Datasets:

coralexbadea
/

monitorul_trial

Dataset card Viewer Files Files and versions Community

Split (1)

train · 441 rows

text stringlengths 0 130k
Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Tunisiene, animate de dorinta de a dezvolta şi întãri relaţiile de prietenie între ţãrile lor şi de a pune bazele colaborãrii ştiinţifice şi tehnice, au hotãrît sa încheie prezentul Acord şi au numit în acest scop pe împuterniciţii lor: Guvernul Republicii Socialiste România pe Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Guvernul Republicii Tunisia pe Mahmoud Mmouri, ambasador extraordinar şi plenipontentiar al Republicii Tunisiene în Republica Socialistã România, care au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Cele doua Pãrţi contractante se angajeazã sa colaboreze în domeniile ştiinţei şi tehnicii, pe baza respectãrii reciproce a principiilor suveranitãţii, egalitãţii în drepturi, avantajului reciproc şi neamestecului în treburile interne ale celeilalte tari şi sa foloseascã cît mai eficace succesele cele mai moderne ale ştiinţei şi tehnicii în dezvoltarea economicã a celor doua tari. ART. 2 Colaborarea ştiinţificã şi tehnica între cele doua Pãrţi contractante va consta în: 1. Schimbul de informaţii şi documentaţie din domeniul ştiinţei, tehnicii şi agriculturii. 2. Schimbul de experţi, de specialişti şi tehnicieni din domeniile ştiinţei, tehnicii şi agriculturii. 3. Schimb de bursieri şi de stagiari în domeniul învãţãmîntului. 4. Acordarea reciprocã, la cerere, de asistenta cu specialişti pentru elaborarea planurilor de dezvoltare economicã, industriala şi agricolã. 5. Orice alte forme de colaborare ştiinţificã şi tehnica asupra cãrora cele doua Pãrţi contractante vor conveni. ART. 3 În vederea punerii în aplicare a prezentului Acord, cele doua Guverne au hotãrît crearea unei Comisii mixte de colaborare ştiinţificã şi tehnica, care va fi compusa din reprezentanţi ai Guvernului Republicii Socialiste România şi ai Guvernului Republicii Tunisiene. ART. 4 Comisia mixtã de colaborare ştiinţificã şi tehnica, creata prin prezentul Acord, are sarcina de a stabili schimburile şi acţiunile ce urmeazã a fi realizate într-o anumitã perioada de cãtre organismele interesate, precum şi modalitãţile şi condiţiile financiare de realizare a lor. ART. 5 Orice persoana aflatã în misiune pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, în conformitate cu prevederile prezentului acord, îşi va limita activitatea la obligaţiile definite în cadrul misiunii sale şi se va abţine de la orice amestec în treburile interne şi externe ale tarii gazda. ART. 6 Fiecare parte contractantã se angajeazã sa acorde, pe teritoriul propriu, cetãţenilor celeilalte Pãrţi contractante, sprijinul necesar îndeplinirii misiunilor în cadrul prezentului Acord. ART. 7 Guvernul tunisian se angajeazã sa acorde experţilor şi tehnicienilor romani toate facilitãţile pentru a transfera în România o parte adecvatã a remunerãrii lor. ART. 8 Fiecare Parte contractantã se angajeazã sa nu transmitã unei terţe persoane, fãrã consimţãmîntul prealabil al celeilalte Pãrţi, informaţii asupra rezultatelor colaborãrii ştiinţifice şi tehnice şi asupra obiectivelor economice ale celeilalte tari, de care au luat cunostinta persoanele aflate în misiune. ART. 9 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii conform procedurii constituţionale a fiecãrei Pãrţi contractante şi va intra în vigoare la data notificãrii ultimei aprobãri. Acest Acord va fi valabil pe o perioada de 5 ani începînd de la data intrãrii sale în vigoare. La expirarea acestei perioade, Acordul va putea fi reînnoit în fiecare an, prin reconductie tacitã, pentru încã o perioada de un an, atita timp cît una dintre cele doua Pãrţi contractante nu îl va denunta în scris, cu un preaviz de 3 luni înaintea expirãrii lui. În cazul denunţãrii, cele doua Pãrţi vor conveni asupra terminãrii proiectelor începute pe baza prezentului Acord. Drept care împuterniciţii celor doua Pãrţi contractante au semnat prezentul Acord şi l-au intarit cu sigiliile lor. Încheiat la Bucureşti, la 21 aprilie 1966, în doua exemplare originale, în limba franceza, ambele texte avînd aceeaşi valoare. -----------
În temeiul articolului 20 din Legea nr. 28/1966 cu privire la alegerea deputaţilor în Marea Adunare Nationala şi în sfaturile populare, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ARTICOL UNIC Pentru alegerea unui deputat în Sfatul popular al regiunii Cluj, în circumscripţia electoralã nr. 115, ce va avea loc la 26 februarie 1967, se confirma Comisia electoralã regionala formatã din reprezentanţi propuşi de organizaţiile oamenilor muncii în componenta arãtatã în tabelul anexa, care face parte integrantã din prezentul decret.) ------------ ) Tabelul anexa al decretului nr. 1041/1966 s-a publicat în Buletinul Oficial nr. 87 din 30 decembrie 1966, pag. 650, unde poate fi consultat. ------
Întrucît în circumscripţia electoralã nr. 115 a rãmas vacant un loc de deputat în Sfatul popular al regiunii Cluj, în temeiul articolului 91 din Legea nr. 28/1966 cu privire la alegerea deputaţilor în Marea Adunare Nationala şi în sfaturile populare, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ARTICOL UNIC Se fixeazã ziua de 26 februarie 1967, pentru alegerea unui deputat în Sfatul popular al regiunii Cluj, în circumscripţia electoralã nr. 115. ------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ART. 1 Impozitul pe veniturile populaţiei, prevãzut de <>Decretul nr. 153 din 11 mai 1954 şi impozitul pe veniturile agricole ale populaţiei, prevãzut de Decretul nr. 379 din 8 august 1957 , se majoreazã, pentru persoanele fãrã copii, dupã cum urmeazã: a) Impozitul datorat de muncitori şi funcţionari potrivit <>art. 5 din Decretul nr. 153/1954 şi de alte categorii asimilate acestora potrivit art. 14 - 16 din acelaşi decret: - cu 10%, în cazul celor cu venituri lunare impozabile între 801 şi 2.000 de lei inclusiv; - cu 20% în cazul celor cu venituri lunare impozabile de peste 2.000 de lei. b) Impozitul datorat de oamenii de litere, arta şi ştiinţa, liber-profesionisti, meseriasi, cãrãuşi, proprietari de bunuri închiriate şi celelalte persoane supuse impozitului potrivit <>art. 17, 21, 22, 23 şi 34 din Decretul nr. 153/1954 , precum şi impozitul pe veniturile agricole datorat potrivit <>art. 12 din Decretul nr. 379/1957 : - cu 10% asupra impozitului calculat, la venitul mediu lunar, cu cotele de la <>art. 5 din Decretul nr. 153/1954 , pentru veniturile anuale impozabile între 9.601 şi 24.000 de lei; - cu 20% asupra impozitului calculat în acelaşi mod ca mai sus, pentru veniturile anuale impozabile de peste 24.000 de lei. ART. 2 Majorarea de impozit se aplica atît bãrbaţilor cît şi femeilor fãrã copii, de la virsta de 25 ani împliniţi, indiferent dacã sînt sau nu casatoriti. Se excepteazã de la plata majorãrii de impozit persoanele care au avut copii şi au decedat, persoanele care au invaliditati de gradul I şi II, pentru veniturile realizate în afarã pensiei, precum şi persoanele fãrã copii care sînt cãsãtorite cu persoane care au copii dintr-o casnicie anterioarã sau din afarã cãsãtoriei. ART. 3 Prevederile prezentului decret se aplica cu începere de la 1 ianuarie 1967. Pe aceeaşi data ministrul finanţelor va emite instrucţiuni de aplicare a prezentului decret. ------
ART. 1 Drapelul de lupta al unitãţii este simbolul onoarei, vitejiei şi gloriei militare. El reaminteste fiecãrui soldat, gradat, subofiţer, maistru militar, ofiţer şi general, datoria lui sfinta de a servi cu credinţa patria, de a apara cu barbatie, pricepere şi abnegatie, chiar cu preţul vieţii, frontierele de stat, independenta şi suveranitatea R.S.R.. ART. 2 Drapelul se acorda de cãtre Consiliul de Stat al R.S.R. atît unitãţilor şi marilor unitãţi de toate armele din Ministerul Forţelor Armate, cît şi unitãţilor din Ministerul Afacerilor Interne, la înfiinţarea acestora. Acordarea drapelului se face, dupã caz, la propunerea ministrului forţelor armate sau a ministrului afacerilor interne. Inminarea drapelului se face în numele Consiliului de Stat al R.S.R. de cãtre un reprezentant al forţelor armate, respectiv al ministrului afacerilor interne. ART. 3 Drapelul de lupta al unitãţilor şi marilor unitãţi de toate armele, cu excepţia navelor marinei militare şi a navelor graniceresti, este reprezentat printr-o pinza de mãtase de forma dreptunghiulara, avînd imprimate pe ambele fete culorile drapelului şi stema R.S.R.. ART. 4 Pavilionul navelor marinei militare şi al navelor graniceresti constituie drapelul de lupta al unitãţilor respective şi este reprezentat printr-o pinza de astar de forma dreptunghiulara, avînd imprimate pe ambele fete culorile drapelului şi stema R.S.R.. ART. 5 Flamura navelor marinei militare şi a navelor graniceresti este însemnul care arata ca nava este armata şi comandata de ofiţer de marina. Ea este reprezentatã printr-o pinza de astar, de forma unui triunghi isoscel, avînd baza spre dispozitivul de prindere şi imprimate pe ambele fete culorile drapelului şi stema R.S.R.. ART. 6 Geacul este însemnul caracteristic navelor marinei militare, care indica rangul navei şi este reprezentat printr-o pinza de astar de forma patrata, avînd imprimate pe ambele fete culorile drapelului şi stema R.S.R. Pe culoarea albastra sînt aplicate doua ancore incrucisate de culoare alba avînd aceiaşi mãrime ca stema. ART. 7 Pavilionul distinctiv pentru navele graniceresti este însemnul care arata ca aceste nave au la bord organe însãrcinate cu paza şi apãrarea frontierei de stat a R.S.R. El este reprezentat printr-o pinza de astar, de culoare alba, de forma dreptunghiulara, avînd jumãtatea dinspre dispozitivul de prindere de culoare verde pe care este aplicatã o ancora de culoare alba. ART. 8 La navele marinei militare şi la navele graniceresti se înfiinţeazã marca distinctiva şi mãrci de comandament: a) Marca distinctiva este un însemn care se arboreaza la navele marinei militare şi la navele graniceresti, potrivit Regulamentului serviciului la bord, atunci cînd pe nava respectiva se afla în vizita oficialã secretarul general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat al R.S.R. sau preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.R.. b) Marca de comandant este un însemn care se arboreaza la navele militare, potrivit Regulamentului serviciului de bord, atunci cînd pe nava se afla comandantul unitãţii de nave respective sau alţi comandanti superiori cu atribuţii de comanda şi anume: ministrul forţelor armate ale R.S.R., comandantul marinei militare, comandantul marii unitãţi de nave sau comandantul unei grupãri de nave constituitã temporar. Forma, culorile şi dimensiunile marcii distinctive şi marcilor de comandament pentru navele marinei militare şi navele graniceresti, precum şi modul de folosire a acestora vor fi stabilite prin regulament. ART. 9 Atunci cînd la navele marinei militare şi la navele graniceresti se afla în vizita oficialã persoane din conducerea unuia sau mai multor state strãine sau persoane cu funcţii importante în marina militarã a unui stat strãin sau în marinele militare ale mai multor state strãine, se arboreaza la nava respectiva pavilionul naţional al statului strãin (pavilioanele naţionale ale statelor strãine) şi respectiv pavilionul marinei militare a statului strãin (pavilioanele marinelor militare ale statelor strãine). În cazul cînd pe aceeaşi nava se afla atît persoane din conducerea unui stat strãin, cît şi persoane cu funcţii importante în marina militarã a unui stat strãin, se va arbora pe nava respectiva numai pavilionul naţional al statului strãin. ART. 10 Ministrul forţelor armate va emite un regulament privind caracteristicile şi modul de folosire a drapelului de lupta al unitãţilor şi marilor unitãţi de toate armele, a pavilionului, flamurii, marcii distinctive şi marcilor de comandament pentru navele marinei militare şi navele graniceresti, a geacului pentru navele marinei militare şi a pavilionului distinctiv pentru navele graniceresti ART. 11 Decretul nr. 189 din 28 iulie 1950 pentru înfiinţarea drapelului de lupta al forţelor armate ale R.P.R., precum şi a pavilioanelor forţelor aeriene militare şi marinei militare şi decretele modificatoare ale acestuia nr. 124 din 20 iulie 1951 şi nr. 93 din 26 martie 1954, se abroga. ----------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ART. 1 Bunurile mobile proprietate de stat se transmit cu plata în proprietatea organizaţiilor cooperatiste sau a altor organizaţii obşteşti, la cererea acestora, prin actul conducerii organizaţiei centrale de stat sau prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional ori al oraşelor Bucureşti sau Constanta, care au în administrare operativã bunurile sau cãrora le este subordonata organizaţia ce are în administrare operativã bunurile. ART. 2 Transmiterea de bunuri mobile potrivit art. 1 se face cu acordul: - Comitetului de Stat al Planificarii, pentru produsele care se repartizeazã de Consiliul de Miniştri; - organului central al administraţiei de stat, coordonator, pentru produsele care se repartizeazã departamental. Pentru transmiterile de bunuri mobile de la instituţiile bugetare, se va lua şi acordul Ministerului Finanţelor. ART. 3 Evaluarea bunurilor mobile transmise potrivit art. 1 se va face în condiţiile stabilite prin instrucţiuni ale ministrului finanţelor. ART. 4 Transmiterile de bunuri mobile, inclusiv produsele repartizate centralizat, reglementate pentru anumite sectoare în mod special prin legi, decrete sau hotãrîri ale Consiliului de Miniştri, se efectueazã potrivit acestor reglementãri. ART. 5 De la intrarea în vigoare a decretului de fata, dispoziţiile <>art. 6 şi art.7 alin. 2 din Decretul nr. 409 din 23 septembrie 1955 , privind reglementarea transmiterii bunurilor proprietatea statului, nu mai sînt aplicabile transmiterii în proprietate cu plata a bunurilor mobile. Preşedintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA -----
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ARTICOL UNIC Se ratifica Acordul Greciei privind regulamentul Republicii Socialiste România şi guvernul Regatului Greciei privind regulementarea problemelor financiare în suspensie între cele doua tari, cu scrisorile anexe, semnat la Atena la 2 septembrie 1966. Preşedintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA ___________ *) Textul Acordului va fi difuzat prin grija Ministerul Afacerilor Externe.
Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Turcia, recunoscind ca interesul comun al celor doua tari recomanda a se stabili o cooperare strinsa, şi durabila în domeniul schimburilor turistice; fiind hotãrîte sa facã aceasta cooperare cît mai rodnica posibil, în condiţii reciproc avantajoase; în aplicarea spiritului care se desprinde din recomandãrile Conferintei Naţiunilor Unite asupra Turismului şi Cãlãtoriilor Internaţionale, ţinuta la Roma de la 21 august la 5 septembrie 1963; au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Guvernul Republicii Socialiste România, şi guvernul Republicii Turcia vor lua toate mãsurile necesare în vederea promovãrii turismului, intensificãrii schimburilor turistice între cele doua tari şi incurajarii vizitelor turistilor din terţe tari; în acest scop ele înţeleg sa acorde o importanta deosebita: facilitãrii formalitãţilor de frontiera; schimbului de experienta în domeniul construcţiilor, amenajãrilor turistice şi al propagandei turistice; schimbului de informaţii privind experienta dobindita în domeniul turismului, ca şi altor probleme importante avînd legatura cu turismul, care vor fi convenite între cele doua pãrţi. ART. 2 În acest scop, se constituie o Comisie Mixtã (denumita mai jos Comisia) cu sarcina de a studia, şi a pune în practica mãsurile susceptibile sa contribuie la atingerea obiectivelor vizate. ART. 3 Comisia este compusa din 3 reprezentanţi desemnaţi de cãtre guvernul Republicii Socialiste România şi din 3 reprezentanţi desemnaţi de cãtre guvernul Republicii Turcia, constituind astfel delegatiile naţionale. Comisia poate fi ajutata de reprezentanţi ai administraţiilor competente ale celor doua tari, dacã problemele care figureazã pe ordinea de zi necesita aceasta. Fiecare delegaţie este prezidata de cãtre conducãtorul responsabil al organizaţiei oficiale de turism sau de reprezentantul sau. ART. 4 Comisia se va întruni o data pe an în funcţie de necesitate şi cu acordul preşedinţilor delegatiilor naţionale, Comisia poate sa ţinã întruniri suplimentare. Întrunirile Comisiei se vor tine, alternativ, în fiecare din cele doua tari, la data fixatã prin înţelegere de cãtre preşedinţii delegatiilor naţionale. Prezidarea întrunirii Comisiei va fi asumatã de preşedintele delegaţiei naţionale a tarii care primeşte. Delegaţia nationala a tarii unde se tine întrunirea are în sarcina sa, de asemenea, problemele şi cheltuielile de secretariat. ART. 5 Limbile oficiale ale Comisiei sînt romana şi turca, iar limba de lucru este franceza sau o alta limba acceptatã de comun acord de cãtre cei doi presedinti. ART. 6 La prima sa întrunire, care trebuie sa aibã loc în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Acord, Comisia va stabili programul sau de lucru, precum şi ordinea de prioritate a problemelor de rezolvat. Ordinea de zi a fiecãrei întruniri va fi stabilitã de comun acord de cãtre cei doi presedinti, cu cel puţin o luna înaintea fiecãrei sesiuni. ART. 7 Concluziile, propunerile şi recomandãrile adoptate de Comisie vor fi supuse aprobãrii celor doua guverne odatã aprobate, ele vor fi puse în aplicare. ART. 8 Preşedinţii delegatiilor naţionale vor fi informati de mãsurile luate pentru punerea în aplicare a rezolutiilor adoptate de cãtre Comisie şi aprobate de cãtre cele doua guverne. ART. 9 Cele doua guverne convin sa ia de comun acord mãsurile necesare în scopul de a extinde colaborarea turistica la celelalte tari balcanice, cu acordul guvernelor ţãrilor interesate, în vederea creşterii importantei Balcanilor ca entitate turistica. ART. 10 Prezentul Acord se încheie pe o perioada de cinci ani, cu începere de la data intrãrii lui în vigoare. Exceptind denunţarea de cãtre unul din cele doua guverne, cu un preaviz de şase luni, prezentul Acord va fi reînnoit prin tacitã reconducţiune, de fiecare data, pentru o noua perioada de cinci ani. ART. 11 Prezentul Acord va fi ratificat în conformitate cu legislaţia celor doua tari, şi va intra în vigoare dupã schimbul instrumentelor de ratificare, care va avea loc la Bucureşti. Întocmit la Istanbul la 29 iulie 1966, în doua exemplare originale, în limba franceza. --------------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ARTICOL UNIC Se ratifica Acordul între Republica Socialistã România şi Republica Turcia privind cooperarea în domeniul turismului, încheiat la Instambul la 29 iulie 1966. Preşedintele Consiliului de stat, Chivu Stoica ACORD între Republica Socialistã România şi Republica Turcia privind cooperarea în domeniul turismului Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Turcia, recunoscind ca interesul comun al celor doua tari recomanda a se stabili o cooperare strinsa, şi durabila în domeniul schimburilor turistice; fiind hotãrîte sa facã aceasta cooperare cît mai rodnica posibil, în condiţii reciproc avantajoase; în aplicarea spiritului care se desprinde din recomandãrile Conferintei Naţiunilor Unite asupra Turismului şi Cãlãtoriilor Internaţionale, ţinuta la Roma de la 21 august la 5 septembrie 1963; au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Guvernul Republicii Socialiste România, şi guvernul Republicii Turcia vor lua toate mãsurile necesare în vederea promovãrii turismului, intensificãrii schimburilor turistice între cele doua tari şi incurajarii vizitelor turistilor din terţe tari; în acest scop ele înţeleg sa acorde o importanta deosebita: facilitãrii formalitãţilor de frontiera; schimbului de experienta în domeniul construcţiilor, amenajãrilor turistice şi al propagandei turistice; schimbului de informaţii privind experienta dobindita în domeniul turismului, ca şi altor probleme importante avînd legatura cu turismul, care vor fi convenite între cele doua pãrţi. ART. 2 În acest scop, se constituie o Comisie Mixtã (denumita mai jos Comisia) cu sarcina de a studia, şi a pune în practica mãsurile susceptibile sa contribuie la atingerea obiectivelor vizate. ART. 3 Comisia este compusa din 3 reprezentanţi desemnaţi de cãtre guvernul Republicii Socialiste România şi din 3 reprezentanţi desemnaţi de cãtre guvernul Republicii Turcia, constituind astfel delegatiile naţionale. Comisia poate fi ajutata de reprezentanţi ai administraţiilor competente ale celor doua tari, dacã problemele care figureazã pe ordinea de zi necesita aceasta. Fiecare delegaţie este prezidata de cãtre conducãtorul responsabil al organizaţiei oficiale de turism sau de reprezentantul sau. ART. 4 Comisia se va întruni o data pe an în funcţie de necesitate şi cu acordul preşedinţilor delegatiilor naţionale, Comisia poate sa ţinã întruniri suplimentare. Întrunirile Comisiei se vor tine, alternativ, în fiecare din cele doua tari, la data fixatã prin înţelegere de cãtre preşedinţii delegatiilor naţionale. Prezidarea întrunirii Comisiei va fi asumatã de preşedintele delegaţiei naţionale a tarii care primeşte. Delegaţia nationala a tarii unde se tine întrunirea are în sarcina sa, de asemenea, problemele şi cheltuielile de secretariat. ART. 5 Limbile oficiale ale Comisiei sînt romana şi turca, iar limba de lucru este franceza sau o alta limba acceptatã de comun acord de cãtre cei doi presedinti. ART. 6 La prima sa întrunire, care trebuie sa aibã loc în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Acord, Comisia va stabili programul sau de lucru, precum şi ordinea de prioritate a problemelor de rezolvat. Ordinea de zi a fiecãrei întruniri va fi stabilitã de comun acord de cãtre cei doi presedinti, cu cel puţin o luna înaintea fiecãrei sesiuni. ART. 7 Concluziile, propunerile şi recomandãrile adoptate de Comisie vor fi supuse aprobãrii celor doua guverne odatã aprobate, ele vor fi puse în aplicare. ART. 8 Preşedinţii delegatiilor naţionale vor fi informati de mãsurile luate pentru punerea în aplicare a rezolutiilor adoptate de cãtre Comisie şi aprobate de cãtre cele doua guverne. ART. 9 Cele doua guverne convin sa ia de comun acord mãsurile necesare în scopul de a extinde colaborarea turistica la celelalte tari balcanice, cu acordul guvernelor ţãrilor interesate, în vederea creşterii importantei Balcanilor ca entitate turistica. ART. 10 Prezentul Acord se încheie pe o perioada de cinci ani, cu începere de la data intrãrii lui în vigoare. Exceptind denunţarea de cãtre unul din cele doua guverne, cu un preaviz de şase luni, prezentul Acord va fi reînnoit prin tacitã reconducţiune, de fiecare data, pentru o noua perioada de cinci ani. ART. 11 Prezentul Acord va fi ratificat în conformitate cu legislaţia celor doua tari, şi va intra în vigoare dupã schimbul instrumentelor de ratificare, care va avea loc la Bucureşti. Întocmit la Istanbul la 29 iulie 1966, în doua exemplare originale, în limba franceza. --------------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: EXPUNERE DE MOTIVE Creşterea schimburilor internaţionale de mãrfuri a impus luarea unor mãsuri pentru simplificarea formalitãţilor legate de operaţiile de comerţ exterior. Pe aceasta linie, au fost încheiate o serie de convenţii internaţionale multilaterale. În acelaşi scop, sub auspiciile Consiliului de Cooperare Vamalã, creat prin Convenţia de la Bruxelles din 15 decembrie 1950, şi ale Acordului general asupra tarifelor şi comerţului semnat la Geneva la 30 octombrie 1947, a fost elaborata, la 6 octombrie 1960, Convenţia vamalã relativã la importul temporar de ambalaje. Convenţia a intrat în vigoare la 15 martie 1962, în prezent la ea participind 21 de state. Avînd în vedere ca ţara noastrã întreţine relaţii comerciale cu majoritatea statelor Pãrţi la aceasta Convenţie, ca sistemul admiterii temporare a ambalajelor fãrã plata de taxe vamale este avantajos din punct de vedere economic, contribuind la simplificarea formalitãţilor de import, iar prin aceasta înlesneşte şi favorizeazã comerţul nostru exterior, este necesar ca Republica Socialistã România sa adere la Convenţia vamalã privind importul temporar de ambalaje. Decretul conţine şi o declaraţie, privind prevederile art. 19 din Convenţie, care urmeazã sa fie facuta la depunerea instrumentului de aderare. ART. 1 Republica Socialistã România adera la Convenţia vamalã relativã la importul temporar al ambalajelor, încheiatã la Bruxelles, la 6 octombrie 1960. ART. 2 La depunerea instrumentului de aderare a Republicii Socialiste România la Convenţia vamalã relativã la importul temporar al ambalajelor, se va face o declaraţie cu urmãtorul conţinut: Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România considera ca menţinerea stãrii de dependenta a unor teritorii, care a determinat reglementarea din art. 19 al Convenţiei, nu este în concordanta cu Declaraţia asupra acordãrii independentei ţãrilor şi popoarelor coloniale, adoptatã de Adunarea Generalã a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 14 decembrie 1960, cu rezoluţia 1514 (XV), prin care se proclama necesitatea de a se pune în mod rapid şi necondiţionat capãt colonialismului sub toate formele şi în toate manifestãrile sale. Preşedintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA CONVENŢIE VAMALĂ relativã la importul temporar al ambalajelor ) ) Traducere. PREAMBUL Statele semnatare ale prezentei Convenţii, Întrunite sub auspiciile Consiliului de Cooperare Vamalã şi ale Pãrţilor contractante la Acordul general asupra tarifelor vamale şi comerţului, Ţinînd seama de dezideratele exprimate de reprezentanţii comerţului internaţional, care doresc extinderea domeniului de aplicare a regimului importului temporar cu scutire de vama, În dorinta de a înlesni comerţul internaţional, Convinse ca adoptarea regulilor generale relative la importul temporar cu scutire de vama a ambalajelor va aduce avantaje substanţiale comerţului internaţional, Au convenit asupra celor ce urmeazã: CAP. 1 Definiţii ART. 1 În sensul prezentei Convenţii, se înţelege: a) prin "ambalaje", toate articolele servind sau destinate sa deserveasca ca ambalaje în starea în care sînt importate şi îndeosebi: i) invelisurile utilizate sau destinate a fi utilizate la ambalajul exterior sau interior al mãrfurilor; ii) suporturile utilizate sau destinate a fi utilizate pentru infasurarea, indoirea sau fixarea mãrfurilor; sînt excluse materialele de ambalaj (paie, hirtie, fibre de sticla, talas etc.) importate în vrac; sînt, de asemenea, excluse utilajele de transport, în special containerele în sensul dat acestui cuvint în articolul 1 (b) al Convenţiei vamale privind containerele, încheiatã la Geneva, la 18 mai 1956; b) prin "drepturi de import", drepturile vamale şi orice alte drepturi şi taxe percepute la import sau cu ocazia importului, precum şi toate drepturile de accize şi taxe interne aferente articolelor importate, cu excluderea, totuşi, a redevenţelor şi impunerilor care sînt limitate la costul aproximativ al serviciilor prestate şi care nu constituie o protecţie indirecta a produselor naţionale sau taxe cu caracter fiscal la import; c) prin "admiterea temporarã", importul temporar cu scutire de vama la import, fãrã prohibiţii sau restrictii la import, cu condiţia reexportului; d) prin "ambalaje pline", ambalajele care se folosesc la alte mãrfuri; e) prin "mãrfuri conţinute în ambalaje", mãrfurile prezentate în ambalajele pline; f) prin "persoana", atît persoanele fizice cît şi cele juridice. CAP. 2 Domeniu de aplicare ART. 2 Admiterea temporarã este acordatã ambalajelor dacã acestea sînt susceptibile a fi identificate la reexport şi dacã: a) importate pline, ele sînt declarate ca urmînd sa fie reexportate goale sau pline; b) importate goale, ele sînt declarate ca urmînd sa fie reexportate pline; reexportul trebuie, în ambele cazuri, sa fie efectuat de beneficiarul admiterii temporare. ART. 3 Dispoziţiile prezentei Convenţii nu afecteazã cu nimic legislatiile Pãrţilor contractante privind lichidarea drepturilor la import asupra mãrfurilor conţinute în ambalaje. CAP. 3 Condiţii speciale de aplicare ART. 4 Fiecare Parte contractantã se angajeazã ca, în toate cazurile în care apreciazã ca este posibil, sa nu pretindã constituirea unei garanţii şi sa considere suficient un angajament de reexport al ambalajelor. ART. 5 Reexportul ambalajelor aflate în admitere temporarã va fi efectuat, pentru ambalajele importate pline, în termen de şase luni, iar pentru ambalajele importate goale, în termen de trei luni, de la data importului. Pentru motive întemeiate, aceste termene vor putea fi prelungite de cãtre autoritãţile vamale ale tarii importatoare, în limitele prevãzute de legislaţia ei. ART. 6 Reexportul ambalajelor aflate în admitere temporarã se va putea efectua în unul sau mai multe transporturi, cãtre orice ţara, prin orice birou vamal care efectueazã aceste operaţii, chiar dacã acest birou este altul decît cel prin care a fost fãcut importul. ART. 7 Ambalajele aflate în admitere temporarã nu vor putea, nici chiar ocazional, sa fie întrebuinţate în interiorul tarii importatoare, afarã de cazul exportarii mãrfurilor. În cazul ambalajelor importate pline, aceasta interdicţie nu se aplica decît începînd din momentul în care au fost golite de conţinutul lor. ART. 8 1. În caz de accident constatat în modul cuvenit şi chiar cînd exista obligaţia de reexport prevãzutã prin prezenta Convenţie, reexportul ambalajelor grav deteriorate nu va fi pretins, cu condiţia ca aceste ambalaje sa fie, potrivit hotãrîrii autoritãţilor vamale: a) supuse drepturilor de import cuvenite în cazul respectiv; sau b) abandonate, libere de orice taxe, statului care le-a importat temporar; sau c) distruse, sub controlul oficial, fãrã ca din aceasta sa rezulte cheltuieli pentru statul care le-a importat temporar. 2. Dacã ambalajele importate temporar nu vor putea fi reexportate din cauza unui sechestru şi dacã acest sechestru nu va fi fost aplicat la cererea unor particulari, obligaţia de reexport va fi suspendatã pe durata sechestrului. CAP. 4 Dispoziţii diverse ART. 9 Orice încãlcare a dispoziţiilor prezentei Convenţii, orice substituire, declaraţie falsa sau manevra avînd ca efect sa permitã ca o persoana sau un obiect sa beneficieze pe nedrept de regimul prevãzut de prezenta Convenţie, va expune pe contravenient, în ţara unde a fost comisã încãlcarea, la sancţiunile prevãzute de legislaţia acestei tari şi, dupã caz, la plata drepturilor de import exigibile. ART. 10 Dispoziţiile prezentei Convenţii nu impiedica aplicarea restrictiilor şi controalelor derivînd din reglementãrile naţionale şi bazate pe considerente de moralitate publica, de securitate publica, de igiena sau de sãnãtate publica, sau pe considerente de ordin veterinar sau fito-patologic. ART. 11 Pentru aplicarea prezentei Convenţii, teritoriile Pãrţilor contractante care alcãtuiesc o uniune vamalã sau economicã pot fi considerate ca un singur teritoriu. ART. 12 Dispoziţiile prezentei Convenţii stabilesc înlesniri minimale şi nu impiedica aplicarea unor înlesniri mai mari, pe care anumite Pãrţi contractante le acorda sau le-ar putea acorda, fie prin dispoziţii unilaterale, fie în virtutea unor acorduri bilaterale sau multilaterale. CAP. 5 Clauze finale ART. 13 1. Pãrţile contractante se vor întruni ori de cîte ori este nevoie pentru a examina condiţiile în care se aplica prezenta Convenţie, în special în scopul de a lua mãsurile necesare în vederea asigurãrii interpretãrii şi aplicãrii uniforme a acesteia. 