuturile, tutunurile şi articolele destinate pentru vînzarea cãtre pasageri, în cantitãţi limitate, în timpul zborului) vor fi scutite la intrarea pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante de orice taxe vamale, taxe de inspecţie şi alte dãri sau taxe, cu condiţia ca aceste echipamente, rezerve şi provizii sa ramina la bordul aeronavelor pînã la reexportarea lor. 2. Carburanţii, lubrifianţii, piesele de schimb, echipamentul normal şi proviziile de bord introduse sau luate la bordul aeronavei pe teritoriul unei Pãrţi contractante de cãtre sau pentru întreprinderea desemnatã de cealaltã Parte contractantã şi destinate numai pentru uzul, întreţinerea şi repararea aeronavelor folosite de aceasta întreprindere în vederea exploatãrii serviciilor convenite, vor beneficia de un tratament nu mai puţin favorabil decît cel aplicat întreprinderii naţiunii celei mai favorizate, în ceea ce priveşte şi taxele de vama, taxele de inspecţie sau alte dãri şi taxe. 3. Carburanţii, lubrifianţii şi produsele speciale, precum şi piesele de schimb şi proviziile de bord vor putea fi depozitate pe aerodromurile deservite de fiecare din întreprinderile desemnate în vederea asigurãrii exploatãrii serviciilor convenite. 4. Bunurile scutite în condiţiile mai sus-menţionate nu vor putea fi debarcate fãrã consimţãmîntul autoritãţilor vamale ale celeilalte Pãrţi contractante. În cazul în care nu vor putea fi folosite sau consumate, ele vor trebui sa fie reexportate în termenele reglementare. În asteptarea reexportãrii, ele vor fi puse sub controlul autoritãţilor de mai sus dacã acestea o cer, raminind în acelaşi timp la dispoziţia întreprinderii desemnate. ART. 6 1. Întreprinderile desemnate de fiecare Parte contractantã se vor bucura de posibilitãţi egale şi echitabile pentru exploatarea serviciilor convenite. 2. În exploatarea serviciilor convenite, întreprinderea desemnatã de una din Pãrţile contractante va tine seama de interesele întreprinderii desemnate de cealaltã Parte contractantã, în scopul de a nu afecta în mod necuvenit serviciile pe care aceasta din urma le exploateazã în întregime sau în parte pe aceleaşi rute. 3. Serviciile convenite pe rutele specificate în anexa prezentului Acord vor avea ca obiect esenţial oferirea unei capacitãţi de transport corespunzãtoare cererii previzibile a traficului cu plecarea sau cu destinaţia pe teritoriul Partii contractante care a desemnat întreprinderea. Dreptul acestei întreprinderi de a efectua transporturi pe o ruta fixatã conform anexei prezentului Acord, între puncte situate pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante şi puncte situate în tari terţe, va fi exercitat în interesul unei dezvoltãri ordonate a transporturilor aeriene internaţionale, în asa fel încît capacitatea sa fie adaptatã: a) cererii de transport cu destinaţia sau cu provenienta de pe teritoriul Partii contractante care a desemnat întreprinderea; b) cererii de transport existente în regiunile traversate, ţinînd seama de serviciile locale şi regionale; c) exigenţelor unei exploatãri economice. ART. 7 1. Întreprinderile desemnate de cãtre una din Pãrţile contractante vor indica autoritãţilor aeronautice ale celeilalte Pãrţi contractante, cel mai tirziu cu treizeci zile înainte de începerea exploatãrii pe rutele specificate în anexa prezentului Acord, tipul serviciilor proiectate şi al avioanelor, orariile, precum şi orice schimbãri ulterioare. 2. Întreprinderile desemnate de cele doua Pãrţi contractante se vor înţelege între ele asupra condiţiilor de exploatare a serviciilor convenite, ţinînd cont de capacitatea de transport oferitã de fiecare din întreprinderile desemnate, aceasta înţelegere va determina frecventa curselor, repartiţia orariilor şi în general condiţiile în care aceste servicii vor fi exploatate de întreprinderile desemnate. Înţelegerile referitoare la problemele comerciale şi tehnice privind exploatarea serviciilor convenite de cãtre întreprinderile desemnate vor fi supuse, conform legilor şi regulamentelor în vigoare ale fiecãrei Pãrţi contractante, aprobãrii autoritãţilor sale aeronautice. 3. Autoritãţile aeronautice ale unei Pãrţi contractante vor furniza, la cerere, autoritãţilor aeronautice ale celeilalte Pãrţi contractante, orice date statistice ale întreprinderilor desemnate, care ar putea fi în mod rezonabil cerute pentru verificarea capacitãţii de transport oferite de o întreprindere desemnatã de prima Parte contractantã pe liniile specificate în anexa prezentului Acord. Aceste date vor conţine, în mãsura posibilului, indicaţiile necesare pentru determinarea volumului, originii şi destinaţiei traficului. ART. 8 Taxele şi celelalte sume de plata pentru utilizarea aeroporturilor, a instalaţiilor şi echipamentului tehnic de pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante vor fi percepute conform cuantumurilor şi tarifelor uniform stabilite de legile şi regulamentele acestei Pãrţi contractante. 1. Tarifele care urmeazã a fi aplicate pe rutele specificate în anexa prezentului Acord pentru pasageri şi mãrfuri, vor fi stabilite ţinînd cont de toţi factorii, cum ar fi costul exploatãrii, un beneficiu rezonabil, condiţiile specifice ale fiecãrei rute şi tarifele aplicate de alte întreprinderi care deservesc în întregime sau în parte aceeaşi ruta. Pentru stabilirea tarifelor se va proceda potrivit prevederilor paragrafelor urmãtoare. 2. Pe cît posibil, tarifele vor fi stabilite, pentru fiecare ruta, de comun acord între întreprinderile desemnate interesate. Întreprinderile desemnate vor tine seama de procedura recomandatã, pentru stabilirea tarifelor, de cãtre Asociaţia Transportului Aerian Internaţional, sau vor conveni asupra acestor tarife direct între ele, dacã va fi posibil, dupã consultarea întreprinderilor de transport aerian ale unor state terţe, care deservesc în întregime sau în parte aceeaşi ruta. 3. Tarifele astfel convenite vor fi supuse aprobãrii autoritãţilor aeronautice ale fiecãrei Pãrţi contractante cu cel puţin patruzeci şi cinci zile înainte de data prevãzutã pentru intrarea lor în vigoare. Acest termen poate fi scurtat în anumite cazuri, dacã autoritãţile aeronautice consimt la aceasta. 4. Dacã întreprinderile desemnate nu ajung la acordul prevãzut la paragraful 2, sau dacã o Parte contractantã declara ca nu-şi poate da consimţãmîntul pentru tarifele care i-au fost supuse conform paragrafului 3, autoritãţile aeronautice ale celor doua Pãrţi contractante vor stabili aceste tarife printr-o înţelegere mutuala pentru rutele sau portiunile de ruta asupra cãrora nu a fost realizat acordul. 5. Dacã nu se realizeazã o înţelegere conform paragrafului 4, între autoritãţile aeronautice ale Pãrţilor contractante, va fi aplicabil articolul 17 din prezentul Acord. Atita vreme cît nu se va ajunge la o soluţie, Partea contractantã care nu şi-a dat consimţãmîntul pentru un tarif va avea dreptul sa ceara celeilalte Pãrţi contractante menţinerea tarifului anterior în vigoare. ART. 9 1. Soldul dintre încasãri şi cheltuieli, realizat de teritoriul unei Pãrţi contractante de cãtre întreprinderea desemnatã de cealaltã Parte contractantã, va fi transferat conform prevederilor Acordului de plati în vigoare între cele doua Pãrţi contractante. În cazul în care un asemenea acord nu exista sau prevederile sale nu sînt aplicabile, plãţile vor fi efectuate în dolari liberi S.U.A. sau în lire sterline libere; sumele în cauza vor fi liber transferate şi nu vor fi supuse la nici o impunere sau restrictie. 2. Încasãrile şi beneficiile întreprinderilor desemnate, realizate pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, vor fi scutite de impozitul pe venit (încasãri şi beneficii). ART. 10 Întreprinderea desemnatã va avea dreptul sa menţinã pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante personalul tehnic şi comercial specializat, necesar pentru exploatarea serviciilor convenite, sub rezerva respectãrii legilor şi regulamentelor în vigoare pe teritoriul respectiv. ART. 11 În caz de accident survenit unei aeronave aparţinînd întreprinderii desemnate de o Parte contractantã pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, autoritãţile aeronautice ale Partii contractante pe teritoriul cãreia s-a produs evenimentul vor trebui: a) sa dea intreaga asistenta care ar putea fi necesarã echipajului şi pasagerilor; b) sa informeze fãrã intirziere autoritãţile aeronautice ale celeilalte Pãrţi contractante asupra detaliilor şi împrejurãrilor accidentului; c) sa asigure luarea tuturor mãsurilor de securitate în ceea ce priveşte aparatul şi conţinutul sau, inclusiv bagajele, mãrfurile şi posta; d) sa întreprindã o ancheta asupra împrejurãrilor accidentului; e) sa dea reprezentanţilor împuterniciţi ai autoritãţilor aeronautice ale celeilalte Pãrţi contractante şi celor ai întreprinderii care a exploatat aeronava toate facilitãţile pentru a asista la ancheta în calitate de observatori şi sa le permitã accesul la aeronava; f) sa elibereze aeronava şi conţinutul sau de îndatã ce acestea nu mai sînt necesare pentru ancheta; g) sa comunice autoritãţilor aeronautice ale celeilalte Pãrţi contractante rezultatele anchetei şi, dacã aceasta doreşte, sa-i remitã copie de pe întregul dosar al anchetei. Membrii echipajului aeronavei accidentate şi întreprinderea vor trebui sa se conformeze tuturor regulilor aplicate pe teritoriul unde s-a produs accidentul, în special în ceea ce priveşte informaţiile ce trebuie furnizate anchetatorilor. ART. 12 1. Orice aeronava a întreprinderii desemnate de o Parte contractantã, care soseste pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, va trebui sa poarte însemnele sale proprii de naţionalitate şi de înmatriculare şi sa posede urmãtoarele documente: a) certicatul de înmatriculare; b) certicatul de navigabilitate; c) licentele sau brevetele de aptitudine corespunzãtoare pentru fiecare membru de echipaj; d) licentele radio ale aeronavei. În plus, organele competente ale fiecãrei Pãrţi contractante vor stabili documentele pe care vor trebui sa le posede aeronavele celeilalte Pãrţi contractante destinate traficului internaţional şi vor înştiinţa despre acest lucru organele competente ale acestei Pãrţi. 2. Pãrţile contractante accepta şi recunosc valabile certificatele de navigabilitate şi licentele sau brevetele de aptitudine eliberate sau validate de cealaltã Parte contractantã. 3. Fiecare Parte contractantã îşi rezerva totuşi dreptul de a nu cunoaşte ca valabile licentele şi brevetele de aptitudine eliberate propriilor lor resortisanti de cãtre cealaltã Parte contractantã. ART. 13 Dacã cele doua Pãrţi contractante vor adera la una şi aceeaşi convenţie multilaterala generalã referitoare la transporturile aeriene, prevederile acesteia din urma vor prevala fata de cele ale prezentului Acord. Discutiile care urmeazã sa stabileascã în ce mãsura o convenţie multilaterala abroga, înlocuieşte, modifica sau completeazã prevederile prezentului Acord, vor avea loc conform articolului 16. ART. 14 Într-un spirit de strinsa colaborare, autoritãţile aeronautice ale Pãrţilor contractante se vor consulta în scopul de a se asigura de aplicarea şi executarea satisfãcãtoare a prevederilor prezentului Acord şi ale anexei sale. ART. 15 1. Fiecare Parte contractantã va putea sa propunã în orice moment o consultare între cele doua Pãrţi contractante în legatura cu interpretarea, aplicarea sau modificãrile prezentului Acord. 2. Aceasta consultare va începe cel mai tirziu dupã şaizeci zile, socotite din ziua primirii propunerii. 3. Sub rezerva prevederilor alineatului 4 al prezentului articol, orice amendament sau modificare a prezentului Acord va trebui sa fie aprobatã conform prevederilor constituţionale ale Pãrţilor contractante; ele vor intra în vigoare printr-un schimb de note diplomatice. 4. Amendamentele şi modificãrile anexei prezentului Acord vor fi stabilite de comun acord între autoritãţile aeronautice ale celor doua Pãrţi contractante şi intra în vigoare printr-un schimb de note diplomatice. ART. 16 Pãrţile contractante vor cauta sa soluţioneze orice diferend privitor la interpretarea sau la aplicarea prezentului Acord şi a anexei sale, pe cale de negocieri directe între autoritãţile aeronautice competente. În cazul în care aceste autoritãţi nu vor ajunge la o înţelegere, diferendul va fi soluţionat pe cale diplomaticã. ART. 17 Anexa prezentului Acord face parte integrantã din acesta şi orice referire la Acord va fi consideratã ca o referire şi la anexa, în afarã de cazul unei prevederi contrare. ART. 18 Prezentul Acord şi eventualele sale modificãri vor fi înregistrate la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale. ART. 19 Fiecare Parte contractantã va putea sa notifice, în orice moment, celeilalte Pãrţi contractante, dorinta sa de a denunta prezentul Acord. Denunţarea va avea efect dupã un an de la data primirii notificãrii de cãtre cealaltã Parte contractantã, în afarã de cazul cînd aceasta notificare este retrasã de comun acord înainte de expirarea acestui termen. ART. 20 Prezentul Acord va fi aprobat conform prevederilor constituţionale respective ale fiecãrei Pãrţi contractante şi va intra în vigoare din momentul schimbului de note diplomatice prin care se constata aceasta aprobare. Încheiat la Beirut la 25 februarie 1967, în doua exemplare, în limbile romana, arabã şi franceza, toate trei textele avînd aceeaşi valabilitate, în afarã de cazul unei divergenţe, cînd va prevala textul francez. SECŢIUNEA I RUTA ROMANA Guvernul Republicii Libaneze acorda intrepriderilor desemnate de Guvernul Republicii Socialiste România autorizaţia necesarã pentru exploatarea urmãtoarelor rute aeriene: Bucureşti-Istanbul-Beirut şi mai departe, spre doua puncte situate în terţe tari cãtre est de Iran (inclusiv Iranul), care urmeazã a fi determinate ulterior de autoritãţile aeronautice romane şi viceversa. SECŢIUNEA II RUTA LIBANEZA Guvernul Republicii Socialiste România acorda întreprinderilor desemnate de Guvernul Republicii Libaneze autorizaţia necesarã pentru exploatarea urmãtoarei rute aeriene: Beirut-Bucureşti-Belgrad-Budapesta-Moscova şi viceversa. ANEXA 1 Observaţii 1. Întreprinderile desemnate vor putea omite, în mod temporar sau permanent, una sau mai multe din escalele indicate mai sus. 2. Exploatarea liniilor menţionate în secţiunile I şi II ale prezentei anexe, de cãtre întreprinderile desemnate de cele doua Pãrţi contractante, va fi strict limitatã la drepturile de a 3-a şi a 4-a libertate a aerului. Acordarea celei de a 5-a libertãţi a aerului va fi supusã unei înţelegeri prealabile între autoritãţile aeronautice ale celor doua Pãrţi contractante. 3. Frecventele de exploatare a serviciilor convenite, de cãtre întreprinderile desemnate, vor fi determinate de comun acord între autoritãţile aeronautice ale Pãrţilor contractante. 4. Întreprinderea sau întreprinderile libaneze desemnate vor putea deservi şi un punct intermediar, la alegerea lor, între Beirut şi Bucureşti, iar în acest caz întreprinderea sau întreprinderile romane desemnate vor putea deservi încã un punct, la alegerea lor, dincolo de Iran. -------
CAP. 1 ACCIDENTE DE MUNCĂ A. Definiţia şi clasificarea accidentelor de muncă ART. 1 Prin accident de muncă, în sensul prezentei hotărîri, se înţelege vătămarea violenta a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care se produc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi, invaliditate ori deces. ART. 2 Accidentele de muncă se clasifica astfel: a) accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi; b) accident care produce invaliditate; Accidentarea a cel puţin 3 persoane în condiţiile arătate la literele a, b şi c, în acelaşi timp şi din aceeaşi cauză, se consideră accident colectiv. ART. 3 Se consideră de asemenea accident de muncă în sensul art. 1: a) accidentul suferit în afară organizaţiei socialiste, în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, de către conducătorii mijloacelor de transport şi însoţitorii acestora, precum şi accidentul suferit de tractorişti şi mecanizatori, în timpul deplasării pe drumuri publice de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; b) accidentul produs înainte de începerea sau după încetarea lucrului, dacă lucrătorul se afla în organizaţia socialistă unde îşi are locul de muncă sau în altă organizaţie pentru interese legate de serviciu, precum şi accidentul produs în timpul pauzelor ce au loc în desfăşurarea procesului de muncă; c) accidentul suferit de elevi, studenţi sau ucenici, în timpul îndeplinirii practicii profesionale în organizaţiile productive; d) accidentul suferit de cei care îndeplinesc sarcini de stat sau obşteşti în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini. B. Declararea, cercetarea şi evidenta accidentelor de muncă 1. Declararea accidentelor de muncă ART. 4 În caz de accident, conducătorul procesului de muncă va înştiinţa de îndată, prin orice mijloace, pe conducătorul organizaţiei socialiste sau înlocuitorul sau, precum şi comitetul sindicatului. Orice persoană care a luat cunoştinţa de accident sau accidentatul este obligat să înştiinţeze despre accident pe conducătorul procesului de muncă. ART. 5 În cazul accidentelor de muncă colective, mortale şi al celor care au produs invaliditate, conducătorul organizaţiei socialiste sau înlocuitorul sau va anunţa imediat telefonic sau prin orice alte mijloace organele Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii, ale Procuraturii şi Ministerului Afacerilor Interne, precum şi organul ierarhic superior al organizaţiei socialiste şi consiliului local sau raional al sindicatului respectiv. De asemenea, în cazul cînd accidentele produse sînt generate de instalaţiile mecanice sub presiune sau de instalaţiile de ridicat, se va anunţa şi inspectoratul regional pentru cazane şi instalaţii de ridicat al Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, pe teritoriul căruia s-a produs accidentul. Accidentele de muncă colective, mortale şi cele care au produs invaliditate prevăzute la art. 3 lit. a vor fi anunţate de îndată de către organele Ministerului Afacerilor Interne organelor Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii, ale Procuraturii, precum şi conducătorului organizaţiei socialiste din care fac parte cei accidentaţi. ART. 6 Conducătorul organizaţiilor socialiste şi al proceselor de muncă sînt obligaţi să ia măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din procedura accidentelor prevăzute la art. 5 alineatul 1, afară de cazurile cînd menţinerea acestei stări ar da loc la alte accidente, ar periclita viaţa sau sănătatea accidentaţilor ori securitatea organizaţiei socialiste. În cazul cînd este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea accidentului, se vor face schiţe ale locului de muncă în care s-a produs accidentul, iar în măsura posibilităţii, şi fotografii sub supravegherea conducătorului organizaţiei socialiste sau înlocuitorului sau. 2. Cercetarea accidentelor de muncă ART. 7 Accidentele de muncă ce au produs incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi vor fi cercetate îndată după anunţarea lor conducătorului organizaţiei socialiste care răspunde de efectuarea cercetării. Cercetarea nu poate fi făcută de acei care - potrivit dispoziţiilor legii - aveau obligaţia de a organiza, controla şi conduce procesul de muncă la locul unde a avut loc accidentul, precum şi lucrătorii subordonaţi direct acestora. ART. 8 Accidentele de muncă ce au produs invaliditate, accidentele mortale sau colective, vor fi cercetate de îndată - potrivit dispoziţiilor legii - sub aspectul cauzelor şi răspunderilor, de organele Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii. Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa şi organele centrale ale organizaţiilor cooperatiste şi ale celorlalte organizaţii obşteşti sînt obligate să urmărească rezultatele şi concluziile cercetării cu privire la cauzele tehnico-organizatorice ale accidentelor de muncă prevăzute la alineatul precedent şi vor stabili măsuri corespunzătoare în vederea prevenirii altor accidente de muncă. ART. 9 Cu prilejul cercetării tuturor accidentelor de muncă, se vor stabili: - cauzele şi împrejurările în care a avut loc accidentul; - prevederile din normele de protecţie a muncii şi ale altor dispoziţii legale, care nu au fost respectate; - persoanele care se fac răspunzătoare de încălcarea lor; - măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente cu arătarea termenelor de executare. Rezultatul cercetării se va consemna într-un proces-verbal care se va întocmi conform instrucţiunilor de aplicare. ART. 10 Accidentele de muncă considerate iniţial ca accidente care produc incapacitate temporară de muncă şi care ulterior se constata că au ca urmare validitate vor fi anunţate inspectoratului de stat pentru protecţia muncii pe teritoriul căruia s-a produs accidentul şi conducătorului organizaţiei socialiste de care aparţine accidentatul, de către organul de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, care emite decizia de încadrare a accidentatului într-un grad de invaliditate. Pe aceasta baza, inspectoratul de stat pentru protecţia muncii procedează la cercetarea accidentului. Cazurile de deces survenite ulterior producerii accidentului vor fi anunţate aceloraşi organe, de către unitatea medicală care eliberează certificatul constatator de deces, în vederea cercetării lor. ART. 11 Accidentele de muncă prevăzute la art. 3 lit. a vor fi cercetate, potrivit legii, de organele Ministerului Afacerilor Interne şi ale Procuraturii, care - dacă va fi necesar - vor solicita participarea organelor Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii în vederea stabilirii cauzelor tehnice şi organizatorice care au dus la producerea accidentului. ART. 12 Organizaţiile socialiste sînt obligate, la cererea Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii sau inspectoratelor de stat pentru protecţia muncii regionale, interraionale, raionale şi orăşeneşti, să pună la dispoziţie specialişti solicitaţi de acestea pentru efectuarea unor expertize, precum şi pentru lămurirea problemelor ce se ridica cu ocazia cercetării unor accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. 3. Evidenţa accidentelor de muncă ART. 13 Accidentele de muncă se înregistrează de organizaţia socialistă unde s-a produs accidentul, prin completarea formularului tip, întocmit potrivit instrucţiunilor de aplicare. Formularul tip se completează pe baza procesului-verbal de cercetare a accidentului şi se semnează de conducătorul organizaţiei socialiste sau înlocuitorul sau. ART. 14 Dacă cel accidentat provine de la o alta organizaţie socialistă, fiind trimis în interes de serviciu pentru practica sau schimb de experienţa, accidentul se înregistrează şi se trece în evidenta organizaţiei socialiste, care - potrivit normelor de protecţie a muncii - avea obligaţia să-l instruiască şi să ia măsurile de protecţie a muncii la locul de muncă unde a avut loc accidentul. În acest caz, o copie a formularului tip de înregistrare a accidentului se trimite şi organizaţiei socialiste de la care provine accidentatul. ART. 15 Accidentele de muncă care au produs incapacitate de muncă de cel puţin o zi se vor înregistra în baza procesului-verbal de cercetare, efectuată potrivit prevederilor art. 7. ART. 16 Accidentele de muncă care au produs invaliditate se vor înregistra pe baza procesului-verbal de cercetare întocmit de organele Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii după încadrarea accidentului într-un grad de invaliditate de către comisia de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, care emite decizia respectiva de încadrare. Accidentele de muncă mortale sau colective se vor înregistra pe baza procesului-verbal de cercetare întocmit de organele Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii. ART. 17 Accidentele de muncă prevăzute la art. 3 lit. a vor fi înregistrate pe baza cercetărilor făcute potrivit legii de organele Ministerului Afacerilor Interne şi ale Procuraturii, care au obligaţia de a trimite organizaţiei socialiste al carei angajat sau membru cooperator este accidentatul şi inspectoratului de stat pentru protecţia muncii al regiunii sau oraşului Bucureşti, pe teritoriul căruia se afla sediul organizaţiei socialiste de care aparţine accidentatul, concluziile cu privire la cercetarea efectuată. Pe baza acestor concluzii, inspectoratele de stat pentru protecţia muncii respective hotărăsc dacă accidentele care au avut loc sînt accidente de muncă şi în acest caz dispun înregistrarea lor la organizaţiile socialiste. ART. 18 Pe baza formularelor tip pentru înregistrarea accidentelor de muncă, organizaţiile socialiste sînt obligate să întocmească dările de seama statistice, potrivit instrucţiunilor emise de directorul general al Direcţiei Centrale de Statistica, cu consultarea Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii. ART. 19 Accidentele de muncă ce au loc în unităţile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Forţelor Armate vor fi cercetate prin organe proprii ale acestora. Declararea, cercetarea şi evidenta atît a accidentelor de muncă ce se produc în unităţile aparţinînd Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Forţelor Armate, cît şi a accidentelor suferite în timpul muncii de persoanele aflate sub supravegherea ori controlul organelor acestor ministere sau cînd persoanele respective prestează muncă în alte organizaţii socialiste, se pot face potrivit instrucţiunilor emise în conformitate cu prevederile prezentei hotărîri de Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Forţelor Armate şi avizate de Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii. CAP. 2 BOLILE PROFESIONALE ART. 20 Bolile profesionale, în sensul prezentei hotărîri, sînt afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau unei profesiuni, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă. ART. 21 Bolile profesionale a căror declarare este obligatorie sînt cele prevăzute în anexa la prezenta hotărîre. ART. 22 Declararea bolilor profesionale se face de către medicii unităţii sanitare care acorda asistenţă medicală lucrătorilor din organizaţia socialistă respectiva. Acestea se declara inspectoratului sanitar de stat teritorial, indiferent dacă sînt sau nu urmate de incapacitate temporară de muncă. ART. 23 Cercetarea cauzelor îmbolnăvirilor profesionale în vederea confirmării sau infirmării lor, precum şi stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor îmbolnăviri din aceleaşi cauze, se efectuează de către inspectoratul sanitar de stat teritorial. Cercetarea se efectuează împreună cu medicul de întreprindere sau de instituţie sau cu medicul de circumscripţie teritorială la organizaţiile socialiste fără medic, în prezenta conducătorului unităţii sau înlocuitorului acestuia. Cercetarea are drept scop: - stabilirea cauzelor care au provocat îmbolnăvirile profesionale şi a măsurilor care au fost încălcate; - stabilirea măsurilor ce trebuie luate pentru prevenirea altor îmbolnăviri profesionale, cu indicarea termenelor de executare. ART. 24 Intoxicaţia acută profesională se declara, se cercetează şi se înregistrează atît ca boala profesională, cît şi ca accident de muncă. ART. 25 Boala transmisibilă profesională se declara, se cercetează şi se înregistrează atît ca boala profesională, cît şi ca boala transmisibilă. ART. 26 Conducătorii organizaţiilor socialiste sînt obligaţi să organizeze evidenta bolilor profesionale conform instrucţiunilor de aplicare. ART. 27 Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa şi organele centrale ale organizaţiilor cooperatiste şi ale celorlalte organizaţii obşteşti sînt obligate să urmărească rezultatele şi concluziile cercetării cu privire la cauzele bolilor profesionale şi să stabilească măsurile corespunzătoare în vederea prevenirii acestora. CAP. 3 DISPOZIŢII FINALE ART. 28 Prevederile prezentei hotărîri se aplica angajaţilor tuturor organizaţiilor de stat, cooperatiste şi ai celorlalte organizaţii obşteşti, membrilor cooperativelor de producţie agricole şi meşteşugăreşti, precum şi elevilor, studenţilor şi ucenicilor, dacă aceştia se accidentează în timpul îndeplinirii practicii profesionale în organizaţiile productive. ART. 29 Nerespectarea prevederilor prezentei hotărîri se sancţionează conform dispoziţiilor legale. ART. 30 Prezenta hotărîre intra în vigoare la data de 1 ianuarie 1967. Pe aceeaşi data, preşedintele Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii şi Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale vor emite instrucţiuni de aplicare a prevederilor prezentei hotărîri. ART. 31 Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărîri, Regulamentul privind înregistrarea şi evidenta accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, precum şi asigurarea şi utilizarea fondurilor pentru protecţia muncii aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 966/1964, publicată în Colecţia de Hotărîri şi Dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 56 din 4 decembrie 1964, cu excepţia art. 21-28, se abrogă. ANEXA 1 TABELUL BOLILOR PROFESIONALE DECLARABILE ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea bolii Noxele profesionale care provoacă boala ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Intoxicaţii (acute,subacute şi cro- Substanţe cu acţiune toxică nice) şi consecinţele lor cunoscută ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Pneumoconioze (fibroze pulmonare Pulberi de bioxid de siliciu, sili- cauzate de pulberi minerale, cum câţi, azbest, cărbune şi altele, în sînt: silicoza, azbestoza, alte si- atmosfera locurilor de muncă. licatoze, aluminoza, precum şi forme mixte ca: silico-antracoza, silico-sideroza şi altele) simple sau asociate cu tuberculoza. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Îmbolnăviri respiratorii cauzate de Pulberi vegetale textile (bumbac,în pulberile organice (bisinoza, bron- cînepa şi altele) în atmosfera locu- sita cronica) rilor de muncă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. Îmbolnăviri respiratorii cronice Substanţe toxice iritante (bioxid de cauzate de substanţe toxice iritante sulf, clor, oxizi de azot şi altele) (iritaţia căilor aeriene, emfizemul în atmosfera locurilor de muncă pulmonar şi fibroza pulmonară conse- cutive bronşitei cronice) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5. Astm, bronşic, rinita vasomotorie Substanţe de natura vegetala sau animala, precum şi substanţele chi- mice cu proprietăţi alergizante (praf de ursol, sidef, ricin, ipeca- cuana şi altele) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. Boli infecţioase şi parazitare a) contact cu bolnavii infecţioşi sau cu materiale contaminate b) contact cu animalele bolnave sau cu produse contaminate de origine animala sau vegetala (carne, piele, lina, par, plante şi altele) c) contact cu sol contaminat sau cu apa contaminată d) contact cu culturi de germeni, vaccinuri vii şi altele ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7. Îmbolnăviri datorate compresiunilor Condiţii de muncă în care muncitorii şi decompresiunilor sînt expuşi la compresiune şi decom- presiune ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Tumori maligne, ale pielii şi lezi- a) acţiunea radiaţiilor ionizante şi uni precanceroase (hipercheratoze, corpusculare produse de instalaţiile papiloame şi altele) Rontgen, de acceleratorii de părţi- cule elementare sau de materialele radioactive ; acţiunea îndelungată a radiaţiilor ultraviolete b) contact îndelungat în timpul mun- cii cu produse de distilare a hui- lei, petrolului şi şisturilor bitu- minoase (smoală, asfalt, ulei antra- cenic, derivate de antracen, fenan- tren, combinaţii azoaminice, gudron, parafină, compuşi ai arsenicului şi altele) Tumori ale căilor urinare (papiloa- Expuneri la compuşi aminici canceri- me, cancer) geni Cancer pulmonar, al căilor aeriene, Inhalarea gazelor şi pulberilor ra- al mucoasei sinusurilor paranazale dioactive, inhalarea vaporilor şi pulberilor de compuşi cancerigeni ai cromului şi nichelului ; inhalarea prafului sau vaporilor din gudroa- nele de huila Cancer pulmonar, mezotelion pleural Inhalarea pulberilor de azbest şi peritoneal ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Nevroze de coordonare Mişcări numeroase şi frecvent repe- tate Miotendosinovite şi tendinite cro- Încordarea sistematica a muşchilor nice şi ligamentelor respective, sau pre- siune pe tendoanele respective ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10. Artroze cronice, periatrite, stilo- Presiune sistematica în regiunea ar- idite, necroze aseptice, osteo-condi- ticulaţiilor respective, supraîncor- lite, bursite, epicondilite darea şi traumatizarea lor, muncă îndelungată la temperatura scăzută şi umiditate ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 11. Boala de vibraţii (angionevroze şi Vibraţii şi trepidaţii legate de modificări osteoarticulare) muncă cu instrumente care vibrează puternic ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12. Varice foarte accentuate ale vene- Poziţie ortostatică îndelungată lor membrelor inferioare complicate cu tulburări trofice sau cu procese inflamatorii (tromboflebita) Tromboflebita de efort a membrelor Efort cu mişcări ample ale membre- superioare lor superioare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 13. Dermite acute şi cronice, ulceraţii, a) contact prelungit cu substanţe melanodermii şi leucodermii chimice iritante (lacuri, solvenţi, uleiuri minerale, hidrocarburi clo- rate, compuşi ai arsenului, cromu- lui, acizi, baze şi altele) b) contact cu substanţe sensibili- zante (nichel, ursol, fluor, compuşi ai beriliului, dinitroclorbenzen, antibiotice, răşini formaldehidice, formalina, compuşi ai mercurului, novocaina, coloranţi organici şi altele) c) acţiunea diferitelor radiaţii ionizante ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 14. Laringite cronice accentuate, no- Încordarea îndelungată a coardelor dulii cîntăreţilor vocale în exercitarea profesiunii ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15. Hipoacuzie şi surditate de percep- Acţiunea prelungită a zgomotului ţie intens ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16. Astenomiopie acomodativă, agrava- Încordarea permanenta a vederii în rea miopiei preexistente munci cu solicitarea aparatului vizual ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 17. Cataracta a) acţiunea îndelungată şi intensivă a energiei radiante (radiaţii infra- roşii, radiaţii ionizante penetran- te, unde electromagnetice de înalta frecventa) b) acţiunea îndelungată a unor sub- stanţe toxice (trinitrotoluenul, dinitrofenolul şi altele) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 18. Electrooftalmie Acţiunea radiaţiilor ultraviolete ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19. Conjunctivite şi cheratoconjunc- Substanţe toxice iritante şi pulberi tivite iritante în zonele de muncă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 20. Boala de iradiaţie Acţiunea radiaţiilor ionizante ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 21. Sindrom cerebro-astenic şi tul- Acţiunea prelungită a undelor elec- burări de termoreglare provocate tromagnetice de înalta frecventa de undele electromagnetice de înalta frecventa ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 22. Nistagmus Încordarea îndelungată a aparatului vizual în condiţii defavorabile de iluminat ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23. Şoc caloric, colaps caloric, Expunere la condiţii meteorologice crampe calorice defavorabile care provoacă supra- încălzirea organismului ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24. Psihonevroze Îngrijirea îndelungată a bolnavilor psihici în unităţi de psihiatrie ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── -------
CAP. 1 ACCIDENTELE DE MUNCĂ 1. În legătura cu definiţia accidentului de muncă astfel cum este prevăzută în art. 1 din H.C.M. nr. 2896/1966, se precizează că prin accident de muncă ce a avut loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, se înţelege accidentul suferit de angajat sau membru cooperator care îşi desfăşoară activitatea potrivit atribuţiilor ce le revin la locul de muncă, pe teritoriul în care organizaţiile socialiste de stat cooperatiste sau obşteşti îşi exercită obiectul activităţii lor. Se consideră, de asemenea, că angajaţii sau membrii cooperatori se află la locul de muncă şi atunci cînd în aceeaşi localitate sau în localităţi diferite îşi desfăşoară activitatea lor în puncte de lucru dispersate ca: sonde, trasee de cale ferată şi telefonice, şosele, tarlale agricole, parchete forestiere, lucrări de prospecţiuni (geologice, geofizice, seismice etc.), sectoare în care îşi exercita activitatea picherii, factorii poştali, liniorii P.T.T., controlorii de conducte etc. A. Clasificarea accidentelor de muncă 2. Accidentele de muncă se clasifică astfel: a) Accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi, indiferent de timpul cît durează incapacitatea temporară de muncă. Prin incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi se înţelege ziua de muncă prevăzută în programul unităţii respective (acolo unde se lucrează 8 ore pe zi, ziua de muncă se considera 8 ore; acolo unde programul este redus la 6 ore pe zi, ziua de muncă se considera 6 ore etc.). Indiferent de ora la care a avut loc accidentul în cursul unei zile de muncă, incapacitatea temporară de muncă de o zi se considera pe întreaga zi de muncă pentru care s-a eliberat certificatul de concediu medical. b) Accident care produce invaliditate. Prin accident care produce invaliditate se înţelege accidentul care are ca urmare: pierderea unui simt, a unui organ sau încetarea funcţiunii acestuia, avortul, sluţirea sau o infirmitate permanenta fizica sau psihică, dacă acestea au dus la pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă. c) Accident mortal. Prin accident mortal se înţelege accidentul care cauzează decesul imediat sau după un interval de timp, dacă acesta a fost confirmat în baza unui act medical, ca fiind determinat de accidentul de muncă suferit. Dacă în acelaşi timp şi din aceeaşi cauza are loc un accident ce se soldează cu cel puţin 3 accidentaţi care se încadrează în una din categoriile de accidente prevăzute la art. 2 lit, a, b şi c din H.C.M. nr. 2896/1966, se considera accident colectiv. 3. În conformitate cu art. 3 din H.C.M. nr. 2896/1966, se considera de asemenea accidente de muncă următoarele: a) Accidentul suferit de conducătorii mijloacelor de transport şi însoţitorii acestora, mijlocul de transport respectiv fiind locul lor de muncă permanent. Prin conducători ai mijloacelor de transport se înţelege: conducătorul auto (autoturism, autocamion, automacara, autobuz), troleibuz, tramvai etc. tractoristul, mecanizatorul, mecanicul de locomotiva şi automotor, personalul navigant ambarcat pe vase şi aeronave de orice fel, vizitiul, căruţaşul sau orice alta persoana care are sarcina de a conduce un mijloc de transport cu tracţiune mecanică, animala sau manuală - care figurează pe statele de salarii în funcţia respectiva, sau care, avînd calificarea necesară, a primit dispoziţie scrisă pentru îndeplinirea sarcinii de serviciu. Prin însoţitori ai mijloacelor de transport se înţelege persoanele care au locul de muncă permanent pe mijloacele de transport şi sînt prevăzute în statele de salarii în funcţia respectiva sau care au primit dispoziţie scrisă pentru înlocuirea unora dintre aceste persoane. Se considera accident de muncă şi acela suferit de conducătorul mijlocului de transport şi de mecanizator atunci cînd se deplasează pe drumuri publice, cît şi atunci cînd parcurg distanţele de la sediul unităţii (S.M.T., G.A.S., întreprindere, şantier etc.) la un loc de muncă (sonda, tarla, parchet, lot etc.) de la locul de muncă la sediul unităţii, de la un loc de muncă la altul sau executa transporturi de agregate sau materiale, cînd aceştia se deplasează în interes de serviciu, pe baza de documente legale de transport. În sensul prezentelor instrucţiuni, prin mecanizatori se înţeleg şi conducătorii de combine, gredere, buldozere etc. b) Accidentul de muncă produs în organizaţia socialistă respectiva sau alta organizaţie socialistă, dar pentru interese legate de serviciu, astfel: - înainte de începerea sau după încetarea lucrului, dacă accidentatul s-a aflat la locul sau de muncă sau la alt loc de muncă (atunci cînd preia uneltele de lucru, schimba îmbrăcămintea personală cu echipamentul de protecţie sau de lucru, preia locul de muncă, maşina sau materialul, atunci cînd se afla la baie, spălător, în timpul deplasării de la locul de muncă pînă la ieşirea din incinta întreprinderii şi invers etc.); - în timpul pauzelor legale în desfăşurarea procesului de muncă şi anume în cazurile cînd accidentele s-au produs ca urmare a neasigurării măsurilor de protecţie a muncii de cei cărora le reveneau aceste sarcini în procesul de muncă, excluzîndu-se cazurile cînd accidentele au loc ca urmare a unor acţiuni fără legătura cu procesul de muncă. c) Accidentul de muncă ce a avut loc în timpul îndeplinirii practicii profesionale în organizaţiile productive: accidentul suferit de elevi, studenţi, ucenici sau de angajaţi cuprinşi în cursuri de calificare şi de ridicare a calificării cu scoaterea din producţie, atunci cînd efectuează practica profesională într-o organizaţie socialistă productiva, pe baza unui program de practica aprobat de conducătorul organizaţiei socialiste. d) Accidentul suferit de angajat sau membrul cooperator care îndeplinesc sarcini de stat sau obşteşti în cadrul atribuţiilor profesionale ce le revin, sau în afară acestor atribuţii, ca urmare a dispoziţiilor date de conducerea organizaţiei socialiste sau a sarcinilor primite din partea organizaţiilor obşteşti, din care fac parte. Se considera sarcina obştească şi acţiunea întreprinsă de un angajat sau membru cooperator din proprie iniţiativă, pentru prevenirea sau înlăturarea unui pericol ce ameninţa avutul obştesc, pentru apărarea ordinei socialiste, precum şi pentru salvarea unei vieţi omeneşti. B. Declararea, cercetarea şi evidenta accidentelor de muncă 1. Declararea accidentelor de muncă 4. Orice accident de muncă va fi comunicat în condiţiile stabilite de art. 4 şi 5 din H.C.M. nr. 2896/1966. Comunicarea va cuprinde următoarele date: - numele, prenumele şi profesia accidentatului; - secţia şi locul de muncă unde s-a produs accidentul; - cauzele şi împrejurările care se cunosc în legătura cu accidentul. 