2. Aceste reuniuni sînt convocate de secretarul general al Consiliului de Cooperare Vamalã la cererea unei Pãrţi contractante şi, în afarã de cazul unei decizii contrare a Pãrţilor contractante, ele se ţin la sediul Consiliului de Cooperare Vamalã. Reuniunea Pãrţilor contractante adopta regulamentul sau interior. 3. Deciziile Pãrţilor contractante vor fi luate cu o majoritate de doua treimi a celor care sînt prezente şi care iau parte la vot. 4. Pãrţile contractante nu se pot pronunţa în mod valabil asupra unei probleme decît dacã sînt reprezentate mai mult de jumãtate din ele. ART. 14 1. Orice diferend între Pãrţile contractante, privitor la interpretarea sau aplicarea prezentei Convenţii va fi, în mãsura posibilului, soluţionat pe calea negocierilor directe între Pãrţile în cauza. 2. Orice diferend, care nu va fi soluţionat prin negocieri directe, va fi supus de cãtre Pãrţile în cauza, Pãrţilor contractante, care îl vor examina şi vor face recomandãri în vederea soluţionãrii lui. 3. Pãrţile în diferend pot conveni anticipat sa accepte recomandãrile Pãrţilor contractante. ART. 15 1. Oricare stat membru al Consiliului de Cooperare Vamalã şi oricare membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite sau al instituţiilor sale specializate va deveni Parte contractantã la prezenta Convenţie: a) prin semnare, fãrã rezerva ratificãrii; b) prin ratificare, dupã ce o va fi semnat sub rezerva ratificãrii; sau c) prin aderare. 2. Prezenta Convenţie va fi deschisã pentru semnare pînã la 31 martie 1961, la Bruxelles, la sediul Consiliului de Cooperare Vamalã, de cãtre statele menţionate la paragraful 1 al prezentului articol. Dupã aceasta data, ea va fi deschisã pentru aderarea lor. 3. În cazul prevãzut la paragraful 1 (b) al prezentului articol, Convenţia va fi supusã ratificãrii statelor semnatare, conform procedurilor constituţionale respective. 4. Oricare stat, care nu este membru al organizaţiilor menţionate la paragraful 1 al prezentului articol, cãruia i se va fi adresat o invitaţie în acest scop de cãtre secretarul general al Consiliului de Cooperare Vamalã, la cererea Pãrţilor contractante, va putea deveni Parte contractantã la prezenta Convenţie prin aderare, dupã intrarea ei în vigoare. 5. Instrumentele de ratificare sau de aderare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului de Cooperare Vamalã. ART. 16 1. Prezenta Convenţie va intra în vigoare la trei luni dupã ce cinci din statele menţionate la paragraful 1 al articolului 15 din prezenta Convenţie o vor fi semnat fãrã rezerva ratificãrii sau vor fi depus instrumentul lor de ratificare sau de aderare. Pentru fiecare stat care o va ratifica sau va adera la ea dupã ce cinci state o vor fi semnat fãrã rezerva ratificãrii sau vor fi depus instrumentul lor de ratificare sau de aderare, prezenta Convenţie va intra în vigoare la trei luni dupã depunerea instrumentului de ratificare sau de aderare a statului respectiv. ART. 17 1. Prezenta Convenţie este încheiatã pe timp nelimitat. Totuşi, oricare dintre Pãrţile contractante o va putea denunta oricind dupã data intrãrii ei în vigoare, asa cum este stabilitã în articolul 16 al prezentei Convenţii. 2. Denunţarea va fi notificatã printr-un instrument scris, depus la secretarul general al Consiliului de Cooperare Vamalã. 3. Denunţarea îşi va produce efectele la şase luni dupã primirea instrumentului de denunţare de cãtre secretarul general al Consiliului de Cooperare Vamalã. ART. 18 1. Pãrţile contractante pot recomanda amendamente la prezenta Convenţie. 2. Textul oricãrui proiect de amendament astfel recomandat va fi comunicat de secretarul general al Consiliului de Cooperare Vamalã tuturor Pãrţilor contractante, guvernelor tuturor celorlalte state semnatare sau aderente, secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Pãrţilor contractante la Acordul general asupra tarifelor vamale şi comerţului. 3. Orice proiect de amendament, care va fi fost comunicat conform paragrafului precedent, va fi socotit acceptat dacã nici o Parte contractantã nu formuleazã obiecţii în termen de şase luni de la data la care secretarul general al Consiliului de Cooperare Vamalã a comunicat proiectul de amendament respectiv. 4. Secretarul general al Consiliului de Cooperare vamalã va înştiinţa toate Pãrţile contractante dacã a fost formulatã vreo obiectie impotriva unui proiect de amendament şi, în lipsa de obiecţii, amendamentul va intra în vigoare fata de toate Pãrţile contractante la trei luni dupã expirarea termenului de şase luni prevãzut la paragraful precedent. 5. Secretarul general al Consiliului de Cooperare Vamalã va notifica tuturor Pãrţilor contractante, precum şi celorlalte state semnatare sau aderente, secretarului general al Naţiunilor Unite şi Pãrţilor contractante la Acordul general asupra tarifelor vamale şi comerţului, amendamentele acceptate sau considerate acceptate. 6. Oricare stat care ratifica prezenta Convenţie sau adera la ea este considerat ca a acceptat amendamentele intrate în vigoare la data depunerii instrumentului sau de ratificare sau de aderare. ART. 19 1 Oricare stat poate, fie în momentul semnãrii fãrã rezerva ratificãrii, al ratificãrii sau aderãrii, fie ulterior, sa declare printr-o notificare cãtre secretarul general al Consiliului de Cooperare Vamalã, ca prezenta Convenţie se extinde asupra tuturor sau anumitor teritorii, ale cãror relaţii internaţionale sînt puse sub responsabilitatea sa; Convenţia va fi aplicabilã ziselor teritorii dupã trei luni de la data primirii acestei notificãri de cãtre secretarul general al Consiliului de Cooperare Vamalã, dar nu înainte de data intrãrii în vigoare a prezentei Convenţii fata de acest guvern. 2. Oricare stat, care, în temeiul paragrafului 1 al prezentului articol, a acceptat aplicarea prezentei Convenţii asupra unui teritoriu ale cãrui relaţii internaţionale sînt puse sub responsabilitatea sa, poate notifica secretarului general al Consiliului de Cooperare Vamalã, conform dispoziţiilor articolului 17 al prezentei Convenţii, ca acest teritoriu va inceta sa aplice Convenţia. ART. 20 1. Oricare Parte contractantã va putea, în momentul semnãrii, ratificãrii sau aderãrii la prezenta Convenţie sa declare ca nu se considera legatã prin articolul 2 al Convenţiei decît în ce priveşte ambalajele care n-au constituit obiectul unei cumpãrãri, unei închirieri - vinzari sau al unui contract de aceeaşi natura, încheiat de o persoana stabilitã sau domiciliata pe teritoriul sau. 2. Oricare Parte contractantã, care va fi formulat o rezerva conform paragrafului 1 al prezentului articol, va putea retrage în orice moment aceasta rezerva printr-o notificare adresatã secretarului general al Consiliului de Cooperare Vamalã. 3. Nici o alta rezerva la prezenta Convenţie nu va fi admisã. ART. 21 Secretarul general al Consiliului de Cooperare Vamalã va notifica tuturor statelor semnatare şi aderente, secretarului general al Naţiunilor Unite şi Pãrţilor contractante la Acordul general asupra tarifelor vamale şi comerţului: a) semnarile, ratificarile şi aderarile în baza articolului 15; b) data la care prezenta Convenţie va intra în vigoare conform articolului 16; c) denuntarile notificate conform articolului 17; d) intrarea în vigoare a oricãrui amendament conform articolului 18; e) notificãrile primite conform articolului 19; f) declaraţiile şi notificãrile primite conform paragrafelor 1 şi 2 ale articolului 20. ART. 22 Conform articolului 102 al Cartei Naţiunilor Unite, prezenta Convenţie va fi înregistratã la Secretariatul Naţiunilor Unite la cererea secretarului general al Consiliului de Cooperare Vamalã. Drept care plenipotenţiarii subscrisi au semnat prezenta Convenţie. Întocmitã la Bruxelles, la şase octombrie una mie noua sute sasezeci, în limbile franceza şi engleza, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate, într-un singur exemplar, ce se va depune la secretarul general al Consiliului de Cooperare Vamalã, care va transmite tuturor statelor semnatare şi aderente copii certificate pentru conformitate. ------------
ART. 1 În interesul promovãrii legalitãţii socialiste, impunindu-se o identificare a actelor normative care şi-au încetat aplicarea, se stabileşte ca sînt şi rãmîn abrogate urmãtoarele legi şi decrete cu modificãrile ulterioare: 1. Legea nr. 179/1943 pentru introducerea sub regimul autorizaţiilor de import a tuturor mãrfurilor ce se încadreazã în articolul tarifului vamal romanesc, publicatã în Monitorul Oficial nr. 68 din 22 martie 1943. 2. Decretul nr. 668/1940 pentru stabilirea regimului schimburilor cu strainatatea, publicat în Monitorul Oficial nr. 53 din 3 martie 1940. 3. <>Decretul nr. 247/1959 pentru înfiinţarea corpului subofiţerilor în forţele armate ale Republicii Populare Romane, publicat în Buletinul Oficial nr. 19 din 15 iulie 1959. ------------
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: EXPUNERE DE MOTIVE În vederea bunei gospodariri a bunurilor aflate în posesia organizaţiilor socialiste de stat, cooperatiste şi obşteşti la care se referã reglementarea prevãzutã <>art. III din Decretul nr. 218 din 1 iulie 1960 , s-a emis decretul alãturat, în care se prevede ca bunurile aflate în posesia unei organizaţii socialiste sînt proprietate de stat, de la data intrãrii lor în posesia statului sau a oricãrei organizaţii socialiste. În ce priveşte situaţia legalã a bunurilor care la data intrãrii în vigoare a decretului se afla în posesia unei organizaţii cooperatiste sau unei alte organizaţii obşteşti, ele continua sa ramina în folosinta acestor organizaţii, aplicindu-li-se, însã, pentru viitor dispoziţiile legale care reglementeazã transmiterea bunurilor statului în folosinta unor asemenea organizaţii. ARTICOL UNIC Bunurile ce se încadreazã în prevederile articolului III din <>Decretul nr. 218 din 1 iulie 1960 pentru modificarea <>Decretului nr. 167 din 21 aprilie 1958 privitor la prescripţia extinctiva şi se afla în posesia unei organizaţii socialiste, sînt considerate proprietate de stat de la data intrãrii lor în posesia statului sau a oricãrei organizaţii socialiste. Bunurile prevãzute în alin. 1, care la data publicãrii prezentului decret se afla în posesia unei organizaţii cooperatiste sau unei alte organizaţii obşteşti, vor rãmîne în folosinta acestora, urmînd ca, pentru viitor, sa li se aplice dispoziţiile legale care reglementeazã transmiterea bunurilor statului în folosinta unor asemenea organizaţii. Preşedintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA ------------
Prezidiul Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romane decreteazã: CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi cetãţenii Republicii Populare Romane. Serviciul militar este o îndatorire de onoare şi se îndeplineşte în condiţiile stabilite de prezentul decret. Prin serviciul militar se înţelege activitatea pe care o desfãşoarã cetãţenii în cadrul Forţelor Armate ale Republicii Populare Romane sau în unitãţile Ministerului Afacerilor Interne. ART. 2 În vederea îndeplinirii serviciului militar, cetãţenii sînt obligaţi: a) sa se prezinte la recrutare, încorporare, concentrare sau mobilizare; b) sa se prezinte la comisariatul militar pentru luarea sau scoaterea din evidenta; c) sa comunice comisariatului militar schimbãrile survenite în situaţia lor. ART. 3 Pentru asigurarea îndeplinirii serviciului militar de cãtre cetãţenii Republicii Populare Romane, organizaţiile socialiste sînt obligate sa execute toate îndatoririle ce le revin potrivit prezentului decret. ART. 4 Serviciul militar se îndeplineşte de cãtre cetãţeni în urmãtoarele forme: a) ca militari în termen, de la data la care cei încorporaţi s-au prezentat la unitãţi sau formaţiuni militare şi pînã la data inminarii documentelor de trecere în rezerva; b) ca elevi în şcoli militare de ofiţeri de rezerva sau ca militari cu termen redus, de la data la care absolvenţii instituţiilor de învãţãmînt superior ori ai altor instituţii de învãţãmînt stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, sau prezentat la şcolile militare de ofiţeri de rezerva sau la unitãţi şi pînã la data inminarii documentelor de trecere în rezerva; c) ca elevi în şcoli militare sau în instituţii militare de învãţãmînt superior, de la data la care cei în cauza s-au prezentat la şcolile sau instituţiile militare de învãţãmînt superior; d) în calitate de cadre permanente ale Forţelor Armate ale Republicii Populare Romane sau în unitãţile militare ale Ministerului de Interne; e) în calitate de rezervişti concentraţi sau mobilizati, de la data la care s-au prezentat la unitãţi sau formaţiuni militare şi pînã la data inminarii livretului militar cu mutatia de desconcentrare sau de demobilizare. ART. 5 Cetãţenii Republicii Populare Romane, bãrbaţi, pot fi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar de la împlinirea virstei de 20 ani pînã la împlinirea virstei de 50 ani, cu excepţiile prevãzute în articolele 12 alineatele doi şi trei, 26, 27, 30 şi 39 din prezentul decret. Între limitele de virsta prevãzute la aliniatul precedent, pe timpul cît nu îndeplinesc serviciul militar, cetãţenii se gãsesc în rezerva forţelor armate. Femeile în virsta de la 20 la 50 ani, cetãţeni ai Republicii Populare Romane, care au o pregãtire medicalã (umanã, veterinara) sau tehnica, precum şi acelea care cunosc limbi strãine pot fi luate în evidenta rezervei forţelor armate şi chemate sa îndeplineascã serviciul militar. ART. 6 Cetãţenii care îndeplinesc serviciul militar se numesc militari, iar cei care se gãsesc în rezerva se numesc rezervişti. ART. 7 Nu îndeplinesc serviciul militar: - alienaţii mintali; - cetãţenii care au fost condamnaţi la degradare civicã, pe timpul prevãzut în sentinţele de condamnare. ART. 8 Militarii şi rezervistii se împart în: - soldati; - gradati; - subofiteri; - maiştri militari; - ofiţeri: inferiori, superiori, generali şi amirali; - maresali. ART. 9 Gradele militarilor şi rezervistilor în ordinea lor ierarhica, sînt: a) pentru soldati: - soldat. b) pentru gradati: - fruntas; - caporal; - sergent. c) pentru subofiteri: - sergent major; - plutonier; - plutonier major; - plutonier adjutant. d) pentru maiştri militari: - maistru militar clasa a IV-a; - maistru militar clasa a III-a; - maistru militar clasa a II-a; - maistru militar clasa I; - maistru militar principal. e) pentru ofiţeri: - sublocotenent: - locotenent; - locotenent major; - cãpitan, cãpitan locotenent pentru marina militarã; ofiţeri superiori: - maior, cãpitan de rangul III pentru marina militarã; - locotenent colonel, cãpitan de rangul II pentru marina militarã; - colonel, cãpitan de rangul I pentru marina militarã. generali şi amirali: - general maior, contrmiral pentru marina militarã; - general locotenent, viceamiral pentru marina militarã; - general colonel, amiral pentru marina militarã; - general de armata. f) gradul de mareşal al Republicii Populare Romane se acorda de Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane pentru contribuţii de seama aduse la întãrirea forţelor armate şi pentru merite deosebite în conducerea trupelor. ART. 10 Militarii depun jurãmîntul militar de credinţa poporului muncitor, patriei şi conducerii de stat a Republicii Populare Romane. Jurãmîntul are urmãtorul cuprins: Eu, cetãţean al Republicii Populare Romane, intrînd în rindul forţelor armate, jur sa fiu devotat poporului muncitor, patriei mele şi conducerii de stat a Republicii Populare Romane. Jur sa-mi insusesc temeinic toate cunostiintele militare pentru a fi un bun militar al Forţelor Armate al Republicii Populare Romane. Jur sa fiu luptãtor dirz, cinstit, curajos, disciplinat şi vigilent, sa pãstrez cu stricteţe secretul militar şi de stat, sa pazesc cu grija avutul militar şi obştesc, sa execut fãrã sovaire prevederile regulamentelor militare şi ordinele comandantilor şi sefilor mei. Jur sa urasc din adincul fiinţei mele pe toţi dusmanii patriei şi ai poporului muncitor. Jur sa fiu gata oricind sa lupt pentru apãrarea patriei mele, Republica Populara Romana, şi ca militar al Forţelor Armate ale Republicii Populare Romane sa lupt cu toatã dirzenia şi priceperea, neprecupetind singele şi viata mea, pentru dobindirea victoriei depline asupra dusmanilor. Dacã voi calca jurãmîntul meu, sa ma loveasca pedeapsa aspra a legii Republicii Populare Romane şi sa-mi atrag ura şi dispreţul oamenilor muncii. Ma leg sa îndeplinesc întocmai jurãmîntul meu, pentru libertatea şi fericirea patriei şi a poporului muncitoresc. CAP. 2 Serviciul militar în termen ART. 11 Durata serviciului militar este de un an şi 4 luni pentru militarii în termen din toate armele, în afarã de militarii în termen încorporaţi la marina militarã şi la navele de graniceri, pentru care durata serviciului militar este de 2 ani. Durata serviciului militar ca elevi în şcolile militare de ofiţeri de rezerva sau ca militari cu termen redus pentru absolvenţii instituţiilor de învãţãmînt superior ori ai altor instituţii de învãţãmînt stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, este de 8 luni. Durata serviciului militar în termen se socoteşte începînd de la 1 a lunii urmãtoare incorporarii. În caz de nevoie, durata serviciului militar în termen poate fi prelungitã cu cel mult 9 luni şi anume: pentru primele 3 luni prin instrucţiunile ministrului apãrãrii Forţelor Armate, iar pentru urmãtoarele 6 luni prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 12 Pentru îndeplinirea serviciului militar în termen sînt chemaţi cetãţenii de sex masculin, care în perioada de la 1 ianuarie - 31 decembrie a anului incorporarii împlinesc virsta de 20 ani. Cetãţenii care au absolvit şcoli medii de cultura generalã sau şcoli echivalente acestora sînt chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen în cursul anului în care împlinesc virsta de 18 ani, însã nu înainte de perioada în care se tine în anul respectiv examenul de admitere în instituţiile de învãţãmînt superior. Pot fi încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen şi cetãţenii ce solicita acest lucru şi care în cursul anului incorporarii împlinesc virsta de 18 ani. Condiţiile asupra incorporarii acestora se vor stabili prin instrucţiuni ale ministrului Forţelor Armate. Limita maxima de virsta pînã la care cetãţenii de sex masculin pot fi chemaţi sa îndeplineascã serviciul militar în termen este de 26 ani. Cei încorporaţi pînã la împlinirea acestei virste executa serviciul militar în termen cu durata prevãzutã la art. 11 alineatul 1. Pentru absolvenţii instituţiilor de învãţãmînt superior şi al altor instituţii stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, nu sînt stabilite limite de virsta. ART. 13 În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, comisariatele militare de raion sau de oraş efectueazã anual recrutarea tinerilor. Sînt recrutati ţinerii care pînã la data de 1 ianuarie a anului cînd se face recrutarea au împlinit virsta de 18 sau 19 ani, la datele şi în condiţiile stabilite prin instrucţiunile Ministerului Forţelor Armate. Elevii şcolilor medii de cultura generalã sau ai şcolilor echivalente acestora sînt recrutati în ultimul an de studii. Toţi ţinerii care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alineatele precedente sînt obligaţi sa se prezinte, în perioada recrutarii, la comisariatele militare pe teritoriul cãrora îşi au domiciliul sau se afla şcoala respectiva, chiar dacã nu au primit ordine de chemare. Recrutarea se face în localitatea unde se gãseşte comisariatul militar de raion sau de oraş pentru toţi ţinerii domiciliaţi pe teritoriul raionului sau oraşului respectiv. Elevii şi studenţii vor fi recrutati de cãtre comisariatele militare pe teritoriul cãrora se gãsesc şcolile sau instituţiile de învãţãmînt superior respective. Ţinerii recrutati de comisariatele militare se numesc recruti. ART. 14 În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, comisariatele militare de raion sau de oraş efectueazã în fiecare an încorporarea tinerilor, la datele stabilite prin instrucţiunile Forţelor Armate. ART. 15 Pentru încorporare, toţi recrutii sînt obligaţi sa se prezinte la datele şi locul prevãzut în ordinul de chemare la încorporare, emis de cãtre comisariatul militar de raion sau de oraş. De asemenea, sînt obligaţi sa se prezinte la încorporare şi ţinerii care din diferite motive nu au fost recrutati dar fac parte din contingentul respectiv. Aceştia se vor prezenta la comisariatele militare de raion sau de oraş, pe teritoriul cãrora domiciliazã. ART. 16 Recrutii deţinuţi pentru executarea unor pedepse privative de libertate, care nu au fost condamnaţi la degradare civicã, vor fi chemaţi la încorporare dupã executarea pedepsei, dacã nu au împlinit virsta de 26 ani. ART. 17 Recrutii care sînt unicii sustinatori ai pãrinţilor şi contribuie efectiv la întreţinerea lor materialã se scutesc de serviciul militar în termen, dacã: a) tatãl este în virsta de cel puţin 60 ani şi mama de 55 ani; b) ambii pãrinţi sînt invalizi de gradul I sau II, indiferent de virsta; c) pãrintele supravieţuitor ori, în caz de despartire legalã a pãrinţilor sau de separare a lor în fapt de cel puţin 2 ani înainte de recrutare, pãrintele întreţinut de recrut, îndeplineşte una din condiţiile de mai sus. De asemenea, se scutesc de serviciul militar în termen şi recrutii care sînt unicii sustinatori ai fraţilor şi surorilor minori şi contribuie efectiv la întreţinerea lor materialã. Recrutii care au obţinut scutire de serviciul militar în timp de pace, ca sustinator de familie, se trec în rezerva la categoria a II-a şi li se elibereazã livret militar. În cazul cînd înceteazã cauza de scutire, recrutii trecuţi în rezerva la categoria a II-a pot fi chemaţi pentru a indeplinii serviciul militar în termen dacã nu au împlinit virsta de 26 ani. ART. 18 Amînarea de la încorporare se acorda: a) tinerilor gasiti la încorporare bolnavi sau cu infirmitãţi fizice, în condiţiile stabilite prin instrucţiunilor Ministerului Forţelor Armate; b) elevilor şcolilor medii de cultura generalã sau ai şcolilor echivalente ale acestora de la cursurile de zi, pînã la absolvirea şcolii; c) studenţilor de la cursurile de zi, serale sau fãrã frecventa ale instituţiilor de învãţãmînt superior, precum şi elevilor unor instituţii de învãţãmînt stabilite prin hotãrîrea Consiliului de Miniştri, pînã la absolvirea instituţiilor respective. În cazul întreruperii studiilor fãrã o temeinica justificare sau în caz de exmatriculare, elevii şi studenţii aminati de la încorporare pentru studii în baza prevederilor de la literele b şi c, pierd acest drept şi se incorporeaza în condiţiile stabilite pentru toţi ţinerii. Ţinerii aminati de la încorporare în condiţiile prevãzute în acest articol, care au împlinit virsta de 26 ani, cu excepţia celor prevãzuţi la litera c, nu se mai incorporeaza ci se trec în rezerva la categoria a II-a. ART. 19 Recrutarea şi încorporarea tinerilor se face de cãtre comisiile de recrutare sau încorporare care se constituie pe lîngã comisariatele militare de raion sau de oraş. Aceste comisii se compun din: - preşedinte: - comisarul militar al raionului sau oraşului; - membrii: - unul din vicepreşedinţii comitetului executiv al sfatului popular raional sau orasenesc, desemnat de preşedintele comitetului executiv; - delegatul organului raional sau orasenesc al Ministerului Afacerilor Interne; - doi medici - un internist şi un chirurg - desemnaţi de comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc. Din comisiile de încorporare raionale sau orãşeneşti în afarã de cei doi medici desemnaţi de comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc, pot face parte şi medici militari desemnaţi de Ministerul Forţelor Armate. Comisiile de recrutare sau încorporare pot folosi în calitate de consultanţi şi medici specialişti desemnaţi de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale sau orãşeneşti. Încadrarea nominalã a comisiilor de recrutare sau încorporare şi numirea medicilor specialişti consultanţi se aproba de cãtre comisarii militari de regiune. ART. 20 Comisiile de recrutare au urmãtoarele atribuţii: a) examinarea medicalã a tinerilor şi stabilirea aptitudinii lor pentru îndeplinirea serviciului militar sau inaptitudinii lor din cauza bolilor, infirmitatilor sau defectelor fizice; b) repartizarea pe arme a tinerilor. ART. 21 Comisiile de încorporare au urmãtoarele atribuţii: a) examinarea medicalã a recrutilor în vederea stabilirii aptitudinilor sau inaptitudinilor acestora pentru serviciul militar din cauza bolilor, infirmitatilor sau defectelor fizice; b) acordarea aminarilor de la încorporare pentru studii sau motive de boala şi acordarea scutirilor de serviciu militar pentru cazurile prevãzute la art. 17. Amînarea din cauza de boala se acorda cel mult de doua ori, dupã care se ia hotãrîrea definitiva de: - încorporare; - trecere în rezerva ca inapt pentru serviciu militar în timp de pace; - scoatere din evidenta militarã ca inapt pentru serviciul militar. c) repartizarea recrutilor pentru îndeplinirea serviciului militar în termen la unitãţi sau formaţiuni militare. Hotãrîrile definitive ale comisiilor de încorporare se comunica recrutilor. ART. 22 Pe lîngã comisariatele militare de regiune funcţioneazã comisii de încorporare regionale alcãtuite din: - preşedinte: - comisarul militar al regiunii; - membri: - unul din vicepreşedinţii comitetului executiv al sfatului popular al regiunii, desemnat de preşedintele comitetului executiv; - delegatul organului regional al Ministerului Afacerilor Interne; - doi medici - un internist şi un chirurg - desemnaţi de comitetul executiv al sfatului popular regional. Din comisiile de încorporare regionale, în afarã de cei doi medici desemnaţi de comitetul executiv al sfatului popular regional, pot face parte şi medici militari desemnaţi de Ministerul Forţelor Armate. Comisiile de încorporare regionale pot folosi în calitate de consultanţi şi medici specialişti desemnaţi de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale. Încadrarea nominalã a membrilor comisiilor de încorporare regionale şi numirea medicilor specialişti consultanţi se aproba de cãtre comisarii militari de regiune. ART. 23 Comisiile de încorporare regionale au urmãtoarele atribuţii: a) conducerea şi controlul efectuãrii incorporarii recrutilor de cãtre comisiile de încorporare raionale sau orãşeneşti; b) soluţionarea reclamatiilor recrutilor; c) revizuirea hotãrîrilor comisiilor de încorporare raionale sau orãşeneşti, netemeinice sau nelegale. Hotãrîrile comisiilor de încorporare regionale sînt definitive. ART. 24 Cetãţenii Republicii Populare Romane, care se gãsesc în strãinãtate, se recruteaza şi se incorporeaza în conformitate cu instrucţiunile ministrului forţelor armate. ART. 25 Recrutii care prisosesc nevoilor de completare a efectivelor forţelor armate rãmîn la vatra constituind surplusul de contingent. CAP. 3 Serviciul militar în şcolile militare şi în instituţiile militare de învãţãmînt superior ART. 26 Ţinerii care au împlinit virsta de 18 ani pot fi admişi în şcolile militare sau în instituţiile militare de învãţãmînt superior. Cei admişi sînt consideraţi încorporaţi. Elevii liceelor militare, la absolvirea liceului militar, se considera încorporaţi în şcolile militare la care au fost repartizaţi de cãtre Ministerul Forţelor Armate. Absolvenţii liceelor militare care nu au reuşit la examenul de maturitate sau la examenul de admitere în şcolile militare de ofiţeri, cît şi cei care comit abateri disciplinare grave, sînt trimişi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen la unitãţi militare. Condiţiile de admitere în instituţiile militare de învãţãmînt se stabilesc prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate. Pe timpul examenelor de admitere în instituţiile militare de învãţãmînt, Ministerul Forţelor Armate asigura tinerilor participanţi la aceste examene: cazare, hrana, asistenta medicalã şi medicamente, în condiţiile stabilite pentru elevii instituţiilor militare respective. De asemenea, le asigura documente militare de transport de la domiciliu la locul unde se ţin examenele şi înapoi, potrivit instrucţiunilor Ministerului Forţelor Armate. ART. 27 Elevii şcolilor militare şi ai instituţiilor militare de învãţãmînt superior care manifesta lipsa de interes la studii sau comit abateri disciplinare grave, se elimina din şcoala şi se trimit sa îndeplineascã serviciul militar în termen la unitãţile militare, fãrã a li se lua în considerare timpul petrecut în aceste instituţii militare de învãţãmînt. Elevii din şcolile militare sau din instituţiile militare de învãţãmînt superior care au absolvit anul I şi nu mai pot continua cursurile din cauza de boala sau pentru alte motive decît cele prevãzute la alineatul 1, dar sînt apţi pentru serviciul militar combatant sau necombatant, se trimit la unitãţi sau formaţiuni militare pentru continuarea serviciului militar în termen cu gradul de sergent. În acest caz, timpul petrecut în şcolile militare sau în instituţiile militare de învãţãmînt superior li se scade din durata serviciului militar. Cei care au absolvit anul II, se trec în rezerva cu gradul de sergent major, iar cei care au absolvit anul III cu gradul de sublocotenent. Elevii şcolilor militare şi a instituţiilor militare de învãţãmînt superior, care devin inapti pentru serviciul militar, se trec în rezerva. ART. 28 Absolvenţii instituţiilor de învãţãmînt superior sau ai altor instituţii de învãţãmînt stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, îndeplinesc serviciul militar în şcoli militare de ofiţeri de rezerva sau în unitãţi militare timp de 8 luni. La terminarea serviciului militar, li se acorda grade de ofiţeri sau subofiteri de rezerva, în condiţiile stabilite prin Statutul corpului ofiţerilor şi prin Statutul corpului subofiţerilor. CAP. 4 Serviciul militar în cadrele permanente ale Forţelor Armate ale Republicii Populare Romane ART. 29 Cadrele permanente ale forţelor armate se compun din: subofiteri, maiştri militari şi ofiţeri, în activitate. ART. 30 Cadrele permanente ale forţelor armate pot fi menţinute în activitate pînã la urmãtoarele limite de virsta: a) subofiterii: - sergentii majori 45 ani - plutonierii 50 ani - plutonierii majori 55 ani - plutonierii adjutanti 60 ani b) maiştri militari: - maistrii militari clasa a IV-a, - maistrii militari clasa a III-a şi - maistrii militari clasa a II-a 50 ani - maistrii militari clasa a I-a 55 ani - maistrii militari principali 60 ani. c) ofiţerii: - sublocotenentii şi locotenentii 30 ani - locotenentii majori 35 ani - capitanii 40 ani - maiorii şi similarii lor 48 ani - locotenent coloneii şi similarii lor 55 ani - coloneii, generalii maiori, generalii - locotenenti şi similarii lor 30 ani. Pentru gradele de general colonel, amiral, general de armata şi mareşal nu sînt limite de virsta. Subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii necesari forţelor armate pot fi mentinuti în activitate peste limitele de virsta prevãzute de literele a, b şi c. Ofiţerii medici, farmacisti, ingineri