5. În cazul anunţării accidentelor prevăzute la art. 5 din H.C.M. nr. 2896/1966, inspectoratul de stat pentru protecţia muncii teritorial sau inspectoratul de stat pentru protecţia muncii ce funcţionează în cadrul organizaţiei socialiste, care a primit comunicarea unui accident de muncă mortal colectiv sau care a produs invaliditate, va anunţa de îndată inspectoratul de stat pentru protecţia muncii ierarhic superior, astfel că în timp de cel mult 2 ore inspectoratul de stat pentru protecţia muncii al regiunii respective şi al oraşului Bucureşti să poată anunţa Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii. La anunţarea accidentului de muncă inspectoratele regionale de stat pentru protecţia muncii şi cel al oraşului Bucureşti vor comunica Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii datele de la pct. 4. În cazul accidentelor mortale, colective sau care au provocat invaliditate, dacă printre accidentaţi se afla şi angajaţi ai altor organizaţii socialiste, sau membrii cooperatori, conducătorul organizaţiei socialiste unde s-a produs accidentul va anunţa imediat şi pe conducătorul organizaţiei socialiste al carei angajat sau membru cooperator este cel accidentat. 6. Conducătorii organizaţiilor socialiste şi ai proceselor de muncă sînt obligaţi să ia măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea accidentelor de muncă colective mortale, sau celor care au avut ca urmare invaliditatea, afară de cazurile cînd menţinerea acestei stări ar da loc la alte accidente, ar periclita viaţa sau sănătatea accidentaţilor ori securitatea organizaţiei socialiste. În cazul cînd este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea accidentului, se vor face schiţe ale locului unde s-a produs accidentul, iar în măsura posibilităţii, şi fotografii, sub supravegherea conducătorului organizaţiei socialiste sau înlocuitorului sau. Schiţele sau fotografiile vor fi predate de conducătorul organizaţiei socialiste sau înlocuitorul sau organelor Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii care cercetează accidentul, întrucît acestea constituie acte ale dosarului de cercetare a accidentului. 2. Cercetarea accidentelor de muncă 7. Cercetarea accidentelor de muncă ce au produs incapacitate temporară de muncă ce cel puţin o zi, se va face de persoanele desemnate prin decizie scrisă, de conducătorul organizaţiei socialiste sau înlocuitorul sau, cu acordul organului sindical corespunzător. Dacă cel accidentat provine de la o alta organizaţie socialistă, fiind trimis în interes de serviciu, practica sau schimb de experienţa, accidentul se cercetează de persoanele prevăzute la alineatul 1. Nu pot fi desemnate pentru cercetarea accidentelor de muncă ce au produs incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi, acele persoane care - potrivit dispoziţiilor legii - aveau obligaţia de a organiza, controla şi conduce procesul de muncă la locul unde s-a produs accidentul, precum şi lucrătorii subordonaţi nemijlocit acestora. Persoanele care cercetează accidentul trebuie să posede pregătirea tehnica corespunzătoare. Ele au dreptul să solicite şi să consulte orice acte sau documente ale organizaţiei socialiste, necesare pentru clarificarea situaţiei de fapt şi stabilirea răspunderilor, iar cei care le deţin sînt obligaţi să le pună la dispoziţia acestora. Dacă în cursul cercetării apar împrejurări care ar duce la denaturarea cauzelor care au provocat accidentul de muncă sau a răspunderilor, ori dacă cei care efectuează cercetarea primesc dispoziţii, ordine sau îndrumări de la organele ierarhic superioare pe care le considera că sînt contrare legii sau sînt de natura să îngreuneze efectuarea cercetării, aceştia vor cere îndrumări inspectoratelor teritoriale ale Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii, care le vor acorda sprijinul corespunzător. În cazul cînd inspectoratele de stat pentru protecţia muncii considera că cele aduse la cunoştinţa constituie infracţiuni, sesizează imediat organele procuraturii. De asemenea, în cazul cînd cei care efectuează cercetarea apreciază că faptele constituie infracţiune, sesizează direct organele procuraturii în termen de cel mult 3 zile de la începerea cercetării, în vederea continuării şi rezolvării cazului de către acestea. Persoanele însărcinate cu efectuarea cercetării vor întocmi dosarul de cercetare, pe care îl depun conducătorului organizaţiei socialiste în termen de 48 de ore din momentul primirii sarcinii. În cazurile cînd sînt necesare expertize, cercetarea se va face în termen de cel mult 5 zile, cu aprobarea conducătorului organizaţiei socialiste. În cazul cînd conducătorul organizaţiei socialiste nu este de acord cu concluziile la care au ajuns cei care au cercetat accidentul, va trimite dosarul inspectoratului de stat pentru protecţia muncii teritorial arătînd, prin adresa de înaintare a dosarului şi punctul sau de vedere. La primirea dosarului, inspectoratul teritorial va proceda la verificarea modului cum a fost cercetat accidentul şi dacă este necesar, va dispune refacerea cercetării. Inspectorii de stat pentru protecţia muncii, cu ocazia controalelor la organizaţiile socialiste, vor verifica dosarele de cercetare întocmite de persoanele numite de conducătorul organizaţiei socialiste sau înlocuitorul sau. Dacă inspectorii de stat pentru protecţia muncii constata că unele dosare nu au fost întocmite conform dispoziţiilor legale, dispun refacerea cercetărilor. 8. Accidentele de muncă ce au produs invaliditate, accidentele mortale sau colective vor fi cercetate de îndată de organele Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii. În cazul organizaţiilor socialiste care au şantiere în alte regiuni decît acelea în care îşi au sediul, accidentele de muncă - mortale, colective sau care au produs invaliditate - ce au avut loc pe aceste şantiere vor fi cercetate de inspectoratul de stat pentru protecţia muncii în raza căruia se afla şantierul. Dosarul de cercetare întocmit de inspectorul de stat pentru protecţia muncii se depune de acesta în maximum 5 zile de la data cînd a avut loc accidentul, la inspectoratul de stat pentru protecţia muncii al regiunii respective sau al oraşului Bucureşti. În cazurile cînd sînt necesare expertize sau alte lucrări speciale, ca ridicări de surpări etc. termenul pentru depunerea dosarului se va stabili cu aprobarea inspectoratului central respectiv din Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii. Aceste dosare vor fi analizate de inspectoratele de stat pentru protecţia muncii şi vor fi înaintate de către acestea organelor prevăzute la pct. 9 din prezentele instrucţiuni. 9. Cu prilejul cercetării accidentelor de muncă, se vor întocmi dosare de cercetare astfel: a) pentru accidentele care au produs incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi, într-un exemplar care va rămîne în arhiva organizaţiei socialiste: b) pentru accidentele de muncă ce produc invaliditate, în doua exemplare; c) pentru accidentele de muncă mortale şi colective, în trei exemplare. După ce au fost analizate şi însuşite de inspectoratul de stat pentru protecţia muncii al regiunii sau de cel al oraşului Bucureşti, dosarele de cercetare vor fi înaintate de acestea în termen de 10 zile de la data cînd a avut loc accidentul, astfel: - un exemplar cu piesele originale la procuratura raională pe teritoriul căreia a avut loc accidentul, pentru accidentele prevăzute la lit. b şi c; - un exemplar cu copii certificate de inspectoratul respectiv, la Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii, pentru accidentele prevăzute la lit. c. Pentru accidentele prevăzute la lit. b şi c un exemplar cu copii certificate rămîne la arhiva inspectoratului de stat pentru protecţia muncii al regiunii sau la cel al oraşului Bucureşti. Inspectoratele centrale din Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii sînt obligate să analizeze de îndată dosarele privitoare la accidentele prevăzute la lit. c şi, în cazul cînd au unele observaţii, să le comunice inspectoratelor regionale sau al oraşului Bucureşti în termen de cel mult 10 zile de la primirea dosarelor, pentru a fi transmise organelor procuraturii în vederea luării măsurilor legale corespunzătoare. În cazul accidentelor de muncă - mortale, colective sau care au produs invaliditate - ce au avut loc în unităţi, şantiere etc. care aparţin organizaţiilor socialiste cu sediul în alta regiune se va întocmi încă un exemplar din dosarul de cercetare, care va fi trimis în acelaşi termen de inspectoratul de stat pentru protecţia muncii al regiunii pe teritoriul căreia a avut loc accidentul, inspectoratului regional sau al oraşului Bucureşti în care îşi are sediul organizaţia socialistă. Dosarele de cercetare a accidentelor de muncă vor cuprinde: I. Cele referitoare la accidentele de muncă cu incapacitate temporară de muncă: - opisul actelor din dosar; - procesul-verbal de cercetare, semnat de persoanele care au efectuat cercetarea; - schiţe ale locului unde s-a produs accidentul, acolo unde este cazul sau fotografii; - declaraţiile accidentaţilor, atunci cînd acest lucru este posibil; - declaraţiile persoanelor care răspund de asigurarea măsurilor de protecţie a muncii la locul de muncă; - declaraţiile martorilor de la locul de muncă şi ale oricărei persoane care poate contribui la stabilirea adevărului; - copie de pe fişele de instructaj ale accidentaţilor; - copie de pe actul de scutire medicală; - copie de pe fişa medicală de angajare. II. Cele referitoare la accidentele de muncă colective, mortale sau care au produs invaliditate: - opisul actelor din dosar; - procesul-verbal de cercetare semnat de inspectorul de stat pentru protecţia muncii care a efectuat cercetarea; - schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs accidentul; - declaraţiile accidentaţilor, atunci cînd acest lucru este posibil şi nu este contraindicat de medicul curant; - declaraţiile persoanelor care răspund de asigurarea măsurilor de protecţie a muncii la locul de muncă; - declaraţiile martorilor de la locul de muncă şi ale oricărei persoane care poate contribui la stabilirea adevărului; - copie de pe fişele de instructaj ale celor accidentaţi; - orice alte acte şi documente pe care inspectorul de stat pentru protecţia muncii le considera necesare pentru lămurirea cauzelor producerii accidentului; - după caz, referatul organelor de specialitate (inspectoratului de stat pentru cazane şi instalaţii de ridicat, inspecţia de supraveghere pentru prevenirea incendiilor) sau raportul de expertiza întocmit în cadrul cercetării accidentului de muncă; - raportul de constatare medico-legal în cazul accidentelor mortale; - dovada sau certificatul de diagnostic, în cazul accidentelor care au produs invaliditate. Din actele dosarelor de cercetare a accidentelor de muncă trebuie să rezulte clar: - cauzele accidentului; - prevederile din normele şi instrucţiunile proprii de protecţie a muncii şi ale dispoziţiilor legale care nu au fost respectate; - persoanele care se fac răspunzătoare de încălcarea lor; - măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente, cu arătarea termenelor de executare. Procesul-verbal de cercetare va conţine în mod obligator următoarele: - data şi locul unde se face cercetarea; - numele şi prenumele persoanelor desemnate a cerceta accidentele de muncă prevăzute la lit. a, sau numele şi prenumele inspectorului de stat pentru protecţia muncii care cercetează accidentele de muncă prevăzute la lit. b şi c; - obiectul cercetării şi datele de identitate ale accidentatului sau accidentaţilor; - descrierea detaliată a locului şi împrejurărilor în care s-a produs accidentul; - descrierea urmărilor suferite de accidentaţi; - stabilirea cauzelor reale ale accidentului şi a măsurilor de protecţie a muncii ce au fost încălcate; - stabilirea persoanelor care răspund de neluarea măsurilor de protecţie a muncii la locul de muncă, cu indicarea normelor în vigoare care nu au fost respectate; - măsurile disciplinare propuse împotriva celor vinovaţi; - sancţiunile contravenţionale aplicate de inspectorul de stat pentru protecţia muncii; - organizaţia socialistă care trebuie să înregistreze accidentul de muncă respectiv; - măsurile pentru prevenirea altor accidente de muncă, cu indicarea termenelor şi a persoanelor care răspund de executare; - alte probleme ce se considera necesar a fi semnalate; - numărul exemplarelor în care s-a încheiat procesul-verbal şi repartizarea acestora; - semnătura persoanelor desemnate a cerceta accidentele de muncă prevăzute la lit. a, sau a inspectorului de stat pentru protecţia muncii, care cercetează accidentele de muncă prevăzute la lit. b şi c. Procesul-verbal de cercetare se va întocmi: - într-un singur exemplar, pentru accidentele de muncă prevăzute la lit. a; - în numărul de exemplare corespunzător dosarelor de cercetare, pentru accidentele prevăzute la lit. b şi c, plus un exemplar care va fi trimis de inspectoratul regional sau al oraşului Bucureşti, conducătorului organizaţiei socialiste sau înlocuitorului sau, în termen de maximum 15 zile de la data cînd a avut loc accidentul, cu dispoziţia de înregistrare a accidentului. În cazuri speciale, termenul pentru trimiterea dosarului şi a procesului-verbal de cercetare se va stabili cu aprobarea inspectoratului central respectiv din Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii. În situaţiile prevăzute la lit. b şi c conducătorii organizaţiilor socialiste sînt obligaţi să ia de îndată măsuri corespunzătoare pentru prevenirea altor accidente de muncă şi să prezinte conducerii ministerului sau organului central, în termen de 24 ore de la data primirii procesului-verbal de cercetare a accidentului, cauzele care au produs accidentul de muncă şi măsurile luate pentru evitarea altor accidente similare, în vederea îndeplinirii prevederilor art. 8 din H.C.M. nr. 2896/1966. 10. Probabilitatea ca accidentul să fie urmat de invaliditate se apreciază de către personalul medical care acorda primul ajutor. Medicii de întreprindere, de circumscripţii rurale şi urbane, medicii de policlinici şi spitale, care acorda primul ajutor medical sau îngrijesc pe accidentaţii de muncă, sînt obligaţi de a aprecia şi indica în termen de maximum 48 ore organelor tehnico-administrative ale organizaţiilor socialiste, dacă accidentul de muncă ce a avut loc va produce numai incapacitate temporară de muncă sau va avea ca urmare invaliditatea, pentru a se efectua cercetarea în condiţii stabilite la pct. 7 şi 8 din prezentele instrucţiuni. Aprecierea probabilităţii ca accidentatul să rămînă invalid se face numai în vederea cercetării de către organele Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii şi luării măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea unor cazuri asemănătoare, atît de către conducerile organizaţiilor socialiste, cît şi de către inspectoratele de stat pentru protecţia muncii. Aceasta apreciere nu da însă dreptul la încadrare într-un grad de invaliditate pentru înscrierea la drepturile de pensie pentru invaliditate şi nici nu înlocuieşte decizia organului de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Pentru aprecierea cît mai judicioasă a faptului dacă un accident de muncă va fi urmat de invaliditate, medicii de întreprinderi (instituţii), de circumscripţii rurale sau urbane, de policlinici sau spitale vor tine seama de următoarele criterii: - pierderea unui ochi sau a ambilor ochi; - pierderea unui membru, a porţiunii unui membru (mina, antebraţ, picior, gamba) sau a mai multor membre; - traumatisme cranio-cerebrale, toracice sau abdominale; - traumatisme lombare grave; - politraumatisme; - fracturi ale coloanei vertebrale şi ale bazinului; - fracturi deschise sau cu deplasarea fragmentelor, polifracturi; - arsuri de gradul II şi III pe cel puţin 10% din suprafaţa corpului; - intoxicaţiile profesionale acute grave; - orice alte leziuni care se apreciază că pot avea ca urmare invaliditate. La aceste aprecieri se va tine seama nu numai de o evoluţie obişnuită favorabilă a leziunii respective, ci şi de posibilitatea apariţiei de complicaţii. Dacă un accident de muncă, considerat iniţial ca accident care produce incapacitate temporară de muncă, a avut ulterior ca urmare o invaliditate, organul de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, ce emite decizia de încadrare a accidentatului într-un grad de invaliditate, va anunţa despre aceasta inspectoratul de stat pentru protecţia muncii în raza căruia s-a produs accidentul şi pe conducătorul organizaţiei socialiste de care aparţine accidentatul. Pe baza acestei comunicări, inspectoratul de stat pentru protecţia muncii va proceda la cercetarea accidentului. Ori de cîte ori personalul medical care acorda primul ajutor unui accidentat de muncă considera că ar putea surveni ulterior decesul victimei, sau constata că victima a decedat ca urmare a accidentului suferit, va comunica aceasta organizaţiei socialiste din care face parte accidentatul, precum şi inspectoratului de stat pentru protecţia muncii al regiunii sau celui al oraşului Bucureşti, care va proceda la cercetarea accidentului. Dacă în urma accidentului de muncă, accidentatul a decedat la locul de muncă, constatarea decesului va fi făcută de medicul legist, care este obligat să înainteze raportul de constatare medico-legală la cererea inspectoratului de stat pentru protecţia muncii care cercetează accidentul. Dacă decesul accidentatului a avut loc într-o unitate spitaliceasca după trecerea unui timp de la producerea accidentului, şeful unităţii medico-legale va trimite, în termen de 3 zile, raportul de constatare medico-legală inspectoratului de stat pentru protecţia muncii al regiunii sau celui al oraşului Bucureşti, după caz, care la rîndul sau va proceda la cercetare şi la întocmirea dosarului de cercetare. Dacă decesul unui accidentat a avut loc la domiciliul acestuia sau în alt loc, în afară unei unităţi spitaliceşti, medicul care a constatat decesul va comunica telefonic şi apoi în scris inspectoratului de stat pentru protecţia muncii al regiunii sau celui al oraşului Bucureşti, după caz, care la rîndul sau va cere unităţii medico-legale să efectueze expertiza legală şi să trimită raportul de constatare medico-legală inspectoratului de stat pentru protecţia muncii al regiunii sau al oraşului Bucureşti, în raza căruia a avut loc accidentul. La primirea raportului de constatare medico-legală, inspectoratul de stat pentru protecţia muncii al regiunii sau al oraşului Bucureşti va completa dosarul şi va înştiinţa organizaţia socialistă care urmează să înregistreze accidentul, pentru a fi trecut în categoria accidentelor respective. 11. Inspectoratele de stat pentru protecţia muncii sînt obligate ca la solicitarea organelor Ministerului Afacerilor Interne şi ale procuraturii să acorde sprijinul necesar în efectuarea cercetării accidentelor prevăzute la art. 3 lit. a din H.C.M. nr. 2896/1966, în vederea stabilirii cauzelor tehnice şi organizatorice ale accidentului, precum şi a măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea unor accidente asemănătoare. Organele Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii pot solicita sprijinul necesar de la specialiştii încadraţi în organizaţii socialiste sau de la inspectoratul sanitar de stat, inspectoratul de stat pentru cazane şi instalaţii de ridicat, inspectoratul de supraveghere pentru prevenirea incendiilor, inspecţia de stat pentru construcţii etc. Specialiştii al căror sprijin a fost solicitat vor întocmi o nota de constatare sau un act de expertiza care va face parte din piesele dosarului de cercetare. 3. Evidenta accidentelor de muncă 13. Accidentele de muncă se înregistrează în condiţiile stabilite prin art. 13 din H.C.M. nr. 2896/1966 prin completarea formularului tip pentru înregistrarea accidentelor de muncă, întocmit conform modelului din anexa 1. Formularul tip se completează în termen de 24 ore de la primirea procesului-verbal de cercetare a accidentului şi se semnează de conducătorul organizaţiei socialiste sau înlocuitorul sau. 14. În cazul unui accident de muncă ce are loc în alta unitate decît în aceea din care face parte accidentatul, înregistrarea se face în condiţiile art. 14 din H.C.M. nr. 2896/1966. În cazul cînd într-o unitate se accidentează un angajat sau un membru cooperator al unei alte unităţi trimis de aceasta pentru prestarea unor servicii pe baza de contract, accidentul se înregistrează de organizaţia socialistă căreia, conform clauzelor contractuale dintre unitatea prestatoare şi unitatea beneficiara, ii revenea sarcina de instruire şi de asigurare a măsurilor de protecţie a muncii. În cazul cînd nu s-a încheiat contract sau în contractul încheiat nu s-au înscris clauzele menţionate mai sus şi are loc un accident de muncă, acesta se va înregistra la organizaţia socialistă pentru care s-a prestat muncă. În cazul accidentelor produse pe şantierele de construcţii-montaj, înregistrarea acestora se va face astfel: a) de către organizaţia de construcţii-montaj, pentru accidentele de muncă ce au loc din momentul primirii comenzii şi amplasamentului lucrării de la beneficiar şi pînă la recepţionare, indiferent dacă accidentatul este angajatul sau, sau al altei organizaţii socialiste; b) de către subantrepriză, în cazul cînd se accidentează un angajat al sau, dacă în contractul încheiat cu antreprenorul general s-a prevăzut clauza că subantrepriză răspunde pentru asigurarea măsurilor de protecţie a muncii - şi de către antreprenorul general, în cazul cînd în contract nu s-a prevăzut cui îi revine răspunderea pentru asigurarea măsurilor de protecţie a muncii ; c) de către organizaţia socialistă executantă, în cadrul lucrărilor de dezvoltare a unităţilor productive sau a oricăror alte lucrări ce se executa pe teritoriul acestora, dacă în contractul cu organizaţia socialistă beneficiara s-a prevăzut clauza că executantul răspunde de asigurarea măsurilor de protecţie a muncii - şi de către beneficiar, dacă în contract sau alt act încheiat cu unitatea executantă nu s-a menţionat cui îi revine sarcina de a asigura măsurile de protecţie a muncii. În toate cazurile în care se executa lucrări în cadrul unităţilor productive, între beneficiar şi executant se va încheia un proces-verbal, în care se va delimita suprafaţa pe care se executa lucrarea şi pe care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului. În cazul unor situaţii neprevăzute în prezentele instrucţiuni cu privire la înregistrarea accidentelor de muncă, inspectoratele de stat pentru protecţia muncii regionale sau cel al oraşului Bucureşti vor stabili organizaţia socialistă care urmează să înregistreze accidentul. În astfel de situaţii, cînd conducătorul organizaţiei socialiste nu este de acord cu măsura de înregistrare dispusă de inspectoratul de stat respectiv, se va putea adresa Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii. Aceasta nu suspenda măsura luată de inspectorat, rectificarea eventuala a modului de înregistrare a accidentului urmînd să se facă după rezolvarea sesizării. Accidentele suferite de elevi, studenţi, ucenici sau de angajaţii cuprinşi în cursuri de calificare şi de ridicare a calificării cu scoaterea din producţie, în timpul îndeplinirii practicii profesionale într-o organizaţie socialistă productiva, se înregistrează şi se raportează de aceasta organizaţie socialistă. Accidentul suferit de un angajat sau membru cooperator în timpul şi din cauza îndeplinirii unei sarcini de stat sau obşteşti se înregistrează de organizaţia socialistă în care s-a produs accidentul. În cazul cînd accidentul nu s-a produs într-o organizaţie socialistă, acesta se înregistrează de organizaţia socialistă al carei angajat sau membru cooperator este cel accidentat. 15. Accidentele de muncă ce au produs incapacitate de muncă de cel puţin o zi se vor înregistra prin completarea formularului tip, în baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele prevăzute la pct. 7 din prezentele instrucţiuni. 16. Accidentele de muncă ce au produs invaliditate se vor înregistra prin completarea formularului tip întocmit în baza procesului-verbal de cercetare a organelor Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii, după încadrarea accidentului într-un grad de invaliditate de către comisia de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Accidentele de muncă mortale sau colective se vor înregistra prin completarea formularului tip, în baza procesului-verbal de cercetare întocmit de organele Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii. 17. Accidentele de muncă prevăzute la pct. 3 lit. a vor fi înregistrate pe baza cercetărilor făcute potrivit legii de organele Ministerului Afacerilor Interne şi ale Procuraturii, care au obligaţia de a trimite organizaţiilor socialiste interesate şi inspectoratelor de stat pentru protecţia muncii ale regiunii sau oraşului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediile organizaţiile socialiste cărora le aparţin cei accidentaţi, concluziile privitoare la cercetarea efectuată. Pe baza acestor concluzii, inspectoratul de stat pentru protecţia muncii hotărăşte dacă accidentul care a avut loc este accident de muncă şi în acest caz dispune înregistrarea la organizaţiile socialiste, după cum urmează: - accidentele suferite de conducătorii mijloacelor de transport şi însoţitorii acestora care îndeplinesc condiţiile arătate la pct. 3 lit. a din prezentele instrucţiuni, se vor înregistra de organizaţia socialistă căreia îi aparţine mijlocul de transport şi care este obligată să instruiască şi să ia măsurile de protecţie a muncii pentru acest personal; - accidentele de muncă suferite de însoţitorii angajaţi sau membrii cooperatori ai unor organizaţii socialiste care potrivit legii sînt obligate să delege însoţitori pe mijloacele de transport C.F.R. şi pe mijloacele auto ce nu le aparţin (însoţitori de vietăţi, de încărcături uşor inflamabile, de explozivi sau alte încărcături periculoase, personalul de posta, de la vagoanele C.F.R., etc.), că îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 3 lit. a, se vor înregistra de organizaţia socialistă al carei angajat sau membru cooperator este accidentatul. În acest caz, dacă producerea accidentelor se datoreşte neluării măsurilor de protecţie a muncii din partea organizaţiei socialiste deţine mijlocul de transport, accidentele de muncă se înregistrează de aceasta organizaţie socialistă. Comunicarea către organizaţia socialistă se face în scris de către inspectoratul de stat pentru protecţia muncii al regiunii sau de cel al oraşului Bucureşti, în termen de 5 zile de la data primirii concluziilor din partea organelor care au cercetat accidentul. 18. Dările de seama statistice se întocmesc în condiţiile stabilite la art. 18 din H.C.M. nr. 2896/1966. Inspectoratele de stat pentru protecţia muncii regionale şi cel al oraşului Bucureşti sînt obligate să confrunte lunar şi trimestrial cu direcţiile regionale de statistica situaţia accidentelor de muncă colective mortale, sau care au produs invaliditate, încheind de fiecare data cîte o minuta care va însoţi darea de seama statistica. Urmărirea şi centralizarea cauzelor accidentelor de muncă, împrejurărilor care au contribuit la producerea acestora, precum şi a măsurilor luate în vederea prevenirii lor se face pe baza fisei de sesizare a accidentelor de muncă, întocmită conform modelului din anexa 2. Fişa de sesizare a accidentelor de muncă se completează imediat după întocmirea formularului tip prevăzut la pct. 13 din prezentele instrucţiuni, în conformitate cu datele cuprinse în acesta şi se semnează de conducătorul organizaţiei socialiste sau înlocuitorul sau. După completare, un exemplar se va înainta, în termen de 3 zile, ministerelor, celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, organelor centrale ale organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti, precum şi comitetele executive ale sfaturilor populare respective, regionale sau al oraşului Bucureşti ori Constanţa, iar un exemplar la Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii. La rubrica "Observaţii" se va înscrie unitatea care înregistrează accidentul de muncă, menţionîndu-se denumirea completa a unităţii, localitatea, raionul şi regiunea, precum şi denumirea organului central tutelar. 19. În ce priveşte declararea, cercetarea şi evidenta accidentelor de muncă ce se produc în unităţile aparţinînd Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Forţelor Armate, precum şi a accidentelor suferite în timpul muncii de persoanele aflate sub supravegherea ori controlul organelor acestor ministere sau cînd persoanele respective prestează muncă în alte organizaţii socialiste, se va proceda, în conformitate cu prevederile H.C.M. nr. 2896/1966, potrivit instrucţiunilor emise de ministrul afacerilor interne şi ministrul forţelor armate şi avizate de Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii. CAP. 2 BOLILE PROFESIONALE 20. Bolile profesionale, în sensul H.C.M. nr. 2896/1966 sînt afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau unei profesiuni, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă. Bolile profesionale a căror declarare este obligatorie sînt cele prevăzute în anexa la H.C.M. nr. 2896/1966. 21. Bolile profesionale se declară în mod obligatoriu, se cercetează şi se iau în evidenta, indiferent dacă sînt sau nu urmate de incapacitate temporară de muncă sau dacă angajatul contractează aceeaşi boala, declarată anterior şi vindecată. Intoxicaţia acută profesională se declară, se cercetează şi se înregistrează atît ca boala profesională, cît şi ca accident de muncă. Boala transmisibilă profesională se declara, se cercetează şi se înregistrează atît ca boala profesională, cît şi ca boala transmisibilă. 22. Bolile profesionale se declara de către medicul de medicina a muncii de la serviciile de medicina a muncii de la Laboratorul de epidemiologie sau de la Inspectoratul sanitar de stat judeţean, care efectuează cercetarea cazului de boala profesională, ca urmare a semnalării medicului care a depistat boala. La depistarea cazului de boala profesională, medicul de întreprindere sau de circumscripţie teritorială, dacă a putut preciza diagnosticul clinic, completează şi expediază fişa de sesizare BP1 la Serviciul de medicina a muncii, Laboratorul de epidemiologie sau I.S.S. judeţean, în raport cu arondarea dispensarelor respective, stabilită în acest scop de către Direcţia sanitară judeţeana. La primirea fisei de sesizare BP1, Inspectoratul sanitar de stat judeţean, Laboratorul de epidemiologie sau serviciul de medicina a muncii vor cerceta la faţa locului cauzele îmbolnăvirii profesionale semnalate în prezenta medicului de întreprindere şi a conducătorului unităţii sau delegatului acestuia. Concluziile acestei cercetări se vor consemna într-un proces-verbal, menţionîndu-se cauzele îmbolnăvirii, responsabilitatea conducătorilor procesului de producţie respectiv şi măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru prevenirea unor îmbolnăviri similare. Procesul-verbal încheiat se va înmîna conducerii întreprinderii precum şi medicului care a semnalat îmbolnăvirea pentru evidenta îmbolnăvirilor profesionale din întreprindere şi pentru a urmări realizarea în termen a măsurilor prescrise. În baza cercetării efectuate, Inspectoratul sanitar de stat, Laboratorul de epidemiologie sau serviciul de medicina a muncii vor confirma sau infirma caracterul profesional al acestei îmbolnăviri. După confirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii, medicul de medicina a muncii de la I.S.S. judeţean, de la Laboratorul de epidemiologie sau de la Serviciul de medicina a muncii va declara cazul de îmbolnăvire profesională, completînd fişa de declarare BP2. Serviciile de medicina a muncii şi laboratoarele de epidemiologie păstrează evidenta bolilor profesionale prin procesul-verbal de cercetare. După completarea fisei BP2, serviciile de medicina a muncii şi laboratoarele de epidemiologie vor înainta aceste fise, în termen de 24 ore, la I.S.S. judeţean. Inspectoratele sanitare de stat înregistrează evidenta bolilor profesionale într-un registru, cuprinzînd toate datele din fişa BP2. Pînă la data de 5 ale lunii următoare celei în care s-a declarat îmbolnăvirea profesională, fişele BP2, se vor înainta la Centrul de calcul şi statistica sanitară cu adresa, ulterior fiind transmise prin telex. În baza centralizării datelor de morbiditate, la Centrul de calcul şi statistica sanitară, Ministerul Sănătăţii va informa trimestrial organele centrale interesate asupra îmbolnăvirilor profesionale înregistrate. Medicii de spitale, policlinici sau din institutele de cercetare ştiinţifică, care depistează cazuri de boli profesionale în cadrul consultaţiilor, cercetărilor sau altor examinări, sînt obligaţi să comunice imediat, prin adresa, cazul depistat, Inspectoratului sanitar de stat, Laboratorului de epidemiologie sau Serviciului de medicina a muncii pe raza căruia se afla unitatea unde lucrează bolnavul. Inspectoratul sanitar de stat, Laboratorul de epidemiologie sau Serviciul de medicina a muncii vor proceda la declararea cazului, potrivit prezentelor instrucţiuni. 23. În cazul în care medicul de întreprindere (instituţie) sau circumscripţie teritorială suspectînd o boala profesională nu poate preciza diagnosticul clinic, va îndruma bolnavul cu fişa de sesizare BP1 la unitatea sanitară cea mai apropiată, care are posibilitatea precizării diagnosticului clinic de boala profesională. Unitatea sanitară care precizează diagnosticul va completa verso-ul fisei de sesizare BP1 şi o va trimite oficial Serviciului de medicina a muncii, Laboratorului de epidemiologie sau I.S.S. judeţean, în funcţie de teritoriul arondat. După precizarea diagnosticului clinic, Inspectoratul sanitar de stat, Laboratorul de epidemiologie sau Serviciul de medicina a muncii vor lua măsurile prevăzute la pct. 22. 24. Bolile profesionale depistate cu ocazia examenului medical la angajare sau a altor examinări la angajaţii care lucrează într-un loc de muncă unde nu exista noxa care poate genera aceasta îmbolnăvire, se declara şi se cercetează de către I.S.S. judeţean pe teritoriul căruia se afla ultima întreprindere unde exista noxa profesională care ar putea produce îmbolnăvirea respectiva. Inspectoratul sanitar de stat teritorial în urma sesizării unităţii sanitare care a depistat o îmbolnăvire profesională, în sensul alineatului anterior, va comunica într-o adresa Inspectoratului sanitar de stat al judeţului unde urmează să se declare boala profesională respectiva, datele privind identificarea bolnavului, diagnosticul, cauza îmbolnăvirii şi ruta profesională a acesteia. I.S.S. din judeţul pe teritoriul căruia se afla întreprinderea care a generat boala, va proceda la cercetarea şi declararea cazului respectiv, înregistrîndu-l în registrul de evidenta a bolilor profesionale. O copie a procesului-verbal de cercetare a cazului de îmbolnăvire profesională va fi transmisă prin I.S.S. al judeţului care a semnalat îmbolnăvirea, la medicul unităţii sanitare unde se afla bolnavul. Pe baza procesului-verbal menţionat anterior, unitatea sanitară care a depistat bolnavul îl va lua în evidenta, pentru aplicarea măsurilor terapeutice şi de supraveghere necesare. 25. În ceea ce priveşte silicoza, modificările radiografice ce indica un stadiu de suspiciune vor fi diagnosticate după criteriile clasificării internaţionale, ca "fibroza pulmonară de urmărit". În aceste cazuri, medicul de întreprindere sau circumscripţie teritorială va completa fişa de sesizare BP1. Fişa de sesizare BP1 se va înainta Inspectoratului sanitar de stat judeţean, Laboratorului de epidemiologie sau Serviciului de medicina a muncii, care vor păstra aceste fise, avînd obligaţia de a urmări, periodic, modul de dispensarizare a acestor cazuri pînă la confirmarea stadiului I de boala. Muncitorii depistaţi cu diagnosticul "fibroza pulmonară de urmărit" vor fi investigaţi în conformitate cu instrucţiunile Ministerului Sănătăţii, luîndu-se măsuri individualizate referitoare la continuarea muncii în mediu cu praf silicogen. În cazul confirmării diagnosticului de silicoza stadiul I, se va proceda la declararea cazului potrivit prevederilor prezentelor instrucţiuni. 26. Diagnosticul clinic de silicoza se stabileşte numai de către comisiile medicale de pneumoconioze pe teritoriul arondat, în baza documentaţiei medicale, potrivit instrucţiunilor Ministerului Sănătăţii. Cazurile dificile de diagnostic, neclarificate, se vor îndruma la clinicile de boli profesionale cărora le sînt arondate comisiile medicale de silicoza respective. În cazul confirmării unei îmbolnăviri de silicoza, odată cu primirea procesului-verbal de cercetare, întreprinderea (instituţia) respectiva va nota acest diagnostic în carnetul de muncă al salariatului, în conformitate cu art. 26 alin. 1 din Regulamentul pentru aplicarea decretului nr. 90/1960 cu privire la carnetul de muncă. La angajarea unor muncitori, în al căror carnet de muncă este specificată îmbolnăvirea de silicoza, întreprinderea are obligaţia de a nota în "fişa medicală la angajare" cu care trimite muncitorul pentru efectuarea examinărilor medicale în vederea angajării, diagnosticul de silicoza şi stadiul bolii. Pentru luarea în evidenta a acestor cazuri de boala, medicul de întreprindere (instituţie) sau medicul de circumscripţie teritorială va completa datele necesare în registrul de evidente speciale, procedînd la dispensarizarea bolnavilor. La data aplicării prezentelor instrucţiuni, medicii de întreprindere (instituţie) sau de circumscripţie teritorială vor verifica evidenta tuturor îmbolnăvirilor de silicoza confirmate de către inspectoratele sanitare de stat din raza lor de activitate şi vor solicita întreprinderii (instituţiei) să noteze în carnetul de muncă al angajaţilor, diagnosticul de silicoza. 27. Centrul de calcul şi statistica sanitară al Ministerului Sănătăţii va întocmi registrul naţional de silicoza, cuprinzînd datele din fişa BP2 şi actualizîndu-l prin BP3. Serviciile teritoriale de expertiza medicală a capacităţii de muncă, ori de cîte ori întocmesc o decizie asupra capacităţii de muncă pentru bolnavii de silicoza, vor trimite la I.S.S. judeţean o copie a acestei decizii. Pe baza datelor cuprinse în aceasta decizie Inspectoratul sanitar de stat completează formularul de actualizare BP3. Aceste formulare se păstrează la I.S.S. judeţean şi se trimit la Centrul de calcul şi statistica sanitară, în primele 10 zile ale lunii februarie pentru anul precedent. La decesul pensionarilor de silicoza, oficiile de asigurări sociale şi pensii vor comunica în termen de 5 zile de la deces, printr-o adresa Inspectoratului sanitar de stat, decesul pensionarului de silicoza şi datele de identificare a decedatului. Aceasta comunicare se va face pentru toţi pensionării de silicoza, chiar dacă în ultima perioada, înainte de deces, aceştia au trecut la pensie de bătrîneţe. Inspectoratul sanitar de stat judeţean, prin delegatul sau în Comisia de verificare a buletinelor de deces, va extrage diagnosticul la deces şi data acestuia pentru decedaţii anunţaţi de către oficiile de asigurări sociale şi pensii conform alineatului anterior. Inspectoratul sanitar de stat va completa într-un formular BP3 datele de mai sus, pe care le va expedia la Centrul de calcul şi statistica sanitară, în primele 10 zile ale lunii februarie, pentru anul precedent. 