şi jurişti pot fi mentinuti în activitate pînã la virsta de 60 ani, indiferent de grad. ART. 31 Normele referitoare la: provenienta cadrelor permanente şi a celor din rezerva, acordarea gradelor, numirea lor în funcţie, stabilirea duratei de stagiu în grad, durata concediului de odihna, trecerea în rezerva şi în retragere, retrogradarea şi degradarea militarã, precum şi alte norme în legatura cu situaţia lor militarã, se stabilesc prin Statutul corpului subofiţerilor, Statutul corpului maiştrilor militari şi Statutul corpului ofiţerilor aprobate prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri. CAP. 5 Serviciul militar pe timpul concentrarilor şi mobilizarilor ART. 32 Soldatii şi gradatii se iau şi se ţin în evidenta rezervei forţelor armate de la terminarea serviciului militar în termen sau de la lãsarea lor la vatra pînã la împlinirea virstei de 50 ani. Cetãţenii care nu au fost încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen din cauzele prevãzute la articolele 16, 17, 18 alineatul ultim, articolul 21 lit. b alin. 2 linia 2 şi art. 35, se iau şi se ţin în evidenta rezervei forţelor armate de la data cînd li se aplica prevederile articolelor respective. ART. 33 Soldatii şi gradatii din rezerva se împart în doua categorii: categoria I instruiti şi categoria a II-a neinstruiti. Se considera instruiti cei care au îndeplinit ca militari în termen sau ca militari cu termen redus 8 luni de serviciu militar în unitãţile sau formaţiunile militare. ART. 34 Dupã îndeplinirea serviciului militar în termen, soldatii şi gradatii se trec în rezerva la categoria I. ART. 35 Recrutii care rãmîn în surplusul de contingent dupã completarea nevoilor unitãţilor şi formatiunilor militare se trec în rezerva la categoria a II-a, la împlinirea virstei de 26 ani. ART. 36 Dupã virsta, soldatii şi gradatii din rezerva se împart în 3 clase: a) clasa I pînã la 35 ani inclusiv; b) clasa a II-a de la 36 pînã la 45 ani inclusiv; c) clasa a III-a de la 46 ani pînã la împlinirea virstei de 50 ani. ART. 37 Pentru ridicare nivelului de pregãtire militarã, soldatii şi gradatii din rezerva pot fi chemaţi la concentrare, astfel: - soldatii şi gradatii în rezerva din categoria I, precum şi soldatii în rezerva din categoria a II-a, pe timpul cît se gãsesc în clasa I, la cel mult 6 concentrari fãrã ca durata fiecãrei concentrari sa depãşeascã 3 luni; - soldatii şi gradatii în rezerva din categoria I, precum şi soldatii în rezerva din categoria a II-a, pe timpul cît se gãsesc în clasa a II-a, la cel mult 5 concentrari fãrã ca durata fiecãrei concentrari sa depãşeascã o luna. - durata concentrarilor poate fi prelungitã, în caz de nevoie, cu cel mult 2 luni prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate. ART. 38 Soldatii şi gradatii în rezerva din clasa I, care urmeazã sa fie pregatiti pentru gradul de sergent major în rezerva sau pentru gradul de sublocotenent în rezerva sînt chemaţi la o concentrare pe timp de 3 luni. Acordarea acestor grade se face potrivit prevederilor Statutului corpului subofiţerilor şi statutului corpului ofiţerilor. ART. 39 Subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva se împart dupã virsta în trei clase astfel: Limite de virsta ----------------------------------------------------------------------- GRADE Clasa Clasa Clasa I II III ----------------------------------------------------------------------- - sergenti majori şi plutonieri 45 ani 50 ani 55 ani ----------------------------------------------------------------------- - plutonieri majori 50 ani 55 ani 60 ani ----------------------------------------------------------------------- - plutonieri adjutanti 55 ani - 60 ani ----------------------------------------------------------------------- b) maiştri militari din rezerva: ----------------------------------------------------------------------- Limite de virsta ----------------------------------------------------------------------- GRADE Clasa Clasa Clasa I II III ----------------------------------------------------------------------- - maiştri militari clasa a IV-a, maiştri militari clasa a-III-a şi maiştri militari clasa a II-a 45 ani 55 ani 60 ani ----------------------------------------------------------------------- - maiştri militari clasa I 50 ani 55 ani 60 ani ----------------------------------------------------------------------- - maiştri militari principali 55 ani - 60 ani ----------------------------------------------------------------------- c) ofiţerii din rezerva: ----------------------------------------------------------------------- Limite de virsta ----------------------------------------------------------------------- GRADE Clasa Clasa Clasa I II III ----------------------------------------------------------------------- - sublocotenenti şi locotenenti 40 ani 45 ani 50 ani ----------------------------------------------------------------------- - locotenenti majori şi capitani 45 ani 50 ani 55 ani ----------------------------------------------------------------------- - maiori şi capitani de rangul III 48 ani 53 ani 58 ani ----------------------------------------------------------------------- - locotenent colonei şi capitani de rangul II 55 ani - 60 ani ----------------------------------------------------------------------- - colonei şi capitani de rangul I - - 60 ani ----------------------------------------------------------------------- - generali maiori, generali locotenenti, contrmirali şi viceamirali - - 65 ani ----------------------------------------------------------------------- Ofiţerii din rezerva medici şi ofiţerii din rezerva cu specialitãţi militare de ingineri care au grade de la sublocotenent la maior, respectiv cãpitan de rangul III inclusiv, rãmîn în rezerva forţelor armate şi dupã depãşirea limitei de virsta prevãzutã pentru gradul respectiv la clasa a III-a pînã la virsta de 60 ani. Pentru gradele de general colonel, amiral şi general de armata în rezerva nu sînt limite de virsta. ART. 40 Pentru ridicare nivelului de pregãtire militarã, subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva pot fi chemaţi la concentrare la datele şi pe durata stabilitã prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate, astfel: a) subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva, pe timpul cît se gãsesc în clasa I, în fiecare an pînã la 3 luni; b) subofiterii, maiştri militari şi ofiţerii din rezerva, pe timpul cît se gãsesc în clasa a II-a, la 2 concentrari cu o durata de cel mult 3 luni fiecare; c) subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva, pe timpul cît se gãsesc în clasa a III-a la o singura concentrare cu o durata de 2 luni. Durata concentrarilor poate fi prelungitã în caz de nevoie, astfel: - prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate, cu 2 luni; - prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, peste termenul prevãzut mai sus. De asemenea, subofiterii, maiştri militari şi ofiţerii din rezerva pot fi chemaţi pentru instruire periodicã, fãrã scoaterea din producţie, pe baza ordinului ministrului Forţelor Armate. ART. 41 Chemarea pentru mobilizare sau chemãrile ulterioare în timp de rãzboi se fac prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate. ART. 42 La decretarea mobilizãrii, toţi militarii din forţele armate, precum şi rezervistii concentraţi rãmîn în continuare în marile unitãţi, unitãţile şi formaţiunile forţelor armate, pînã la primirea de noi dispoziţii. Rezervistii care sînt chemaţi la mobilizare, sînt obligaţi a se prezenta la locul şi termenul fixat de cãtre comisarii militari. ART. 43 Pentru satisfacerea nevoilor economiei naţionale în timp de rãzboi, pot fi mobilizati la locul de munca cetãţenii care lucreazã în ramurile importante ale economiei naţionale sau deţin funcţii de rãspundere, în condiţiile stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 44 Cetãţenii supuşi obligaţiilor militare care se sustrag chemãrii la mobilizare şi chemarilor ulterioare în timp de rãzboi, sînt supuşi pedepselor prevãzute în legile penale ce se aplica în timp de rãzboi. ART. 45 La terminarea rãzboiului, soldatilor şi gradatilor lasati la vatra li se distribuie gratuit un rind de echipament, în buna stare, care va rãmîne în proprietatea lor, potrivit instrucţiunilor ministrului Forţelor Armate. CAP. 6 Drepturile şi îndatoririle militarilor şi rezervistilor ART. 46 Pe timpul îndeplinirii serviciului militar, militarii şi rezervistii au dreptul la pensie în caz de accidente sau boli ce au provocat incapacitatea de munca, survenite pe timpul îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar. ART. 47 Pe timpul îndeplinirii serviciului militar în termen, cu termen redus sau ca elevi în şcolile militare, militarii au dreptul la: solda, hrana, echipament, întreţinere, cazare, asistenta medicalã şi medicamente. De asemenea, aceştia au dreptul la documente militare de transport la lãsarea la vatra, în caz de concedii, permisii, internari şi iesiri din spitale, potrivit instrucţiunilor ministrului Forţelor Armate. ART. 48 Militarii în termen, precum şi cei din rezerva. pe timpul concentrarii sau mobilizãrii, au dreptul la expedierea gratuita în contul Ministerul Forţelor Armate, a scrisorilor trimise prin unitãţile militare. ART. 49 Cadrele permanente ale forţelor armate au dreptul la: solda, echipament, concediu de odihna, asistenta medicalã şi medicamente, pensie, documente militare de transport, precum şi la orice alte drepturi prevãzute de dispoziţiile legale. Membrii de familie ai cadrelor permanente au dreptul de a primi de la Ministerul Forţelor Armate: asistenta medicalã, documente militare de transport în cazul mutãrii cadrelor dintr-o garnizoana în alta, pensie de urmaş, ajutor sau despãgubiri în cazul decesului militarului, precum şi orice alte drepturi prevãzute de dispoziţiile legale. ART. 50 Recrutii chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, cu termen redus sau ca elevi în şcolile militare de ofiţeri de rezerva, au urmãtoarele drepturi: a) primesc de la organizaţiile socialiste la care sînt angajaţi toate drepturile la zi, inclusiv compensaţia în bani a concediului de odihna neefectuat; b) primesc de la Ministerul Forţelor Armate documente de transport şi hrana pe timpul transportului de la comisariatele militare la unitãţi, precum şi documente de transport de la domiciliu la comisariatele militare de raion sau de oraş de care aparţin, numai dacã au domiciliul la o distanta mai mare de 40 km. De asemenea, mai primesc de la Ministerul Forţelor Armate documente de transport de la domiciliu la comisariatele militare de raion sau de oraş şi înapoi; ţinerii care sînt chemaţi la recrutare şi au domiciliul la o distanta mai mare de 40 km. De acest drept beneficiazã şi ţinerii care sînt trimişi pentru precizarea diagnosticului sau pentru tratament medical în alte oraşe decît cele de resedinta ale comisariatelor militare de raion sau de oraş, la o distanta mai mare de 40 km. ART. 51 Contractele de munca ale angajaţilor care au fost încorporaţi nu se vor desface de cãtre acela care angajeazã decît la împlinirea unui termen de 60 zile socotit de la data prevãzutã în ordinele de chemare pentru prezentarea la comisariatele militare. Cei care au fost lasati la vatra înlãuntrul acestui termen sînt obligaţi sa se prezinte la locul de munca în cel mult 10 zile de la data lasarii lor la vatra, fãrã însã a depãşi termenul de 60 zile. Recrutii chemaţi în comisariatele militare în vederea incorporarii, dar care nu au fost încorporaţi, sînt obligaţi sa se prezinte la locurile de munca în termen de 5 zile de la data la care li s-a comunicat ca nu au fost încorporaţi. Compensaţia în bani plãtitã recrutilor prevãzuţi la alineatele 1 şi 2, pentru concediul de odihna neefectuat, se va retine din cîştigul acestora în 3 rate lunare, cei în cauza avînd drept la concediu de odihna. Dispoziţiile articolelor 102 şi 136 alineatul 2 din Codul Muncii rãmîn aplicabile celor lasati la vatra dupã expirarea unui termen de 60 zile de la data incorporarii. ART. 52 Ţinerii care au calitatea de angajaţi şi sînt chemaţi de cãtre comisariatele militare la recrutare sau pentru diferite relaţii în legatura cu serviciul militar, au drept la concediu de maximum 3 zile cu plata corespunzãtoare a salariului calculat în raport cu salariul mediu realizat în ultimele 3 luni. De drepturi corespunzãtoare beneficiazã şi membrii cooperativelor meşteşugãreşti, aceştia primind o indemnizaţie calculatã pe baza cistigului mediu realizat în ultimele 3 luni. ART. 53 Pe timpul concentrarii, rezervistii primesc de la unitãţile militare la care sînt concentraţi drepturile de solda, hrana, echipament, cazare, întreţinere, asistenta medicalã şi medicamente, potrivit dispoziţiilor legale. Organizaţiile socialiste sînt obligate ca pe timpul concentrarii soldatilor, gradatilor, subofiţerilor, maiştrilor militari şi ofiţerilor din rezerva sa le pãstreze locul şi funcţia avutã la data concentrarii. Pe toatã durata concentrarii rezervistii primesc: a) soldatii şi gradatii: - solda prevãzutã de dispoziţiile legale, de la unitãţile militare la care sînt concentraţi; - o indemnizaţie lunarã egala cu jumãtate din salariul lor mediu, luindu-se de baza salariul calculat pe ultimele 3 luni, de la organizaţiile socialiste la care au lucrat. Membrii cooperativelor meşteşugãreşti şi membrii colegiilor de avocaţi primesc toate drepturile bãneşti prevãzute pentru militarii în termen, de la unitãţile militare la care sînt concentraţi, iar de la cooperativele sau colegiile ai cãror membri sînt, primesc lunar jumãtate din cîştigul lor mediu, luindu-se de baza cîştigul realizat pe ultimele 3 luni. Membrii gospodariilor agricole colective primesc toate drepturile bãneşti prevãzute pentru militarii în termen, de la unitãţile militare la care sînt concentraţi, iar familiile lor primesc de la gospodãriile ai cãror membri sînt, un ajutor lunar egal cu 50 la suta din numãrul mediu al zilelor munca realizat de cel concentrat în ultimele 3 luni. b) subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii: - solda gradului şi funcţiei, de la unitãţile militare la care sînt concentraţi. ART. 54 Documentele de transport pe calea feratã, auto sau pe apa, precum şi hrana pe timpul transportului soldatilor şi gradatilor din rezerva la locul concentrarii şi înapoi, se asigura de cãtre comisariatele militare şi unitãţile militare respective. Subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva primesc pentru deplasarea de la domiciliu la locul concentrarii şi înapoi, documente militare de transport de la comisariatele militare sau de la unitãţile militare respective. ART. 55 Rezervistii care au calitatea de angajaţi şi sînt chemaţi de cãtre comisariatele militare pentru diferite relaţii în legatura cu evidenta militarã, au drept la concediu de maximum 3 zile cu plata corespunzãtoare a salariului calculat în raport cu salariul mediu realizat pe ultimele 3 luni. De drepturi corespunzãtoare beneficiazã şi membrii cooperativelor meşteşugãreşti sau ai colegiilor de avocaţi, aceştia primind o indemnizaţie calculatã pe baza cistigului mediu realizat pe ultimele 3 luni. ART. 56 Pe lîngã drepturile prevãzute în acest capitol, militarii şi rezervistii beneficiazã de orice alte drepturi prevãzute în dispoziţiile legale în vigoare. ART. 57 Ţinerii chemaţi la recrutare sau încorporare şi rezervistii sînt obligaţi: a) sa se prezinte la data şi locul prevãzut în ordinele de chemare emise de comisariatele militare; b) sa se prezinte la comisariatul militar în termenul stabilit, pentru a fi luati în evidenta; c) sa anunţe comisariatul militar în termen de 5 zile de la data sosirii la noul domiciliu, pentru a fi luati în evidenta; d) sa anunţe comisariatul militar în termen de 15 zile, schimbarea locului de munca; e) sa anunţe comisariatului militar, în termen de 10 zile, absentarea de la domiciliu pe o durata mai mare de 45 zile; f) rezervistii sa se prezinte la comisariatul militar pentru primirea sau viza livretului militar, precum şi în cazul cînd pierd livretul militar. CAP. 7 Evidenta militarã a rezervistilor şi recrutilor ART. 58 Conducerea generalã a ţinerii evidentei rezervistilor şi recrutilor se efectueazã de cãtre Ministerul Forţelor Armate. ART. 59 Evidenta militarã a rezervistilor şi recrutilor se tine dupã domiciliul acestora, înscris în buletinul de identitate. Trecerea rezervistilor şi recrutilor din evidenta unui comisariat militar în evidenta altui comisariat militar se face numai în caz de schimbare a domiciliului. ART. 60 Evidenta nominalã şi numericã pentru toţi rezervistii şi recrutii se tine de cãtre comisariatele militare de raion sau de oraş. Comisariatele militare au dreptul sa cheme rezervistii şi recrutii pentru precizarea unor date în legatura cu situaţia lor militarã. Rezervistii pot fi chemaţi de cel mult 2 ori, iar recrutii de cel mult 3 ori pe an. Documentul de evidenta militarã aflat asupra rezervistilor este livretul militar, iar pentru recruti adeverinta de recrutare. ART. 61 Evidenta militarã a cetãţenilor Republicii Populare Romane care se gãsesc în strãinãtate se tine de oficiile diplomatice sau de cãtre consulatele Republicii Populare Romane din ţãrile respective. ART. 62 Cazurile de deces ale rezervistilor şi recrutilor se comunica lunar comisariatelor militare de cãtre comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orãşeneşti. ART. 63 Neprezentare la concentrare, recrutare sau încorporare, la data fixatã prin ordinul de chemare, poate fi motivatã: a) cînd rezervistul sau recrutul este bolnav şi nu se poate deplasa, dovedind acest fapt cu certificat medical eliberat de unitãţile sanitare competente; b) în cazul decesului pãrinţilor, sotiei, copilului rezervistului sau recrutului; c) în alte cazuri temeinic justificate. Pentru cazurile arãtate la literele b şi c, rezervistul sau recrutul este obligat sa prezinte la comisariatul militar o dovada eliberata de comitetul executiv al sfatului popular sau de alte organe competente din care sa rezulte cauza neprezentarii la data stabilitã. Rezervistii chemaţi la concentrare, ţinerii chemaţi la recrutare sau încorporare, familiile acestora şi organizaţiile socialiste unde ei lucreazã, au obligaţia de a anunta imediat comisariatelor militare de raion sau de oraş motivele neprezentarii la comisariatele militare la datele prevãzute în ordinele de chemare, urmînd ca în termen de 3 zile sa prezinte actele justificative. ART. 64 Contravenţiile la prezentul decret se stabilesc prin instrucţiunile ministrul Forţelor Armate. ART. 65 Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale şi organele militiei sînt obligate: a) comitetele executive ale sfaturilor populare comunale: - sa ţinã evidenta nominalã a rezervistilor şi recrutilor cu domiciliul în comuna respectiva şi sa verifice dacã aceştia respecta regulile de evidenta militarã; - sa comunice lunar comisariatelor militare schimbãrile survenite în datele de evidenta a rezervistilor şi recrutilor; - sa inmineze rezervistilor ordinele de chemare la concentrare, iar recrutilor ordinele de chemare la recrutare sau încorporare şi sa trimitã la comisariatele militare pe rezervistii şi recrutii chemaţi prin ordinele de chemare ale comisariatelor militare, desemnind, dupã caz, cîte un delegat care sa însoţeascã pe recruti; - sa întocmeascã anual tabele nominale cu ţinerii care urmeazã sa fie recrutati în anul urmãtor şi sa le predea comisariatelor militare de raion sau de oraş, la cererea acestora; b) organele militiei: - sa efectueze în buletinul de identitate al cetãţenilor supuşi obligaţiilor militare viza de schimbare a domiciliului sau de locuire temporarã peste 45 zile, numai dupã ce aceştia prezintã dovada ca au fost luati în evidenta de comisariatele militare respective; - în baza actelor legale emise de cãtre organele de urmãrire penalã, sa urmãreascã şi sa conducã la comisariatele militare pe rezervistii nesupusi la concentrare sau mobilizare şi pe recrutii nesupusi la recrutare sau încorporare; - sa dea tot concursul comisariatelor militare la verificarea şi confruntarea cu documentele de evidenta populaţiei a tabelelor nominale cu ţinerii ce urmeazã a fi recrutati în anul urmãtor şi sa comunice acestora, la cerere, date de evidenta referitoare la recrutare sau încorporare; - organele militiei orãşeneşti sa întocmeascã anual tabele nominale cu ţinerii care urmeazã sa fie recrutati în anul urmãtor şi sa le predea comisariatelor militare de raion sau de oraş, la cererea acestora. ART. 66 Organizaţiile socialiste sînt obligate: - sa ţinã evidenta nominalã a rezervistilor şi a recrutilor aflaţi în serviciul lor; - sa verifice la angajarea în serviciu a rezervistilor şi a recrutilor, dacã aceştia poseda livrete militare, respectiv adeverinte de recrutare, cu menţiunea ca au fost luati în evidenta de cãtre comisariatul militar pe teritoriul cãruia rezervistul sau recrutul îşi are domiciliul; - sa comunice în termen de 15 zile comisariatelor militare de raion sau de oraş toate schimbãrile survenite în studiile şi calificarea salariaţilor rezervişti şi recruti, precum şi în funcţia ce ocupa în producţie; - sa ia mãsuri, în cazul cînd cei angajaţi nu poseda livret militar sau adeverinta de recrutare, ori nu au în livretul militar, respectiv în adeverinta de recrutare, menţiunea de luare în evidenta de cãtre comisariatul militar pe teritoriul cãruia îşi au domiciliul, ca aceştia sa-şi punã la punct documentele de evidenta militarã în termen de 10 zile; - sa inmineze rezervistilor ordinele de chemare la concentrare, iar recrutilor ordinele de chemare la recrutare sau încorporare, emise de comisariatele militare de raion sau de oraş; - întocmeascã anual tabele nominale cu ţinerii care urmeazã sa fie recrutati în anul urmãtor şi sa le predea comisariatelor militare de raion sau de oraş, la cererea acestora; - sa acorde un concediu neplãtit de 5 zile, înainte de data prezentãrii la comisariatele militare, recrutilor chemaţi la încorporare pentru îndeplinirea serviciului militar în scopul rezolvarii diferitelor probleme personale şi familiale. Obligaţiile prevãzute în prezentul articol revin în mod corespunzãtor, atunci cînd este cazul, şi instituţiilor de învãţãmînt pentru elevii şi studenţii de la cursurile de zi. De asemenea instituţiile de învãţãmînt sînt obligate sa comunice comisariatelor militare pierderea dreptului de amînare de la încorporare pentru elevii şi studenţii care au fost exmatriculati. ART. 67 Comisarii militari verifica şi indrumeaza activitatea organelor comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale şi ale organizaţiilor socialiste privind ţinerea evidentei militare a rezervistilor şi recrutilor. ART. 68 Instanţele judecãtoreşti sînt obligate sa comunice lunar comisariatelor militare din raionul sau oraşul în care cei în cauza domiciliazã, condamnãrile privative de libertate cu sau fãrã degradare civicã a rezervistilor şi recrutilor. Livretele militare ale rezervistilor arestaţi se ridica de cãtre organele anchetatoare; în caz de condamnare la pedepse privative de libertate, livretele se predau comisariatelor militare în a cãror evidenta se gãsesc cei arestaţi. ART. 69 Aplicarea dispoziţiilor referitoare la ţinerea evidentei rezervistilor şi recrutilor se va reglementa prin instrucţiuni date de cãtre Ministerul Forţelor Armate. CAP. 8 Dispoziţii finale ART. 70 Prevederile prezentului decret se aplica în mod corespunzãtor şi militarilor din Ministerul Afacerilor Interne. Expresia "ministrul Forţelor Armate" precum şi aceea de "Ministerul Forţelor Armate", din cuprinsul prezentului decret se referã, dupã caz, la "ministrul Afacerilor Interne" sau la "Ministerul Afacerilor Interne" ori de cîte ori este vorba de unitãţile militare ale Ministerului Afacerilor Interne. Obligaţiile prevãzute în prezentul decret pentru organizaţiile socialiste revin în mod corespunzãtor şi oricãror alte persoane juridice sau fizice care au angajaţi. ART. 71 Decretul numãrul 3 pentru reglementarea serviciului militar din 10 ianuarie 1951, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrarii prevederilor prezentului decret, se abroga. ---------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine hotãrãşte: 1. Limita maxima de virsta a candidaţilor cãtre se primesc la examenul de admitere în şcolile profesionale de ucenici pentru anul şcolar 1964/1965, se stabileşte la 18 ani. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer -----------
Succesele de seama obţinute de oamenii muncii din ţara noastrã, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin, în dezvoltarea economiei naţionale creeazã condiţii pentru luarea unor mãsuri de sporire a veniturilor tuturor categoriilor de salariaţi. Infaptuind politica partidului de industrializare socialistã a tarii, de dezvoltare a agriculturii socialiste, muncitorii, inginerii, tehnicienii, taranii colectivisti şi ceilalţi oameni ai muncii au obţinut realizari importante în toate domeniile economiei noastre naţionale. În perioada 1960-1963 producţia industriala a sporit într-un ritm mediu anual de 25 la suta, ceea ce a fãcut posibil ca în anul 1963 producţia industriala sa fie, pe ansamblu, cu 74 la suta mai mare decît în anul 1959. Calitatea şi nivelul tehnic al produselor s-au imbunatatit simtitor. Fata de anul 1959, productivitatea muncii în industrie a sporit în anul 1963 cu 37 la suta, iar preţul de cost a fost redus în mãsura însemnatã; numai în anul 1963 au fost obţinute economii de aproape 700 milioane lei peste sarcina planificata de reducere a preţului de cost. Ca urmare a mãsurilor de majorare a salariilor, luate de partid şi guvern, în anii 1960-1962, veniturile salariaţilor au sporit în anul 1963 cu aproape 5 miliarde lei, în afarã de fondurile de salarii alocate pentru creşterea numãrului de salariaţi. În vederea ridicãrii în continuare a nivelului de trai al oamenilor muncii, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romin şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine au hotãrît sa punã în aplicare noi mãsuri de majorare esalonata a salariilor, de reducere a unor cote ale impozitului pe salarii, precum şi de creştere a plafoanelor în funcţie de care se acorda alocaţia de stat pentru copii. Pentru aducerea la îndeplinire a acestor mãsuri, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romin şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine hotãrãsc: I. Cu privire la majorarea salariilor la toate categoriile de salariaţi: 1. Se vor majorã salariile muncitorilor în medie cu 10 la suta. Pentru a se asigura o mai justa corelare a salariilor, creşterile se vor acorda diferenţiat pe ramuri şi categorii de calificare, între 8 şi 12 la suta. 2. Se vor majorã salariile personalului tehnic, ingineresc, economic, administrativ precum şi ale personalului de proiectare, în medie cu 10 la suta. 3. Se vor majorã salariile tarifare ale personalului de specialitate dupã cum urmeazã: - ale cadrelor didactice în medie cu 10 la suta; pentru învãţãtori creşterea va fi în medie de 13 la suta, majorarea salariilor urmînd a fi mai accentuata pentru cadrele cu vechime mai mare în învãţãmînt; - ale cadrelor medico-sanitare în medie cu 10 la suta; pentru cadrele medii sanitare creşterea va fi în medie de 13 la suta majorarea salariilor urmînd a fi mai accentuata pentru cadrele cu vechime mai mare în munca sanitarã; - ale personalului de cercetare ştiinţificã în medie cu 13 la suta; - ale personalului din presa şi edituri, în medie cu 10 la suta; - ale personalului din justiţie şi procuratura, în medie cu 10 la suta; - ale personalului din domeniul culturii, artei şi din alte sectoare, în medie cu 10 la suta. 4. Se vor majorã salariile cadrelor militare şi militarizate din Ministerul Forţelor Armate şi Ministerul Afacerilor Interne, în medie cu 18-13 la suta, tinindu-se seama ca salariile acestor cadre nu au crescut cu prilejul majorãrilor de salarii efectuate în ultimii ani. 5. Aplicarea majorãrii salariilor tuturor categoriilor de salariaţi se va face eşalonat, începînd cu data de 1 august 1964 şi încheindu-se în cursul trimestrului IV.1965. Pînã la sfîrşitul anului 1964 se vor majorã salariile în urmãtoarele ramuri şi activitãţi: - în industria alimentara de la 1 august; - în industria uşoarã de la 1 septembrie; - în învãţãmînt, pentru cadrele didactice din învãţãmîntul preşcolar şi elementar (clasele I-IV) de la 1 septembrie; - în industria materialelor de construcţii, gospodãria comunalã şi prestãrile de servicii de la 1 octombrie; - în unitãţile sanitare, pentru cadrele sanitare medii şi inferioare, de la 1 noiembrie; - în silvicultura şi industrializarea lemnului, de la 1 decembrie. Aplicarea majorãrilor de salarii pentru celelalte ramuri şi activitãţi se va face în cursul anului 1965 pe baza unui grafic ce se va aproba de cãtre Consiliul de Miniştri, începînd cu ramurile în care nivelul salariilor este mai redus în comparatie cu alte ramuri. II. Cu privire la reducerea unor cote ale impozitului pe salarii: 1. Se vor micşora cotele impozitului pentru salariile cuprinse între 800 şi 1.700 lei lunar. Reducerea cotelor impozitului pe salarii insumeaza, la nivelul unui an întreg, 340 milioane lei. III. Cu privire la creşterea plafoanelor de salarii în funcţie de care se acorda alocaţia de stat pentru copii: 1. Plafoanele de salarii tarifare în funcţie de care se acorda alocaţia de stat pentru copii se majoreazã astfel: - salariaţii cu salarii tarifare de pînã la 2.000 lei lunar vor primi alocaţia pentru toţi copiii; - salariaţii cu salarii tarifare între 2.001-2.500 lei lunar vor primi alocaţia începînd de la al doilea copil; - salariaţii cu salarii tarifare între 2.501-3.000 lei lunar vor primi alocaţia începînd de la al treilea copil; - salariaţii cu salarii tarifare între 3.001-3.500 lei lunar vor primi alocaţia începînd de la al patrulea copil. 2. Creşterea plafoanelor de salarii în funcţie de care se acorda alocaţia de stat pentru copii se va efectua cu începere de la 1 august 1964, eşalonat pe ramuri şi sectoare de activitate, concomitent cu majorarea salariilor. IV. Punerea în aplicare a mãsurilor arãtate se va face pe baza de hotãrîri ale Consiliului de Miniştri. Ca urmare a aplicãrii mãsurilor hotãrîte, veniturile salariaţilor vor spori cu circa 400 milioane lei în anul 1964 şi cu 3,8 miliarde lei în anul 1965; la nivelul unui an întreg, sporul de venituri va fi de 6,8 miliarde lei. Traducerea în viata a acestor hotãrîri de sporire a veniturilor salariaţilor cere tuturor ministerelor, organelor centrale economice şi întreprinderilor sa asigure mãsurile necesare pentru a realiza: - depãşirea prevederilor planului de stat pe 1964 la producţia industriala şi agricolã şi obţinerea în continuare a unui ritm susţinut de creştere a producţiei în anul 1965, pentru a crea în economie un volum sporit de mãrfuri - mijloace de producţie şi bunuri de consum, de calitatea şi în sortimentele cerute de piata interna şi la export; - creşterea continua a productivitatii muncii şi mobilizarea cît mai completa a rezervelor în domeniul reducerii preţului de cost al produselor, astfel încît îmbunãtãţirea salarizarii sa aibã loc concomitent cu creşterea acumularilor statului şi a posibilitãţilor sale de a dezvolta în continuare economia nationala în ansamblul sau; - continuarea acţiunii de ridicare a calitãţii produselor, element hotaritor pentru satisfacerea cerinţelor consumatorilor interni şi pentru asigurarea de condiţii competitive pe piata externa. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romin şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine îşi exprima convingerea ca muncitorii, personalul tehnic-ingineresc, economic şi administrativ, precum şi cadrele de specialişti din toate întreprinderile şi instituţiile republicii noastre vor intimpina aceste mãsuri de ridicare a veniturilor lor intensificindu-şi eforturile pentru realizarea sarcinilor planului de stat în toate domeniile, sporirea producţiei şi a productivitatii muncii, îmbunãtãţirea calitãţii produselor, reducerea preţului de cost. Organelor şi organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.M. le revine îndatorirea de a desfasura o intensa munca organizatoricã şi politica în rindurile oamenilor muncii, pentru a obţine noi succese în înfãptuirea politicii partidului şi a guvernului de dezvoltare a economiei naţionale, de ridicare continua a nivelului de trai material şi cultural, pentru inflorirea patriei noastre socialiste. PRIM-SECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMINE ION GHEORGHE MAURER -----------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine hotãrãşte: 1. Personalul didactic chemat în vara anului 1964 la cursurile de perfecţionare, cu durata de 30 de zile, pentru predarea obiectului "Agricultura" în şcolile generale de 8 ani din mediul sãtesc, care domiciliazã în alte localitãţi decît acelea în care se ţin cursurile, va beneficia de urmãtoarele drepturi: - transport dus şi întors cu tren de persoane clasa a II-a, autobuze I.R.T.A. sau vapoare NAVROM; - alocatie de hrana de 10 lei pe zi şi cazare gratuita în internate pe durata cursurilor. Personalul didactic chemat la aceste cursuri nu va beneficia de drepturile prevãzute de <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 822/1959 privind reglementarea drepturilor bãneşti ale angajaţilor care se deplaseaza în interes de serviciu şi ale celor detasati, republicatã în Colecţia de hotãrîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 33 din 12 octombrie 1963. 2. Cheltuielile ce se vor efectua cu aceste cursuri pentru plata transportului, pentru alocaţia de hrana şi regia de cantina şi de internat, vor fi suportate din creditele aprobate sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta pe anul 1964. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ---------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine hotãrãşte: CAP. 1 Dispoziţii generale 1. Trecerea frontierei de stat a Republicii Populare Romine se face în baza actului oficial eliberat de autoritãţile Republicii Populare Romine cetãţenilor romani şi persoanelor fãrã cetãţenie pentru a cãlãtori sau locui în afarã graniţelor Republicii Populare Romine, precum şi în baza actului oficial recunoscut sau acceptat de Republica Populara Romina, eliberat de autoritãţile competente ale altui stat. Documentele de trecere a frontierei de stat prevãzute la alineatul precedent trebuie sa poarte viza romina care da dreptul de a ieşi, de a intra sau tranzita teritoriul Republicii Populare Romine, cu excepţia cazurilor ce vor fi reglementate în alt mod, prin înţelegeri bilaterale. În Republica Populara Romina documentele de trecere a frontierei de stat se elibereazã de Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Externe, în condiţiile stabilite prin prezenta hotãrîre. Documentul romin de trecere a frontierei de stat este personal şi netransmisibil. 2. Organizaţiile socialiste şi oricare alte organizaţii care trimit delegaţi în strãinãtate în interes de serviciu, se vor adresa pentru obţinerea documentului şi a vizei de trecere a frontierei de stat - Ministerului Afacerilor Interne - Comisia pentru paşapoarte şi vize. Persoanele fizice care doresc sa calatoreasca în strãinãtate, în interes personal, se vor adresa pentru obţinerea documentului şi a vizei de trecere a frontierei de stat, organelor de militie raionale sau regionale pe raza cãrora domiciliazã, iar cele domiciliate în oraşul Bucureşti se vor adresa Direcţiei Militiei Capitalei. Ofiţerii şi subofiterii aparţinînd Ministerului Forţelor Armate şi Ministerului Afacerilor Interne vor solicita eliberarea documentelor şi a vizelor pentru trecerea frontierei de stat, în interes personal, numai dupã ce în prealabil au obţinut aprobarea conducerii ministerului de care aparţin. Ministerul Afacerilor Interne este autorizat sa stabileascã categoriile de persoane fizice care pot solicita obţinerea documentului şi a vizei de trecere a frontierei de stat, prin organizaţii socialiste. Cetãţenii romani cu domiciliul permanent sau temporar în strãinãtate, se vor adresa pentru obţinerea documentului şi a vizei de trecere a frontierei de stat a R.P.R., oficiilor diplomatice sau consulare ale Republicii Populare Romine. CAP. 2 Organele care aproba eliberarea documentelor şi a vizelor pentru trecerea frontierei de stat 3. Organele care aproba eliberarea documentelor şi a vizelor pentru trecerea frontierei de stat sînt: a) Comisia guvernamentalã pentru paşapoarte şi vize care se compune din: - preşedinte; - locţiitorul preşedintelui; - trei membri; - un secretar. Numirea persoanelor ce fac parte din Comisia guvernamentalã pentru paşapoarte şi vize se face prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. b) Ministerul Afacerilor Interne prin Comisia pentru paşapoarte şi vize, care se compune din: - un adjunct al ministrului Afacerilor Interne, care va fi preşedintele comisiei; - locţiitorul preşedintelui comisiei; - 5 membri. Numirea persoanelor ce fac parte din comisia pentru paşapoarte şi vize se face prin ordinul ministrului Afacerilor Interne. c) Ministerul Afacerilor Externe prin Direcţia Consularã sau Oficiile diplomatice şi consulare ale R.P.R. din strãinãtate. 4. Atribuţiunile organelor care aproba eliberarea documentelor şi a vizelor pentru trecerea frontierei de stat sînt urmãtoarele: Comisia guvernamentalã pentru paşapoarte şi vize: - indruma, controleazã şi coordoneazã toate organele ce au sarcini în legatura cu eliberarea documentelor şi acordarea vizelor pentru trecerea frontierei de stat; - reexamineaza cererile pentru acordarea de vize prezentate de organizaţiile socialiste şi oricare alte organizaţii, care au fost respinse de cãtre comisia pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne; - reexamineaza contestaţiile persoanelor fizice în legatura cu respingerea acordãrii vizei de cãtre comisia pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne. Ministerul Afacerilor Interne prin Comisia pentru Paşapoarte şi vize: - rezolva cererile pentru eliberarea documentelor şi acordarea vizelor de trecere a frontierei de stat, prezentate de organizaţiile socialiste şi oricare alte organizaţii care solicita trimiterea de delegaţi în strãinãtate, precum şi cererile persoanelor fizice care doresc sa calatoreasca în strãinãtate în interes personal; - rezolva cererile cetãţenilor romani domiciliaţi în strãinãtate şi cetãţenilor strãini care solicita sa se stabileascã definitiv în Republica Populara Romina; - prezintã spre examinare comisiei guvernamentale pentru paşapoarte şi vize: cererile organizaţiilor socialiste şi oricãror altor organizaţii pentru acordarea de vize ce au fost respinse; contestaţiile persoanelor fizice la hotãrîrile de respingere a acordãrii vizei; alte cereri privitoare la trecerea frontierei de stat a cãror rezolvare depãşeşte competenta sa; - elibereazã documentele de trecere a frontierei prevãzute la art. 15 alin. 2. Ministerul Afacerilor Externe: - elibereazã documentele pentru trecerea frontierei de stat prevãzute la art. 15 alin. 1; - trimite spre rezolvare comisiei pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne, cererile pentru eliberarea de documente şi vize de trecere a frontierei, primite direct şi prin oficiile diplomatice şi consulare ale R.P.R., a cãror rezolvare nu intra în competenta sa; - rezolva prin oficiile diplomatice şi consulare ale R.P.R. cererile cetãţenilor romani domiciliaţi în strãinãtate, pentru prelungirea şederii în strãinãtate şi extinderea valabilitãţii paşapoartelor pentru alte tari; - acorda vize prin Direcţia Consularã şi oficiile diplomatice şi consulare ale R.P.R., pentru: a) personalul oficiilor diplomatice şi consulare strãine numit la post în Republica Populara Romina, precum şi persoanelor care vin la aceste oficii sau la membrii acestora; b) curierii diplomatici care vin la oficiile diplomatice şi consulare din Republica Populara Romina; c) reprezentanţii şi functionarii strãini la organizaţiile şi organismele internaţionale care au sediul sau îşi desfãşoarã activitatea pe teritoriul Republicii Populare Romine, precum şi persoanelor care vin la aceste organizaţii sau organisme; d) insotitorii şi membrii de familie ai persoanelor prevãzute la punctele a şi c; e) cetãţenii romani stabiliţi în strãinãtate care cãlãtoresc temporar în R.P.R.; f) persoanele care tranziteaza teritoriul Republicii Populare Romine; g) turistii strãini care cãlãtoresc în Republica Populara Romina; h) cetãţenii strãini care vin la diferite instituţii şi organizaţii din Republica Populara Romina, la cererea sau cu avizul conducatorului instituţiei sau al organizaţiei centrale de resort; i) alte persoane ale cãror aprobãri de cãlãtorie vor fi comunicate în scris de Secţia Relaţii Externe şi Direcţia Treburilor a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin sau de Secretariatul General al Consiliului de Miniştri pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, prin comisia pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne. Pentru categoriile prevãzute la alineatele a, c, d şi h, vizele se vor elibera cu avizul Ministerului Afacerilor Interne. 5. Viza turistica de intrare-ieşire din R.P.R., precum şi prelungirea acesteia se va acorda şi de cãtre urmãtoarele organe: punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a R.P.R. rutiere, feroviare, aeroportuare şi portuare deschise traficului de cãlãtori, Direcţia Militiei Capitalei şi direcţiile regionale de militie. Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a R.P.R. deschise traficului de cãlãtori vor putea acorda şi vize de tranzit. CAP. 3 Documentele şi vizele pentru trecerea frontierei de stat 6. Documentele romine de trecerea frontierei de stat a Republicii Populare Romine sînt: pasaportul diplomatic, pasaportul de serviciu, pasaportul (simplu), pasaportul pentru cetãţenii romani stabiliţi în strãinãtate, certificatul de cãlãtorie, certificatul de cãlãtorie pentru persoane fãrã cetãţenie, alte documente de cãlãtorie stabilite prin înţelegerile internaţionale ale Republicii Populare Romine. 7. Au dreptul la pasaport diplomatic urmãtoarele persoane: a) Membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin; b) Preşedintele şi vicepreşedinţii Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romine; c) Preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine; d) Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine; e) Şefii secţiilor Comitetului Central, adjunctii lor şi primii secretari ai Comitetelor regionale P.M.R.; f) Miniştrii şi persoanele asimilate ministrilor; g) Procurorul general al Republicii Populare Romine şi Preşedintele Tribunalului Suprem; h) Membrii de familie ai persoanelor prevãzute la punctele a-g; i) Adjunctii ministrilor şi persoanele asimilate adjunctilor ministrilor; j) Secretarii generali de ministere; k) Preşedintele Academiei Republicii Populare Romine; l) Deputaţii Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romine; m) Preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale; n) Conducãtorii şi membrii delegatiilor guvernamentale; o) Membrii de familie ai persoanelor prevãzute la punctele i-n, dacã însoţesc aceste persoane; p) Personalul cu grad diplomatic sau consular al oficiilor diplomatice şi consulare, inclusiv al agentiilor economice ale Republicii Populare Romine; r) Atasatii militari, navali şi aeronautici, precum şi alţi atasati pentru probleme de specialitate, cît şi adjunctii lor; s) Reprezentanţii permanenţi ai Guvernului Republicii Populare Romine la organizaţiile şi organismele internaţionale; s,) Membrii de familie ai persoanelor prevãzute la punctele p-s, dacã cãlãtoresc la sau de la aceste persoane; t) Functionarii Ministerului Afacerilor Externe cu grad diplomatic sau consular precum şi cei care îndeplinesc funcţiuni echivalente în Ministerul Afacerilor Externe, trimişi temporar în misiuni oficiale; t,) Curierii diplomatici; u) Persoanele trimise de Ministerul Afacerilor Externe în inspecţie la oficiile diplomatice şi consulare ale Republicii Populare Romine; v) Unii directori, directori adjuncţi şi consilieri economici din Ministerul Comerţului Exterior la cererea ministrului; x) Alte persoane, cu aprobarea Comisiei guvernamentale pentru paşapoarte şi vize. În aplicarea punctului h al acestui articol, prin termenul "membrii de familie" se înţelege: soţul, sotia, copiii minori şi fiicele majore necasatorite. În celelalte cazuri prevãzute în prezenta hotãrîre, prin termenul "membrii de familie" se înţelege: soţul, sotia şi copiii minori. 8. Au dreptul la pasaport de serviciu urmãtoarele persoane: a) Functionarii fãrã grad diplomatic sau consular ai oficiilor diplomatice şi consulare, inclusiv ai agentiilor economice; b) Functionarii permanenţi ai Republicii Populare Romine la organizaţiile şi organismele internaţionale guvernamentale; c) Corespondenţii permanenţi de presa în strãinãtate; d) Membrii de familie ai persoanelor prevãzute la punctele a-c din prezentul articol, dacã cãlãtoresc la sau de la aceste persoane; e) Conducãtorii organizaţiilor centrale obşteşti pentru cãlãtorii în interes de serviciu; f) Delegaţii ministerelor şi celorlalte organe centrale care cãlãtoresc în interes de serviciu; g) Persoanele care însoţesc delegatiile guvernamentale şi ale Marii Adunãri Naţionale; h) Membrii echipajelor aeronavelor, navelor, precum şi insotitorii de transporturi pe cãile ferate şi rutiere, în mãsura în care prin convenţii internaţionale nu sînt prevãzute alte documente de cãlãtorie; i) Alte persoane, cu aprobarea Comisiei pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne. 9. Pasaportul (simplu) se elibereazã urmãtoarelor categorii de persoane: - membrilor formatiilor cultural-artistice şi sportive, persoanelor care cãlãtoresc pentru studii, specializare, turism individual, tratament medical, interes personal şi alte asemenea situaţii. 10. Pasaportul pentru cetãţenii romani stabiliţi în strãinãtate se elibereazã persoanelor care pleacã definitiv în strãinãtate sau se gãsesc în strãinãtate, fãrã a renunţa la cetãţenia romina. Posesorii acestor paşapoarte sînt obligaţi sa se înregistreze la oficiul diplomatic sau consular al R.P.R., din ţara de resedinta. 11. Certificatul de cãlãtorie se elibereazã cetãţenilor romani care cãlãtoresc temporar, în interes personal sau pentru a se stabili definitiv în strãinãtate, turistilor care cãlãtoresc în grup, precum şi cetãţenilor romani şi foştilor cetãţeni romani care se repatriaza în Republica Populara Romina. Copiilor sub 14 ani, care cãlãtoresc neinsotiti de pãrinţi, li se elibereazã certificate de cãlãtorie individuale. În cazul cînd aceştia cãlãtoresc la sau de la pãrinţii lor aflaţi în misiune în strãinãtate, pe certificatele de cãlãtorie se aplica vizele la care au dreptul pãrinţii lor (diplomatice sau de serviciu). 12. Certificatul de cãlãtorie pentru persoane fãrã cetãţenie se elibereazã persoanelor fãrã cetãţenie, care pleacã temporar sau definitiv din Republica Populara Romina. 13. Documentele romine de trecere a frontierei pot fi individuale, familiale sau colective. 14. Potrivit uzantelor internaţionale, documentele strãine de trecere a frontierei trebuie sa fie stampilate şi semnate de organul emitent, iar pe fotografia titularului şi a insotitorilor sa fie aplicatã ştampila sau timbrul sec. În cazul cînd documentele colective de trecere a frontierei, emise de statele strãine, nu sînt prevãzute cu fotografiile insotitorilor, aceştia trebuie sa posede legitimatii personale prevãzute cu fotografie. Se excepteazã copiii în virsta pînã la 14 ani. 15. Pasapoartele diplomatice, de serviciu şi simple precum şi certificatele de cãlãtorie pe care se aplica viza diplomaticã sau de serviciu, se vor elibera de cãtre Ministerul Afacerilor Externe. Pasapoartele pentru cetãţenii romani stabiliţi în strãinãtate şi certificatele de cãlãtorie în scopul repatrierii, se vor elibera de cãtre oficiile diplomatice sau consulare ale R.P.R. Certificatele de cãlãtorie pentru cetãţenii romani şi certificatele de cãlãtorie pentru persoane fãrã cetãţenie, se vor elibera de cãtre Ministerul Afacerilor Interne. 16. Conţinutul şi forma documentelor romine pentru trecerea frontierei de stat a R.P.R. vor fi stabilite de Ministerul Afacerilor Externe de comun acord cu Ministerul Afacerilor Interne. Documentele de trecere a frontierei vor fi emise pentru o perioada, dupã cum urmeazã: Pasapoartele diplomatice, de serviciu, simple şi cele pentru cetãţenii romani stabiliţi în strãinãtate vor putea fi prelungite pentru o noua perioada, fãrã a depãşi 10 ani de la data emiterii lor. Certificatele de cãlãtorie şi certificatele de cãlãtorie pentru persoanele fãrã cetãţenie, vor putea fi prelungite pînã la efectuarea cãlãtoriei la care acestea dau dreptul. 17. Transportul cadavrelor peste frontiera de stat a Republicii Populare Romine se face în baza pasaportului mortuar, eliberat în ţara de cãtre organele sanitare regionale, cu avizul organelor regionale de militie, iar în strãinãtate de cãtre oficiile diplomatice sau consulare. În mãsura în care aceasta nu este în contradictie cu acordurile internaţionale la care Republica Populara Romina este parte, precum şi cu legile statului respectiv. Închiderea şi sigilarea sicriului se va face în ţara în prezenta reprezentantului organului regional de militie, iar în strãinãtate în prezenta reprezentantului oficiului diplomatic sau consular al R.P.R. 18. Cetãţenii romani şi strãini pot intra şi ieşi din R.P.R. cu autovehicule, pe baza documentelor de trecere prin vama, emise de asociaţiile naţionale de automobilism, afiliate la Federaţia Internationala de Automobilism sau Asociaţia Internationala de Turism, precum şi pe baza documentelor de trecere prin vama (tripticuri) stabilite prin convenţiile bilaterale încheiate cu alte state. În cazul în care conducãtorii auto sau posesorii de autovehicule nu poseda un document din categoria celor enumerate la alineatul precedent, organele vamale din punctele de trecere a frontierei de stat, vor permite intrarea şi ieşirea din R.P.R. cu autovehicule, pe baza autorizaţiei de import-export temporar. 19. Documentele romine şi strãine dau dreptul posesorilor lor la trecerea frontierei de stat a R.P.R. cu arme de vinatoare sau sportive şi cu munitiile corespunzãtoare, numai dacã acestea au fost înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat de organul care a acordat viza romina. Fac excepţie persoanele scutite de viza romina. 20. Viza romina poate fi: diplomaticã, de serviciu, simpla sau turistica, în raport cu natura documentului de trecere a frontierei şi cu calitatea titularului documentului. Viza romina se va putea acorda pentru o singura cãlãtorie, mai multe cãlãtorii, sau cãlãtorii nelimitate. Vizele romine vor cuprinde: - organul care acorda viza; - numãrul, natura şi felul vizei; - numele şi prenumele titularului; - prenumele insotitorilor membri de familie ai titularului documentului de cãlãtorie; - numãrul insotitorilor titularului documentului colectiv de cãlãtorie; - ţara în care cãlãtoreşte; - valabilitatea vizei şi durata şederii în ţara sau strãinãtate; - numãrul cãlãtorilor; - punctele de frontiera (cu excepţia vizei turistice); - data aplicãrii vizei; - semnatura şi ştampila organului emitent. Vizele romine de intrare şi intrare-ieşire, pentru persoanele care cãlãtoresc în interes personal precum şi pentru turistii care doresc sa-şi viziteze rudele, vor cuprinde şi localitatea de destinaţie. Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Externe vor putea stabili de comun acord şi un alt conţinut al vizei romine, în raport de necesitaţi. 21. Sînt exceptaţi de la obligativitatea vizei romine posesorii documentelor de trecere a frontierei, care în baza înţelegerilor încheiate de Republica Populara Romina cu alte state, au dreptul de a trece frontiera de stat a R.P.R. fãrã viza. 22. Cetãţenii strãini şi cetãţenii romani cu domiciliul permanent în strãinãtate, care doresc sa viziteze Republica Populara Romina ca turişti, vor putea obţine viza turistica şi la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a R.P.R., deschise traficului de cãlãtori. 23. Organele prevãzute la art. 5 vor acorda, la cerere, viza turistica, urmãtoarelor categorii de cetãţeni strãini: - celor care au încheiat un aranjament cu O.N.T. "Carpaţi"; - celor care nu au încheiat aranjament cu O.N.T. "Carpaţi" şi doresc sa viziteze R.P.R. ca turişti individuali; - celor care vin în R.P.R. în scop oficial sau personal şi care dupã expirarea vizei de intrare-ieşire doresc sa viziteze R.P.R. ca turişti; - celor care tranziteaza teritoriul R.P.R. şi doresc sa ramina în R.P.R. ca turişti; - marinarilor de pe navele strãine, membrilor de familie şi insotitorilor acestora care doresc sa viziteze R.P.R., ca turişti. 24. Grupurilor de turişti strãini care doresc sa viziteze R.P.R., prin O.N.T. "Carpaţi" pentru un timp maxim de 48 ore, nu li se va aplica viza turistica, ci li se va permite trecerea frontierei de stat a R.P.R. pe baza pasaportului naţional, completind o fişa potrivit modelului ce se va stabili de Ministerul Afacerilor Interne. La intrare, acestora li se va inmina un permis de acces la uscat, care se va retine la ieşirea din ţara. 25. Turistii strãini aflaţi pe teritoriul R.P.R. care în limitele valabilitãţii vizei, doresc sa participe la excursiile organizate în grup de O.N.T. "Carpaţi" peste frontiera de stat a R.P.R., vor primi vize colective de ieşire-intrare în R.P.R. ce se vor acorda la cererea O.N.T. "Carpaţi", de cãtre organele prevãzute la art. 5. Grupurile de turişti prevãzute la alineatul precedent, vor cãlãtori pe baza tabelelor colective întocmite de O.N.T. "Carpaţi", care vor cuprinde datele de identitate ale membrilor grupului şi vor fi anexate la documentul de trecere a frontierei al conducatorului de grup turistic. La trecerea frontierei, legitimarea turistilor se va face individual pe baza pasaportului personal şi a tabelului de grup. 26. Cetãţenii ţãrilor socialiste şi rezidentii strãini din aceste tari pot veni în Republica Populara Romina ca turişti, numai în baza înţelegerilor bilaterale dintre O.N.T. "Carpaţi" şi organizaţiile corespunzãtoare din aceste tari. 27. Viza turistica va avea o valabilitate de 6 luni, cu drept de şedere în R.P.R. de la 3 la 30 zile şi care va putea fi prelungitã, la cerere, pînã la maximum 90 zile. 28. Trecerea frontierei de stat a R.P.R. se face prin punctele de frontiera înscrise în viza romina, cu excepţia turistilor şi a persoanelor exceptate de la obligativitatea vizei romine, care pot trece frontiera prin orice punct deschis traficului de cãlãtori. 29. Modificãrile aduse vizei romine se vor aproba de cãtre organul care a acordat viza. Oficiile diplomatice şi consulare ale Republicii Populare Romine, vor putea acorda cetãţenilor romani aflaţi în strãinãtate în interes personal, prelungirea vizei pînã la cel mult 30 zile. 30. Vizele strãine se obţin de Ministerul Afacerilor Externe sau oficiile diplomatice şi consulare ale R.P.R. Persoanele care cãlãtoresc în strãinãtate în interes personal, pot obţine vizele şi direct de la oficiile diplomatice şi consulare strãine. 31. Ministerul Afacerilor Interne prin Direcţia Control Strãini şi Paşapoarte, Direcţia Militiei Capitalei şi direcţiile regionale de militie, va elibera taloane de cãlãtorie (anexa la buletinul de identitate) pentru cetãţenii romani care cãlãtoresc, în vizita la rude şi prieteni, în tari cu care R.P.R, are încheiate înţelegeri în acest sens. 32. Declaraţiile chemare pentru cetãţenii ţãrilor cu care R.P.R. a convenit sa foloseascã aceste documente ca mijloc de acordare a vizelor de intrare-ieşire, în interes personal, vor fi vizate de organele regionale de militie. 33. Ministerele şi celelalte organe centrale vor îndeplini în timp util formalitãţile necesare pentru obţinerea vizelor romine şi strãine. CAP. 4 Inminarea şi pãstrarea documentelor romine de trecere a frontierei 34. Documentele de trecere a frontierei vor fi inminate titularilor de cãtre organele care le elibereazã în schimbul buletinului de identitate. Se excepteazã persoanele prevãzute la art. 7, punctele a-h inclusiv, ale cãror documente de trecere a frontierei vor fi eliberate delegatului autorizat sa ridice documentele respective, precum şi persoanele cãrora buletinele de identitate le servesc pentru legitimare la trecerea frontierei. 35. La înapoierea în ţara, documentele de trecere a frontierei vor fi predate organelor emitente. 36. Pierderea documentelor de trecere a frontierei va fi anunţatã, în termen de 24 ore, în ţara organelor emitente şi în strãinãtate oficiilor diplomatice şi consulare ale R.P.R., care le vor declara nule şi vor elibera alte documente. Despre pierderea şi gãsirea documentelor va fi informat Ministerul Afacerilor Interne. 37. Este interzisã efectuarea de corecturi sau ştersãturi în documentele de trecere a frontierei şi în vizele romine. CAP. 5 Formalitãţi privind ieşirea din Republica Populara Romina a cetãţenilor strãini care şi-au pierdut documentele de trecere a frontierei 38. Cetãţenii strãini care în timpul şederii în R.P.R. îşi pierd documentul de trecere a frontierei de stat, vor fi indrumati sa se adreseze oficiului diplomatic sau consular al statului cãruia aparţin, în vederea obţinerii unui nou document. În cazul cînd statul cãruia aparţine cetãţeanul care şi-a pierdut documentul de trecere a frontierei de stat, nu are relaţii diplomatice cu R.P.R. şi nici nu exista o alta misiune diplomaticã care sa-i reprezinte interesele, celui în cauza i sa va elibera de Direcţia control strãini şi paşapoarte din Ministerul Afacerilor Interne, un certificat de persoana fãrã cetãţenie, pentru a putea pãrãsi ţara. În mod similar se va proceda şi cu cetãţenii aparţinînd ţãrilor cu care R.P.R. are relaţii diplomatice, dar ale cãror oficii au resedinta în alte tari. CAP. 6 Organizarea şi funcţionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat 39. Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat se organizeazã de cãtre Ministerul Afacerilor Interne în colaborare cu Ministerul Forţelor Armate, Ministerul Comerţului Exterior, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale şi Consiliul Superior al Agriculturii, pe cãile de comunicaţii care deservesc traficul internaţional şi funcţioneazã ziua şi noaptea fãrã întrerupere. Şefii punctelor da control pentru trecerea frontierei de stat sînt ofiţeri numiţi de Ministerul Afacerilor Interne. 40. Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a R.P.R. sînt: a) rutiere: Bors; Stamora-Moravita; Giurgiu, Vama-Ostrov, Negru Voda, Vama-Veche, Galaţi, Albita, Siret, Sculeni; b) feroviare: Carei, Valea lui Mihai, Episcopia Bihor, Salonta, Curtici, Jimbolia, Stamora-Moravita, Giurgiu, Negru Voda, Galaţi, Iaşi, Vicsani, Nisipitul, Valea Viseului, Cimpulung la Tisa (Sighet), Halmeu; c) portuare: Otelec, Moldova Veche, Drencova, Liubotina, Orşova, Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, Cernavoda, Hîrşova, Brãila, Galaţi, Tulcea, Sulina, Constanta; d) aeroportuare: Bucureşti-Baneasa, Arad, Oradea, Constanta. 41. Trecerea cãlãtorilor peste frontiera de stat este permisã prin urmãtoarele puncte de frontiera: Valea lui Mihai, Episcopia Bihor, Bors, Salonta, Curtici, Arad, Jimbolia, Stamora-Moravita, Giurgiu, Negru Voda, Constanta, Tulcea, Galaţi, Brãila, Albita, Iaşi, Siret, Vicsani, Cimpulung la Tisa (Sighet), Sculeni şi Bucureşti-Baneasa. Ministerele şi celelalte organe centrale pravazute la art. 39, de comun acord, vor putea deschide pentru trecerea cãlãtorilor şi alte puncte, însã numai dintre cele prevãzute în prezenta hotãrîre. Trecerea peste frontiera de stat a persoanelor care au de îndeplinit sarcini de serviciu în fisia de frontiera este permisã prin punctele de frontiera stabilite prin convenţiile încheiate de R.P.R. cu statele vecine şi în condiţiile prevãzute de acestea. Trecerea bunurilor peste frontiera, se permite prin toate punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a R.P.R. CAP. 7 Dispoziţii finale 42. Hotãrîrile Comisiei guvernamentale pentru paşapoarte şi vize şi ale Comisiei pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne în legatura cu eliberarea de documente şi acordarea de vize pentru trecerea frontierei, vor fi aduse la îndeplinire de cãtre Direcţia Control Strãini şi Paşapoarte din M.A.I., precum şi de cãtre Direcţia Consularã din Ministerul Afacerilor Externe. 43. Ministerele şi celelalte organe centrale ale cãror organe în subordine îşi desfãşoarã activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, vor asigura încadrarea acestora cu personal necesar şi calificat, care sa cunoascã de preferinta limba statului vecin şi o limba strãinã de uz internaţional. 44. Comunicarea telefonica între punctele de control deschise traficului de cãlãtori care nu au asigurata o legatura prin reţeaua guvernamentalã "TO" şi Ministerul Afacerilor Interne se va face prin fir M.T.Tc. Între punctele de control feroviare şi Ministerul Afacerilor Interne, aceasta va fi asigurata şi prin fir C.F.R. Organele Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor vor asigura cu prioritate legatura telefonica între organele prevãzute la alineatul precedent. 45. Se aproba Regulamentul privind modul de funcţionare a punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat şi rezolvarea litigiilor de trafic. 46. <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 250 din 26 aprilie 1963 , publicatã în Buletinul Oficial nr. 22 din 13 iulie 1963, privind eliberarea documentelor şi acordarea vizelor pentru trecerea frontierei de stat a Republicii Populare Romine, precum şi organizarea şi funcţionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, se abroga. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer -----------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane hotãrãşte: I. <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 311/1964 , privind eliberarea documentelor şi acordarea vizelor pentru trecerea frontierei de stat a Republicii Populare Romane, precum şi organizarea şi funcţionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, publicatã în Colecţia de Hotãrîri şi Dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 25 din 5 iunie 1964, se modifica dupã cum urmeazã: 1. Articolul 3 va avea urmãtorul cuprins: "3. Organele care aproba eliberarea documentelor şi a vizelor pentru trecerea frontierei de stat sînt: A. Comisia guvernamentalã pentru paşapoarte şi vize care se compune din: - preşedinte; - locţiitorul preşedintelui; - trei membri; - un secretar. Numirea persoanelor ce fac parte din Comisia guvernamentalã pentru paşapoarte şi vize se face prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. B. Ministerul Afacerilor Interne prin: a) Comisia pentru paşapoarte şi vize care se compune dintr-un adjunct al ministrului Afacerilor Interne, în calitate de preşedinte; locţiitorul preşedintelui comisiei şi cinci membri. Numirea persoanelor ce fac parte din Comisia pentru paşapoarte şi vize se face prin ordinul ministrului Afacerilor Interne. b) Direcţia control strãini şi paşapoarte, Direcţia Militiei Capitalei şi direcţiile regionale de militie. C. Ministerul Afacerilor Externe prin Direcţia Consularã şi oficiile diplomatice şi consulare ale Republicii Populare Romane". 2. Articolul 4 va avea urmãtorul cuprins: "4. Atribuţiunile organelor care aproba eliberarea documentelor şi a vizelor pentru trecerea frontierei de stat sînt urmãtoarele: A. Comisia guvernamentalã pentru paşapoarte şi vize: - indruma, controleazã şi coordoneazã toate organele ce au sarcini în legatura cu eliberarea documentelor şi acordarea vizelor pentru trecerea frontierei de stat; - reexamineaza cererile pentru acordarea de vize prezentate de organizaţiile socialiste şi oricare alte organizaţii, care au fost respinse de cãtre Comisia pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne; - reexamineaza contestaţiile persoanelor fizice în legatura cu respingerea acordãrii vizei de cãtre Comisia pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne. B. Ministerul Afacerilor Interne prin: a) Comisia pentru paşapoarte şi vize: - rezolva cererile pentru eliberarea documentelor şi acordarea vizelor de trecere a frontierei de stat, prezentate de organizaţiile socialiste şi oricare alte organizaţii care solicita trimiterea de delegaţi în strãinãtate, precum şi cererile persoanelor fizice care doresc sa calatoreasca în strãinãtate în interes personal; - rezolva cererile cetãţenilor romani domiciliaţi în strãinãtate şi cererile cetãţenilor strãini care solicita sa se stabileascã definitiv în Republica Populara Romina; - prezintã spre examinare Comisiei guvernamentale pentru paşapoarte şi vize: cererile organizaţiilor socialiste şi oricãror altor organizaţii pentru acordarea de vize ce au fost respinse; contestaţiile persoanelor fizice la hotãrîrile de respingere a acordãrii vizei; alte cereri privitoare la trecerea frontierei de stat a cãror rezolvare depãşeşte competenta sa. b) Direcţia control strãini şi paşapoarte: - elibereazã documentele de trecere a frontierei prevãzute la art. 15 alin. 2; - rezolva cererile persoanelor fizice şi elibereazã documentele corespunzãtoare pentru cãlãtorii temporare în interes personal în tari cu care Republica Populara Romina a încheiat înţelegeri cu privire la desfiinţarea obligativitatii vizelor. c) Direcţia Militiei Capitalei şi direcţiile regionale de militie: - rezolva cererile şi elibereazã documentele din categoria celor prevãzute la pct. b alin. 2 din prezentul articol". C. Ministerul Afacerilor Externe: - elibereazã documentele pentru trecerea frontierei de stat prevãzute la art. 15, alin.1; - trimite spre rezolvare Comisiei pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne, cererile pentru eliberarea de documente şi vize de trecere a frontierei, primite direct şi prin oficiile diplomatice şi consulare ale Republicii Populare Romane, a cãror rezolvare nu intra în competenta sa; - rezolva prin oficiile diplomatice şi consulare ale Republicii Populare Romane cererile cetãţenilor romani domiciliaţi în strãinãtate, pentru prelungirea şederii în strãinãtate şi extinderea valabilitãţii paşapoartelor pentru alte tari; - acorda vize prin Direcţia Consularã şi oficiile diplomatice şi consulare ale Republicii Populare Romane, pentru: a) personalul oficiilor diplomatice şi consulare strãine numit la post în Republica Populara Romina, precum şi persoanelor care vin la aceste oficii sau la membrii acestora; b) curierii diplomatici care vin la oficiile diplomatice şi consulare din Republica Populara Romina; c) reprezentanţii şi functionarii strãini la organizaţiile şi organismele internaţionale care au sediul sau îşi desfãşoarã activitatea pe teritoriul Republicii Populare Romane, precum şi persoanelor care vin la aceste organizaţii sau organisme; d) insotitorii şi membrii de familie ai persoanelor prevãzute la punctele a şi c; e) cetãţenii romani stabiliţi în strãinãtate care cãlãtoresc temporar în Republica Populara Romina; f) persoanele care tranziteaza teritoriul Republicii Populare Romane; g) turistii strãini care cãlãtoresc în Republica Populara Romina; h) cetãţenii strãini care vin la diferite instituţii şi organizaţii din Republica Populara Romina, la cererea sau cu avizul conducatorului instituţiei sau al organizaţiei centrale de resort; i) alte persoane ale cãror aprobãri de cãlãtorie vor fi comunicate în scris de Secţia Relaţii Externe şi Direcţia Treburilor a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin sau de Secretariatul General al Consiliului de Miniştri pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, prin comisia pentru paşapoarte şi vize din Ministerul Afacerilor Interne. Pentru categoriile prevãzute la alineatele a, c, d şi h, vizele se vor elibera cu avizul Ministerului Afacerilor Interne. 3. Articolul 11 va avea urmãtorul cuprins: "13. Certificatul de cãlãtorie se elibereazã cetãţenilor romani care urmeazã a se stabili definitiv în strãinãtate pãstrînd cetãţenia romina, turistilor care cãlãtoresc în grup, precum şi cetãţenilor romani şi foştilor cetãţeni romani care se repatriaza în Republica Populara Romina. Acest certificat va putea fi eliberat şi cetãţenilor romani aflaţi în strãinãtate care şi-au pierdut documentele pentru trecerea frontierei, precum şi copiilor sub 14 ani care se înapoiazã în ţara neinsotiti de pãrinţii lor aflaţi în misiune în strãinãtate". 4. Articolul 15 va avea urmãtorul cuprins: "15. Pasapoartele diplomatice, pasapoartele de serviciu, precum şi pasapoartele (simple) folosite pentru cãlãtorii în interes de serviciu, se elibereazã de Ministerul Afacerilor Externe. Pasapoartele pentru cetãţenii romani stabiliţi în strãinãtate, certificatele de cãlãtorie în scopul repatrierii, pentru înapoierea în ţara a cetãţenilor romani care şi-au pierdut documentele de trecere a frontierei, sau pentru copii sub 14 ani care se înapoiazã în ţara neinsotiti de pãrinţii lor aflaţi în misiune în strãinãtate, se elibereazã de oficiile diplomatice şi consulare ale Republicii Populare Romane. Pasapoartele (simple) folosite pentru cãlãtorii în interes personal, certificatele de cãlãtorie pentru cetãţenii romani şi certificatele de cãlãtorie pentru persoanele fãrã cetãţenie, se elibereazã de Ministerul Afacerilor Interne. De asemenea Ministerul Afacerilor Interne va putea elibera şi paşapoarte pentru cetãţenii romani ce urmeazã a se stabili în strãinãtate". 5. Articolul 31 se abroga. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane hotãrãşte: 1. Lista serviciilor supuse taxelor consulare şi tariful taxelor consulare aplicat acestora se stabileşte astfel: Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ---------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romine decreteazã: ARTICOL UNIC Se ratifica Acordul între Republica Populara Romina şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia, privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, semnat la Belgrad, la 30 noiembrie 1963. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ACORD între Republica Populara Romina şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia, privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romane, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, având în vedere; - dorinta celor doua tari de a face posibila, printr-o colaborare economicã şi tehnica, utilizarea în interesul popoarelor lor a resurselor hidroenergetice ale fluviului Dunarea, care le aparţin, precum şi de a contribui în acelaşi timp la folosirea în interesul general a posibilitãţilor oferite de acest fluviu pentru dezvoltarea navigaţiei; - hotãrârea celor doua tari de a trece la valorificarea în sectorul Porţile de Fier a potenţialului hidroenergetic al Dunãrii şi, ţinând seama de Convenţia despre regimul navigaţiei pe Dunare, din 18 august 1948, de a ameliora condiţiile de navigaţie în acest sector; au cãzut de acord asupra urmãtoarelor: ART. 1 Pãrţile contractante se obliga sa construiascã şi sa exploateze, în condiţiile prevãzute în prezentul Acord, Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, denumit în textul care urmeazã: "Sistemul Porţile de Fier". ART. 2 1. Sistemul Porţile de Fier, a cãrui realizare şi exploatare formeazã obiectul prezentului Acord, se compune din: A) obiecte şi lucrãri pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al fluviului Dunarea şi pentru ameliorarea condiţiilor de navigaţie în sectorul Porţile de Fier; aceste obiecte şi lucrãri sunt amplasate în zona dintre localitãţile Gura Vaii şi Sip şi cuprind în principal: a) doua centrale electrice cu aceiaşi parametri şi caracteristici tehnice, una lângã malul stang şi alta lângã malul drept al Dunãrii, legate între ele printr-o linie electrica de inalta tensiune; b) un baraj deversor în albia Dunãrii; c) doua ecluze cu aceiaşi parametri şi caracteristici tehnice, una lângã malul stang şi alta lângã malul drept al Dunãrii; d) o sosea şi lucrãrile necesare pentru construirea ulterioara a unei cai ferate pe baraj; e) albia amenajatã a Dunãrii în aval de baraj; B) obiecte şi lucrãri auxiliare necesare exploatãrii obiectelor prevãzute la punctul A, literele a, b şi c din prezentul articol; C) obiecte şi lucrãri a cãror executare este determinata de crearea lacului de acumulare şi de necesitatea protejãrii lacului de acumulare şi de necesitatea protejãrii terenurilor riverane ale lacului de acumulare. 2. Obiectele şi lucrãrile care formeazã Sistemul Porţile de Fier vor fi detaliate şi precizate prin Sarcina de proiectare a Sistemului, care se va elabora conform prevederilor prezentului Acord. ART. 3 1. Sistemul Porţile de Fier se va construi astfel încât sa permitã exploatarea cu nivelul biefului amonte variabil pana la cota 69,50 metri deasupra Marii Adriatice, la baraj. 2. Debitul instalat va fi de 8500 metri cubi pe secunda, puterea instalata în cele doua centrale electrice de cca. 2 milioane kW, iar producţia medie anuala totalã de energie electrica de cca. 10 miliarde kWh. 3. Camerele ecluzelor vor avea lungimea utila de 310 metri, lãţimea utila de 34 metri şi adâncimea la prag de 4,50 metri. 4. Caracteristicile tehnice şi parametri obiectelor şi lucrãrilor Sistemul Porţile de Fier se vor preciza prin Sarcina de proiectare a Sistemului. ART. 4 1. Regimul de funcţionare a Sistemul Porţile de Fier va fi organizat astfel încât nivelul apelor Dunãrii sa nu depãşeascã la gura Nerei cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice în perioadele în care depãşirea acestui nivel ar provoca pagube terenurilor riverane ale lacului de acumulare, cu excepţia perioadelor în care nivelul în regim natural este mai mare decât aceasta cota. Lucrãrile pentru protejarea terenurilor riverane se vor executa în volumul necesar pentru a permite menţinerea nivelului Dunãrii la gura Nerei la cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice. 2. Pãrţile contractante vor stabili ulterior, de comun acord, oportunitatea şi condiţiile suportãrii comune a investiţiilor şi cheltuielilor de exploatare suplimentare pentru regimul de funcţionare a Sistemul Porţile de Fier cu nivelul de retenţie maxima de lungã durata al apelor Dunãrii la gura Nerei la cota 69,50 metri deasupra Marii Adriatice. ART. 5 1. Mãrimea totalã a investiţiilor necesare pentru realizarea Sistemul Porţile de Fier este de circa 400 milioane dolari SUA. Aceasta suma va fi precizatã conform prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã. 2. În suma investiţiilor, prevãzutã la punctul 1 al prezentului articol, sunt cuprinse şi despãgubirile pentru pagubele provocate direct pe teritoriile celor doua State prin inundarea sau scoaterea din folosinta de bunuri, prin strãmutarea sau adaptarea de construcţii şi instalaţii sau prin întreruperea folosirii acestora, apãrute ca urmare a creãrii lacului de acumulare al Sistemul Porţile de Fier. Modul de stabilire a pagubelor şi de calcul al despãgubirilor se reglementeazã prin Convenţia privind despãgubirile pentru pagube. 3. În suma prevãzutã la punctul 1 din prezentul articol se include 95 milioane dolari SUA, care reprezintã valoarea obiectelor şi lucrãrilor necesare şi suficiente pentru îmbunãtãţirea în sectorul Porţile de Fier a condiţiilor actuale de navigaţie. Cele doua Pãrţi contractante vor credita cu aceasta suma, în cote egale, Administraţia Fluviala a Portilor de Fier, urmând ca aceasta suma sa le fie restituitã conform prevederilor art. 6, pct. 2 din prezentul Acord. ART. 6 1. Cele doua Pãrţi contractante vor participa cu cote egale la investiţiile totale prevãzute la articolul 5 din prezentul Acord. 2. Suma care se investeste pentru imbunatatirera condiţiilor de navigaţie în sectorul Portilor de Fier, arãtatã la art. 5, pct. 3 din prezentul Acord, va fi recuperatã de Administraţia Fluviala a Portilor de Fier prin taxe corespunzãtoare pe care aceasta le stabileşte în conformitate cu prevederile Convenţiei despre regimul navigaţiei pe Dunare, din 18 august 1948, şi ale art. 18, pct. 5 din prezentul Acord, şi va fi restituitã în cote egale celor doua Pãrţi care au creditat aceasta suma. ART. 7 1. Fiecare Parte contractantã va executa obiectele şi lucrãrile din Sistemul Porţile de Fier, situate pe teritoriul sau. 2. În scopul egalizarii participãrii celor doua Pãrţi la investiţiile totale pentru realizarea Sistemul Porţile de Fier; Pãrţile contractante au convenit ca acea Parte, pe al carei teritoriu valoarea investiţiilor este mai mica decât jumãtate din valoarea totalã a investiţiilor Sistemului Porţile de Fier, va executa, prin excepţie de la prevederile punctului 1 al prezentului articol, anumite obiecte şi lucrãri pe teritoriul celeilalte Pãrţi, în cadrul Sistemului Porţile de Fier. Modul de aplicare a acestei prevederi este reglementat prin Convenţia privind execuţia lucrãrilor şi prin Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã. 3. Fiecare Parte contractantã va finanta obiectele şi lucrãrile pe care le executa, indiferent pe al cãrui teritoriu acestea sunt situate. ART. 8 Cele doua Pãrţi contractante au cãzut de acord sa foloseascã la toate nivelele de retenţie, în cote egale, potenţialul hidroenergetic amenajat prin Sistemul Porţile de Fier, pe toatã durata existenţei acestui Sistem. Modul de aplicare a acestei prevederi este reglementat prin Convenţia privind exploatarea Sistemului Porţile de Fier. ART. 9 1. Actuala frontiera între cele doua State pe Dunare rãmâne neschimbata, cu excepţia zonei obiectului principal, unde se vor face urmãtoarele rectificari; a) în termen de nouãzeci de zile de la intrarea în vigoare a prezentului Acord, frontiera se va modifica astfel încât, de la punctul unde actuala frontiera atinge latura amonte a fundaţiei barajului, se va abate pe albia fluviului de-a lungul laturii amonte a fundaţiei barajului, pana la mijlocul barajului deversor, de unde se va abate în unghi drept şi va intersecta barajul deversor la mijloc şi apoi se va abate pe albia fluviului de-a lungul laturii aval a radierului barajului, cãtre malul stang al Dunãrii, pana la punctul unde se va intalni cu actuala frontiera; aceasta rectificare se va efectua conform configuraţiei barajului din Sarcina de proiectre a Sistemului Porţile de Fier; b) în termen de treizeci de zile de la verificarea şi recepţia tehnica a barajului, efectuatã în sensul art. 30 din Convenţia privind executarea lucrãrilor, frontiera se va modifica din nou, astfel încât din punctul unde, în aval de baraj, se intersecteazã actuala frontiera şi linia dreapta trasa perpendicular pe baraj la mijlocul barajului deversor pe la mijloc pana la latura amonte a fundaţiei barajului şi de aici va urma în amonte de baraj în linie dreapta şapte sute metri pana la frontiera actuala. 2. Cu privire la modificãrile frontierei, descrise la punctul 1 din prezentul articol, se vor întocmi protocoale speciale. Aceste modificãri vor ramne în vigoare pe toatã durata exploatãrii barajului Sistemului Porţile de Fier, dupã care se va restabili actuala frontiera. 3. Condiţiile de trecere a frontierei în zonele necesare în perioada executãrii Sistemului Porţile de Fier, sunt stabilite prin Protocolul privind trecerea frontierei. 4. Obiectele şi lucrãrile care se vor executa pe baza prezentului Acord pe teritoriul roman, vor fi proprietatea Republicii Populare Romane, iar obiectele şi lucrãrile care se vor executa pe teritoriul iugoslav, vor fi proprietatea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Fiecare Stat va avea drept de proprietate pe partea de baraj deversor pana la secţiunea transversala corespunzãtoare liniei de frontiera pe barajul deversor stabilite conform prevederilor punctului 1 din prezentul articol. ART. 10 1. În realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier, Pãrţile contractante vor tine seama de faptul ca acest Sistem reprezintã un întreg din punct de vedere hidroenergetic de navigaţie. 2. Fiecare Parte contractantã este obligatã sa asigure ca obiectele şi lucrãrile Sistemului Porţile de Fier, care-i aparţin şi care conditioneaza funcţionarea normalã a Sistemului ca un întreg hidroenergetic şi de navigaţie, sa fie utilizate în scopurile pentru care au fost construite şi sa fie întreţinute, pe toatã durata normalã de existenta, în stare care sa permite exploatarea în condiţiile prevãzute prin prezentul Acord. 3. În cazul în care uzura fizica normalã a unora din obiectele sau lucrãrile Sistemului Porţile de Fier face imposibila sau impiedica exploatarea Sistemului în condiţiile prevãzute prin prezentul Acord şi prin Convenţia de exploatare, Partea cãreia îi aparţin aceste obiecte sau lucrãri este obligatã sa asigure înlocuirea sau reconstructia lor şi sa suporte cheltuielile acestei înlocuiri sau reconstructii. Cele doua Guverne, la propunerea Comisiei mixte, se vor putea înţelege şi asupra unei alte soluţii tehnice. 4. Cheltuielile de înlocuire sau reconstrucţie a obiectelor şi lucrãrilor care deservesc navigaţia, vor fi finanţate în cote egale de Pãrţile contractante şi vor fi încasate de Administraţia Fluviala a Portilor de Fier prin taxe corespunzãtoare şi restituite în cote egale celor doua Pãrţi care le-au finanţat. 5. Cheltuielile pentru înlocuirea sau reconstructia obiectelor sau instalaţiilor construite în cadurul Sistemului Porţile de Fier pentru apãrarea terenurilor riverane ale lacului de acumulare, în cazurile prevãzute la punctul 3 al prezentului articol se vor suporta, prin excepţie de la acel punct, de cãtre Pãrţile contractante în cote egale, dacã la propunerea Comisiei mixte nu se înţeleg asupra unei alte soluţii. 6. Comisia mixtã va stabili, la punerea în funcţiune definitiva a Sistemului Porţile de Fier, durata normalã de existenta a obiectelor, instalaţiilor şi lucrãrilor prevãzute la pct. 5 din prezentul articol, precum şi ce cheltuieli se vor considera drept cheltuieli de înlocuire sau reconstrucţie. 7. Fiecare Parte contractantã se obliga sa se abţinã de la orice acţiune care ar putea sa provoace piedici în utilizarea obiectelor şi lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier, ce aparţin celeilalte Pãrţi. 8. Orice modificare a obiectelor şi lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier, care ar putea duce la schimbarea parametrilor obiectelor şi lucrãrilor Sistemului care aparţin celeilalte Pãrţi, se poate efectua numai prin înţelegere prealabilã între cele doua Pãrţi contractante. ART. 11 1. În scopul realizãrii unei colaborãri şi coordonari permanente, precum şi pentru asigurarea aducerii la îndeplinire şi aplicãrii prevederilor Acordului, Convenţiilor şi Protocoalelor privind Sistemul Porţile de Fier, Pãrţile contractante înfiinţeazã, ca organ mixt al celor doua Guverne, Comisia mixtã romano-iugoslava pentru Porţile de Fier, denumita în textul ce urmeazã: "Comisia mixtã". 2. Atribuţiile Comisiei mixte şi ale organelor acesteia sunt prevãzute prin prezentul Acord, prin Convenţiile şi prin Protocoalele privind Sistemul Porţile de Fier, precum şi prin Statutul Comisiei mixte. 3. Organizarea şi funcţionarea Comisiei mixte se reglementeazã prin Statutul stabilit de cele doua Pãrţi. ART. 12 1. Fiecare Parte contractantã va desemna organizaţia de proiectare care va elabora, în calitate de Proiectant general, proiectele necesare realizãrii Sistemului Porţile de Fier. 2. Pentru asigurarea realizãrii obiectelor şi lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier pe care trebuie sa le execute, fiecare Parte contractantã va desemna câte o organizaţie în calitate de Beneficiar. 3. În scopul coordonãrii şi colaborãrii între Beneficiari, Comisia mixtã va infiinta, ca organ permanent al sau, un Organ local operativ de coordonare constituit din reprezentanţii Beneficiarilor. ART. 13 1. Fiecare Parte contractantã va desemna câte o întreprindere pentru administrarea, exploatarea şi întreţinerea obiectelor energetice care-i aparţin, din cadrul Sistemului Porţile de Fier. 2. Administraţia Fluviala a Portilor de Fier va administra, exploata şi întreţine obiectele şi lucrãrile din Sistemul Porţile de Fier care deservesc navigaţia. 3. Obiectele şi lucrãrile date în folosinta provizorie în perioada executãrii Sistemului Porţile de Fier, vor fi exploatate şi întreţinute de cãtre Beneficiarul Partii cãreia îi aparţin aceste obiecte şi lucrãri. 4. În scopul coordonãrii activitãţii organizaţiilor prevãzute la pct. 1 şi 2 din prezentul articol care vor administra, exploata şi întreţine obiectele şi lucrãrile Sistemului Porţile de Fier, Comisia mixtã va infiinta un Organ comun de coordonare, constituit din reprezentanţii pe care îi vor desemna aceste organizaţii. 5. Coordonarea permanenta şi operativã a activitãţii celor doua întreprinderi energetice prevãzute la pct. 1 din prezentul articol se va asigura de cãtre un Serviciu comun de dispecer, pe care îl va infiinta Comisia mixtã. ART. 14 1. Proiectantii generali vor elabora în comun Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier. 2. Sarcina de proiectare trebuie sa conţinã documentaţia tehnico-economicã de baza asupra posibilitatii tehnice şi economicitatii realizãrii Sistemului Porţile de Fier, soluţiilor tehnice, parametrilor principali, amplasamentelor obiectelor şi lucrãrilor, caracteristicilor echipamentului, precum şi asupra tuturor indicilor tehnico-economici necesari. 3. Sarcina de proiectare trebuie sa conţinã, pe lângã documentaţia tehnico-economicã prevãzutã la punctul 2 din prezentul articol, şi: a) Devizul general al investiţiilor, b) Planul general de execuţie. 4. Proiectantii generali vor elabora Sarcina de proiectare, precum şi celelalte proiecte şi documentaţii tehnico-economice ale Sistemului Porţile de Fier, în modul prevãzut prin Convenţia privind elaborarea proiectelor, prin Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã şi prin Convenţia privind despãgubirile pentru pagube. 5. Avizarea şi expertizarea Sarcinii de proiectare, precum şi a celorlalte proiecte şi documentaţii tehnico-economice, se vor face în conformitate cu prevederile Convenţiei privind elaborarea proiectelor Sistemului Porţile de Fier. 6. Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier se aproba de cele doua Guverne. Celelalte proiecte şi documentaţii tehnico-economice se aproba de cãtre Comisia mixtã sau de cãtre organele împuternicite de acesta. ART. 15 1. Prin Sarcina de proiectare, Planul general de execuţie şi planurile anuale de execuţie, se vor stabili obiectele şi lucrãrile pe care le va executa fiecare Parte contractantã, precum şi termenele lor de executare. Fiecare Parte contractantã va asigura construcţia şi montajul obiectelor şi lucrãrilor pe care trebuie sa le execute, în termenele stabilite. În acest scop, fiecare Parte contractantã va asigura materialele, echipamentele, utilajul de execuţie şi forta de munca necesarã. 2. Obiectele şi lucrãrile Sistemului Porţile de Fier vor fi executate întru totul în conformitate cu proiectele aprobate în comun potrivit art. 14, punctul 6, din prezentul Acord, cu excepţia obiectelor şi lucrãrilor care, conform prevederilor Convenţiei privind executarea lucrãrilor şi Convenţiei privind despãgubirile pentru pagube, se pot executa de cãtre fiecare Parte dupã proiecte şi concepţii proprii. 3. Pãrţile contractante vor lua mãsurile necesare, prevãzute în Convenţia privind execuţia lucrãrilor, pentru ca, în perioada construirii Sistemului Porţile de Fier, navigaţia sa fie cat mai puţin posibil stanjenita în zona în care se executa lucrãri în albia Dunãrii. 4. Supravegherea îndeplinirii Planului general şi a planurilor anuale de execuţie, controlul calitãţii obiectelor şi lucrãrilor şi verificarea executãrii lor în conformitate cu proiectele, se vor face atât de cãtre fiecare Parte Contractantã, pentru obiectele şi lucrãrile pe care le executa, cat şi în comun de cãtre ambele Pãrţi, potrivit prevederilor Convenţiei privind execuţia lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier. 5. Verificarea şi recepţia tehnica ale fiecãrui obiect şi lucrare din cadrul Sistemului Porţile de Fier se vor efectua dupã terminarea executãrii fiecãruia dintre acestea. Verificarea şi recepţia tehnica definitiva a întregului sistem se vor face dupã recepţia tuturor obiectelor şi lucrãrilor. Verificãrile şi receptiile tehnice vor fi efectuate conform prevederilor Convenţiei privind execuţia lucrãrilor. 6. La terminarea executãrii Sistemului Porţile de Fier, Comisia mixtã va întocmi un Proces-verbal prin care se vor constata: terminarea lucrãrilor, cu inventarul obiectelor şi lucrãrilor executate, îndeplinirea obligaţiilor reciproce ale Pãrţilor contractante privind executarea Sistemului Porţile de Fier şi pregãtirea Sistemului pentru punerea în funcţiune completa şi definitiva. Procesul-verbal va fi supus spre aprobare celor doua Guverne. Pentru aplicarea Convenţiei privind exploatarea, Sistemul Porţile de Fier se va considera dat în exploatare la data la care cele doua Guverne îşi notifica reciproc aprobarea acestui Proces-verbal. ART. 16 1. Toate valorile care se stabilesc sau se deconteazã între Pãrţile Contractante în legatura cu realizarea Sistemului Porţile de Fier, se vor exprima în dolari SUA, pe baza preţurilor medii de pe pieţele mondiale caracteristice, conform prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã. 2. La stabilirea valorii de decontare a investiţiilor se va tine seama de variatia preţurilor pe pieţele mondiale caracteristice, astfel cum este prevãzut în Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã. 3. În cadrul decontãrii între Pãrţile contractante, fiecãrei Partii se recunosc valoarea lucrãrilor pe care le-a executat conform Planului general şi planurilor anuale de execuţie, despãgubirile pentru pagube, precum şi celelalte sume care i se cuvin potrivit Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã. Metoda de calcul a valorii de decontare a investiţiilor şi a soldului care rezulta din decontare este prevãzutã în Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã. 4. Soldul rezultat din decontare se va înscrie în conturi speciale, deschise în acest scop la Banca de Stat a Republicii Populare Romane şi la Banca Nationala a Iugoslaviei. Termenul de deschidere a acestor conturi şi modul lor de funcţionare se vor stabili printr-un aranjament bancar ce se va încheia între cele doua Bãnci. Asupra soldului se va aplica o dobanda de 2,5% anual. 5. În cazul în care, la terminarea executãrii Sistemului Porţile de Fier, va rãmâne între cele doua Pãrţi un sold, acesta, inclusiv dobânzile aferente, va fi lichidat într-un termen de doi ani, în modul în care va fi stabilit de comun acord între cele doua Pãrţi. În cazul în care paritatea aur a dolarului SUA, existenta la data semnãrii prezentului Acord, se va modifica, Pãrţile contractante vor stabili de comun acord mãsurile necesare pentru restabilirea echilibrului financiar la lichidarea soldului, astfel încât nici una din Pãrţi sa nu suporte din aceasta cauza eventuale pierderi. ART. 17 Pãrţile contractante au cãzut de acord ca Sistemul Porţile de Fier sa fie dat în exploatare completa în anul 1971. În acest scop, Pãrţile au stabilit urmãtoarele termene: - în cursul trimestrului I 1964 se vor termina Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier şi proiectul organizãrii execuţiei obiectului principal; - la jumãtatea anului 1964 vor începe lucrãrile pregãtitoare; - în anul 1965 va începe executarea obiectelor şi lucrãrilor; - în anul 1970 vor fi date în funcţiune primele agregate ale centralelor electrice. ART. 18 1. Pãrţile contractante se obliga sa coordoneze exploatarea şi întreţinerea obiectelor şi lucrãrilor, în mãsura necesarã pentru exploatarea raţionalã a întregului Sistem Porţile de Fier, în condiţiile prevãzute prin prezentul Acord. 2. Fiecare Parte contractantã va asigura administrarea, exploatarea şi întreţinerea obiectelor şi lucrãrilor din cadrul Sistemului Porţile de Fier care-i aparţin, în afarã obiectelor şi lucrãrilor pe care cele doua Pãrţi le vor incredinta spre administrare, exploatare şi întreţinere Administraţiei Fluviale a Portilor de Fier, conform Convenţiei privind exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 3. Prin excepţie de la prevederile punctului 2 din prezentul articol, lucrãrile de dragare în lacul de acumulare şi alimentarea cu energie electrica a statiilor de pompare pentru evacuarea apelor subterane şi de suprafata provocate de existenta Sistemului Porţile de Fier vor fi efectuate în comun de cele doua Pãrţi, în volumul şi condiţiile prevãzute prin Convenţia privind exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 4. Fiecare Parte contractantã, precum şi Administraţia Fluviala a Portilor de Fier vor suporta toate cheltuielile pentru administrarea, exploatarea şi întreţinerea pe care le îndeplinesc conform punctelor 2 şi 3 din prezentul articol. 5. Acoperirea cheltuielilor pentru administrarea, exploatarea şi întreţinerea obiectelor şi lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier care deservesc navigaţia, precum şi recuperarea conform art. 6, pct. 2 din prezentul Acord, a sumei investite pentru îmbunãtãţirea condiţiilor de navigaţie în sectorul Porţile de Fier, vor fi asigurate prin taxe, stabilite de cãtre Administraţia Fluviala a Portilor de Fier conform prevederilor Convenţiei despre regimul navigaţiei pe Dunare, din 18 august 1948. Taxele vor fi exprimate în franci aur cu greutatea 10/31 grame şi titlul de 0,900. Instrucţiunile privitoare la modalitatea de percepere a acestor taxe vor fi elaborate de Administraţia Fluviala a Portilor de Fier în înţelegere cu Comisia Dunãrii. 6. Modul de aplicare a prevederilor prezentului articol este reglementat prin Convenţia privind exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 7. Pãrţile contractante au convenit sa adapteze în timp util Acordul pentru stabilirea Administraţiei Fluviale a Portilor de Fier, încheiat la 31 mai 1953, corespunzãtor prevederilor prezentului Acord. ART. 19 1. Responsabilitatea pentru daunele pricinuite terţilor în cursul realizãrii sau exploatãrii Sistemului Porţile de Fier, va cãdea în sarcina organizaţiei de execuţie, respectiv de exploatare, în legatura cu activitatea cãreia s-a pricinuit dãuna. Responsabilitatea organizaţiilor fiecãrei Pãrţi contractante şi competenta de judecata se stabilesc pe baza legislaţiei în vigoare în ţara cãreia îi aparţine organizaţia respectiva. 