28. Conducătorii de unităţi sînt obligaţi să organizeze evidenta bolilor profesionale pe baza proceselor-verbale de cercetare şi să raporteze trimestrial organului central, ierarhic, superior, pînă la 20 ale lunii următoare trimestrului expirat, situaţia bolilor profesionale înregistrate. CAP. 3 DISPOZIŢII FINALE 29. În cazul cînd inspectoratele de stat pentru protecţia muncii, fiind anunţate, participă la cercetarea unor accidente şi constată că acestea nu întrunesc condiţiile stabilite de H.C.M. nr. 2896/196 pentru a fi încadrate ca accidente de muncă, inspectorul de stat pentru protecţia muncii este obligat să constate care sînt cauzele tehnico-organizatorice ce au generat accidentul şi să stabilească măsurile care trebuie luate de conducerea organizaţiei socialiste pentru prevenirea unor accidente asemănătoare. În acest caz inspectorul de stat pentru protecţia muncii nu întocmeşte dosar de cercetare a accidentului, ci încheie un proces-verbal de control prin care stabileşte măsurile necesare, cu termen de executare şi responsabilităţi, anunţînd totodată organele procuraturii şi ale Ministerului Afacerilor Interne pentru ca acestea să procedeze la cercetare. 30. Sesizările şi reclamaţiile cu privire la neînregistrarea sau înregistrarea greşită a unor accidente de muncă, se rezolvă de inspectoratele de stat pentru protecţia muncii, care la primirea sesizării procedează astfel: a) Cercetează dacă solicitantul este cuprins în evidentele unităţii, ca angajat sau ca membru cooperator în perioada respectivă. b) Dacă solicitantul este găsit în evidenta unităţii, se vor cerceta certificatele medicale de ajutor bănesc pe perioada respectivă şi evidenţele unităţii medico-sanitare pe întreprindere sau instituţie (punct sanitar, dispensar,serviciu medico-sanitar), iar pentru întreprinderile sau instituţiile care nu au unităţi medico-sanitare, evidentele circumscripţiei sau policlinicii teritoriale, dacă solicitantul este înregistrat ca accidentat în perioada respectiva. c) Dacă solicitantul este găsit în evidentele de mai sus ca înregistrat pentru consultare, internare sau că a primit concediul medical, se va cerceta în unitatea al carei angajat sau membru cooperator a fost solicitantul, dacă s-a produs accidentul şi motivele pentru care nu a fost înregistrat. La aceasta cercetare în unitate, se face proba cu martori, prin luarea de cel puţin doua declaraţii scrise. Martorii audiaţi trebuie să figureze în evidenta organizaţiei socialiste ca angajaţi sau membrii cooperatori la data producerii accidentului. Declaraţiile martorilor vor fi date în faţa inspectorului de stat pentru protecţia muncii care cercetează cazul. În cazul cînd martorii confirma în scris producerea accidentului, inspectorul de stat pentru protecţia muncii va reconstitui faptele şi dacă va constata că sînt întrunite condiţiile prevăzute în H.C.M. nr. 2896/1966 pentru a fi încadrat ca accident de muncă, va întocmit dosarul şi procesul-verbal de cercetare a accidentului în condiţiile stabilite la pct. 9 din prezentele instrucţiuni. Pe baza procesului-verbal de cercetare a accidentului, conducătorul organizaţiei socialiste este obligat să întocmească formularul tip pentru înregistrarea accidentului de muncă în condiţiile stabilite la pct. 13 din prezentele instrucţiuni. d) Dacă nu se găseşte nici un document medical (registru sau fise de consultaţie, foi de observaţii de spital sau certificate de concediu medical pentru ajutor bănesc), nu se va reconstitui înregistrarea accidentului pretins. Pe baza cercetării efectuate, inspectoratul de stat pentru protecţia muncii care rezolva sesizarea respectiva este obligat să răspundă celui în cauza în termenul legal. Răspunsul se va referi numai la faptul că s-a dispus întocmirea formularului tip pentru înregistrarea accidentului de muncă, sau nu s-a dispus întocmirea acestui formular din lipsa de dovezi concrete. 31. Anexele 1 - 5 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni. 32. Prezentele instrucţiuni intra în vigoare pe data de 1 ianuarie 1967. Pe aceeaşi data îşi încetează valabilitatea instrucţiunile Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale nr. 48 din 21 ianuarie 1965 privind cercetarea, înregistrarea şi evidenta accidentelor de muncă, precum şi instrucţiunile Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale nr. XII/C. 1/942 din 2 februarie 1965, privind declararea, înregistrarea şi raportarea bolilor profesionale. ANEXA 1 ............................................. (ministerul, organul central, sfatul popular) Departamentul ............................... Întreprinderea .............................. (unitatea) Regiunea...................raionul........... .................oraşul...................... FORMULAR TIP Nr....... pentru înregistrarea accidentului de muncă Data întocmirii: ziua.....luna..............anul.......Numele şi prenumele accidentatului (şi iniţială prenumelui tatălui)................................ Sexul.................Data naşterii.....................Marca.................. Profesia.......................Funcţia............................Categoria de salarizare..............Vechimea în funcţia actuala (în ani)........Ora........ la care accidentatul a început lucrul sau (de la 0-24)..........Locul de muncă permanent al accidentatului....................Locul unde s-a produs accidentul ......................Dacă a mai fost accidentat..........De cîte ori.......... Accidentul a avut loc la ora (de la 0-24).........ziua......luna............... anul............ Descrierea împrejurărilor în care a avut loc accidentul: ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... Cauzele accidentului: ..................................................... ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... Denumirea şi starea tehnică a maşinii, instalaţiei etc. la care a avut loc accidentul ............................................ Dacă maşina, instalaţia etc. avea dispozitiv de protecţie (da, nu).......... Dacă la acea maşina, instalaţie etc. au mai fost asemenea accidente în ultimele 12 luni (da, nu)............cîte........................... Dacă accidentatul folosea echipament de protecţie (da, nu).................. Starea echipamentului (bună, rea) Martori ai accidentului (numele, prenumele şi funcţia a doi martori)........ Dacă i s-a făcut instructaj conform normelor de protecţie a muncii (da,nu) Data ultimului instructaj ................................................. Vinovatul (vinovaţii) de accident (numele, prenumele, funcţia) .............. ................................................................................ Măsuri de prevenire ........................................................ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea măsurilor Termen de executare Responsabil cu executarea crt. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Diagnosticul, zile de incapacitate, ajutoare băneşti: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Diagnosticul din Codul Scutit Nr.calendaristic Ajutoare pentru certificatul ---------- de la de zile de încă- incapacitate de medical B N pînă la pacitate de muncă muncă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A B 1 2 3 4 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Număr zile spitalizare...........Localizarea leziunilor (cap, ochi, torace şi coloana vertebrală, abdomen, membre superioare, membre inferioare) ............. Data reintrării în producţie: ziua........luna................anul.......... Dacă i s-a recunoscut invaliditatea (da,nu)......... Numărul actului prin care s-a stabilit invaliditatea.............gradul de invaliditate (I, II, III) ........ În caz de accident mortal, data decesului : ora.......ziua................ luna.................anul........... CONDUCĂTORUL ORGANIZAŢIEI SOCIALISTE NOTA: Datele pe care nu le poseda organizaţia socialistă la completarea formularului tip se completează ulterior, la încetarea incapacităţii de muncă sau la încadrarea accidentatului într-un grad de invaliditate. ANEXA 2 ........................................... (organul central, sfat popular) Întreprinderea unde s-a produs accidentul.. ........................................... Regiunea................raionul............ Localitatea ............................... FIŞA NR.......... de sesizare a accidentelor de muncă Data producerii accidentului: ora .......ziua.......luna......... anul...... Numele şi prenumele accidentatului ......................................... Profesia ................................................................... Locul de muncă unde s-a produs accidentul .................................. Întreprinderea unde s-a produs accidentul .................................. Cauzele accidentului ....................................................... Măsuri de prevenire în viitor .............................................. Observaţii ................................................................. CONDUCĂTORUL ORGANIZAŢIEI SOCIALISTE ANEXA 3 FIŞA DE SEMNALIZARE BP1 UNITATEA SANITARĂ .......................................................... NR. BILETULUI .............................................................. ÎNTREPRINDEREA ............................................................. ADRESA ÎNTREPRINDERII....................................................... ............................................................................ CĂTRE UNITATEA MEDICO-SANITARĂ ............................................. ............................................................................ NUMELE ..................................................................... PRENUMELE .................................................................. BULETIN DE IDENTITATE (seria) ............nr................................ DATA NAŞTERII : (anul)............(luna).....................(ziua)......... SEXUL ................................... DIAGNOSTIC PREZUMTIV ....................................................... ............................................................................ AGENTUL CAUZAL ............................................................. ............................................................................ OCUPAŢIA CARE A GENERAT BOALA .............................................. ............................................................................ VECHIMEA ÎN OCUPAŢIA RESPECTIVA ............................................ ............................................................................ SEMNĂTURA ŞI PARAFA MEDICULUI DE ÎNTREPRINDERE SAU CIRCUMSCRIPŢIE SANITARĂ Data ...................... Verso-ul fişei de semnalizare UNITATEA SANITARĂ .......................................................... LOCALITATEA ................................................................ DIAGNOSTICUL PRECIZAT ...................................................... ............................................................................ RECOMANDĂRI (control periodic, orar redus, schimbarea locului de muncă, pensionare temporară sau definitivă) ....................................... ............................................................................ SEMNĂTURA MEDICULUI PRIMAR SAU SPECIALIST L.S. (Parafa) Data ................ ANEXA 4 FIŞA DE DECLARARE A BOLILOR PROFESIONALE BP2 1. NR. FISEI ................ 2. NR. MATRICOL .................. 3. JUDEŢUL .................................................................... 4. LOCALITATEA ................................................................ 5. UNITATEA SANITARĂ .......................................................... 6. NUMELE ŞI PRENUMELE ........................................................ 7. DATA NAŞTERII (an, luna, zi) ................. 8. SEXUL ..................... NR. MATRICOL 9. ÎNTREPRINDEREA (şi localitatea) ............................................ ............................................................................. 10. RAMURA DE PRODUCŢIE ....................................................... 11. FORUL TUTELAR ............................................................. (MINISTER, ORGAN CENTRAL, CONS.POP) 12. SECŢIA, ATELIERUL ......................................................... 13. OCUPAŢIA ACTUALA .......................................................... 14. OCUPAŢIA CARE A GENERAT BOALA ............................................. 15. VECHIMEA ÎN OCUPAŢIA CARE A GENERAT BOALA ................................. DATA DEPISTĂRII ........................................................... DIAGNOSTICUL PREZUMTIV .................................................... UNITATEA CARE A CONFIRMAT DIAGNOSTICUL CLINIC ............................. 16. DIAGNOSTIC PRECIZAT (şi codificarea radiologica)........................... ........................................................................... 17. DATA CONFIRMĂRII(an, luna, zi)............................................. 18. AGENTUL CAUZAL (circumstanţe) ............................................. 19. MĂSURI INDICATE PENTRU BOLNAV (concediu medical, spitalizare, recomandări, program redus, control periodic, schimbarea locului de muncă, pensionare, etc.)...................................................................... 20. BOLNAVUL A DECEDAT (da, nu) ............................................... SEMNĂTURA ŞI PARAFA MEDICULUI DE MEDICINA A MUNCII PRIN PROCES-VERBAL NR................. 21. RUTA PROFESIONALĂ* NR. MATRICOL ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Întreprinderea Ocupaţia Secţie, Durata expunerii Concentra- Concentra- crt. (localitatea) atelier anul, luna ţia medie ţia medie ----------------- în pulberi SiO2 de la pînă la ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ANEXA 5 FORMULAR BP3 NR........ SILICOZA - ACTUALIZARE 1. NR. MATRICOL 2. DATA COMPLETĂRII FORMULARULUI (anul, luna, ziua) .......................... 3. INSPECTORATUL SANITAR DE STAT JUDEŢEAN .................................... 4. NUMELE ŞI PRENUMELE ....................................................... 5. VÎRSTA, DATA NAŞTERII ...... (anul, luna, ziua) ............... 6. SEXUL ....................... 7. ÎNTREPRINDEREA (localitatea) .............................................. ........................................................................... NR. MATRICOL 8. DIAGNOSTICUL - STADIUL SILICOZEI ......................................... (codificarea radiologica ) ................................................ 9. COMPLICAŢII (tuberculoza activa, tuberculoza stabilizată, bronşita cronica, emfizem pulmonar, cord pulmonar cronic, insuficienta respiratorie) .......................................................................... 10. BOLI ASOCIATE ............................................................ .......................................................................... .......................................................................... 11. CAPACITATEA DE MUNCĂ (păstrată, redusă, pierdută) ........................ 12. DATA PENSIONĂRII (anul, luna, ziua) ...................................... 13. GRADUL DE INVALIDITATE ................................................... 14. DATA SCOATERII DIN EVIDENTA : anul ....................................... luna .... (inclusiv deces) ............ ziua .............. 15. CAUZA SCOATERII DIN EVIDENTA ............................................. 16. DIAGNOSTICUL LA DECES a) ............................................... b) ............................................... c) ............................................... SEMNĂTURA ŞI PARAFA MEDICULUI DE MEDICINA A MUNCII CLASIFICAREA CAUZELOR ACCIDENTELOR DE MUNCĂ Clasificarea cauzelor accidentelor de muncă va servi la încadrarea accidentelor cu ocazia întocmirii proceselor-verbale de cercetare şi a dosarelor de cercetare a accidentelor mortale, colective şi cu invaliditate, precum şi la gruparea mai detailată şi în mod unitar a accidentelor, pe cauzele care le-au provocat, în vederea analizelor periodice a acestora şi a orientării mai juste a măsurilor de prevenire a lor. Avînd în vedere că, de la 1 ianuarie 1967, urmărirea statistica a cauzelor accidentelor de muncă se efectuează pe baza "fişelor de sesizare a accidentelor de muncă", clasificarea cauzelor accidentelor va servi ca ghid la încadrarea cauzelor accidentelor de muncă produse, în grupele de cauze stabilite prin clasificarea întocmită de Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii. În acest fel, la rubrica "cauza accidentului" din fişa de sesizare se va descrie cauza producerii accidentului şi se va nota şi numărul de ordine din clasificare. Pentru ca "fişele de sesizare" să fie bine completate de unităţi, este necesar ca Inspectorii de stat pentru protecţia muncii să sprijine unităţile în completarea judicioasă a fişelor de sesizare, iar cauzele accidentelor să fie stabilite folosind ca ghid clasificarea întocmită de Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii. Trebuie menţionat că în fişa de sesizare se va trece numărul de ordine din clasificare numai pentru cauza principala de producere a accidentului. Iată un exemplu de felul cum se completează rubricile respective din fişa de sesizare: Împrejurările în care s-a produs accidentul: în timp ce prelucra o piesă din fontă la strung, muncitorul nu a putut folosi ecranul de protecţie (deoarece nu era montat), dar n-a folosit nici ochelarii de protecţie (deşi îi avea în dotare) şi o aşchie i-a sărit în ochi. Cauzele accidentului: 1) lipsa ecranului de protecţie la strung; 2) nefolosirea echipamentului de protecţie prevăzut în normativ pentru funcţia şi operaţia respectiva; cod din clasificarea C.S.P.M. 10.2 (s-a codificat cauza a doua, deoarece s-a considerat ca fiind cauza principala de producere a accidentului). În concluzie, trebuie ca orice document, situaţie, analiza etc. ce se întocmeşte în legătura cu cauzele accidentelor de muncă să aibă la baza clasificarea cauzelor stabilită de Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii. Pentru eventualele completări şi îmbunătăţiri ale actualei clasificări, se pot trimite observaţiile respective la Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii. 1. Organizarea necorespunzătoare a locurilor de muncă 1.1. Amplasarea incorectă a utilajelor principale şi auxiliare (maşini-unelte, utilaje, stelaje pentru scule etc.) şi lipsa unor spaţii corespunzătoare între acestea. 1.2. Depozitarea necorespunzătoare în spaţiul locului de muncă a materialelor de lucru şi a celor rezultate din procesele tehnologice (produse finite, semifabricate, materiale de construcţii, produse de aşchiere etc.) 1.3. Starea necorespunzătoare a pardoselilor şi a rampelor sau murdărirea acestora. 1.4. Acoperirea necorespunzătoare a instalaţiilor de canalizare. 1.5. Starea necorespunzătoare a platformelor (tavane, acoperişuri) şi a pereţilor încăperilor. 1.6. Concentrarea prea mare de personal faţă de spaţiul de lucru în care se desfăşoară activitatea. 1.7. Cai de acces lipsa, blocate, necorespunzător amenajate şi întreţinute, cu încrucişări incorecte etc. 1.8. Iluminarea necorespunzătoare a locurilor de muncă. 1.9. Lipsa măsurilor contra incendiilor. 1.10. Lipsa unor locuri de refugiu sigure (care să fie amenajate în afară gabaritului căilor ferate), pentru personalul de întreţinere şi pentru depozitarea sculelor şi utilajelor. 1.11. Gabarite necorespunzătoare pentru căile de transport. 1.12. Lipsa de pregătire şi curăţire a terenului (parchete de exploatare, trasee noi de instalaţii de transport etc.) înainte de intrarea muncitorilor în zonele de lucru. 1.13. Lipsa măsurilor de prevenire a erupţiilor de fluide (lichide, gaze, praf), (inclusiv autoaprinderea zăcămintelor, exploziile şi inundaţiile provocate de acestea). 1.14. Lipsa de nişe şi boxe la locuri de muncă periculoase (surse deschise de radiaţii ionizante, tuneluri, galerii de mină, în laboratoare etc.). 1.15. Lipsa staţiilor sau a mijloacelor de salvare (miniere, fluviale, în siderurgie, în industria chimica etc.). 2. Existenta unor condiţii necorespunzătoare ale mediului de muncă 2.1. Condiţii climatice necorespunzătoare (temperatura prea ridicată sau scăzută, umiditate excesivă sau insuficientă, mişcarea aerului prea puternică, aeraj insuficient etc.). 2.2 Concentraţii periculoase de substanţe toxice sub formă de gaze, vapori, pulberi, aerosoli. 2.3. Concentraţia excesivă a fumului. 2.4. Degajări excesive de praf. 2.5. Zgomote şi ultrasunete de intensităţi dăunătoare. 2.6. Vibraţii excesive. 2.7. Trecerea bruscă de la o presiune la alta. 3. Organizarea necorespunzătoare a procesului de muncă 3.1. Lipsa pregătirii profesionale pentru executarea muncii respective. 3.2. Lipsa instructajului de protecţie a muncii (introductiv-general, la locul de muncă şi periodic). 3.3 Folosirea muncitorilor la efectuarea unor lucrări pentru care nu sînt autorizaţi. 3.4 Organizarea necorespunzătoare a procesului tehnologic (încrucişări de operaţii, amplasarea greşită a echipelor în fluxul tehnologic, nerespectarea proiectelor etc.). 