2. Cazurile de responsabilitate extracontractualã pentru daunele pricinuite în legatura cu activitatea unei organizaţii a uneia din Pãrţile contractante, organizaţiilor celeilalte Pãrţi contractante, se vor examina şi rezolva conform procedurii prevãzute în art. 21 din prezentul Acord. ART. 20 1. Daunele apãrute în perioada de execuţie, ca o consecinta a forţei majore, la obiectele şi lucrãrile Sistemului Porţile de Fier, vor fi suportate de Partea care executa aceste obiecte şi lucrãri. Aplicarea acestei prevederi la obiectele şi lucrãrile pe care o Parte le executa pe teritoriul celeilalte Pãrţi, este reglementatã prin Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã. 2. Daunele apãrute ca o consecinta a forţei majore în perioada exploatãrii Sistemului Porţile de Fier, la obiectele şi lucrãrile a coror avariere sau distrugere ar impiedica sau ar face imposibila pentru ambele Pãrţi exploatarea în cote egale de ambele Pãrţi contractante. Modul de aplicare a acestei prevederi este reglementat prin Convenţia privind exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 3. În cazul daunelor apãrute ca o consecinta a forţei majore în perioada exploatãrii la obiectele şi lucrãrile care deservesc navigaţia, cheltuielile pentru repararea sau reconstructia acelor obiecte şi lucrãri vor fi finanţate de cãtre Pãrţile contractante în cote egale şi vor fi încasate de Administraţia Fluviala a Portilor de Fier prin taxe corespunzãtoare şi restituite în cote egale celor doua Pãrţi care le-au finanţat. 4. Daunele apãrute ca o consecinta a forţei majore în perioada exploatãrii Sistemului Porţile de Fier, la obiectele şi lucrãrile care nu sunt prevãzute la punctele 2 şi 3 ale prezentului articol, vor fi suportate de Partea pe teritoriul cãreia sunt situate. 5. Prin forta majorã, în sensul prezentului articol, se considera calamitatile naturale. Apele mari, gheturile şi cutremurele se considera forta majorã numai dacã proportiile lor depãşesc limitele prevãzute în proiectele Sistemului Porţile de Fier. ART. 21 1. Eventualele diferende în legatura cu interpretarea şi aplicarea prevederilor prezentului Acord, Convenţiilor şi Protocoalelor privind Sistemul Porţile de Fier, precum şi orice alte litigii cu caracter juridic referitoare la execuţia şi exploatarea Sistemului, se vor rezolva de cãtre Comisia mixtã. 2. Dacã în cadrul Comisiei mixte nu se va ajunge la soluţionarea diferendelor, acestea vor fi supuse celor doua Guverne spre rezolvare pe cale diplomaticã. 3. În cazul în care nu se ajunge la un acord în legatura cu rezolvarea diferendelor în sensul pct. 2 din prezentul articol, Pãrţile contractante se obliga sa rezolve diferendele pe calea arbitrajului şi în acest scop sa ia toate mãsurile necesare pentru ca în termenul cel mai scurt sa constituie o comisie de arbitraj. 4. Pãrţile contractante au cãzut de acord ca în situaţiile prevãzute la punctul 3 din prezentul articol, sa aplice urmãtoarea procedura: în termen de o luna de la cererea uneia dintre Pãrţi, fiecare Guvern va desemna câte un arbitru; arbitrii se vor strãdui sa soluţioneze diferendul; dacã cei doi arbitri nu reuşesc sa gãseascã, de comun acord, o soluţie a diferendului într-un termen de trei luni, aceşti doi arbitri vor alege un al treilea arbitru care nu va fi cetãţean al nici unuia dintre cele doua State; dacã cei doi arbitri nu ajung la un acord asupra alegerii celui de-al treilea arbitru într-un termen de doua luni, cel de-al treilea arbitru va fi desemnat de guvernul unui stat terţ sau de organul de conducere al unei organizaţii internaţionale; dacã apare acest caz, statul terţ sau organizaţia internationala vor fi stabilite de comun acord de cãtre cele doua Guverne în cel mai scurt termen posibil. ART. 22 Prezentul Acord, Convenţiile, Protocoalele şi toate celelalte documente încheiate cu privire la realizarea şi exploatarea Sistemului Portilor de Fier, enumerate în Actul final semnat astãzi, formeazã un tot unitar. Ele vor fi interpretate şi aplicate în legatura lor reciprocã şi în spiritul principiilor generale ale colaborãrii permanente şi comunitãţii de interese în care au fost încheiate de cele doua Pãrţi. ART. 23 Prezentul Acord va fi ratificat de ambele pãrţi contractante potrivit dispoziţiilor constituţionale şi legislative ale fiecãrei Pãrţi. Prezentul Acord se încheie pe timp nelimitat. Acordul va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare, care va avea loc la Bucureşti, în termenul cel mai scurt posibil. Fãcut la Belgrad, la 30 noiembrie 1963, în doua exemplare originale, fiecare în limba romina şi în limba sirbo-croatã, ambele texte având aceeaşi valabilitate. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romane Gheorghe Gheorhiu-Dej Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia Iosip Broz Tito
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Legatia Republicii Populare Romane din Tokio se ridica la rangul de Ambasada. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ -----------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Legatia Republicii Populare Romane din Washington se ridica la rangul de Ambasada. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ------------
Între Republica Populara Romina şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia, privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romane, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, având în vedere; - dorinta celor doua tari de a face posibila, printr-o colaborare economicã şi tehnica, utilizarea în interesul popoarelor lor a resurselor hidroenergetice ale fluviului Dunarea, care le aparţin, precum şi de a contribui în acelaşi timp la folosirea în interesul general a posibilitãţilor oferite de acest fluviu pentru dezvoltarea navigaţiei; - hotãrârea celor doua tari de a trece la valorificarea în sectorul Porţile de Fier a potenţialului hidroenergetic al Dunãrii şi, ţinând seama de Convenţia despre regimul navigaţiei pe Dunare, din 18 august 1948, de a ameliora condiţiile de navigaţie în acest sector; au cãzut de acord asupra urmãtoarelor: ART. 1 Pãrţile contractante se obliga sa construiascã şi sa exploateze, în condiţiile prevãzute în prezentul Acord, Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, denumit în textul care urmeazã: "Sistemul Porţile de Fier". ART. 2 1. Sistemul Porţile de Fier, a cãrui realizare şi exploatare formeazã obiectul prezentului Acord, se compune din: A) obiecte şi lucrãri pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al fluviului Dunarea şi pentru ameliorarea condiţiilor de navigaţie în sectorul Porţile de Fier; aceste obiecte şi lucrãri sunt amplasate în zona dintre localitãţile Gura Vaii şi Sip şi cuprind în principal: a) doua centrale electrice cu aceiaşi parametri şi caracteristici tehnice, una lângã malul stang şi alta lângã malul drept al Dunãrii, legate între ele printr-o linie electrica de inalta tensiune; b) un baraj deversor în albia Dunãrii; c) doua ecluze cu aceiaşi parametri şi caracteristici tehnice, una lângã malul stang şi alta lângã malul drept al Dunãrii; d) o sosea şi lucrãrile necesare pentru construirea ulterioara a unei cai ferate pe baraj; e) albia amenajatã a Dunãrii în aval de baraj; B) obiecte şi lucrãri auxiliare necesare exploatãrii obiectelor prevãzute la punctul A, literele a, b şi c din prezentul articol; C) obiecte şi lucrãri a cãror executare este determinata de crearea lacului de acumulare şi de necesitatea protejãrii lacului de acumulare şi de necesitatea protejãrii terenurilor riverane ale lacului de acumulare. 2. Obiectele şi lucrãrile care formeazã Sistemul Porţile de Fier vor fi detaliate şi precizate prin Sarcina de proiectare a Sistemului, care se va elabora conform prevederilor prezentului Acord. ART. 3 1. Sistemul Porţile de Fier se va construi astfel încât sa permitã exploatarea cu nivelul biefului amonte variabil pana la cota 69,50 metri deasupra Marii Adriatice, la baraj. 2. Debitul instalat va fi de 8500 metri cubi pe secunda, puterea instalata în cele doua centrale electrice de cca. 2 milioane kW, iar producţia medie anuala totalã de energie electrica de cca. 10 miliarde kWh. 3. Camerele ecluzelor vor avea lungimea utila de 310 metri, lãţimea utila de 34 metri şi adâncimea la prag de 4,50 metri. 4. Caracteristicile tehnice şi parametri obiectelor şi lucrãrilor Sistemul Porţile de Fier se vor preciza prin Sarcina de proiectare a Sistemului. ART. 4 1. Regimul de funcţionare a Sistemul Porţile de Fier va fi organizat astfel încât nivelul apelor Dunãrii sa nu depãşeascã la gura Nerei cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice în perioadele în care depãşirea acestui nivel ar provoca pagube terenurilor riverane ale lacului de acumulare, cu excepţia perioadelor în care nivelul în regim natural este mai mare decât aceasta cota. Lucrãrile pentru protejarea terenurilor riverane se vor executa în volumul necesar pentru a permite menţinerea nivelului Dunãrii la gura Nerei la cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice. 2. Pãrţile contractante vor stabili ulterior, de comun acord, oportunitatea şi condiţiile suportãrii comune a investiţiilor şi cheltuielilor de exploatare suplimentare pentru regimul de funcţionare a Sistemul Porţile de Fier cu nivelul de retenţie maxima de lungã durata al apelor Dunãrii la gura Nerei la cota 69,50 metri deasupra Marii Adriatice. ART. 5 1. Mãrimea totalã a investiţiilor necesare pentru realizarea Sistemul Porţile de Fier este de circa 400 milioane dolari SUA. Aceasta suma va fi precizatã conform prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã. 2. În suma investiţiilor, prevãzutã la punctul 1 al prezentului articol, sunt cuprinse şi despãgubirile pentru pagubele provocate direct pe teritoriile celor doua State prin inundarea sau scoaterea din folosinta de bunuri, prin strãmutarea sau adaptarea de construcţii şi instalaţii sau prin întreruperea folosirii acestora, apãrute ca urmare a creãrii lacului de acumulare al Sistemul Porţile de Fier. Modul de stabilire a pagubelor şi de calcul al despãgubirilor se reglementeazã prin Convenţia privind despãgubirile pentru pagube. 3. În suma prevãzutã la punctul 1 din prezentul articol se include 95 milioane dolari SUA, care reprezintã valoarea obiectelor şi lucrãrilor necesare şi suficiente pentru îmbunãtãţirea în sectorul Porţile de Fier a condiţiilor actuale de navigaţie. Cele doua Pãrţi contractante vor credita cu aceasta suma, în cote egale, Administraţia Fluviala a Portilor de Fier, urmând ca aceasta suma sa le fie restituitã conform prevederilor art. 6, pct. 2 din prezentul Acord. ART. 6 1. Cele doua Pãrţi contractante vor participa cu cote egale la investiţiile totale prevãzute la articolul 5 din prezentul Acord. 2. Suma care se investeste pentru imbunatatirera condiţiilor de navigaţie în sectorul Portilor de Fier, arãtatã la art. 5, pct. 3 din prezentul Acord, va fi recuperatã de Administraţia Fluviala a Portilor de Fier prin taxe corespunzãtoare pe care aceasta le stabileşte în conformitate cu prevederile Convenţiei despre regimul navigaţiei pe Dunare, din 18 august 1948, şi ale art. 18, pct. 5 din prezentul Acord, şi va fi restituitã în cote egale celor doua Pãrţi care au creditat aceasta suma. ART. 7 1. Fiecare Parte contractantã va executa obiectele şi lucrãrile din Sistemul Porţile de Fier, situate pe teritoriul sau. 2. În scopul egalizarii participãrii celor doua Pãrţi la investiţiile totale pentru realizarea Sistemul Porţile de Fier; Pãrţile contractante au convenit ca acea Parte, pe al carei teritoriu valoarea investiţiilor este mai mica decât jumãtate din valoarea totalã a investiţiilor Sistemului Porţile de Fier, va executa, prin excepţie de la prevederile punctului 1 al prezentului articol, anumite obiecte şi lucrãri pe teritoriul celeilalte Pãrţi, în cadrul Sistemului Porţile de Fier. Modul de aplicare a acestei prevederi este reglementat prin Convenţia privind execuţia lucrãrilor şi prin Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã. 3. Fiecare Parte contractantã va finanta obiectele şi lucrãrile pe care le executa, indiferent pe al cãrui teritoriu acestea sunt situate. ART. 8 Cele doua Pãrţi contractante au cãzut de acord sa foloseascã la toate nivelele de retenţie, în cote egale, potenţialul hidroenergetic amenajat prin Sistemul Porţile de Fier, pe toatã durata existenţei acestui Sistem. Modul de aplicare a acestei prevederi este reglementat prin Convenţia privind exploatarea Sistemului Porţile de Fier. ART. 9 1. Actuala frontiera între cele doua State pe Dunare rãmâne neschimbata, cu excepţia zonei obiectului principal, unde se vor face urmãtoarele rectificari; a) în termen de nouãzeci de zile de la intrarea în vigoare a prezentului Acord, frontiera se va modifica astfel încât, de la punctul unde actuala frontiera atinge latura amonte a fundaţiei barajului, se va abate pe albia fluviului de-a lungul laturii amonte a fundaţiei barajului, pana la mijlocul barajului deversor, de unde se va abate în unghi drept şi va intersecta barajul deversor la mijloc şi apoi se va abate pe albia fluviului de-a lungul laturii aval a radierului barajului, cãtre malul stang al Dunãrii, pana la punctul unde se va intalni cu actuala frontiera; aceasta rectificare se va efectua conform configuraţiei barajului din Sarcina de proiectre a Sistemului Porţile de Fier; b) în termen de treizeci de zile de la verificarea şi recepţia tehnica a barajului, efectuatã în sensul art. 30 din Convenţia privind executarea lucrãrilor, frontiera se va modifica din nou, astfel încât din punctul unde, în aval de baraj, se intersecteazã actuala frontiera şi linia dreapta trasa perpendicular pe baraj la mijlocul barajului deversor pe la mijloc pana la latura amonte a fundaţiei barajului şi de aici va urma în amonte de baraj în linie dreapta şapte sute metri pana la frontiera actuala. 2. Cu privire la modificãrile frontierei, descrise la punctul 1 din prezentul articol, se vor întocmi protocoale speciale. Aceste modificãri vor ramne în vigoare pe toatã durata exploatãrii barajului Sistemului Porţile de Fier, dupã care se va restabili actuala frontiera. 3. Condiţiile de trecere a frontierei în zonele necesare în perioada executãrii Sistemului Porţile de Fier, sunt stabilite prin Protocolul privind trecerea frontierei. 4. Obiectele şi lucrãrile care se vor executa pe baza prezentului Acord pe teritoriul roman, vor fi proprietatea Republicii Populare Romane, iar obiectele şi lucrãrile care se vor executa pe teritoriul iugoslav, vor fi proprietatea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Fiecare Stat va avea drept de proprietate pe partea de baraj deversor pana la secţiunea transversala corespunzãtoare liniei de frontiera pe barajul deversor stabilite conform prevederilor punctului 1 din prezentul articol. ART. 10 1. În realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier, Pãrţile contractante vor tine seama de faptul ca acest Sistem reprezintã un întreg din punct de vedere hidroenergetic de navigaţie. 2. Fiecare Parte contractantã este obligatã sa asigure ca obiectele şi lucrãrile Sistemului Porţile de Fier, care-i aparţin şi care conditioneaza funcţionarea normalã a Sistemului ca un întreg hidroenergetic şi de navigaţie, sa fie utilizate în scopurile pentru care au fost construite şi sa fie întreţinute, pe toatã durata normalã de existenta, în stare care sa permite exploatarea în condiţiile prevãzute prin prezentul Acord. 3. În cazul în care uzura fizica normalã a unora din obiectele sau lucrãrile Sistemului Porţile de Fier face imposibila sau impiedica exploatarea Sistemului în condiţiile prevãzute prin prezentul Acord şi prin Convenţia de exploatare, Partea cãreia îi aparţin aceste obiecte sau lucrãri este obligatã sa asigure înlocuirea sau reconstructia lor şi sa suporte cheltuielile acestei înlocuiri sau reconstructii. Cele doua Guverne, la propunerea Comisiei mixte, se vor putea înţelege şi asupra unei alte soluţii tehnice. 4. Cheltuielile de înlocuire sau reconstrucţie a obiectelor şi lucrãrilor care deservesc navigaţia, vor fi finanţate în cote egale de Pãrţile contractante şi vor fi încasate de Administraţia Fluviala a Portilor de Fier prin taxe corespunzãtoare şi restituite în cote egale celor doua Pãrţi care le-au finanţat. 5. Cheltuielile pentru înlocuirea sau reconstructia obiectelor sau instalaţiilor construite în cadurul Sistemului Porţile de Fier pentru apãrarea terenurilor riverane ale lacului de acumulare, în cazurile prevãzute la punctul 3 al prezentului articol se vor suporta, prin excepţie de la acel punct, de cãtre Pãrţile contractante în cote egale, dacã la propunerea Comisiei mixte nu se înţeleg asupra unei alte soluţii. 6. Comisia mixtã va stabili, la punerea în funcţiune definitiva a Sistemului Porţile de Fier, durata normalã de existenta a obiectelor, instalaţiilor şi lucrãrilor prevãzute la pct. 5 din prezentul articol, precum şi ce cheltuieli se vor considera drept cheltuieli de înlocuire sau reconstrucţie. 7. Fiecare Parte contractantã se obliga sa se abţinã de la orice acţiune care ar putea sa provoace piedici în utilizarea obiectelor şi lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier, ce aparţin celeilalte Pãrţi. 8. Orice modificare a obiectelor şi lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier, care ar putea duce la schimbarea parametrilor obiectelor şi lucrãrilor Sistemului care aparţin celeilalte Pãrţi, se poate efectua numai prin înţelegere prealabilã între cele doua Pãrţi contractante. ART. 11 1. În scopul realizãrii unei colaborãri şi coordonari permanente, precum şi pentru asigurarea aducerii la îndeplinire şi aplicãrii prevederilor Acordului, Convenţiilor şi Protocoalelor privind Sistemul Porţile de Fier, Pãrţile contractante înfiinţeazã, ca organ mixt al celor doua Guverne, Comisia mixtã romano-iugoslava pentru Porţile de Fier, denumita în textul ce urmeazã: "Comisia mixtã". 2. Atribuţiile Comisiei mixte şi ale organelor acesteia sunt prevãzute prin prezentul Acord, prin Convenţiile şi prin Protocoalele privind Sistemul Porţile de Fier, precum şi prin Statutul Comisiei mixte. 3. Organizarea şi funcţionarea Comisiei mixte se reglementeazã prin Statutul stabilit de cele doua Pãrţi. ART. 12 1. Fiecare Parte contractantã va desemna organizaţia de proiectare care va elabora, în calitate de Proiectant general, proiectele necesare realizãrii Sistemului Porţile de Fier. 2. Pentru asigurarea realizãrii obiectelor şi lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier pe care trebuie sa le execute, fiecare Parte contractantã va desemna câte o organizaţie în calitate de Beneficiar. 3. În scopul coordonãrii şi colaborãrii între Beneficiari, Comisia mixtã va infiinta, ca organ permanent al sau, un Organ local operativ de coordonare constituit din reprezentanţii Beneficiarilor. ART. 13 1. Fiecare Parte contractantã va desemna câte o întreprindere pentru administrarea, exploatarea şi întreţinerea obiectelor energetice care-i aparţin, din cadrul Sistemului Porţile de Fier. 2. Administraţia Fluviala a Portilor de Fier va administra, exploata şi întreţine obiectele şi lucrãrile din Sistemul Porţile de Fier care deservesc navigaţia. 3. Obiectele şi lucrãrile date în folosinta provizorie în perioada executãrii Sistemului Porţile de Fier, vor fi exploatate şi întreţinute de cãtre Beneficiarul Partii cãreia îi aparţin aceste obiecte şi lucrãri. 4. În scopul coordonãrii activitãţii organizaţiilor prevãzute la pct. 1 şi 2 din prezentul articol care vor administra, exploata şi întreţine obiectele şi lucrãrile Sistemului Porţile de Fier, Comisia mixtã va infiinta un Organ comun de coordonare, constituit din reprezentanţii pe care îi vor desemna aceste organizaţii. 5. Coordonarea permanenta şi operativã a activitãţii celor doua întreprinderi energetice prevãzute la pct. 1 din prezentul articol se va asigura de cãtre un Serviciu comun de dispecer, pe care îl va infiinta Comisia mixtã. ART. 14 1. Proiectantii generali vor elabora în comun Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier. 2. Sarcina de proiectare trebuie sa conţinã documentaţia tehnico-economicã de baza asupra posibilitatii tehnice şi economicitatii realizãrii Sistemului Porţile de Fier, soluţiilor tehnice, parametrilor principali, amplasamentelor obiectelor şi lucrãrilor, caracteristicilor echipamentului, precum şi asupra tuturor indicilor tehnico-economici necesari. 3. Sarcina de proiectare trebuie sa conţinã, pe lângã documentaţia tehnico-economicã prevãzutã la punctul 2 din prezentul articol, şi: a) Devizul general al investiţiilor, b) Planul general de execuţie. 4. Proiectantii generali vor elabora Sarcina de proiectare, precum şi celelalte proiecte şi documentaţii tehnico-economice ale Sistemului Porţile de Fier, în modul prevãzut prin Convenţia privind elaborarea proiectelor, prin Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã şi prin Convenţia privind despãgubirile pentru pagube. 5. Avizarea şi expertizarea Sarcinii de proiectare, precum şi a celorlalte proiecte şi documentaţii tehnico-economice, se vor face în conformitate cu prevederile Convenţiei privind elaborarea proiectelor Sistemului Porţile de Fier. 6. Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier se aproba de cele doua Guverne. Celelalte proiecte şi documentaţii tehnico-economice se aproba de cãtre Comisia mixtã sau de cãtre organele împuternicite de acesta. ART. 15 1. Prin Sarcina de proiectare, Planul general de execuţie şi planurile anuale de execuţie, se vor stabili obiectele şi lucrãrile pe care le va executa fiecare Parte contractantã, precum şi termenele lor de executare. Fiecare Parte contractantã va asigura construcţia şi montajul obiectelor şi lucrãrilor pe care trebuie sa le execute, în termenele stabilite. În acest scop, fiecare Parte contractantã va asigura materialele, echipamentele, utilajul de execuţie şi forta de munca necesarã. 2. Obiectele şi lucrãrile Sistemului Porţile de Fier vor fi executate întru totul în conformitate cu proiectele aprobate în comun potrivit art. 14, punctul 6, din prezentul Acord, cu excepţia obiectelor şi lucrãrilor care, conform prevederilor Convenţiei privind executarea lucrãrilor şi Convenţiei privind despãgubirile pentru pagube, se pot executa de cãtre fiecare Parte dupã proiecte şi concepţii proprii. 3. Pãrţile contractante vor lua mãsurile necesare, prevãzute în Convenţia privind execuţia lucrãrilor, pentru ca, în perioada construirii Sistemului Porţile de Fier, navigaţia sa fie cat mai puţin posibil stanjenita în zona în care se executa lucrãri în albia Dunãrii. 4. Supravegherea îndeplinirii Planului general şi a planurilor anuale de execuţie, controlul calitãţii obiectelor şi lucrãrilor şi verificarea executãrii lor în conformitate cu proiectele, se vor face atât de cãtre fiecare Parte Contractantã, pentru obiectele şi lucrãrile pe care le executa, cat şi în comun de cãtre ambele Pãrţi, potrivit prevederilor Convenţiei privind execuţia lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier. 5. Verificarea şi recepţia tehnica ale fiecãrui obiect şi lucrare din cadrul Sistemului Porţile de Fier se vor efectua dupã terminarea executãrii fiecãruia dintre acestea. Verificarea şi recepţia tehnica definitiva a întregului sistem se vor face dupã recepţia tuturor obiectelor şi lucrãrilor. Verificãrile şi receptiile tehnice vor fi efectuate conform prevederilor Convenţiei privind execuţia lucrãrilor. 6. La terminarea executãrii Sistemului Porţile de Fier, Comisia mixtã va întocmi un Proces-verbal prin care se vor constata: terminarea lucrãrilor, cu inventarul obiectelor şi lucrãrilor executate, îndeplinirea obligaţiilor reciproce ale Pãrţilor contractante privind executarea Sistemului Porţile de Fier şi pregãtirea Sistemului pentru punerea în funcţiune completa şi definitiva. Procesul-verbal va fi supus spre aprobare celor doua Guverne. Pentru aplicarea Convenţiei privind exploatarea, Sistemul Porţile de Fier se va considera dat în exploatare la data la care cele doua Guverne îşi notifica reciproc aprobarea acestui Proces-verbal. ART. 16 1. Toate valorile care se stabilesc sau se deconteazã între Pãrţile Contractante în legatura cu realizarea Sistemului Porţile de Fier, se vor exprima în dolari SUA, pe baza preţurilor medii de pe pieţele mondiale caracteristice, conform prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã. 2. La stabilirea valorii de decontare a investiţiilor se va tine seama de variatia preţurilor pe pieţele mondiale caracteristice, astfel cum este prevãzut în Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã. 3. În cadrul decontãrii între Pãrţile contractante, fiecãrei Partii se recunosc valoarea lucrãrilor pe care le-a executat conform Planului general şi planurilor anuale de execuţie, despãgubirile pentru pagube, precum şi celelalte sume care i se cuvin potrivit Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã. Metoda de calcul a valorii de decontare a investiţiilor şi a soldului care rezulta din decontare este prevãzutã în Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã. 4. Soldul rezultat din decontare se va înscrie în conturi speciale, deschise în acest scop la Banca de Stat a Republicii Populare Romane şi la Banca Nationala a Iugoslaviei. Termenul de deschidere a acestor conturi şi modul lor de funcţionare se vor stabili printr-un aranjament bancar ce se va încheia între cele doua Bãnci. Asupra soldului se va aplica o dobanda de 2,5% anual. 5. În cazul în care, la terminarea executãrii Sistemului Porţile de Fier, va rãmâne între cele doua Pãrţi un sold, acesta, inclusiv dobânzile aferente, va fi lichidat într-un termen de doi ani, în modul în care va fi stabilit de comun acord între cele doua Pãrţi. În cazul în care paritatea aur a dolarului SUA, existenta la data semnãrii prezentului Acord, se va modifica, Pãrţile contractante vor stabili de comun acord mãsurile necesare pentru restabilirea echilibrului financiar la lichidarea soldului, astfel încât nici una din Pãrţi sa nu suporte din aceasta cauza eventuale pierderi. ART. 17 Pãrţile contractante au cãzut de acord ca Sistemul Porţile de Fier sa fie dat în exploatare completa în anul 1971. În acest scop, Pãrţile au stabilit urmãtoarele termene: - în cursul trimestrului I 1964 se vor termina Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier şi proiectul organizãrii execuţiei obiectului principal; - la jumãtatea anului 1964 vor începe lucrãrile pregãtitoare; - în anul 1965 va începe executarea obiectelor şi lucrãrilor; - în anul 1970 vor fi date în funcţiune primele agregate ale centralelor electrice. ART. 18 1. Pãrţile contractante se obliga sa coordoneze exploatarea şi întreţinerea obiectelor şi lucrãrilor, în mãsura necesarã pentru exploatarea raţionalã a întregului Sistem Porţile de Fier, în condiţiile prevãzute prin prezentul Acord. 2. Fiecare Parte contractantã va asigura administrarea, exploatarea şi întreţinerea obiectelor şi lucrãrilor din cadrul Sistemului Porţile de Fier care-i aparţin, în afarã obiectelor şi lucrãrilor pe care cele doua Pãrţi le vor incredinta spre administrare, exploatare şi întreţinere Administraţiei Fluviale a Portilor de Fier, conform Convenţiei privind exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 3. Prin excepţie de la prevederile punctului 2 din prezentul articol, lucrãrile de dragare în lacul de acumulare şi alimentarea cu energie electrica a statiilor de pompare pentru evacuarea apelor subterane şi de suprafata provocate de existenta Sistemului Porţile de Fier vor fi efectuate în comun de cele doua Pãrţi, în volumul şi condiţiile prevãzute prin Convenţia privind exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 4. Fiecare Parte contractantã, precum şi Administraţia Fluviala a Portilor de Fier vor suporta toate cheltuielile pentru administrarea, exploatarea şi întreţinerea pe care le îndeplinesc conform punctelor 2 şi 3 din prezentul articol. 5. Acoperirea cheltuielilor pentru administrarea, exploatarea şi întreţinerea obiectelor şi lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier care deservesc navigaţia, precum şi recuperarea conform art. 6, pct. 2 din prezentul Acord, a sumei investite pentru îmbunãtãţirea condiţiilor de navigaţie în sectorul Porţile de Fier, vor fi asigurate prin taxe, stabilite de cãtre Administraţia Fluviala a Portilor de Fier conform prevederilor Convenţiei despre regimul navigaţiei pe Dunare, din 18 august 1948. Taxele vor fi exprimate în franci aur cu greutatea 10/31 grame şi titlul de 0,900. Instrucţiunile privitoare la modalitatea de percepere a acestor taxe vor fi elaborate de Administraţia Fluviala a Portilor de Fier în înţelegere cu Comisia Dunãrii. 6. Modul de aplicare a prevederilor prezentului articol este reglementat prin Convenţia privind exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 7. Pãrţile contractante au convenit sa adapteze în timp util Acordul pentru stabilirea Administraţiei Fluviale a Portilor de Fier, încheiat la 31 mai 1953, corespunzãtor prevederilor prezentului Acord. ART. 19 1. Responsabilitatea pentru daunele pricinuite terţilor în cursul realizãrii sau exploatãrii Sistemului Porţile de Fier, va cãdea în sarcina organizaţiei de execuţie, respectiv de exploatare, în legatura cu activitatea cãreia s-a pricinuit dãuna. Responsabilitatea organizaţiilor fiecãrei Pãrţi contractante şi competenta de judecata se stabilesc pe baza legislaţiei în vigoare în ţara cãreia îi aparţine organizaţia respectiva. 2. Cazurile de responsabilitate extracontractualã pentru daunele pricinuite în legatura cu activitatea unei organizaţii a uneia din Pãrţile contractante, organizaţiilor celeilalte Pãrţi contractante, se vor examina şi rezolva conform procedurii prevãzute în art. 21 din prezentul Acord. ART. 20 1. Daunele apãrute în perioada de execuţie, ca o consecinta a forţei majore, la obiectele şi lucrãrile Sistemului Porţile de Fier, vor fi suportate de Partea care executa aceste obiecte şi lucrãri. Aplicarea acestei prevederi la obiectele şi lucrãrile pe care o Parte le executa pe teritoriul celeilalte Pãrţi, este reglementatã prin Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã. 2. Daunele apãrute ca o consecinta a forţei majore în perioada exploatãrii Sistemului Porţile de Fier, la obiectele şi lucrãrile a coror avariere sau distrugere ar impiedica sau ar face imposibila pentru ambele Pãrţi exploatarea în cote egale de ambele Pãrţi contractante. Modul de aplicare a acestei prevederi este reglementat prin Convenţia privind exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 3. În cazul daunelor apãrute ca o consecinta a forţei majore în perioada exploatãrii la obiectele şi lucrãrile care deservesc navigaţia, cheltuielile pentru repararea sau reconstructia acelor obiecte şi lucrãri vor fi finanţate de cãtre Pãrţile contractante în cote egale şi vor fi încasate de Administraţia Fluviala a Portilor de Fier prin taxe corespunzãtoare şi restituite în cote egale celor doua Pãrţi care le-au finanţat. 4. Daunele apãrute ca o consecinta a forţei majore în perioada exploatãrii Sistemului Porţile de Fier, la obiectele şi lucrãrile care nu sunt prevãzute la punctele 2 şi 3 ale prezentului articol, vor fi suportate de Partea pe teritoriul cãreia sunt situate. 5. Prin forta majorã, în sensul prezentului articol, se considera calamitatile naturale. Apele mari, gheturile şi cutremurele se considera forta majorã numai dacã proportiile lor depãşesc limitele prevãzute în proiectele Sistemului Porţile de Fier. ART. 21 1. Eventualele diferende în legatura cu interpretarea şi aplicarea prevederilor prezentului Acord, Convenţiilor şi Protocoalelor privind Sistemul Porţile de Fier, precum şi orice alte litigii cu caracter juridic referitoare la execuţia şi exploatarea Sistemului, se vor rezolva de cãtre Comisia mixtã. 2. Dacã în cadrul Comisiei mixte nu se va ajunge la soluţionarea diferendelor, acestea vor fi supuse celor doua Guverne spre rezolvare pe cale diplomaticã. 3. În cazul în care nu se ajunge la un acord în legatura cu rezolvarea diferendelor în sensul pct. 2 din prezentul articol, Pãrţile contractante se obliga sa rezolve diferendele pe calea arbitrajului şi în acest scop sa ia toate mãsurile necesare pentru ca în termenul cel mai scurt sa constituie o comisie de arbitraj. 4. Pãrţile contractante au cãzut de acord ca în situaţiile prevãzute la punctul 3 din prezentul articol, sa aplice urmãtoarea procedura: în termen de o luna de la cererea uneia dintre Pãrţi, fiecare Guvern va desemna câte un arbitru; arbitrii se vor strãdui sa soluţioneze diferendul; dacã cei doi arbitri nu reuşesc sa gãseascã, de comun acord, o soluţie a diferendului într-un termen de trei luni, aceşti doi arbitri vor alege un al treilea arbitru care nu va fi cetãţean al nici unuia dintre cele doua State; dacã cei doi arbitri nu ajung la un acord asupra alegerii celui de-al treilea arbitru într-un termen de doua luni, cel de-al treilea arbitru va fi desemnat de guvernul unui stat terţ sau de organul de conducere al unei organizaţii internaţionale; dacã apare acest caz, statul terţ sau organizaţia internationala vor fi stabilite de comun acord de cãtre cele doua Guverne în cel mai scurt termen posibil. ART. 22 Prezentul Acord, Convenţiile, Protocoalele şi toate celelalte documente încheiate cu privire la realizarea şi exploatarea Sistemului Portilor de Fier, enumerate în Actul final semnat astãzi, formeazã un tot unitar. Ele vor fi interpretate şi aplicate în legatura lor reciprocã şi în spiritul principiilor generale ale colaborãrii permanente şi comunitãţii de interese în care au fost încheiate de cele doua Pãrţi. ART. 23 Prezentul Acord va fi ratificat de ambele pãrţi contractante potrivit dispoziţiilor constituţionale şi legislative ale fiecãrei Pãrţi. Prezentul Acord se încheie pe timp nelimitat. Acordul va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare, care va avea loc la Bucureşti, în termenul cel mai scurt posibil. Fãcut la Belgrad, la 30 noiembrie 1963, în doua exemplare originale, fiecare în limba romina şi în limba sirbo-croatã, ambele texte având aceeaşi valabilitate. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romane Gheorghe Gheorhiu-Dej Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia Iosip Broz Tito