3.5. Nerespectarea duratei de lucru prescrisă pentru locul de muncă respectiv, din dispoziţia conducătorului locului de muncă. 3.6. Personal insuficient faţă de necesarul impus prin procesele de muncă. 3.7. Lipsa instrucţiunilor de manipulare şi folosire a utilajelor şi instalaţiilor. 3.8. Lipsa sau insuficienţa controlului dozimetric al personalului care lucrează în mediu de radiaţii, al cîmpului de radiaţii, precum şi a curăţeniei radioactive a locului de muncă. 3.9. Nestabilirea căilor de evacuare în caz de incendiu sau avarii. 3.10. Executarea unor mînuiri sau lucrări suplimentare, din lipsa de dispozitive ajutătoare sau datorită organizării necorespunzătoare a lucrului. 3.11. Aplicarea de metode de exploatare necorespunzătoare condiţiilor de zăcămînt. 3.12. Folosirea angajaţilor la locul de muncă fără controlul medical, la angajare sau periodic, sau nerespectarea contraindicaţiilor medicale pentru locul de muncă respectiv. 4. Folosirea de către angajaţi a metodelor de lucru necorespunzătoare specificului locului de muncă. 4.1. Aşezarea incorectă a materialului în maşina sau dispozitivul de lucru. 4.2. Mînuirea greşită a sculelor de lucru. 4.3. Folosirea unor unelte, încălţăminte, lămpi etc. necorespunzătoare pentru lucrări în medii explozive sau inflamabile (scule care produc scîntei la lovire etc.). 4.4. Lipsa de coordonare a lucrărilor în grupuri, lipsa de comanda sau comanda incorectă la executarea lucrărilor în grupuri sau cu mijloace de ridicat. 4.5. Executarea unor lucrări de ungere, reglare, reparare etc. în timpul funcţionarii utilajelor şi instalaţiilor sau la elemente aflate sub tensiune. 5. Lipsa sau insuficienta supraveghere şi control a muncitorilor 5.1. Neexercitarea controlului şi supravegherii din partea celor desemnaţi pentru aceasta şi tolerarea abaterilor de la normele de protecţie a muncii. 5.2. Lipsa asistenţei tehnice sau asistenţa tehnica insuficienta la efectuarea operaţiilor grele sau periculoase. 5.3. Folosirea la efectuarea controlului şi supravegherii lucrărilor de personal necalificat pentru aceasta. 5.4. Lipsa de supraveghere la lucrările de întreţinere şi reparaţii în spaţii închise (cămine de vizitare, canale, rezervoare, excavaţii etc.) unde se pot produce explozii sau intoxicaţii, lipsa de oxigen etc. 5.5. Lipsa de supraveghere a elevilor în timpul vizitelor didactice în unităţile productive. 5.6. Conducerea lucrărilor cu surse de radiaţii de către persoane neatestate. 5.7. Lipsa de control la evacuarea deşeurilor nocive (radioactive, toxice etc.). 6. Starea tehnică necorespunzătoare a sculelor, dispozitivelor, utilajelor, instalaţiilor etc. 6.1. Folosirea de scule şi dispozitive în stare tehnica necorespunzătoare. 6.2. Starea necorespunzătoare a organelor componente ale maşinilor de ridicat şi transportat (cabluri, lanţuri, cîrlige, scripeţi, benzi etc.), rezultată din nerespectarea instrucţiunilor tehnice ale I.S.C.I.R. 6.3. Lipsa sau întreţinerea necorespunzătoare a legăturilor la pămînt ale utilajelor şi instalaţiilor acţionate electric la care este prevăzută legarea la pămînt. 6.4. Starea tehnică necorespunzătoare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor electrice. 6.5. Folosirea de utilaje şi instalaţii a căror stare tehnica este necorespunzătoare datorită uzurii sau insuficienţei întreţineri (în special sistemele de comanda şi frînare, neetanşeitatea conductelor şi rezervoarelor etc.). 6.6. Exploatarea şi întreţinerea necorespunzătoare a cazanelor, recipientelor, buteliilor şi conductelor sub presiune, rezultată din nerespectarea instrucţiunilor tehnice ale I.S.C.I.R. 6.7. Depăşirea intervalelor de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor prevăzute în graficele de reparaţii capitale sau curente. 6.8. Folosirea de materiale necorespunzătoare la confecţionarea organelor componente ale utilajelor şi instalaţiilor sau la întreţinerea acestora. 6.9. Funcţionarea necorespunzătoare a dispozitivelor, utilajelor, instalaţiilor datorită unei proiectări necorespunzătoare. 6.10. Lipsa sau starea tehnica necorespunzătoare a instalaţiilor de semnalizare şi alarma şi a aparaturii de control-măsurare sau de siguranţa, care condiţionează o exploatare nepericuloasă. 6.11. Reglarea greşită a maşinilor sau organelor componente. 6.12. Recepţionarea şi darea în funcţiune a unor lucrări de construcţii, instalaţii etc., care nu îndeplinesc condiţii de protecţie a muncii prevăzute în norme. 6.13. Lipsa măsurilor necesare pentru neutralizarea potenţialelor electrice produse de electricitatea statica. 7. Construcţia sau starea tehnica necorespunzătoare a mijloacelor de acces şi susţinere (schele, platforme, stîlpi, scări, poduri, podeţe, pasarele, podine, rampe de acces etc.) sau lipsa unora dintre acestea. 7.1. Folosirea de materiale necorespunzătoare sau elemente subdimensionate. 7.2. Aşezarea, montarea sau îmbinarea necorespunzătoare a elementelor componente. 7.3. Lipsa mijloacelor de acces acolo unde sînt necesare. 7.4. Folosirea necorespunzătoare a mijloacelor de acces şi de susţinere. 8. Lipsa sau starea tehnica necorespunzătoare a îngrădirilor şi dispozitivelor de protecţie la locurile de muncă periculoase. 8.1. Lipsa sau starea tehnica necorespunzătoare a îngrădirilor zonelor periculoase. 8.2. Lipsa apărătorilor la organele de maşini în mişcare sau aflate sub tensiune. 8.3. Lipsa dispozitivelor care să asigure protecţia în timpul lucrului la utilaje (polizoare, prese, maşini-unelte). 8.4. Lipsa sau insuficienta semnalare a locurilor de muncă periculoase în incinta întreprinderilor, pe şantiere, în parchetele forestiere, tarlale etc. 8.5. Construcţia deficitară a ecranelor contra radiaţiilor ionizante, ultraviolete, calorice etc. 8.6. Lipsa măsurilor de siguranţa pentru protecţia circulaţiei (căilor de acces). 8.7. Lipsa covoarelor, preşurilor electroizolante la instalaţiile electrice (acolo unde acestea sînt prevăzute în norme). 9. Lipsa măsurilor corespunzătoare pentru sprijinire şi susţinere la lucrările de abatere, excavare şi săpături etc. la suprafaţa şi în subteran. 9.1. Nerespectarea principalelor dimensiuni ale excavaţiilor. 9.2. Folosirea de materiale necorespunzătoare la executarea susţinerii lucrărilor. 9.3. Susţinerea necorespunzătoare a pereţilor şi tavanului excavaţiilor datorită nerespectării monografiei de armare sau neadaptării acesteia la caracteristicile mecanice ale rocii excavate. 9.4. Necopturirea locurilor de muncă şi neranguirea fronturilor de lucru (atît la suprafaţa cît şi în subteran). 9.5. Nerambleerea spaţiilor excavate sau executarea necorespunzătoare a acestora. 9.6. Netaluzarea fronturilor în cariere. 9.7. Neexecutarea lucrărilor de descopertare. 10. Lipsa, folosirea incorectă şi starea necorespunzătoare a mijloacelor individuale de protecţie (echipamentul de protecţie) 10.1. Lipsa sau starea necorespunzătoare a echipamentului de protecţie (prin uzura, întreţinere necorespunzătoare, durata de folosinţa depăşită etc.) 10.2. Nefolosirea echipamentului de protecţie prevăzut în normative pentru funcţia respectiva. 10.3. Folosirea unui echipament de protecţie neadecvat locului de muncă respectiv sau neprevăzut în normative. 10.4. Folosirea echipamentului de protecţie care nu a fost dezactivat, neutralizat, dezinfectat etc. 11. Manipulări necorespunzătoare de materiale şi piese, utilaje, instalaţii, recipiente sub presiune, substanţe explozive, uşor inflamabile şi nocive etc. 11.1. Depozitarea şi stivuirea necorespunzătoare a baloturilor, lăzilor, materialelor, pieselor etc. 11.2. Depozitarea necorespunzătoare a explozivilor, substanţelor uşor inflamabile şi substanţelor nocive. 11.3. Depăşirea sarcinilor şi gabaritelor admisibile la lucrări de încărcare, descărcare şi transport sau suprasolicitarea instalaţiilor de ridicat. 11.4. Manipularea necorespunzătoare a recipientelor sub presiune. 11.5. Manipularea necorespunzătoare a materialelor şi pieselor în stare de incandescenţă şi a lichidelor cu temperaturi ridicate. 11.6. Manipularea şi transportarea necorespunzătoare a explozivilor, substanţelor uşor inflamabile şi substanţelor nocive. 11.7. Manipularea surselor radioactive fără asigurarea ecranării şi distantei reglementare. 11.8. Manipulări de materiale fără respectarea normelor privind efortul fizic al angajaţilor. 11.9. Încărcarea şi descărcarea vagoanelor, camioanelor, remorcilor etc. fără a se asigura securitatea celor ce lucrează şi a celor din jur. 11.10. Folosirea unor explozivi contraindicaţi pentru sectorul de activitate respectiv. 11.11. Folosirea unei cantităţi de exploziv mai mare decît prevederile normelor în vigoare pentru lucrări de puşcare. 11.12. Folosirea materialelor uşor inflamabile în locuri nepermise. 11.13. Manipularea sau manevrarea greşită a utilajelor, instalaţiilor etc. 12. Manevrarea necorespunzătoare a mijloacelor de transport şi nerespectarea regulilor de circulaţie. 12.1. Manevrarea mijloacelor de transport de către persoane necalificate, fără carnet de conducere pentru mijlocul de transport respectiv sau fără autorizaţie. 12.2. Pornirea manuală necorespunzătoare a autovehiculelor (cu manivela). 12.3. Folosirea mijloacelor de transport fără verificarea prealabilă a stării tehnice a acestora. 12.4. Manevrarea mijloacelor de transport neechipate corespunzător pentru starea timpului (gheaţa, polei, ceaţă, furtună etc.). 12.5. Manevrarea şi utilizarea necorespunzătoare a tractoarelor (viteza excesivă, pante mari, terenuri accidentate). 12.6. Manevrarea şi utilizarea necorespunzătoare a mijloacelor de transport auto-moto. 12.7. Manevrarea necorespunzătoare a mijloacelor de transport pe cale ferată (normală şi îngustă). 12.8. Manevrarea necorespunzătoare a mijloacelor de transport aeriene. 12.9. Manevrarea necorespunzătoare a mijloacelor de transport navale. 12.10. Manevrarea necorespunzătoare a mijloacelor de transport cu tracţiune animala. 12.11. Manevrarea necorespunzătoare a mijloacelor de transport manuale (cărucioare, vagonete, roabe etc.). 12.12. Manevrarea necorespunzătoare a celorlalte mijloace de transport (electrocare, funiculare, trolii, benzi transportoare, ascensoare etc.). 13. Nerespectarea disciplinei în muncă de către angajaţi 13.1. Părăsirea arbitrară a locului de muncă sau a traseelor indicate. 13.2. Intrarea arbitrară a muncitorilor în locuri sau zone interzise (cu aer viciat, căderi de roci etc.). 13.3. Pornirea sau oprirea arbitrară a maşinilor, instalaţiilor etc. 13.4. Scoaterea nejustificată din funcţiune a dispozitivelor de protecţie. 13.5. Consum de alcool înainte sau în timpul lucrului. 13.6. Transportarea de persoane cu mijloace de transport (tractoare, remorci, electrocare etc.) neamenajate pentru aceasta. 13.7. Folosirea de foc deschis sau fumatul în locuri nepermise. 13.8. Depăşirea din proprie iniţiativă a timpului normal de lucru. 13.9. Încălcarea conştientă a prevederilor normelor de protecţie a muncii de către angajaţi, datorită minimalizării pericolului de accidentare (atitudine de bravadă). 13.10. Glume periculoase. 14. Calamitaţi naturale. 14.1. Avalanşe de zăpada. 14.2. Trăsnete. 14.3. Inundaţii. 14.4. Cutremure. 14.5. Viscol. 14.6. Furtuni. 14.7. Alunecări de teren. 15. Alte cauze. 15.1. Prelucrarea unor materiale cu defecte ascunse. 15.2. Factori personali (boli cronice şi acute care slăbesc atenţia, deficiente senzoriale şi neuropsihice). 15.3. Lipsa propagandei tehnice şi a agitaţiei vizuale la locurile de muncă. 15.4. Loviri, muşcături sau înţepături de animale. 15.5. Sperierea căilor de la vehiculele cu tracţiune animala. 15.6. Căderi de pe cal sau de pe bicicleta. -------
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte: ART. 1 Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, vor lua mãsuri ca unitãţile subordonate sa creeze condiţiile necesare pentru încadrarea în munca a femeilor cu copii pînã la virsta de 7 ani, care cer sa lucreze 1/2 norma. Încadrarea femeilor cu copii sub 7 ani, care cer sa lucreze 1/2 norma, se va face în posturi corespunzãtoare calificãrii lor, fãrã a depãşi indicatorii stabiliţi prin planul de munca şi salarii. ART. 2 Femeile cu copii sub 7 ani, angajate cu o norma intreaga, vor putea sa lucreze, la cererea lor şi cu acordul conducerii unitãţii, numai 1/2 norma, dacã activitatea ce se desfãşoarã în unitate permite folosirea de angajaţi cu 1/2 norma. ART. 3 Unitãţile vor stabili locurile de munca unde se poate lucra cu 1/2 norma şi vor comunica organelor Direcţiei Generale a Recrutarii şi Repartizãrii Forţelor de Munca posturile vacante, pentru aceste locuri de munca. Organele prevãzute la alineatul precedent vor repartiza cu prioritate în aceste posturi femei cu copii sub 7 ani, care cer sa lucreze 1/2 norma. Unitãţile vor putea angaja şi fãrã repartiţia organelor Direcţiei Generale a Recrutarii şi Repartizãrii Forţelor de Munca femei cu copii sub 7 ani, care cer sa lucreze 1/2 norma. ART. 4 Comitetul de Stat pentru Problemele de Munca şi Salarii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei cu avizul ministerelor şi celorlalte organe centrale interesate şi cu consultarea Uniunii Generale a Sindicatelor din România, vor emite instrucţiuni de aplicare a prezentei hotãrîri. ART. 5 Se recomanda organizaţiilor cooperatiste sa aplice, în mod corespunzãtor, prevederile prezentei hotãrîri. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ION GHEORGHE MAURER ------------
CONSILIUL DE MINIŞTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA HOTĂRĂŞTE: I. Învãţãmîntul mediu seral de cultura generalã ART. 1 Învãţãmîntul mediu seral de cultura generalã se organizeazã pentru oamenii muncii sub forma de secţii serale în cadrul şcolilor de cultura generalã cu cursuri de zi. El va funcţiona cu clasele IX-XII. Acolo unde localul de învãţãmînt al şcolii nu permite funcţionarea învãţãmîntului seral, secţia serala îşi va putea desfasura activitatea în spaţii puse la dispoziţie de întreprinderi. ART. 2 La cursurile învãţãmîntului mediu seral vor fi admişi oamenii muncii, absolvenţi ai şcolii de 7 (8) ani sau ai unei şcoli echivalente, care doresc sa-şi completeze studiile medii, fãrã a pãrãsi locul de munca. ART. 3 Admiterea în clasa a IX-a serala se face prin concurs, în limita locurilor stabilite anual prin planul de şcolarizare. Promovarea elevilor de la o clasa la alta şi susţinerea examenului de maturitate se fac în conformitate cu normele stabilite pentru învãţãmîntul de zi. ART. 4 Elevii care studiazã în învãţãmîntul seral beneficiazã de urmãtoarele înlesniri: a) vor fi programati în schimburi de producţie care sa le permitã frecventarea regulatã a cursurilor; b) nu vor presta ore de munca suplimentarã în zilele de şcoala; c) un concediu fãrã plata de 30 de zile calendaristice care se acorda o singura data, la cerere, pentru pregãtirea şi prezentarea la examenul de bacalaureat. ART. 5 Pentru buna desfãşurare a procesului instructiv-educativ, pentru o cît mai temeinica pregãtire a elevilor, cadrele de conducere şi profesorii secţiilor serale vor fi numiţi dintre cele mai corespunzãtoare cadre didactice, care au o buna pregãtire profesionalã, pedagogica şi ideologica-politica cu un stagiu la catedra de cel puţin cinci ani. ART. 6 Salarizarea cadrelor de conducere, a personalului didactic şi administrativ, precum şi toate cheltuielile de şcolarizare necesitate de funcţionarea secţiilor serale se asigura prin bugetele comitetelor executive ale sfaturilor populare. Întreprinderile care pun la dispoziţie spaţii pentru funcţionarea unor secţii serale vor asigura condiţiile materiale de folosire a lor. II. Învãţãmîntul de cultura generalã fãrã frecventa ART. 7 Învãţãmîntul de cultura generalã fãrã frecventa se organizeazã pentru acei cetãţeni ai tarii care doresc sa-şi completeze studiile. Acest învãţãmînt se desfãşoarã în cadrul secţiilor fãrã frecventa organizate pe lîngã şcolile de cultura generalã şi funcţioneazã cu clasele V-XII. ART. 8 Admiterea în clasa a IX-a a învãţãmîntului fãrã frecventa se face prin concurs de admitere în limita locurilor stabilite anual prin planul de şcolarizare. Promovarea elevilor de la o clasa la alta se face prin examene ce se dau în sesiuni stabilite de Ministerul Învãţãmîntului. Într-un an şcolar elevii pot promova o singura clasa. Susţinerea examenului de maturitate se face în condiţiile stabilite pentru învãţãmîntul de zi. ART. 9 Ministerul Învãţãmîntului va organiza pentru cei ce studiazã în cadrul învãţãmîntului fãrã frecventa un sistem de ajutor şi control pe parcursul anului (lucrãri de control, consultaţii, meditatii), pentru a asigura prezentarea lor la examene în cele mai bune condiţiuni. ART. 10 Elevii înscrişi în învãţãmîntul de cultura generalã fãrã frecventa pot obţine cîte un concediu de studii fãrã plata de 30 de zile calendaristice anual, în afarã concediului de odihna, pentru prezentarea la examene. Pentru fiecare clasa se acorda, la cerere, un singur concediu eşalonat sau integral. ART. 11 Retribuirea membrilor comisiilor de examinare şi a cadrelor didactice care verifica lucrãrile de control şi dau consultaţii elevilor din învãţãmîntul fãrã frecventa se face din bugetele comitetelor executive ale sfaturilor populare potrivit normelor în vigoare. III. Învãţãmîntul superior seral ART. 12 Învãţãmîntul superior seral se organizeazã în cadrul institutelor de învãţãmînt tehnic, pentru oamenii muncii, absolvenţi ai şcolii medii de cultura generalã cu examen de maturitate sau ai unei şcoli echivalente cu diploma, care doresc sa obţinã o calificare superioarã în specialitatea activitãţii lor, sau într-o specialitate inrudita, fãrã a pãrãsi locul de munca. ART. 13 Admiterea în învãţãmîntul superior se va face prin concurs, în limita locurilor stabilite anual prin planul de şcolarizare. ART. 14 Studenţii înscrişi în învãţãmîntul superior seral beneficiazã de urmãtoarele înlesniri: a) vor fi programati în schimburi de producţie care sa le permitã frecventarea regulatã a cursurilor; b) nu vor presta ore de munca suplimentarã în zilele de curs; c) vor putea fi transferati, la cerere, în mãsura posibilitãţilor, în întreprinderile sau instituţiile aparţinînd aceluiaşi minister, instituţie centrala sau organizaţie obsteasca, din localitãţile în care se organizeazã învãţãmînt superior seral în specialitatea lor; d) pentru prezentarea o singura data la concursul de admitere, la examenele pentru promovarea fiecãrui an de studii şi la examenul de stat, li se acorda cîte un concediu fãrã plata de pînã la 30 de zile calendaristice anual. Concediul se acorda, la cerere, eşalonat sau integral. IV. Învãţãmîntul superior fãrã frecventa ART. 15 Învãţãmîntul superior fãrã frecventa se organizeazã în cadrul universitatilor, institutelor pedagogice, la Institutul de ştiinţe economice şi la Institutul de cultura fizica. Sînt admişi în învãţãmîntul superior fãrã frecventa oamenii muncii care au absolvit şcoala medie de cultura generalã cu diploma de maturitate sau o şcoala echivalenta cu diploma, care doresc sa obţinã o calificare superioarã. ART. 16 Admiterea în învãţãmîntul superior fãrã frecventa se face prin concurs, în limita locurilor stabilite prin planul anual de şcolarizare. ART. 17 Într-un an universitar studenţii din învãţãmîntul fãrã frecventa pot promova un singur an de studii. Ministerul Învãţãmîntului va organiza pentru cei ce studiazã în cadrul acestei forme de învãţãmînt un sistem adecvat de ajutor şi control pe parcursul anului (lucrãri de control, consultaţii, meditatii). ART. 18 Studenţii admişi în învãţãmîntul superior fãrã frecventa beneficiazã de urmãtoarele înlesniri: a) cîte un concediu fãrã plata de pînã la 30 zile calendaristice anual, pentru prezentarea o singura data la concursul de admitere, la examenele pentru promovarea fiecãrui an de studii şi la examenul de stat; Concediul se acorda, la cerere, eşalonat sau integral; b) cazare gratuita în cãminele studenţeşti şi masa contra cost, la cantite, în timpul sesiunilor de examene. V. Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 19 Absolvenţii învãţãmîntului seral şi fãrã frecventa de cultura generalã şi superior se bucura de aceleaşi drepturi şi primesc aceleaşi acte de studii ca şi absolvenţii cursurilor de zi. ART. 20 Candidaţii care se prezintã în acelaşi an calendaristic la examenul de bacalaureat şi la concursul de admitere în învãţãmîntul superior beneficiazã de un singur concediu de studii fãrã plata, eşalonat sau integral, de 30 zile calendaristice. ART. 21 Absolvenţii Şcolii Superioare de Ştiinţe Sociale "A. A. Jdanov", ai Şcolii Superioare de Partid "Ştefan Gheorghiu", precum şi ai unor institute similare din U.R.S.S., care au absolvit şcoala medie de cultura generalã cu diploma de maturitate sau o şcoala echivalenta cu diploma, vor putea susţine examenele de diferenţa stabilite de Ministerului Învãţãmîntului şi examenul de stat la facultãţile de filozofie, istorie, ştiinţe juridice sau ştiinţe economice. ART. 22 Oamenii muncii care au promovat cel puţin 3 ani de studii la un institut de învãţãmînt superior, fãrã a avea studii medii terminate, pot da examene de diferenţa pentru şcoala medie şi examen de maturitate în condiţiile stabilite de Ministerul Învãţãmîntului. ART. 23 Începînd cu anul universitar 1962-1963 la învãţãmîntul superior tehnic-industrial şi agricol nu se mai organizeazã cursuri fãrã frecventa. Secţiile fãrã frecventa existente vor funcţiona în lichidare pînã la absolvirea ultimei serii de studenţi înscrişi. ART. 24 Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor vor aloca sumele necesare pentru înfãptuirea prevederilor prezentei hotãrâri. Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare vor controla şi indruma întreprinderile din subordinea lor pentru asigurarea condiţiilor corespunzãtoare aplicãrii prezentei hotãrîri. ART. 25 Ministerul Învãţãmîntului va elabora în termen de 30 de zile de la data prezentei hotãrîri regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea învãţãmîntului seral şi fãrã frecventa de cultura generalã şi superior. ART. 25 Pentru personalul militar şi militarizat din Ministerul Afacerilor Interne, care urmeazã cursurile învãţãmîntului superior seral sau fãrã frecventa, concediile de studii se acorda în continuare cu plata, potrivit dispoziţiilor legale care reglementeazã drepturile sociale cuvenite acestui personal. ART. 26 Se abroga Hotãrârea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romane nr. 271/1959 privind îmbunãtãţirea învãţãmîntului seral şi fãrã frecventa de cultura generalã şi superior şi orice alte dispoziţii contrarii prezentei hotãrâri. --------------