Republica Populara Romana şi Republica Arabã Yemen, în dorinta de a dezvolta relaţiile de prietenie şi colaborare în interesul popoarelor celor doua state, considerind ca dezvoltarea acestor relaţii, în conformitate cu scopul şi principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite contribuie la întãrirea pãcii şi securitãţii generale, au cãzut de acord asupra urmãtoarelor: ART. 1 Între Republica Populara Romana şi Republica Arabã Yemen este şi va fi pace inviolabilã şi prietenie sincerã şi trainica. ART. 2 Inaltele Pãrţi Contractante declara ca în relaţiile dintre ele vor respecta principiile suveranitãţii, neamestecului în treburile interne, egalitãţii, avantajului reciproc şi al coexistentei paşnice. Orice neintelegeri care eventual s-ar ivi între cele doua state vor fi rezolvate prin tratative directe. ART. 3 În interesul celor doua state, Inaltele Pãrţi Contractante au convenit sa dezvolte relaţii economice, culturale şi de colaborare tehnico-stiiniifica, în conformitate cu acordurile care vor fi încheiate în acest scop. ART. 4 Prezentul Tratat va fi ratificat de ambele Pãrţi Contractante şi va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare. Tratatul se încheie pe o perioada de 20 de ani de la data intrãrii sale în vigoare. El se va prelungi automat, de fiecare data, pentru perioade de cîte cinci ani, dacã nici una dintre Pãrţile Contractante nu îl va denunta în scris cu 6 luni înainte de expirarea termenului. Fãcut la Bucureşti la 25 mai 1964, în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana, arabã şi engleza. În caz de divergenta de interpretare, textul în limba engleza, face credinţa. Preşedintele Preşedintele Consiliului de Stat Republicii Arabe Yemen, al Republicii Populare Roe ABDULLAH AL-SALLAL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ---------------
ARTICOL UNIC Se ratifica Tratatul de prietenie între Republica Populara Romana şi Republica Arabã Yeman, semnat la Bucureti la 25 mai 1964. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ TRATAT de prietenie între Republica Populara Romana şi Republica Arabã Yemen Republica Populara Romana şi Republica Arabã Yemen, în dorinta de a dezvolta relaţiile de prietenie şi colaborare în interesul popoarelor celor doua state, considerind ca dezvoltarea acestor relaţii, în conformitate cu scopul şi principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite contribuie la întãrirea pãcii şi securitãţii generale, au cãzut de acord asupra urmãtoarelor: ART. 1 Între Republica Populara Romana şi Republica Arabã Yemen este şi va fi pace inviolabilã şi prietenie sincerã şi trainica. ART. 2 Inaltele Pãrţi Contractante declara ca în relaţiile dintre ele vor respecta principiile suveranitãţii, neamestecului în treburile interne, egalitãţii, avantajului reciproc şi al coexistentei paşnice. Orice neintelegeri care eventual s-ar ivi între cele doua state vor fi rezolvate prin tratative directe. ART. 3 În interesul celor doua state, Inaltele Pãrţi Contractante au convenit sa dezvolte relaţii economice, culturale şi de colaborare tehnico-stiiniifica, în conformitate cu acordurile care vor fi încheiate în acest scop. ART. 4 Prezentul Tratat va fi ratificat de ambele Pãrţi Contractante şi va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare. Tratatul se încheie pe o perioada de 20 de ani de la data intrãrii sale în vigoare. El se va prelungi automat, de fiecare data, pentru perioade de cîte cinci ani, dacã nici una dintre Pãrţile Contractante nu îl va denunta în scris cu 6 luni înainte de expirarea termenului. Fãcut la Bucureşti la 25 mai 1964, în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana, arabã şi engleza. În caz de divergenta de interpretare, textul în limba engleza, face credinţa. Preşedintele Preşedintele Consiliului de Stat Republicii Arabe Yemen, al Republicii Populare Romane ABDULLAH AL-SALLAL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ---------------
-------------- *) Traducere. Statele semnatare ale prezentei Convenţii, Considerind ca în Convenţia de la Varsovia nu sînt cuprinse dispoziţii speciale privitoare la transportul aerian internaţional efectuat de o persoana care nu este parte la contractul de transport, Considerind ca este de dorit a se formula reguli aplicabile acestei situaţii, Au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 În prezenta Convenţie: a) prin "Convenţia de la Varsovia" se înţelege fie Convenţia pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian internaţional, semnatã la Varsovia la 12 octombrie 1929, fie Convenţia de la Varsovia, modificatã la Haga în 1955, dupã cum transportul, în conformitate cu termenii contractului la care se referã alineatul b), este reglementat de una sau de cealaltã; b) prin "transportor contractual" se înţelege persoana parte la un contract de transport reglementat de Convenţia de la Varsovia şi încheiat cu un pasager sau un expeditor ori cu o persoana care acţioneazã în numele pasagerului sau al expeditorului; c) prin "transportor de fapt" se înţelege persoana, alta decît transportorul contractual, care, în baza unei autorizari date de transportorul contractual, efectueazã în întregime sau parţial transpotul prevãzut la alineatul b) dar care nu este, în ceea ce priveşte aceasta porţiune de transport, un transportor succesiv în sensul Convenţiei de la Varsovia. Aceasta autorizare este prezumatã pînã la proba contrarie. ART. 2 Cînd un transportor de fapt efectueazã în întregime sau parţial transportul care, conform contractului la care se referã articolul 1 alineatul b), este reglementat de Convenţia de la Varsovia, transportorul contractual şi transportorul de fapt sînt supuşi, dacã în prezenta Convenţie nu se dispune altfel, regulilor Convenţiei de la Varsovia, primul pentru totalitatea transportului prevãzut în contract, iar al doilea numai pentru transportul pe care îl efectueazã. ART. 3 1. Actele şi omisiunile transportorului de fapt sau ale prepuşilor sãi actionind în exerciţiul funcţiunilor lor, privitoare la transportul efectuat de cãtre transportorul de fapt, sînt considerate în aceeaşi mãsura ca acte şi omisiuni ale transportorului contractual. 2. Actele şi omisiunile transportorului contractual sau ale prepuşilor sãi actionind în exerciţiul funcţiunilor lor, privitoare la transportul efectuat de cãtre transportorul de fapt, sînt considerate în aceeaşi mãsura ca acte şi omisiuni ale transportorului de fapt. Totuşi, nici unul dintre aceste acte sau omisiuni nu va putea da naştere unei responsabilitãţi a transportorului de fapt, care sa depãşeascã limitele prevãzute de articolul 22 al Convenţiei de la Varsovia. Nici o înţelegere specialã potrivit cãreia transportorul contractual şi-ar asuma obligaţii pe care nu le impune Convenţia de la Varsovia, nici o renunţare la drepturile prevãzute în acea Convenţie şi nici o declaraţie specialã de valoare prevãzutã în art. 22 din acea Convenţie nu vor avea efect cu privire la transportorul de fapt, fãrã consimţãmîntul acestuia din urma. ART. 4 Dispoziţiile sau reclamaţiile care trebuie notificate transportorului potrivit Convenţiei de la Varsovia au acelaşi efect, fie ca sînt adresate transportorului contractual, fie ca sînt adresate transportorului de fapt. Totuşi, dispoziţiile prevãzute la articolul 12 din Convenţia de la Varsovia nu vor avea efect decît dacã vor fi adresate transportorului contractual. ART. 5 În ceea ce priveşte transportul efectuat de cãtre transportorul de fapt, orice prepus al acestui transportor sau al transportorului contractual, dacã dovedeşte ca a acţionat în exerciţiul funcţiunilor sale, se poate prevala de limitele de responsabilitate aplicabile în virtutea prezentei Convenţii transportorului al cãrui prepus este, în afarã de cazul cînd se dovedeşte ca a acţionat în asa mod încît limitele de responsabilitate nu pot fi invocate în conformitate cu Convenţia de la Varsovia. ART. 6 În ceea ce priveşte transportul efectuat de cãtre transportorul de fapt, cuantumul total al despãgubirii care poate fi obţinutã de la acest transportor, de la transportorul contractual şi de la prepuşii lor, atunci cînd aceştia au acţionat în exerciţiul funcţiunilor lor, nu poate depãşi cuantumul cel mai ridicat al despãgubirii care poate fi pusã în sarcina transportorului contractual sau a transportorului de fapt în baza prezentei Convenţii, sub rezerva ca nici una din persoanele menţionate în prezentul articol nu poate fi ţinuta rãspunzãtoare pentru o suma care ar depãşi limita ce-i este aplicabilã. ART. 7 Orice acţiune în responsabilitate, privitoare la transportul efectuat de cãtre transportorul de fapt, poate fi exercitatã, la alegerea reclamantului, impotriva acestui transportor sau impotriva transportorului contractual sau impotriva ambilor, împreunã sau separat. Dacã acţiunea este intentatã numai impotriva unuia din aceşti transportori, acesta va avea dreptul sa introducã în cauza pe celãlalt transportor în fata tribunalului sesizat, efectele introducerii în cauza şi procedura ce urmeazã a se aplica fiind reglementate de legea acestui tribunal. ART. 8 Orice acţiune în responsabilitate prevãzutã la articolul VII din prezenta Convenţie trebuie introdusã, la alegerea reclamantului, fie la unul din tribunalele unde poate fi intentatã acţiunea impotriva transportorului contractual, conform articolului 28 din Convenţia de la Varsovia, fie la tribunalul de domiciliu al transportorului de fapt, fie la tribunalul sediului principal al întreprinderii acestuia. ART. 9 1. Orice clauza care ar tinde sa exonereze pe transportorul contractual sau pe transportorul de fapt de responsabilitatea ce o are în baza prezentei Convenţii sau sa stabileascã o limita a responsabilitãţii inferioarã aceleia fixate prin prezenta Convenţie este nulã şi fãrã efect, fãrã ca aceasta nulitate sa atragã şi nulitatea contractului, care rãmîne supus dispoziţiilor prezentei Convenţii. 2. În ceea ce priveşte transportul efectuat de cãtre transportorul de fapt, paragraful precedent nu se aplica clauzelor privitoare la pierderea sau dãuna care rezulta din natura sau din viciul propriu al mãrfurilor transportate. 3. Sînt nule orice clauze ale contractului de transport şi orice convenţii speciale anterioare producerii daunei, prin care pãrţile ar deroga de la regulile prezentei Convenţii, fie determinînd altfel legea aplicabilã, fie modificind regulile de competenta. Cu toate acestea, în transportul de mãrfuri, clauzele de arbitraj sînt admise, în limitele prezentei Convenţii, atunci cînd arbitrajul urmeazã sa se efectueze într-unul din locurile unde sînt competente tribunalele prevãzute la articolul VIII. ART. 10 Sub rezerva prevederilor articolului VII, nici una din dispoziţiile prezentei Convenţii nu poate fi interpretatã ca afectind drepturile şi obligaţiile existente între cei doi transportori. ART. 11 Pînã la data intrãrii sale în vigoare în condiţiile prevãzute la articolul XIII, prezenta Convenţie este deschisã spre semnare oricãrui stat care, la acea data, va fi membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite sau al unei Instituţii specializate. ART. 12 1. Prezenta Convenţie este supusã ratificãrii statelor semnatare. 2. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe lîngã Guvernul Statelor Unite ale Mexicului. ART. 13 1. Dupã ce prezenta Convenţie va fi ratificatã de 5 dintre statele semnatare, ea va intra în vigoare între aceste state în a 90-a zi de la depunerea celui de al cincilea instrument de ratificare. Pentru statele care o vor ratifica ulterior, ea va intra în vigoare în a 90-a zi de la depunerea instrumentului lor de ratificare. 2. De îndatã ce va intra în vigoare, prezenta Convenţie va fi înregistratã la Organizaţia Naţiunilor Unite şi la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale de cãtre Guvernul Statelor Unite ale Mexicului. ART. 14 1. Dupã intrarea sa în vigoare, prezenta Convenţie va fi deschisã aderãrii oricãrui stat membru al Organizaţiei Natiunilar Unite sau al unei Instituţii specializate. 2. Aderarea se va face prin depunerea unui instrument de aderare pe lîngã Guvernul Statelor Unite ale Mexicului şi va produce efecte începînd din a 90-a zi de la data acestei depuneri. ART. 15 1. Orice stat contractant poate denunta prezenta Convenţie printr-o notificare adresatã Guvernului Statelor Unite ale Mexicului. 2. Denunţarea îşi va produce efectele dupã 6 luni de la data primirii notificãrii de cãtre Guvernul Statelor Unite ale Mexicului. ART. 16 1. Orice stat contractant poate, în momentul ratificãrii prezentei Convenţii sau al aderãrii la aceasta, ori ulterior, sa declare printr-o notificare adresatã Guvernului Statelor Unite ale Mexicului ca prezenta Convenţie se va extinde la oricare din teritoriile pe care acest stat le reprezintã în relaţiile externe. 2. Prezenta Convenţie se va extinde la teritoriile menţionate în notificare dupã 90 de zile de la data primirii acestei notificãri de cãtre Guvernul Statelor Unite ale Mexicului. 3. Orice stat contractant poate, în conformitate cu prevederile articolului XV, sa denunţe prezenta Convenţie separat, pentru oricare dintre teritoriile pe care acest stat le reprezintã în relaţiile externe, sau pentru toate aceste teritorii. ART. 17 La prezenta Convenţie nu se admite nici o rezerva. ART. 18 Guvernul Statelor Unite ale Mexicului va notifica Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale şi tuturor statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau ale unei Instituţii specializate: a) orice semnare a prezentei Convenţii şi data acestei semnari; b) depunerea oricãrui instrument de ratificare sau aderare şi data acestei depuneri; c) data la care prezenta Convenţie intra în vigoare conform paragrafului 1 din articolul XIII; d) primirea oricãrei notificãri de denunţare şi data primirii; e) primirea oricãrei declaraţii sau notificãri fãcute în baza articolului XVI şi data primirii. Drept care, subsemnaţii plenipotentiari, autorizaţi în modul cuvenit, au semnat prezenta Convenţie. Încheiatã la Guadalajara, la 18 ale lunii septembrie anul 1961, în trei texte autentice întocmite în limbile franceza, engleza şi spaniola. În caz de divergenta, textul în limba franceza, limba în care a fost întocmitã Convenţia de la Varsovia din 12 octombrie 1929, va face credinţa. Guvernul Statelor Unite ale Mexicului va întocmi o traducere oficialã a textului Convenţiei în limba rusa. Prezenta Convenţie va fi depusa pe lîngã Guvernul Statelor Unite ale Mexicului unde, conform dispoziţiilor articolului XI, va rãmîne deschisã spre semnare, iar acest Guvern va transmite copii certificate pentru conformitate de pe prezenta Convenţie, Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale şi tuturor statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau ale unei Instituţii specializate. -------------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Republica Populara Romana adera la Convenţia complimentarã la Convenţia de la Varsovia, pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian internaţional efectuat de alta persoana decît transportorul contractual, încheiatã la 18 septembrie 1961, la Guadalajara - Mexic. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ CONVENŢIE) complimentarã la Convenţia de la Varsovia, pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian internaţional efectuat de alta persoana decît transportorul contractual ------------ ) Traducere. Statele semnatare ale prezentei Convenţii, Considerind ca în Convenţia de la Varsovia nu sînt cuprinse dispoziţii speciale privitoare la transportul aerian internaţional efectuat de o persoana care nu este parte la contractul de transport, Considerind ca este de dorit a se formula reguli aplicabile acestei situaţii, Au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 În prezenta Convenţie: a) prin "Convenţia de la Varsovia" se înţelege fie Convenţia pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian internaţional, semnatã la Varsovia la 12 octombrie 1929, fie Convenţia de la Varsovia, modificatã la Haga în 1955, dupã cum transportul, în conformitate cu termenii contractului la care se referã alineatul b), este reglementat de una sau de cealaltã; b) prin "transportor contractual" se înţelege persoana parte la un contract de transport reglementat de Convenţia de la Varsovia şi încheiat cu un pasager sau un expeditor ori cu o persoana care acţioneazã în numele pasagerului sau al expeditorului; c) prin "transportor de fapt" se înţelege persoana, alta decît transportorul contractual, care, în baza unei autorizari date de transportorul contractual, efectueazã în întregime sau parţial transpotul prevãzut la alineatul b) dar care nu este, în ceea ce priveşte aceasta porţiune de transport, un transportor succesiv în sensul Convenţiei de la Varsovia. Aceasta autorizare este prezumatã pînã la proba contrarie. ART. 2 Cînd un transportor de fapt efectueazã în întregime sau parţial transportul care, conform contractului la care se referã articolul 1 alineatul b), este reglementat de Convenţia de la Varsovia, transportorul contractual şi transportorul de fapt sînt supuşi, dacã în prezenta Convenţie nu se dispune altfel, regulilor Convenţiei de la Varsovia, primul pentru totalitatea transportului prevãzut în contract, iar al doilea numai pentru transportul pe care îl efectueazã. ART. 3 1. Actele şi omisiunile transportorului de fapt sau ale prepuşilor sãi actionind în exerciţiul funcţiunilor lor, privitoare la transportul efectuat de cãtre transportorul de fapt, sînt considerate în aceeaşi mãsura ca acte şi omisiuni ale transportorului contractual. 2. Actele şi omisiunile transportorului contractual sau ale prepuşilor sãi actionind în exerciţiul funcţiunilor lor, privitoare la transportul efectuat de cãtre transportorul de fapt, sînt considerate în aceeaşi mãsura ca acte şi omisiuni ale transportorului de fapt. Totuşi, nici unul dintre aceste acte sau omisiuni nu va putea da naştere unei responsabilitãţi a transportorului de fapt, care sa depãşeascã limitele prevãzute de articolul 22 al Convenţiei de la Varsovia. Nici o înţelegere specialã potrivit cãreia transportorul contractual şi-ar asuma obligaţii pe care nu le impune Convenţia de la Varsovia, nici o renunţare la drepturile prevãzute în acea Convenţie şi nici o declaraţie specialã de valoare prevãzutã în art. 22 din acea Convenţie nu vor avea efect cu privire la transportorul de fapt, fãrã consimţãmîntul acestuia din urma. ART. 4 Dispoziţiile sau reclamaţiile care trebuie notificate transportorului potrivit Convenţiei de la Varsovia au acelaşi efect, fie ca sînt adresate transportorului contractual, fie ca sînt adresate transportorului de fapt. Totuşi, dispoziţiile prevãzute la articolul 12 din Convenţia de la Varsovia nu vor avea efect decît dacã vor fi adresate transportorului contractual. ART. 5 În ceea ce priveşte transportul efectuat de cãtre transportorul de fapt, orice prepus al acestui transportor sau al transportorului contractual, dacã dovedeşte ca a acţionat în exerciţiul funcţiunilor sale, se poate prevala de limitele de responsabilitate aplicabile în virtutea prezentei Convenţii transportorului al cãrui prepus este, în afarã de cazul cînd se dovedeşte ca a acţionat în asa mod încît limitele de responsabilitate nu pot fi invocate în conformitate cu Convenţia de la Varsovia. ART. 6 În ceea ce priveşte transportul efectuat de cãtre transportorul de fapt, cuantumul total al despãgubirii care poate fi obţinutã de la acest transportor, de la transportorul contractual şi de la prepuşii lor, atunci cînd aceştia au acţionat în exerciţiul funcţiunilor lor, nu poate depãşi cuantumul cel mai ridicat al despãgubirii care poate fi pusã în sarcina transportorului contractual sau a transportorului de fapt în baza prezentei Convenţii, sub rezerva ca nici una din persoanele menţionate în prezentul articol nu poate fi ţinuta rãspunzãtoare pentru o suma care ar depãşi limita ce-i este aplicabilã. ART. 7 Orice acţiune în responsabilitate, privitoare la transportul efectuat de cãtre transportorul de fapt, poate fi exercitatã, la alegerea reclamantului, impotriva acestui transportor sau impotriva transportorului contractual sau impotriva ambilor, împreunã sau separat. Dacã acţiunea este intentatã numai impotriva unuia din aceşti transportori, acesta va avea dreptul sa introducã în cauza pe celãlalt transportor în fata tribunalului sesizat, efectele introducerii în cauza şi procedura ce urmeazã a se aplica fiind reglementate de legea acestui tribunal. ART. 8 Orice acţiune în responsabilitate prevãzutã la articolul VII din prezenta Convenţie trebuie introdusã, la alegerea reclamantului, fie la unul din tribunalele unde poate fi intentatã acţiunea impotriva transportorului contractual, conform articolului 28 din Convenţia de la Varsovia, fie la tribunalul de domiciliu al transportorului de fapt, fie la tribunalul sediului principal al întreprinderii acestuia. ART. 9 1. Orice clauza care ar tinde sa exonereze pe transportorul contractual sau pe transportorul de fapt de responsabilitatea ce o are în baza prezentei Convenţii sau sa stabileascã o limita a responsabilitãţii inferioarã aceleia fixate prin prezenta Convenţie este nulã şi fãrã efect, fãrã ca aceasta nulitate sa atragã şi nulitatea contractului, care rãmîne supus dispoziţiilor prezentei Convenţii. 2. În ceea ce priveşte transportul efectuat de cãtre transportorul de fapt, paragraful precedent nu se aplica clauzelor privitoare la pierderea sau dãuna care rezulta din natura sau din viciul propriu al mãrfurilor transportate. 3. Sînt nule orice clauze ale contractului de transport şi orice convenţii speciale anterioare producerii daunei, prin care pãrţile ar deroga de la regulile prezentei Convenţii, fie determinînd altfel legea aplicabilã, fie modificind regulile de competenta. Cu toate acestea, în transportul de mãrfuri, clauzele de arbitraj sînt admise, în limitele prezentei Convenţii, atunci cînd arbitrajul urmeazã sa se efectueze într-unul din locurile unde sînt competente tribunalele prevãzute la articolul VIII. ART. 10 Sub rezerva prevederilor articolului VII, nici una din dispoziţiile prezentei Convenţii nu poate fi interpretatã ca afectind drepturile şi obligaţiile existente între cei doi transportori. ART. 11 Pînã la data intrãrii sale în vigoare în condiţiile prevãzute la articolul XIII, prezenta Convenţie este deschisã spre semnare oricãrui stat care, la acea data, va fi membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite sau al unei Instituţii specializate. ART. 12 1. Prezenta Convenţie este supusã ratificãrii statelor semnatare. 2. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe lîngã Guvernul Statelor Unite ale Mexicului. ART. 13 1. Dupã ce prezenta Convenţie va fi ratificatã de 5 dintre statele semnatare, ea va intra în vigoare între aceste state în a 90-a zi de la depunerea celui de al cincilea instrument de ratificare. Pentru statele care o vor ratifica ulterior, ea va intra în vigoare în a 90-a zi de la depunerea instrumentului lor de ratificare. 2. De îndatã ce va intra în vigoare, prezenta Convenţie va fi înregistratã la Organizaţia Naţiunilor Unite şi la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale de cãtre Guvernul Statelor Unite ale Mexicului. ART. 14 1. Dupã intrarea sa în vigoare, prezenta Convenţie va fi deschisã aderãrii oricãrui stat membru al Organizaţiei Natiunilar Unite sau al unei Instituţii specializate. 2. Aderarea se va face prin depunerea unui instrument de aderare pe lîngã Guvernul Statelor Unite ale Mexicului şi va produce efecte începînd din a 90-a zi de la data acestei depuneri. ART. 15 1. Orice stat contractant poate denunta prezenta Convenţie printr-o notificare adresatã Guvernului Statelor Unite ale Mexicului. 2. Denunţarea îşi va produce efectele dupã 6 luni de la data primirii notificãrii de cãtre Guvernul Statelor Unite ale Mexicului. ART. 16 1. Orice stat contractant poate, în momentul ratificãrii prezentei Convenţii sau al aderãrii la aceasta, ori ulterior, sa declare printr-o notificare adresatã Guvernului Statelor Unite ale Mexicului ca prezenta Convenţie se va extinde la oricare din teritoriile pe care acest stat le reprezintã în relaţiile externe. 2. Prezenta Convenţie se va extinde la teritoriile menţionate în notificare dupã 90 de zile de la data primirii acestei notificãri de cãtre Guvernul Statelor Unite ale Mexicului. 3. Orice stat contractant poate, în conformitate cu prevederile articolului XV, sa denunţe prezenta Convenţie separat, pentru oricare dintre teritoriile pe care acest stat le reprezintã în relaţiile externe, sau pentru toate aceste teritorii. ART. 17 La prezenta Convenţie nu se admite nici o rezerva. ART. 18 Guvernul Statelor Unite ale Mexicului va notifica Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale şi tuturor statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau ale unei Instituţii specializate: a) orice semnare a prezentei Convenţii şi data acestei semnari; b) depunerea oricãrui instrument de ratificare sau aderare şi data acestei depuneri; c) data la care prezenta Convenţie intra în vigoare conform paragrafului 1 din articolul XIII; d) primirea oricãrei notificãri de denunţare şi data primirii; e) primirea oricãrei declaraţii sau notificãri fãcute în baza articolului XVI şi data primirii. Drept care, subsemnaţii plenipotentiari, autorizaţi în modul cuvenit, au semnat prezenta Convenţie. Încheiatã la Guadalajara, la 18 ale lunii septembrie anul 1961, în trei texte autentice întocmite în limbile franceza, engleza şi spaniola. În caz de divergenta, textul în limba franceza, limba în care a fost întocmitã Convenţia de la Varsovia din 12 octombrie 1929, va face credinţa. Guvernul Statelor Unite ale Mexicului va întocmi o traducere oficialã a textului Convenţiei în limba rusa. Prezenta Convenţie va fi depusa pe lîngã Guvernul Statelor Unite ale Mexicului unde, conform dispoziţiilor articolului XI, va rãmîne deschisã spre semnare, iar acest Guvern va transmite copii certificate pentru conformitate de pe prezenta Convenţie, Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale şi tuturor statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau ale unei Instituţii specializate. -------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane hotãrãşte: 1. Ministerul Învãţãmîntului împreunã cu comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, în colaborare cu Uniunea Tineretului Muncitor, vor organiza cu elevii, în anul 1964, excursii, tabere şcolare şi colonii de preşcolari. 2. În excursii, tabere şi colonii vor fi trimişi, în limita planului stabilit de Ministerul Învãţãmîntului, elevi din şcoli de cultura generalã, şcoli pedagogice, şcoli de arta, şcoli speciale, şcoli profesionale, şcoli tehnice agricole, precum şi copii din grãdiniţe de copii. 3. În excursii şi tabere, elevii vor fi insotiti de cîte un profesor sau un invatator la o grupa de minimum 20 de elevi. Unul dintre insotitori va fi numit conducãtor al excursiei. Grupele de excursionisti cu efective de peste 100 elevi vor fi însoţite şi de un asistent medical iar cele cu efective de peste 200 elevi vor fi însoţite şi de un medic. În colonie, copiii vor fi insotiti de personalul gradinitei de copii. 4. Cu elevii se pot organiza excursii locale, regionale şi interregionale, dupã cum urmeazã: a) excursiile locale au durata de 1-2 zile, şi se organizeazã sub forma drumetiei (excursie facuta mergind pe jos) în timpul vacantelor şcolare, precum şi în timpul anului şcolar, la sfîrşit de saptamina. Aceste excursii se organizeazã sub conducerea profesorilor, învãţãtorilor sau instructorilor de pionieri ajutaţi de pãrinţii elevilor, şi vor cuprinde, pe cît posibil, totalitatea elevilor din şcolile de toate gradele; b) excursiile regionale au durata de 3-5 zile, şi se desfãşoarã în cadrul regiunii; c) excursiile interregionale au durata de 5-10 zile; Excursiile regionale şi interregionale se desfãşoarã în timpul vacantelor şcolare. La stabilirea duratei şi a itinerarului, se va avea în vedere virsta elevilor, posibilitãţile fizice, precum şi preocuparile lor. În itinerar vor fi prevãzute 1-2 zile de drumetie în locurile cele mai pitoresti; d) excursiile de studiu, se organizeazã cu elevii şcolilor tehnice, numai pentru disciplinele care au înscrise în planurile şi programele de învãţãmînt astfel de activitãţi şi sînt conduse de profesorul care preda disciplina respectiva. Durata acestor excursii este de cel mult 7 zile anual pentru o clasa de elevi. 