ART. 1 Profesorii şi conferentiarii din institutele de învãţãmînt superior vor fi trecuţi la pensie la împlinirea virstei de 65 ani pentru bãrbaţi şi 60 ani pentru femei. În mod excepţional, Ministerul Învãţãmîntului poate aproba, la propunerea institutelor de învãţãmînt superior, rãmînerea în învãţãmînt a unor profesori şi conferenţiari pînã la împlinirea virstei de 70 ani. Întocmirea dosarului de pensionare se va face, din oficiu, de cãtre instituţiile de învãţãmînt. ART. 2 Profesorii şi conferentiarii cu merite deosebite în munca didactica şi ştiinţificã, trecuţi la pensie, vor putea continua unele activitãţi didactico-ştiinţifice ca profesori consultanţi. În acest scop, în nomenclatura funcţiilor didactico-ştiinţifice din învãţãmîntul superior se introduc funcţiile de "profesor consultant" şi "conferenţiar consultant". Trecerea în aceste funcţii se va face de Ministerul Învãţãmîntului, la propunerea instituţiilor de învãţãmînt superior şi cu acordul celor propuşi. ART. 3 Profesorii şi conferentiarii consultanţi pot desfasura activitate de cercetare ştiinţificã în cadrul instituţiilor de învãţãmînt superior şi pot îndeplini urmãtoarele însãrcinãri: - indrumatori de aspiranti; - referenţi la dizertatiile de candidaţi şi doctori în ştiinţe; - referenţi ai Comisiei superioare de diplome; - recenzenti pentru manuale şi lucrãri ştiinţifice; - membrii în colectivele de catedra; - membrii în consiliile ştiinţifice ale facultãţilor sau ale instituţiilor de învãţãmînt superior, precum şi alte activitãţi de natura sa contribuie la ridicarea nivelului învãţãmîntului superior. ART. 4 Profesorii şi conferentiarii consultanţi vor primi o indemnizaţie lunarã care se va stabili de Ministerul Învãţãmîntului, în raport cu activitatea prestatã. Aceasta indemnizaţie, împreunã cu pensia, nu va putea depãşi 90% din salariul tarifar net al funcţiei didactice îndeplinite la data pensionãrii. Plata indemnizaţiei se va face de instituţiile de învãţãmînt superior. Indemnizaţia pe care o primesc profesorii şi conferentiarii consultanţi este supusã prevederilor legale referitoare la cumul. ART. 5 Dispoziţiile cuprinse în <>Decretul nr. 292/1959 , privind dreptul la pensie în cadrul Asigurãrilor Sociale de Stat, rãmîn aplicabile profesorilor şi conferentiarilor din învãţãmîntul superior. ------------
CAP. 1 ART. 1 Pãdurile şi terenurile afectate impaduririi sau care servesc nevoilor de cultura, producţie ori administraţie, forestiere, constituie proprietate de stat şi alcãtuiesc fondul forestier al R.P.Romane. Fac parte din fondul forestier acele suprafeţe prevãzute în alineatul precedent, care sînt determinate ca atare prin amenajamente silvice. ART. 2 Trecerea în fondul forestier a unor terenuri agricole, scoaterea de terenuri din acest fond pentru nevoile agriculturii sau în vederea executãrii unor lucrãri necesare altor ramuri ale economiei naţionale, precum şi defrişarea de pãduri în acest scop, se fac numai pe baza de hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 3 Fondul forestier este supus regimului silvic care cuprinde un complex de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza acestui fond. ART. 4 Terenurile cu vegetaţie forestierã care nu sînt cuprinse în amenajamente silvice, cum sînt: plantaţiile forestiere pentru protecţia terenurilor agricole, zonele de arbori afectate protecţiei pasunilor şi delimitate ca atare, zonele de arbori afectate protecţiei lucrãrilor hidrotehnice, plantaţiile forestiere de pe terenurile degradate situate în afarã perimetrului pãdurilor, aliniamentele de arbori de-a lungul canalelor de irigatie, riuri, drumuri sau altor cai de comunicaţie, sînt supuse unor reguli tehnice silvice şi de paza. ART. 5 Ministerul Economiei Forestiere rãspunde de aplicarea politicii partidului şi guvernului în domeniul administrãrii fondului forestier. De asemenea, Ministerul Economiei Forestiere stabileşte regulile tehnice silvice şi de paza aplicabile terenurilor cu vegetaţie forestierã; coordoneazã, indruma şi controleazã respectarea acestor reguli. ART. 6 Fondul forestier se amelioreaza şi se dezvolta în scopul asigurãrii materiei prime lemnoase şi a celorlalte produse ale pãdurii, necesare economiei naţionale, precum şi pentru îndeplinirea unor funcţii de protecţie. Defrişarea de pãduri, în vederea executãrii unor lucrãri necesare economiei forestiere, se face cu aprobarea Ministerului Economiei Forestiere. ART. 7 În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, pãdurile se împart în grupe functionale dupã cum urmeazã: a) pãduri de producţie şi protecţie, care sînt destinate sa producã material lemnos pentru industria de prelucrare a lemnului şi pentru alte nevoi ale economiei naţionale, precum şi de a îndeplini un rol de protecţie; b) pãduri cu funcţii speciale de protecţie, care conditioneaza pãstrarea şi dezvoltarea unor obiective de interes economic, social sau ştiinţific. Încadrarea pãdurilor în grupe functionale se face prin ordinul Ministerului Economiei Forestiere. ART. 8 Pãdurile şi terenurile prevãzute în art. 1, se înregistreazã în evidenta forestierã, care se întocmeşte pe baza de amenajamente silvice. Terenurile cu vegetaţie forestierã prevãzute în art. 4, se înregistreazã în evidenta vegetatiei forestiere. Evidentele prevãzute în alineatele precedente se organizeazã de cãtre Ministerul Economiei Forestiere în concordanta cu principiile care stau la baza reglementãrii sistemului de evidenta funciarã şi se ţin de ocoalele silvice. CAP. 2 ART. 9 Pãdurile şi terenurile care fac parte din fondul forestier sînt în administrarea operativã a întreprinderilor de stat pentru economia forestierã. Unele pãduri sau terenuri care fac parte din fondul forestier pot fi date în administrare operativã sau în folosinta altor organizaţii socialiste. Transmiterea unora din pãdurile sau terenurile care fac parte din fondul forestier aflate în administrarea operativã a întreprinderilor de stat pentru economia forestierã, în administrarea operativã ori folosinta altor organizaţii socialiste, sau retransmiterea de la acestea, se face numai pe baza unei dispoziţii a Consiliului de Miniştri. ART. 10 Pãdurile şi terenurile care fac parte din fondul forestier administrate de întreprinderile de stat pentru economia forestierã sînt destinate sa asigure materialul lemnos şi celelalte produse ale pãdurii necesare satisfacerii cerinţelor generale ale economiei naţionale. Pãdurile şi terenurile care fac parte din fondul forestier aflate în administrarea sau folosinta altor organizaţii socialiste sînt destinate satisfacerii nevoilor locale de interes obştesc. ART. 11 Terenurile cu vegetaţie forestierã care nu fac parte din fondul forestier se administreazã de posesorii sau deţinãtorii acestora. CAP. 3 ART. 12 Modul de gospodãrire a pãdurilor şi terenurilor care fac parte din fondul forestier se stabileşte prin amenajamente silvice. Amenajamentele silvice se întocmesc în raport cu planurile de dezvoltare a economiei naţionale tinindu-se seama de urmãtoarele obiective: a) asigurarea continuitãţii producţiei forestiere; b) sporirea producţiei şi productivitatii fondului forestier; c) folosirea raţionalã a pãdurilor şi ameliorarea funcţiilor de protecţie ale acestora. ART. 13 Amenajamentele silvice se întocmesc pentru toate pãdurile şi terenurile care fac parte din fondul forestier de organele de specialitate ale Ministerului Economiei Forestiere şi se aproba prin ordinul ministrului. ART. 14 Amenajamentele silvice se revizuiesc sau se refac din zece în zece ani. ART. 15 Pentru ridicarea producţiei şi productivitatii fondului forestier şi pentru ameliorarea funcţiilor de protecţie ale pãdurilor, se executa de organizaţiile socialiste care au în administrare operativã sau în folosinta pãduri şi terenuri din fondul forestier, urmãtoarele lucrãri de cultura: a) regenerarea şi refacerea pãdurilor existente; b) crearea de pãduri noi pe terenuri destinate a fi împãdurite; c) ameliorarea arboretului necorespunzãtor; d) îngrijirea arboretelor. În executarea lucrãrilor de cultura a pãdurilor se va da prioritate introducerii şi extinderii speciilor lemnoase cu creştere rapida şi de valoare economicã ridicatã. ART. 16 Produsele lemnoase ale pãdurii rezultate din tãieri de regenerare sînt produse principale; cele rezultate din efectuarea lucrãrilor de îngrijire sînt produse secundare. Produsele lemnoase ale pãdurii rezultate în urma doboriturilor şi rupturilor de vînt sau unor calamitati, precum şi cele rezultate din defrisari pentru linii electrice, drumuri, culoare, linii parcelare, ori alte linii similare, sînt produse accidentale. Rasina, coaja, liberul de tei, fructele, ciupercile şi altele de acest fel, ce se recolteaza din pãduri, sînt produse accesorii. ART. 17 Cantitãţile de material lemnos şi alte produse ale pãdurii ce se exploateazã anual, sînt cele prevãzute în planul de stat. La stabilirea acestor cantitãţi se va tine seama de prevederile amenajamentelor silvice. ART. 18 Exploatarea produselor principale şi secundare se face în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, precum şi ale regulilor de cultura şi de exploatare. Produsele accidentale şi accesorii se exploateazã şi se valorifica pe baza instructiilor tehnice date de Ministerul Economiei Forestiere. Suprafeţele din fondul forestier unde se executa exploatãri, se delimiteaza pe teren de cãtre personalul tehnic al întreprinderilor de stat pentru economia forestierã. ART. 19 Produsele pãdurii de orice fel se exploateazã în temeiul unei autorizaţii eliberata de organele Ministerul Economiei Forestiere, întocmitã pe baza actului de punere în valoare, care cuprinde estimarea cantitativã, calitativã şi valoricã a produselor ce se exploateazã. ART. 20 Arborii din fondul forestier destinaţi a fi taiati se vor marca în prealabil cu ciocane silvice. Forma şi modul de utilizare a ciocanelor silvice, precum şi felul cum se face marcarea arborilor sau a unor loturi de arbori destinaţi tãierii, se stabileşte prin ordinul Ministerului Economiei Forestiere. Tiparul ciocanelor silvice se înregistreazã şi se pãstreazã la organele notariatului de stat, aceste operaţiuni fiind scutite de orice taxe. ART. 21 Termenele, modalitãţile şi epocile de tãiere, scoatere şi transport a materialului lemnos din pãduri, precum şi epocile de recoltare a produselor accesorii se stabilesc prin instrucţiuni date de Ministerul Economiei Forestiere. ART. 22 Vinatul din pãduri şi pestii din apele de munte sînt considerate produse ale pãdurii. Ministerul Economiei Forestiere organizeazã creşterea şi recoltarea vinatului în vederea asigurãrii unui efectiv normal, care sa nu aducã pagube fondului forestier şi terenurilor agricole. ART. 23 Organizaţiile socialiste care au în administrare operativã sau folosinta pãduri şi terenuri fãcînd parte din fondul forestier, sînt obligate sa se supunã normelor de gospodãrire prevãzute în prezentul capitol. CAP. 4 Protecţia şi paza fondului forestier şi a altor terenuri cu vegetaţie forestierã ART. 24 Ministerul Economiei Forestiere întocmeşte şi publica în fiecare an liste nominale ale dãunãtorilor şi bolilor ce trebuie combãtute. În acest scop fiecare întreprindere de stat pentru economia forestierã tine sub observatie toate pãdurile şi terenurile cu vegetaţie forestierã cuprinse în raza sa de activitate, fãrã deosebire de cine are administrarea operativã sau folosinta acestora. ART. 25 Mãsurile de prevenire şi combatere a bolilor şi dãunãtorilor pãdurilor se stabilesc de Ministerul Economiei Forestiere şi se executa de personalul tehnic al întreprinderilor de stat pentru economia forestierã. Organizaţiile socialiste, care au în administrare operativã sau folosinta pãduri ori terenuri din fondul forestier, sînt obligate sa sprijine de îndatã şi efectiv aceste mãsuri. ART. 26 Prevenirea şi combaterea bolilor şi dãunãtorilor care prezintã pericol comun pentru pãduri şi terenurile agricole se asigura de Ministerul Economiei Forestiere împreunã cu Consiliul Superior al Agriculturii şi se executa, pentru pãdurile şi terenurile fãcînd parte din fondul forestier de personalul tehnic prevãzut în articolul precedent, iar pentru terenurile agricole de cãtre posesorii sau deţinãtorii acestora. ART. 27 Posesorii sau deţinãtorii terenurilor cu vegetaţie forestierã prevãzute în art. 4 sînt obligaţi sa execute lucrãrile de prevenire şi combatere a bolilor şi dãunãtorilor acestei vegetatii, stabilite de Ministerul Economiei Forestiere; acesta coordoneazã acţiunile de prevenire şi combatere şi acorda sprijin tehnic pentru executarea lor. În cazul în care posesorii sau deţinãtorii terenurilor prevãzute în alin. precedent nu executa în timp util lucrãrile de prevenire şi combatere a dãunãtorilor şi bolilor, acestea vor putea fi executate de întreprinderile de stat pentru economia forestierã, posesorii sau deţinãtorii terenurilor respective fiind obligaţi la plata manoperei şi a materialului folosit. ART. 28 Personalul tehnic şi de paza al pãdurilor din întreprinderile de stat pentru economia forestierã are obligaţia sa asigure paza fondului forestier aflat în administrarea acestora impotriva taierilor ilegale, furturilor, distrugerilor, degradãrilor, incendiilor, pasunatului neautorizat şi a altor fapte pãgubitoare. ART. 29 Paza pãdurilor aflate în administrarea operativã sau folosinta organizaţiilor socialiste se face de cãtre acestea. Paza vegetatiei forestiere de pe terenurile care nu fac parte din fondul forestier se asigura de posesorii sau deţinãtorii acestora. Personalul tehnic de specialitate din întreprinderile de stat pentru economia forestierã controleazã modul cum se asigura paza pãdurilor şi a celorlalte terenuri cu vegetaţie forestierã de organele şi organizaţiile prevãzute în alineatele precedente. ART. 30 Comitetele executive ale sfaturilor populare, organele Ministerului Afacerilor Interne precum şi cantonierii de drumuri şi cai ferate, în cadrul atribuţiilor lor de serviciu, au obligaţia sa sprijine acţiunea de paza a pãdurilor şi sa dea concursul în acest scop organelor silvice. ART. 31 Organele şi organizaţiile de stat, cooperatiste şi obşteşti, care desfãşoarã o activitate în cuprinsul pãdurilor, sînt obligate sa ia mãsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în raza lor de activitate. Orice cetãţean aflat în padure sau în apropierea acesteia este obligat sa contribuie efectiv la îndeplinirea mãsurilor prevãzute în alineatul precedent. ART. 32 Amplasarea în interiorul pãdurilor ori în apropierea acestora, a unor instalaţii industriale sau a altor asemenea obiective ce pot pricinui vãtãmãri pãdurilor, se face în condiţiile prevãzute de normele legale şi numai cu avizul prealabil al Ministerului Economiei Forestiere. ART. 33 Pasunatul în pãduri este permis în locurile şi în condiţiile stabilite de Ministerul Economiei Forestiere. Nu va putea fi autorizat pasunatul în plantaţii, în regenerari naturale ţinere şi în pãdurile care îndeplinesc funcţie specialã de protecţie. ART. 34 Organizaţiile socialiste şi cetãţenii au îndatorirea patriotica de a apara şi ocroti pãdurile şi vegetatia forestierã, precum şi de a sprijini efectiv mãsurile iniţiate în acest scop. CAP. 5 Circulaţia materialelor lemnoase ART. 35 Materialele lemnoase de orice fel vor putea fi transportate de la locul de tãiere sau depozitare numai însoţite de acte tip de provenienta. Modelul acestor acte se stabileşte de Ministerul Economiei Forestiere. Pentru materialele lemnoase care provin de la organizaţiile socialiste de stat, actele de provenienta se elibereazã de cãtre acestea. Pentru materialele lemnoase avînd alta provenienta decît aceea de la organizaţiile socialiste de stat, actele prevãzute în alin. 1, se elibereazã de comitetul executiv al sfatului popular comunal, orasenesc, de pe teritoriul cãruia pleacã materialul. ART. 36 Materialele lemnoase gãsite în curs de transport, neinsotite de actele prevãzute în art. 35, vor fi reţinute de organele silvice competente sau de organele militiei, atunci cînd aceasta este necesar, pentru stabilirea provenientei lor. Şefii de gara şi capitanii de port vor retine în acelaşi scop materialele lemnoase prezentate spre expediere fãrã acte de provenienta şi vor sesiza de îndatã organul de urmãrire penalã cel mai apropiat. ART. 37 Materialele lemnoase reţinute conform art. 36 alin. 1, vor fi date în custodie, dupã împrejurãri, ocolului, brigazii sau cantonului silvic cel mai apropiat, ori unei organizaţii socialiste care dispune de spaţiul necesar depozitarii şi de mijloace de paza corespunzãtoare. Cãrãuşul gãsit fãrã acte de provenienta este obligat sa transporte materialele lemnoase la locul de predare în custodie. Materialele lemnoase reţinute în staţiile de cale feratã sau în porturi rãmîn depozitate pe rampele, cheiurile ori magaziile acestora şi se dau în custodie unui angajat cu atribuţii de paza din serviciul statiei sau portului. ART. 38 Dacã în urma cercetãrilor sau judecaţii nu se poate stabili provenienta materialelor reţinute, acestea vor fi confiscate potrivit dispoziţiilor corespunzãtoare din legea penalã sau din actele normative privind sancţionarea contravenţiilor, iar în cazul în care s-a stabilit provenienta, materialele reţinute vor fi restituite proprietarului. Dacã materialele ce urmeazã a fi restituite se afla reţinute într-o statie de cale feratã sau într-un port, organul care a fãcut cercetãrile va comunica de îndatã şefului statiei sau cãpitanului portului, ca poate proceda la expedierea lor. CAP. 6 Infracţiuni şi contravenţii ART. 39 Faptele care constituie infracţiuni silvice şi sancţiunile corespunzãtoare sînt cele prevãzute de legea penalã. Faptele care constituie contravenţii silvice, sancţiunile şi modul lor de aplicare, se stabilesc prin instrucţiuni ale Ministerului Economiei Forestiere, aprobate prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 40 Infracţiunile silvice se constata, se urmãresc şi se judeca potrivit dispoziţiilor Codului de procedura penalã aplicabile infracţiunilor impotriva avutului obştesc, cu derogarile şi completãrile din art. 41 şi art. 42 din prezentul cod. ART. 41 Pe lîngã organele de urmãrire penalã, sînt competenţi sa constate infracţiuni silvice inginerii şi tehnicienii cu atribuţii privind problemele de silvicultura din Ministerul Economiei Forestiere, cei din direcţiile regionale de economie forestierã şi din ocoalele silvice, precum şi brigadierii şi padurarii ocoalelor silvice. Organele competente care constata aceste infracţiuni au dreptul de a retine obiectele provenite din fapte penale sau acelea ce au fost folosite la sãvîrşirea lor. Aceste organe, însoţite de un delegat al comitetului executiv al sfatului popular comunal, orasenesc sau de raion orasenesc, pot sa identifice materialele lemnoase provenite din infracţiuni, la locurile unde se afla materialele. În privinta materialelor lemnoase reţinute în cursul transportului se aplica dispoziţiile art. 37 şi 38. ART. 42 Procesele verbale de constatare a infracţiunilor se trimit, în vederea calculãrii valorii pagubelor, ocolului silvic în raza cãruia a fost sãvîrşitã infracţiunea. Dupã efectuarea calculului, şeful ocolului silvic trimite procesul verbal, împreunã cu acel calcul, organului de urmãrire penalã competent, incunostiintind despre aceasta şi organul care a încheiat procesul verbal. ART. 43 Valoarea pagubelor cauzate prin infracţiuni sau alte fapte ilicite se calculeazã, în ce priveşte arborii pe picior, puietii şi lastarii, potrivit criteriilor anume stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. În cazurile cînd pagubele, în ce priveşte arborii pe picior, puietii şi lastarii, sînt pricinuite de angajaţii organizaţiilor socialiste daunate, prin fapte care nu constituie infracţiuni sau contravenţii şi pentru care rãspunderea materialã este reglementatã potrivit legislaţiei muncii, sumele ce se pot imputa acestor angajaţi se calculeazã de asemenea, potrivit criteriilor anume stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. CAP. 7 Dispoziţii finale ART. 44 În aplicarea prevederilor prezentului cod, Ministerul Economiei Forestiere este împuternicit sa dea instrucţiuni tehnice silvice cu privire la administrarea, gospodãrirea, protecţia şi paza fondului forestier şi a altor terenuri cu vegetaţie forestierã. ART. 45 Codul silvic din 9 aprilie 1910, Legea nr. 204 din 23 iunie 1947 pentru apãrarea patrimoniului forestier, <>Decretul nr. 201 din 14 mai 1953 privind circulaţia produselor lemnoase, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentului cod, se abroga. ART. 46 Prezentul cod intra în vigoare dupã 30 de zile de la publicare în Buletinul Oficial al Marii Adunãri Naţionale a R.P. Romana. -----------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Circulaţia pe drumurile publice de pe întreg teritoriul Republicii Populare Romane este supusã dispoziţiilor prezentului decret. Toţi conducãtorii de vehicule şi persoanele care circula pe drumurile publice trebuie sa cunoascã şi sa respecte regulile de circulaţie. ART. 2 Îndrumarea, supravegherea şi controlul circulaţiei pe drumurile publice se exercita de cãtre organele militiei, care sunt rãspunzãtoare de securitatea circulaţiei pe întreg teritoriul Republicii Populare Romane: ART. 3 Controlul circulaţiei vehiculelor cu tracţiune mecanicã aparţinând Ministerului Forţelor Armate precum şi cercetarea accidentelor de circulaţie sãvârşite de conducãtorii acestor vehicule, se efectueazã de cãtre organele de militie potrivit normelor stabilite prin instrucţiunile comune ale Ministrului Afacerilor Interne şi Ministrului Forţelor Armate. ART. 4 Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, orãşeneşti şi raionale, la cererea organelor de militie, pot da decizii cu privire la stabilirea unor restrictii sau interziceri în circulaţia vehiculelor, impuse de particularitãţile locale. ART. 5 Indicatoarele de orientare şi de reglementare a circulaţiei se confectioneaza de cãtre organele în sarcina cãrora se afla întreţinerea drumurilor şi strazilor respective şi se instaleaza potrivit indicaţiilor date de organele de militie. Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, orãşeneşti şi raionale vor lua mãsuri pentru popularizarea regulilor de circulaţie, instalarea de aparate automate de dirijare a circulaţiei şi de semnalizare optica, precum şi pentru executarea de lucrãri şi amenajãri de strãzi şi drumuri în vederea asigurãrii securitãţii circulaţiei. În acest scop îşi vor prevedea în planurile anuale fondurile necesare. CAP. 2 Obligaţiile deţinãtorilor de vehicule ART. 6 Deţinãtorii vehiculelor cu tracţiune mecanicã sunt obligaţi sa le înscrie în circulaţie la organele de militie. Aceste organe dupã ce verifica starea tehnica a vehiculelor respective, le atribuie numere de ordine, eliberand pentru ele permise sau autorizaţii de circulaţie şi pãstreazã evidenta lor. De la prevederile alineatelor precedente, se excepteazã vehiculele cu tracţiune mecanicã care aparţin Ministerului Forţelor Armate. Înscrierea în circulaţie, verificarea tehnica, atribuirea de numere de ordine şi evidenta acestor vehicule se face de cãtre Ministerul Forţelor Armate. De asemenea, sunt exceptate de la prevederile alineatelor 1 şi 2 tramvaiele şi troleibuzele a cãror înscriere în circulaţie, verificare tehnica, atribuire de numere de ordine şi evidenta se face de întreprinderea de transport care le aparţine. Tractoarele pe senile sau cu pinteni, indiferent de categoria sau destinaţia lor, nu se înscriu în circulaţie la organele de militie, evidenta lor ţinându-se de cãtre organizaţiile socialiste deţinãtoare. ART. 7 Prin instrucţiunile prevãzute la art. 34 din prezentul decret se vor stabili condiţiile şi termenul în care actualii posesori de vehicule cu tracţiune mecanicã, înscrise în circulaţie la comitetele executive ale sfaturilor populare, vor trebui sa primeascã permise sau autorizaţii de circulaţie de la organele de militie. ART. 8 Verificarea tehnica a vehiculelor cu tracţiune mecanicã se efectueazã periodic, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. CAP. 3 Conducãtorii de vehicule şi pregãtirea acestora ART. 9 Pregãtirea soferilor profesionisti se face numai în şcoli organizate de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor. Condiţiile de primire în şcoala, durata cursurilor, modul de examinare şi eliberare a carnetelor de conducere de cãtre organele de militie se vor stabili prin hotãrâre a Consiliului de Miniştri. Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Forţelor Armate pot prezenta pentru examinare la organele de militie candidaţi care au urmat un curs de calificare în vederea obţinerii carnetului de conducere auto. Pregãtirea soferilor amatori şi a motociclistilor se face în şcoli organizate de cluburile şi asociaţiile sportive, precum şi de Asociaţia Automobilistilor din Republica Populara Romana. Tractoristii rutieri vor fi pregatiti în şcolile profesionale de tractoristi mecanizatori ale organizaţiilor socialiste deţinãtoare de tractoare rutiere. În acest scop în planurile de învãţãmânt şi în programele analitice ale acestor şcoli se vor prevedea materii şi lecţii privind problemele legate de circulaţia pe drumurile publice. Celelalte categorii de tractoristi se pregãtesc în cadrul organizaţiilor socialiste deţinãtoare de tractoare, altele decât cele rutiere. Pregãtirea vatmanilor de tramvaie şi conducãtorilor de troleibuze se face în şcoli organizate în cadrul întreprinderilor care deţin aceste mijloace de transport. Condiţiile de admitere în şcolile pentru tractoristi rutieri, soferi amatori şi motociclisti, durata şcolarizãrii, modul de examinare şi eliberare a carnetelor de conducere, se stabilesc prin instrucţiunile prevãzute la art. 34 din prezentul decret. ART. 10 Organele de militie vor controla modul în care se face pregãtirea elevilor în şcolile de soferi amatori, motociclisti, de vatmani şi de tractoristi rutieri. În cazul în care se constata ca procesul de învãţãmânt nu asigura elevilor o pregãtire corespunzãtoare, vor cere organelor ierarhic superioare ale şcolilor prevãzute în alineatul precedent, sa ia mãsurile corespunzãtoare de îndreptare. ART. 11 Şcolile pregãtitoare de soferi, motociclisti şi tractoristi rutieri organizate de Ministerul Forţelor Armate şi Ministerul Afacerilor Interne, vor funcţiona potrivit normelor stabilite de conducãtorii acestor ministere. ART. 12 Candidaţii prezentaţi la examen de cãtre Ministerul Forţelor Armate şi Ministerul Afacerilor Interne, cei pregatiti în şcolile de soferi amatori şi motociclisti, vor fi examinati de organele de militie în vederea obţinerii carnetelor de conducere. Pentru examinarea cadrelor Ministerului Forţelor Armate, din comisii va face parte şi un delegat al acestui minister. ART. 13 Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia Generalã a Militiei, Direcţia Militiei Capitalei şi direcţiile militiilor regionale, poate aproba de la caz la caz prezentarea la examen pentru obţinerea carnetului de sofer amator sau motociclist, a persoanelor care nu au absolvit o şcoala de soferi sau motociclisti dar cunosc practica conducerii auto-moto şi regulile de circulaţie. ART. 14 Vehiculele cu tracţiune mecanicã de orice fel, cu o capacitate cilindrica mai mare de 70 cmc inclusiv, vor fi conduse pe drumurile publice numai de persoane care poseda carnete de conducere corespunzãtoare tipului acestor vehicule, eliberate de organele de militie. Vehiculele cu tracţiune mecanicã cu o capacitate cilindrica pana la 70 cmc exclusiv, vor fi conduse pe drumurile publice pe baza autorizaţiilor de circulaţie eliberate de organele de militie. Tramvaiele şi troleibuzele vor fi conduse pe baza carnetelor de conducere eliberate de organele de conducere eliberate de organizaţiile socialiste deţinãtoare ale acestor vehicule. Prin instrucţiunile prevãzute la art. 34 din prezentul decret, se vor stabili condiţiile şi termenul în care actualii posesori de vehicule cu tracţiune mecanicã cu o capacitate cilindrica de la 70 cmc inclusiv, care nu poseda carnet de conducere, vor putea sa obţinã asemenea carnete. ART. 15 Posesorii carnetelor de conducere eliberate de organele de militie şi de organizaţiile socialiste care au în administrare tramvaie şi troleibuze, vor putea fi verificaţi periodic din punct de vedere medical şi al cunoştinţelor necesare unui conducãtor de autovehicul, potrivit normelor ce se vor stabili de Direcţia Generalã a Militiei. CAP. 4 Controlul vehiculelor şi circulaţiei pe drumurile publice ART. 16 În scopul asigurãrii securitãţii circulaţiei, organele de militie vor controla starea tehnica a vehiculelor cu tracţiune mecanicã de orice fel, care circula pe drumurile publice, precum şi documentele de circulaţie ale acestora şi ale conducãtorilor lor. De asemenea, organele de militie vor controla documentele de însoţire a transporturilor, pentru a constata dacã transporturile se efectueazã în condiţii legale precum şi dacã mãrfurile şi materialele menţionate în foaia de parcurs corespund ca sortimente şi cantitate. ART. 17 Organele de militie vor controla la autobaze, garaje, depouri de tramvaie-troleibuze şi la atelierele de reparaţii auto, modul în care şefii de transporturi, de garaje şi depouri îşi duc la îndeplinire sarcinile ce le revin cu privire la securitatea transporturilor. Sunt exceptate de la controlul organelor de militie autobazele, garajele şi atelierele de reparaţii auto aparţinând Ministerului Forţelor Armate şi Ministerului Afacerilor Interne. CAP. 5 Certificate internaţionale pentru vehicule cu tracţiune mecanicã şi permise de conducere internaţionale ART. 18 Autovehiculele de orice fel, înmatriculate în alte tari, pot circula pe drumurile publice din Republica Populara Romana, dacã documentele lor de circulaţie sunt recunoscute la valabile pe teritoriul Republicii Populare Romane, pe baza de reciprocitate. În caz contrar, circulaţia lor este admisã numai cu viza regiunii de militie cea mai apropiatã de punctul de frontiera pe unde a intrat vehiculul. Certificatele internaţionale eliberate de asociaţiile afiliate la Federaţia Internationala Automobilistica, sunt valabile în Republica Populara Romana fãrã viza organelor de militie. ART. 19 Cetãţenii strãini veniti temporar sau în tranzit, pot conduce autovehicule pe drumurile publice din Republica Populara Romana, dacã sunt posesori de carnete de conducere internaţionale eliberate de autoritãţile competente ale statului respectiv, de asociaţiile afiliate la Federaţia Internationala Automobilistica sau poseda carnete de conducere eliberate conform convenţiilor internaţionale de cãtre autoritãţile competente din alte state, ori carnete de conducere recunoscute ca valabile de statul roman pe baza de reciprocitate. Cetãţenii romani sau strãini, precum şi persoanele fãrã cetãţenie, domiciliaţi în Republica Populara Romana, posesori de carnete de conducere eliberate de alte state, pot conduce vehicule cu tracţiune mecanicã pe drumurile publice din Republica Populara Romana, numai ce şi-au preschimbat carnetele. Condiţiile de preschimbare se vor stabili prin instrucţiunile prevãzute la art. 34 din prezentul decret. CAP. 6 Infracţiuni şi pedepse ART. 20 Punerea în circulaţie precum şi conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu tracţiune mecanicã, neînscris în circulaţie în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, se pedepseşte cu închisoare corecţionalã de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda corecţionalã de la 500 la 2.000 lei. ART. 21 Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu tracţiune mecanicã prevãzut cu numãr de ordine fals, se pedepseşte cu închisoare corecţionalã de la 3 luni la 2 ani. Tentativa la sãvârşirea infracţiunilor prevãzute în prezentul articol, se pedepseşte. ART. 22 Baterea în fals a numãrului de motor, precum şi încercarea de a înscrie în circulaţie sau folosirea cu ştiinţa a unui vehicul cu tracţiune mecanicã ce are numãrul de motor batut în fals, se pedepseşte cu închisoare corecţionalã de la 3 luni la 2 ani. ART. 23 Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu tracţiune mecanicã impropriu pentru securitatea circulaţiei, dupã ce circulaţia vehiculului în cauza a fost interzisã de organele de militie prin reţinerea permisului de circulaţie, se pedepseşte cu închisoare corecţionalã de la 1 luna la 2 ani. ART. 24 Fapta şefului de garaj sau depou, ori a celui care rãspunde de starea tehnica a vehiculelor cu tracţiune mecanicã, de a permite ieşirea în circulaţie a vehiculelor care au defectiuni tehnice de natura a pune în pericol securitatea circulaţiei, chiar dacã nu s-a cauzat vreun accident, se pedepseşte cu închisoare corecţionalã de la 1 la 3 luni sau cu amenda corecţionalã de la 500 la 2.000 lei. Cu aceeaşi pedeapsa se sancţioneazã exercitarea de presiuni asupra sefilor de garaje sau depouri ori asupra celor care rãspund de starea tehnica a vehiculelor cu tracţiune mecanicã, spre a-i determina sa permitã ieşirea în circulaţie a vehiculelor care au defectiuni tehnice de natura a pune în pericol securitatea circulaţiei, atunci când rezultatul presiunilor exercitate s-a produs, chiar dacã nu s-a cauzat vreun accident. Dispoziţia cuprinsã în alin. 1 din prezentul articol se aplica şi persoanelor fizice care au autovehicule în proprietate personalã. ART. 25 Darea de dispoziţii conducãtorilor de vehicule cu tracţiune mecanicã spre a-i determina sa nu respecte normele privind circulaţia pe drumurile publice, a cãror încãlcare este sancţionatã de legea penalã, dacã rezultatul dispoziţiilor date s-a produs, chiar fãrã sa se fi cauzat vreun accident, se sancţioneazã cu aceeaşi pedeapsa ca şi încãlcarea acestor norme de cãtre conducãtorii acestor vehicule. ART. 26 Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu tracţiune mecanicã de cãtre o persoana care nu poseda carnet de conducere, fãrã carnet corespunzãtor tipului de vehicul condus, fãrã autorizaţie de circulaţie sau cu autorizaţia de circulaţie eliberata altuia, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an, sau cu amenda corecţionalã de la 500 la 2.000 lei. Cu aceeaşi pedeapsa se sancţioneazã şi încredinţarea unui vehicul cu tracţiune mecanicã pentru a fi condus pe drumurile publice unei persoane care nu poseda carnet de conducere ori autorizaţie de circulaţie, sau care nu are carnet de conducere corespunzãtor tipului acelui vehicul. ART. 27 Încredinţarea spre folosinta de cãtre o persoana a carnetului sau de conducere unei alte persoane, care îl foloseşte fãrã sa aibã carnet propriu de conducere sau al carei carnet nu este corespunzãtor pentru tipul de autovehicul pe care l-a condus, atrage pentru cel care a încredinţat carnetul, pedeapsa cu închisoare corecţionalã de la 3 luni la 1 an sau cu amenda corecţionalã de la 500 la 2.000 lei. ART. 28 Avarierea sau distrugerea din culpa a unui vehicul cu tracţiune mecanicã sau distrugerea unui bun de cãtre cel care conduce un vehicul pe drumuri publice, se pedepseşte potrivit art. 242 din codul penal. ART. 29 Repararea sau aprobarea repararii de cãtre şefii de garaje ori loctiitorii acestora sau de cãtre proprietarii sau responsabilii de ateliere, fãrã a anunta în prealabil organele de militie, a vehiculelor cu tracţiune mecanicã având urme de accidente de circulaţie, pentru care nu se prezintã aprobarea de reparaţii de la organele de militie, se pedepseşte cu închisoare corecţionalã de la 3 luni la 2 ani. ART. 30 Fapta conducatorului vehiculului, care a provocat sau a participat la producerea unui accident, de a se îndepãrta de la locul accidentului în scopul de a se sustrage identificarii sau stabilirii situaţiei de fapt, se pedepseşte cu închisoare corecţionalã de la 6 luni la 5 ani. În cazul când accidentul a fost provocat de cãtre sau în legatura cu vehiculele destinate stingerii incendiilor, care executa deplasãri în legatura directa cu stingerea unui incendiu sau autovehiculele salvãrii, soferii acestora pot sa-şi continue cursa cu obligaţia de a lasa la locul accidentului un membru din echipajul masinii respective care va pãzi sa nu fie distruse urmele şi va anunta organul de militie cel mai apropiat despre aceasta, urmând ca cercetãrile sa se facã ulterior. ART. 31 Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu tracţiune mecanicã de cãtre o persoana care are în sânge o îmbibaţie alcoolicã de 1 la mie inclusiv, se pedepseşte cu închisoare corecţionalã de la 6 luni la 3 ani. Dacã vehiculul este destinat transportului de persoane în comun sau pentru materiale explozive ori uşor inflamabile, pedeapsa este de la 1-5 ani. În cazurile arãtate mai sus, persoanei gãsite vinovata i se anuleazã carnetul de conducere sau autorizaţia de circulaţie. ART. 32 În cazurile de accidente de circulaţie din care au rezultat morţi, raniri foarte grave sau distrugeri de vehicule, carnetul de conducere sau autorizaţia de circulaţie a persoanei gãsite vinovata, se anuleazã. Aceeaşi mãsura poate fi aplicatã şi persoanelor care au sãvârşit infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice, furturi de vehicule cu tracţiune mecanicã, alte infracţiuni la sãvârşirea cãrora au fost folosite vehicule cu tracţiune mecanicã sau care au comis accidente de circulaţie în mod repetat. ART. 33 Pentru cazurile prevãzute la art. 31 şi la art. 32, directorul general al militiei va institui comisii formate din 3-5 membri care vor funcţiona la Direcţia Generalã a Militiei şi, de la caz la caz, la direcţiile regionale de militie, comisii care vor hotãrî asupra anulãrii carnetelor de conducere sau autorizaţiilor de circulaţie. Aceleaşi comisii vor putea hotãrî şi asupra eliberãrii unor noi carnete de conducere şi autorizaţii de circulaţie în locul celor anulate, în condiţiile stabilite prin instrucţiunile prevãzute la art. 34 din prezentul decret. Organizaţiile socialiste care au în administrarea lor tramvaie şi troleibuze vor institui comisii similare cu cele prevãzute la alin. 1, care vor hotãrî asupra anulãrii sau eliberãrii de noi carnete de conducere în locul celor anulate, în cazurile şi condiţiile prevãzute mai sus. CAP. 7 Dispoziţii finale ART. 34 Prin instrucţiuni aprobate prin hotãrâre a Consiliului de Miniştri se vor stabili reguli referitoare la: îndrumarea, supravegherea şi controlul circulaţiei pe drumurile publice; condiţiile de înscriere în circulaţie a vehiculelor cu tracţiune mecanicã; condiţiile de schimbare sau înlocuire a motoarelor ori a altor agregate ce poarta numãr de serie; condiţiile de pregãtire, examinare şi eliberare a carnetelor de conducere a persoanelor ce conduc vehicule cu tracţiune mecanicã pe drumurile publice; dreptul ce-l acorda fiecare carnet în parte şi mãsurile administrative ce se pot lua impotriva celor ce incalca regulile de circulaţie. ART. 35 Decretul nr. 418/1958 publicat în Buletinul Oficial nr. 36/1958 privind circulaţia pe drumurile publice, Decretul nr. 21/1959 publicat în Buletinul Oficial nr. 17/1959 pentru modificarea Decretului nr. 418/1958 , Decretul nr. 440/1959 publicat în Buletinul Oficial nr. 28/1959, privind abrogarea dispoziţiilor referitoare la înscrierea, autorizarea circulaţiei precum şi la plata taxelor pentru biciclete şi triciclete fãrã motor, Decretul nr. 172/1960 publicat în Buletinul Oficial nr. 8/1960, privind modificarea <>art. 12 alin. ultim din Decretul nr. 418/1958 , precum şi orice alte dispoziţii contrarii prezentului decret, se abroga. ------------