5. Tabere şcolare şi colonii de preşcolari se organizeazã în perioada vacantelor şcolare. Pot fi organizate: a) tabere de odihna, cu durata de 14-21 zile, pentru elevii care au nevoie de cura de aer sau heliomarina pentru fortificarea organismului, pe baza avizului medical; b) tabere de odihna şi instruire pentru activul U.T.M. şi pionieresc din şcoli, cu durata de 14-21 zile; c) tabere de pregãtire sportiva, cu durata de 18 zile, pentru elevii care obţin rezultate deosebite în activitatea de cultura fizica şi sport; d) tabere internaţionale, cu durata pînã la 30 de zile, la care vor participa pe lîngã elevi din alte tari şi elevi din Republica Populara Romana. Pe cît posibil, elevii din alte tari vor fi primiţi în aceste tabere pe baza de reciprocitate; e) colonii de preşcolari din grãdiniţele de copii, cu durata de 21 zile, pentru copiii care au nevoie de cura de aer sau heliomarina, pe baza avizului medical. Taberele şi coloniile se organizeazã în zone de munte şi pe litoral, în localuri anume amenajate şi în internate şcolare. Taberele de pe litoral şi taberele sportive pot funcţiona şi în corturi. Pe cît posibil, elevii din şcolile de 8 ani nu vor fi cuprinşi în aceleaşi tabere de odihna cu elevii şcolilor medii şi profesionale. 6. Sumele necesare pentru organizarea excursiilor locale şi regionale se suporta integral de pãrinţii elevilor participanţi şi se gestioneazã prin comitetele de pãrinţi. 7. Cheltuielile necesare pentru organizarea excursiilor de studiu se suporta integral de la buget, în limita fondurilor prevãzute în acest scop în planurile de cheltuieli ale unitãţilor şcolare. 8. Finanţarea excursiilor interregionale, a coloniilor şi taberelor se face pe principiul mijloacelor speciale extrabugetare, potrivit prevederilor Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 1674/1960 , privind constituirea şi folosirea mijloacelor speciale extrabugetare. Sursele de finanţare sînt urmãtoarele: - contribuţia pãrinţilor, a gospodariilor agricole colective şi a altor organizaţii cooperatiste sau obşteşti; - alocaţiile legale de hrana ale gradinitelor cu orar normal pentru copiii trimişi în colonii, pe durata acestora; - donaţii de la bugetul de stat, în limita sumelor ce se vor aproba anual prin buget. 9. Pentru participarea la excursii interregionale, tabere de odihna sau colonii, pãrinţii elevilor şi copiilor vor plati contribuţiile prevãzute în anexa nr. 1. Sînt scutiţi de plata contribuţiei elevii trimişi în tabere de odihna şi instruire pentru activul U.T.M. şi pionieresc, în tabere de pregãtire sportiva şi în tabere internaţionale. 10. Cheltuielile pentru organizarea excursiilor prevãzute la art. 4, lit. b, c şi d, a taberelor şi coloniilor, constau din transport, alocatie de hrana şi cheltuieli diverse. Alocaţiile de hrana sînt urmãtoarele: - 11 lei pe zi pentru excursiile regionale, interregionale şi de studiu, pentru taberele de odihna, taberele de odihna şi instruire pentru activul U.T.M. şi pionieresc şi pentru coloniile de preşcolari; - 16 lei pe zi pentru taberele de pregãtire sportiva; - 21 lei pe zi pentru taberele internaţionale. Cheltuielile diverse nu pot depãşi 3 lei pe zi de elev la excursii şi 8 lei pe zi de elev sau copil la tabere şi colonii. 11. Personalul didactic şi personalul medico-sanitar care însoţesc elevii în excursiile regionale, interregionale şi de studiu beneficiazã de drepturile de deplasare prevãzute de normele legale. Aceste drepturi se vor suporta astfel: - din bugetele sfaturilor populare, pentru cei care însoţesc elevii în excursiile regionale; - din mijloacele speciale extrabugetare realizate din excursiile interregionale, pentru cei care însoţesc elevii în aceste excursii; - din planurile de cheltuieli ale şcolilor tehnice, pentru cadrele didactice care însoţesc elevii în excursiile de studiu. 12. Personalul didactic şi personalul medico-sanitar care însoţesc elevii şi copiii în tabere şi colonii şi personalul administrativ-gospodãresc detaşat pe timpul functionarii taberelor şi coloniilor, primesc în mod gratuit transportul, cazarea, precum şi masa în limita alocaţiei de hrana stabilitã pentru elevi. Personalul administrativ-gospodãresc angajat temporar primeşte în mod gratuit numai transportul şi cazarea. Personalul administrativ-gospodãresc angajat permanent sau temporar la tabere şi colonii, beneficiazã pe perioada functionarii cantinei la tabere şi colonii, de prevederile Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 2562/1953 privind reglementarea drepturilor la hrana şi cazare pentru angajaţii care deservesc casele de odihna şi sanatoriile balneare, preventoriile T.B.C., taberele de pionieri şi şcolari şi coloniile de copii. Personalul didactic, personalul medico-sanitar şi personalul administrativ-gospodãresc detaşat, precum şi personalul angajat permanent sau temporar la tabere şi colonii prevãzut la alineatul precedent, nu beneficiazã de diurna sau indemnizaţie de detaşare. 13. Personalul didactic şi personalul medico-sanitar care însoţesc copiii şi elevii în tabere şi colonii, primesc în afarã drepturilor prevãzute la art. 12, urmãtoarele indemnizaţii pentru fiecare serie de tabara sau colonie: 14. Salariile personalului administrativ-gospodãresc angajat permanent la tabere, precum şi cheltuielile pentru reparaţii capitale şi investiţii centralizate la localuri de tabere şi colonii vor fi suportate din bugetele sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, în cadrul prevederilor bugetare. Toate drepturile cu caracter de remunerare a muncii, inclusiv indemnizaţiile prevãzute la art. 13, se vor elibera de bãnci în limita fondului de salarii planificat sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta. Cheltuielile pentru hrana, pentru întreţinere, reparaţii curente şi inzestrare la tabere, colonii şi baze turistice şi pentru mijloacele de transport necesare aprovizionarii cu alimente, precum şi salariile personalului angajat temporar şi indemnizaţiile personalului prevãzut la art. 13, se suporta de cãtre sfaturile populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta din planurile de cheltuieli speciale extrabugetare, prevãzute în anexa nr. 2. 15. Pentru elevii, copiii, personalul didactic, personalul medico-sanitar şi personalul administrativ-gospodãresc, care se deplaseaza în excursii, tabere şi colonii, se acorda o reducere de 50% din tariful de cãlãtori al cãilor ferate tren personal şi tren accelerat pentru clasa a II-a, al mijloacelor de transport ale întreprinderilor regionale de transport auto (I.R.T.A.) şi al Întreprinderii NAVROM, pe orice distanta şi indiferent de numãrul participanţilor. 16. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor va asigura transportul elevilor în excursii, în tabere şi colonii, potrivit planului întocmit în comun de Ministerul Învãţãmîntului şi Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor. 17. Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta pot infiinta, cu avizul Comitetului de Stat pentru Problemele de Munca şi Salarii, administraţii permanente, în vederea gospodãririi în tot timpul anului a localurilor anume amenajate pentru tabere şi colonii. 18. În perioada vacantelor şcolare, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta vor infiinta în localitãţile care prezintã un interes deosebit pentru organizarea excursiilor, baze turistice, folosind în acest scop localuri de şcoli, internate, localuri de tabere şi alte clãdiri disponibile care întrunesc condiţiile igienico-sanitare. Bazele turistice vor fi amenajate pentru cazarea elevilor excursionisti, iar acolo unde sînt posibilitãţi şi pentru asigurarea mesei. 19. Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Forţelor Armate pot organiza, în condiţiile prezentei hotãrîri, tabere şi excursii cu elevii din unitãţile şcolare ce le aparţin, în limita prevederilor bugetare de care dispun. De asemenea Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum vor putea organiza excursii şi tabere, în condiţiile prezentei hotãrîri, în limita prevederilor planurilor lor financiare anuale. 20. Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale va putea organiza tabere şi excursii cu elevii din unitãţile de învãţãmînt special ce-i aparţin, în limita creditelor bugetare înscrise, în acest scop, în planul sau de cheltuieli. 21. Punctul 8 din tabela anexa la Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1674/1960 privind constituirea şi folosirea mijloacelor speciale extrabugetare se modifica potrivit anexei nr. 2. 22. Ministerul Învãţãmîntului în colaborare cu Uniunea Tineretului Muncitor, cu avizul Ministerului Finanţelor, Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale şi al Bãncii de Stat a Republicii Populare Romane va emite instrucţiuni de aplicare. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ANEXA 1 Contribuţia pãrinţilor pentru trimiterea elevilor şi copiilor în excursii interregionale, tabere de odihna şi colonii NOTA: ----- Pentru elevii şi copii, fii ai membrilor gospodariilor agricole colective sau ai membrilor organizaţiilor cooperatiste meşteşugãreşti cuprinşi în acţiunea de trimitere în excursii interregionale, în tabere de odihna sau în colonii prin unitãţile şcolare, pãrinţii vor contribui cu 20% din totalul cheltuielilor necesare pentru un elev (copil). În cazul cînd gospodãriile agricole colective sau organizaţiile cooperatiste meşteşugãreşti solicita trimiterea unui numãr de elevi sau copii în excursii interregionale, în tabere sau în colonii, unitãţile trimitatoare vor suporta integral cheltuielile necesare. ANEXA 2 Modificarea punctului 8 din tabela mijloacelor speciale extrabugetare, aprobate prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1674/1960 -------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Se ratifica Acordul de colaborare culturalã între Republica Populara Romana şi Republica Algeriana Democratica şi Populara, semnat la Alger, la 7 iulie 1964. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU DEJ ACORD de colaborare culturalã între Republica Populara Romana şi Republica Algeriana Democratica şi Populara Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, dornice sa dezvolte ansamblul relaţiilor culturale între cele doua tari, în scopul creşterii şi intaririi legãturilor de prietenie care unesc popoarele roman şi algerian, au hotãrît sa încheie prezentul acord şi au numit în acest scop împuterniciţii lor; Guvernul Republicii Populare Romane pe Domnul Ion Georgescu, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar; Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare pe Domnul Cherif Belkacem, Ministrul Orientarii Naţionale, care, dupã schimbul deplinelor lor puteri, gãsite în buna şi cuvenitã forma, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Pãrţile Contractante se angajeazã sa dezvolte şi sa întãreascã colaborarea culturalã dintre ele în mãsura posibilului, pe baza respectului suveranitãţii fiecãreia dintre tari, egalitãţii în drepturi şi neamestecului în afacerile interne ale celeilalte Pãrţi. ART. 2 Pãrţile Contractante vor contribui la întãrirea şi la sprijinirea colaborãrii în domeniile ştiinţei, învãţãmîntului, educaţiei, literaturii, muzicii, artelor plastice, culturii fizice şi sportului, prin: a) schimb de informaţii asupra experienţei şi realizarilor lor; b) vizite reciproce de oameni de ştiinţa şi cadre didactice; c) schimb de delegaţii pentru vizite de studii; d) participarea la reuniuni, festivaluri şi concursuri; e) schimb de artişti şi de formaţii artistice; f) organizarea de expoziţii artistice şi documentare, de concerte şi alte manifestãri artistice şi sportive; g) schimb de informaţii şi documentare cu caracter cultural şi educativ; h) traduceri şi editari de opere ştiinţifice şi literare aparţinînd autorilor celeilalte Pãrţi. ART. 3 Fiecare Parte Contractantã va veghea, în conformitate cu prvederile legislaţiei proprii, la apãrarea şi protecţia drepturilor de autor ale cetãţenilor celeilalte Pãrţi. ART. 4 Fiecare Parte Contractantã va pune la dispoziţia celeilalte, burse de studii şi perfecţionare pentru studierea disciplinelor care vor fi determinate de comun acord între cele doua Pãrţi. Beneficiarii burselor respective vor fi desemnaţi de cãtre serviciile competente ale guvernelor celor doua tari. Ei vor trebui sa se conformeze legilor în vigoare din ţara gazda. ART. 5 Pãrţile Contractante vor facilita şi incuraja colaborarea în domeniile presei, radio-difuziunii, televiziunii şi schimbului de filme naţionale (lung-metraj, filme ştiinţifice şi benzi de actualitate), pe baza unor înţelegeri directe ce vor fi încheiate în acest scop între instituţiile lor competente. ART. 6 Pãrţile Contractante vor incuraja şi facilita, în spiritul prezentului acord, colaborarea între organizaţiile lor naţionale care se ocupa de activitãţi culturale. ART. 7 Pãrţile Contractante vor sprijini dezvoltarea schimburilor sportive şi turistice. ART. 8 Pãrţile Contractante vor studia toate posibilitãţile echivalãrii diplomelor şi certificatelor de studii eliberate de instituţiile de învãţãmînt ale celor doua tari, în vederea unui acord special în aceasta problema. ART. 9 Realizarea activitãţilor prevãzute la articolele precedente se va face cu acordul serviciilor competente ale guvernelor celor doua tari. Fiecare Parte Contractantã va pune la dispoziţia celeilalte, în mãsura posibilitãţilor şi ţinînd cont de legile în vigoare în ţara sa, mijloace adecvate în vederea asigurãrii succesului deplin al schimburilor culturale. ART. 10 Pentru aplicarea prezentului acord, cele doua tari vor stabili periodic un plan, a cãrui îndeplinire va fi încredinţatã serviciilor competente ale fiecãreia din Pãrţile Contractante. ART. 11 Orice neînţelegere privind interpretarea acestui acord va fi reglementatã pe cale diplomaticã. ART. 12 Prezentul acord este încheiat pentru o perioada de trei ani, de la data intrãrii în vigoare, valabilitatea sa prelungindu-se prin reconductie tacitã, dacã nici una din Pãrţile Contractante nu şi-a exprimat în scris, cu trei luni înainte de expirarea acestui termen, intenţia de a-l revizui total sau parţial. ART. 13 Prezentul acord este supus ratificãrii şi va intra în vigoare în ziua semnãrii sale, care va avea loc la Alger. Întocmit la Alger, la 7 iulie 1964, în doua exemplare, fiecare în limbile: romana, arabã şi franceza, cele trei texte avînd aceeaşi valabilitate. În caz de neînţelegere, va prevala textul în limba franceza. PENTRU GUVERNUL REPUBLICII POPULARE ROMANE, Ion Georgescu PENTRU GUVERNUL REPUBLICII ALGERIENE DEMOCRATICE ŞI POPULARE, Cherif Belkacem --------------
Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, dornice sa dezvolte ansamblul relaţiilor culturale între cele doua tari, în scopul creşterii şi intaririi legãturilor de prietenie care unesc popoarele roman şi algerian, au hotãrît sa încheie prezentul acord şi au numit în acest scop împuterniciţii lor; Guvernul Republicii Populare Romane pe Domnul Ion Georgescu, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar; Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare pe Domnul Cherif Belkacem, Ministrul Orientarii Naţionale, care, dupã schimbul deplinelor lor puteri, gãsite în buna şi cuvenitã forma, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Pãrţile Contractante se angajeazã sa dezvolte şi sa întãreascã colaborarea culturalã dintre ele în mãsura posibilului, pe baza respectului suveranitãţii fiecãreia dintre tari, egalitãţii în drepturi şi neamestecului în afacerile interne ale celeilalte Pãrţi. ART. 2 Pãrţile Contractante vor contribui la întãrirea şi la sprijinirea colaborãrii în domeniile ştiinţei, învãţãmîntului, educaţiei, literaturii, muzicii, artelor plastice, culturii fizice şi sportului, prin: a) schimb de informaţii asupra experienţei şi realizarilor lor; b) vizite reciproce de oameni de ştiinţa şi cadre didactice; c) schimb de delegaţii pentru vizite de studii; d) participarea la reuniuni, festivaluri şi concursuri; e) schimb de artişti şi de formaţii artistice; f) organizarea de expoziţii artistice şi documentare, de concerte şi alte manifestãri artistice şi sportive; g) schimb de informaţii şi documentare cu caracter cultural şi educativ; h) traduceri şi editari de opere ştiinţifice şi literare aparţinînd autorilor celeilalte Pãrţi. ART. 3 Fiecare Parte Contractantã va veghea, în conformitate cu prvederile legislaţiei proprii, la apãrarea şi protecţia drepturilor de autor ale cetãţenilor celeilalte Pãrţi. ART. 4 Fiecare Parte Contractantã va pune la dispoziţia celeilalte, burse de studii şi perfecţionare pentru studierea disciplinelor care vor fi determinate de comun acord între cele doua Pãrţi. Beneficiarii burselor respective vor fi desemnaţi de cãtre serviciile competente ale guvernelor celor doua tari. Ei vor trebui sa se conformeze legilor în vigoare din ţara gazda. ART. 5 Pãrţile Contractante vor facilita şi incuraja colaborarea în domeniile presei, radio-difuziunii, televiziunii şi schimbului de filme naţionale (lung-metraj, filme ştiinţifice şi benzi de actualitate), pe baza unor înţelegeri directe ce vor fi încheiate în acest scop între instituţiile lor competente. ART. 6 Pãrţile Contractante vor incuraja şi facilita, în spiritul prezentului acord, colaborarea între organizaţiile lor naţionale care se ocupa de activitãţi culturale. ART. 7 Pãrţile Contractante vor sprijini dezvoltarea schimburilor sportive şi turistice. ART. 8 Pãrţile Contractante vor studia toate posibilitãţile echivalãrii diplomelor şi certificatelor de studii eliberate de instituţiile de învãţãmînt ale celor doua tari, în vederea unui acord special în aceasta problema. ART. 9 Realizarea activitãţilor prevãzute la articolele precedente se va face cu acordul serviciilor competente ale guvernelor celor doua tari. Fiecare Parte Contractantã va pune la dispoziţia celeilalte, în mãsura posibilitãţilor şi ţinînd cont de legile în vigoare în ţara sa, mijloace adecvate în vederea asigurãrii succesului deplin al schimburilor culturale. ART. 10 Pentru aplicarea prezentului acord, cele doua tari vor stabili periodic un plan, a cãrui îndeplinire va fi încredinţatã serviciilor competente ale fiecãreia din Pãrţile Contractante. ART. 11 Orice neînţelegere privind interpretarea acestui acord va fi reglementatã pe cale diplomaticã. ART. 12 Prezentul acord este încheiat pentru o perioada de trei ani, de la data intrãrii în vigoare, valabilitatea sa prelungindu-se prin reconductie tacitã, dacã nici una din Pãrţile Contractante nu şi-a exprimat în scris, cu trei luni înainte de expirarea acestui termen, intenţia de a-l revizui total sau parţial. ART. 13 Prezentul acord este supus ratificãrii şi va intra în vigoare în ziua semnãrii sale, care va avea loc la Alger. Întocmit la Alger, la 7 iulie 1964, în doua exemplare, fiecare în limbile: romana, arabã şi franceza, cele trei texte avînd aceeaşi valabilitate. În caz de neînţelegere, va prevala textul în limba franceza. PENTRU GUVERNUL REPUBLICII POPULARE ROMANE, Ion Georgescu PENTRU GUVERNUL REPUBLICII ALGERIENE DEMOCRATICE ŞI POPULARE, Cherif Belkacem --------------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Contractele de închiriere privind suprafeţele locative cu destinaţie de locuinţe, existente la data de 1 ianuarie 1965, se prelungesc de drept pînã la data de 1 ianuarie 1968. De aceeaşi prelungire beneficiazã contractele de închiriere privind suprafeţele locative cu destinaţia de locuinţe ce se vor încheia dupã 1 ianuarie 1965 şi ar expira înainte de 1 ianuarie 1968. Nu intra în prevederile alineatelor precedente contractele de închiriere privind suprafeţele locative situate în comunele în care nu se aplica dispoziţiile <>Decretului nr. 78 din 5 aprilie 1952 , pentru normarea, repartizarea şi folosirea suprafeţelor locative şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, precum şi contractele de închiriere sau subinchiriere ce privesc o suprafata locativã care face parte din suprafata legalã a celui care a închiriat sau subinchiriat. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ -------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane hotãrãşte: 1. Se autoriza Banca de Stat a Republicii Populare Romane sa acorde o prima de 200% la cursul oficial în lei al valutelor liber convertibile, enumerate în lista anexa, schimbate de turistii strãini care vin în Republica Populara Romana. Lista valutelor liber convertibile, anexatã la prezenta hotãrîre, va putea fi modificatã de Banca de Stat a Republicii Populare Romane, în funcţie de schimbãrile ce vor interveni în regimul de liber convertibilitate al valutelor strãine. 2. Ministerul Comerţului Interior, în termen de 30 de zile de la data prezentei hotãrîri, va organiza în cadrul unor magazine din reţeaua comercialã, vînzarea unor produse de artizanat, industriale şi altele, solicitate de turistii strãini, prin acordarea unei reduceri de 20% la preţurile de vînzare cu amãnuntul, cu plata în cecuri turistice în lei, eliberate de unitãţile Bãncii de Stat a Republicii Populare Romane, în schimbul valutei liber convertibile primite de la turistii strãini. Lista magazinelor şi a produselor ce se vor vinde cu reduceri de preţuri se va stabili de cãtre Ministerul Comerţului Interior împreunã cu Ministerul Finanţelor. 3. Ministerul Comerţului Exterior, în termen de 30 de zile de la data prezentei hotãrîri, va infiinta unitãţi speciale în porturi, aeroporturi şi alte puncte de frontiera, pentru vînzarea unor produse cãtre turistii strãini, pe baza de preţuri stabilite în valuta, cu plata în devize liber convertibile. Lista produselor ce se vor desface prin aceste unitãţi precum şi preţurile în valuta, se vor stabili de cãtre Ministerul Comerţului Exterior cu avizul Ministerului Finanţelor. 4. Ministerul Finanţelor va acoperi prin alocaţii de la buget primele valutare acordate, reducerile la preţurile cu amãnuntul acordate la vinzarile fãcute cu plata în cecuri turistice conform prevederilor art. 2, precum şi diferenţele în lei între preţurile cu amãnuntul şi echivalentul în lei la cursul oficial al valutelor încasate, pentru produsele ce se vor vinde pe baza de preţuri în valuta conform prevederilor art. 3. 5. Se autoriza Banca de Stat a Republicii Populare Romane sa dea unor unitãţi de stat mandat de a efectua operaţiuni în valuta pentru aplicarea mãsurilor prevãzute în prezenta hotãrîre şi sa înfiinţeze ghisee de schimb în unele unitãţi comerciale în care se vor aplica reducerile prevãzute la art. 2 din prezenta hotãrîre. 6. Se autoriza Administraţia Asigurãrilor de Stat sa adere la sistemul "cãrţii verzi" al Biroului Asigurãrilor de Autovehicule, cu sediul la Londra. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ANEXA 1 Lista valutelor liber convertibile 1. - dolarul S.U.A. 2. - dolarul Canadian 3. - lira sterlina 4. - lira italiana 5. - francul elvetian 6. - francul francez 7. - francul belgian 8. - marca vest-germanã 9. - florinul olandez 10. - coroana suedeza 11. - coroana norvegiana 12. - coroana daneza 13. - yen-ul japonez 14. - silingul austriac -----
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine hotãrãşte: 1. Se aproba tariful pentru hotelurile de lux prevãzut în anexa la prezenta hotãrîre. Condiţiile de confort pentru hotelurile de lux şi pentru încadrarea camerelor din aceste hoteluri în tarif, se stabilesc de Ministerul Comerţului Interior, împreunã cu Ministerul Comerţului Exterior, cu avizul Comitetului pentru Preţuri. 2. Încadrarea hotelurilor din intreaga ţara în categoria hotelurilor de lux se va face de cãtre Ministerul Comerţului Interior, împreunã cu Ministerul Comerţului Exterior - O.N.T. "Carpaţi" şi Comitetul pentru Preţuri. Pentru hotelurile din subordinea sfaturilor populare, încadrarea se va face pe baza propunerilor comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta. 3. Ministerul Comerţului Interior va lua mãsuri ca, pînã la 1 iulie 1964, sa se asigure condiţiile de confort potrivit art. 1 alin. 2 la hotelurile "Athenee Palace", "Lido" şi "Ambasador" din Bucureşti, "Carpaţi" din Braşov şi "Internaţional" din Mamaia, pentru încadrarea lor în categoria hotelurilor de lux. 4. În termen de 30 de zile de la data prezentei hotãrîri, Ministerul Comerţului Interior împreunã cu Direcţia pentru Problemele Organelor Locale ale Administraţiei de Stat, cu avizul Comitetului pentru Preţuri şi Ministerului Comerţului Exterior, vor prezenta Consiliului de Miniştri propuneri pentru îmbunãtãţirea tarifelor aprobate prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 72/1959 privind stabilirea tarifelor la hoteluri. 5. Se autoriza Ministerul Finanţelor sa introducã în planul financiar pe anul 1964 al Ministerului Comerţului Interior, Ministerului Comerţului Exterior şi comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta; modificãrile rezultate din aplicarea prevederilor prezentei hotãrîri. 6. Tariful prevãzut la art. 1 alin. 1 intra în vigoare pe data de 1 iulie 1964. Pe aceiaşi data, Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1198/1957 privind stabilirea tarifului la unele hoteluri, se abroga. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer NOTA: a) Pentru o persoana în plus se percepe 50% din tariful aferent unei persoane pentru camera respectiva; b) Delegaţii instituţiilor şi întreprinderilor deplasati în interes de serviciu vor fi cazati în hotelurile de lux, în limita camerelor disponibile; c) Camerele din hotelurile de lux care nu corespund condiţiilor de confort stabilite pentru acestea, vor fi încadrate în categoriile de tarif prevãzute de Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 72/1959. d) Pentru o baie calda, efectuatã de persoane care sînt cazate în camere fãrã baie, se percepe un tarif de 10 lei de persoana. Pentru delegaţii instituţiilor şi întreprinderilor deplasati în interes de serviciu, tariful este de 7,50 lei de persoana. --------------
) Traducere. (Textul revizuit al anexelor I şi II, în forma adoptatã de pãrţile contractante) Subsemnaţii, legal autorizaţi, reuniti în cadrul Comisiei Economice pentru Europa, Constienti de necesitatea dezvoltãrii în Europa a circulaţiei rutiere internaţionale, Considerind ca pentru a stringe legãturile dintre ţãrile europene este important sa se prevadã un plan coordonat de construire şi reconstruire a drumurilor, adaptate cerinţelor circulaţiei internaţionale, 1. Declara ca adopta proiectul reţelei rutiere, asa cum este descris în anexa I alãturatã, cu titlu de plan coordonat de construire sau reconstruire a drumurilor de interes internaţional, pe care îşi propun sa-l execute în cadrul programului lor naţional de lucrãri publice sau conform posibilitãţilor de finanţare internationala. 2. Declara deasemenea ca atît construirea cît şi reconstruirea drumurilor menţionate în anexa I se va efectua conform caracteristicilor fundamentale prevãzute la punctul A din anexa II alãturatã şi se angajeazã a urmãri ca aceste drumuri sa fie dotate, eventual cu concursul organizaţiilor particulare, cu serviciile auxiliare prevãzute la punctul B al anexei menţionate. 3. Drumurile menţionate în anexa I vor fi identificate cu ajutorul unui indicator special, ale cãrui caracteristici sînt menţionate în anexa III. 4. Prezenta Declaraţie va fi deschisã semnãrii pînã la 30 iunie 1951, iar dupã aceasta data aderãrii, pentru toate ţãrile participante la lucrãrile Comisiei Economice pentru Europa. 5. Instrumentele de aderare vor fi depuse la Secretariatul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va notifica aceasta tuturor ţãrilor menţionate la punctul 4 de mai sus. 6. Prezenta Declaraţie va intra în vigoare în ziua semnãrii sale. 7. Originalul prezentei declaraţii va fi depus la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va elibera fiecãrei tari menţionate la punctul 4 de mai sus o copie certificatã pentru conformitate. 8. Cînd una din ţãrile semnatare sau aderente va dori sa aducã o modificare uneia din anexele alãturate, va cere sa fie convocatã sub auspiciile Comisiei Economice pentru Europa sau al oricãrui organ înlocuitor o reuniune a tuturor ţãrilor semnatare sau aderente. Întocmit la Geneva, la 16 septembrie 1950, într-un singur exemplar redactat în limbile engleza şi franceza, ambele texte fãcînd credinţa în egala mãsura. ANEXA 1) Lista şi numerele drumurilor din reţeaua internationala - Textul de la 21 ianuarie 1963 - ___________ ) În prezenta anexa, denumirile geografice şi ortografia numelor de oraşe sînt cele folosite actualmente local şi ele nu sînt obligatoriu recunoscute şi acceptate de Pãrţile care au adoptat Declaraţia. A. Marile drumuri pentru circulaţia internationala E1 London - Paris - Nice - Roma - Palermo: London - Southampton (cu vaporul pînã la Le Havre). Le Havre - Paris - Sens - Avallon - Chagny - Macon - Lyon - Valence Bollene - Aix-en-Provence - Saint- Raphael Nice - Ventimiglia - Savona - Genova - La Spezia - Massa Carrara Migliarino - Pisa - Livorno - Roma - Ponte Garigliano - Mondragone - Napoli - Pompei - Salerno - Cosenza - Reggio di Calabria (ferry-bot de la Villa-San Giovanni şi de la Reggio di Calabria pînã la Messina) - Messina - Palermo. E2 London - Lausanne - Milano - Brindisi: London - Folkestone - Dover (ferry-bot pînã la Calais). Calais - Laon - Reims - Vitry-le-Francois - Saint-Dizier - Dijon - Dole - Vallorbe - Lautsanne - Martigny - Simplon Arona - Milano - Piacenza - Parma - Modena - Bologna - Forli - Cesena - Rimini - Ancona - Pescara - Foggia - Bari Brindisi. E3 Lisboa - Paris - Stockholm: Lisboa - Vila Franca de Xira - Coimbra Celorico da Beira - Vilar Formoso - Salamanca - Valladolid - Burgos -San Sebastian - Hendaye - Bordeaux - Tours - Paris - Lille - Kortrijk - Gent Antwerpen - Eindhoven - Venlo - Oberhausen - Hamm - Bielefeld - Bad Oeynhausen Hannover - Hamburg - Neumunster - Schleswig - Flensburg - Kolding - Vejle Frederikshavn (ferry-bot pînã la Goteborg şi Larvik, vapor pînã la Oslo) Goteborg - Orebro - Arboga - Sodertalje Stockholm. E4 Lisboa - Bern - Kobenhavn - Stockholm - Helsinski: Lisboa (Cacilhas) - Pegoes - Elvas - Badajos - Merida - Trujillo - Madrid - Zaragoza - Lerida - Barcelona - Le Perthus Narbonne - Nimes - Bollene - Valence- Chambery - Geneve - Nyon - Lausanne - Bern - Olten - Basel - karlsruhe Mannheim - Frankfurt a/M - Giessen - Hersfeld - Kassel - Gottingen - Northeim - Hannover - hamburg - Lubeck Fehmarn - Vordingborg - Koge - Kobenhavn - Helsingor (ferry-bot pînã la Halsingborg). Halsinborg - Varnamo - Jonkoping - Linkoping - Norrkoping - Sodertalje - Stockholm - Uppsala - Gavle - Hamrange Soderhamn - Sundsvall - Umea - Haparanda - Tornio - Oulu - Jyyaskyla - Lahti - Helsinki. E5 London - Wien - Budapest - Beograd - Alexandroupolis - Istanbul - Ankara frontiera turco-siriana: London - Folkestone - Dover (ferry-bot pînã la Calais şi Oostende) - Calais - Oostende - Gent - Bruxelles - Saint-Trond - Liege - Aachen - Koln - Frankfurt a/M - Aschaffenburg - Wurzburg - Nurnberg - Regensburg - Straubing - Passau Linz - Melk - Wien - Nickelsdorf - Gyor - Budapest - Szeged - Beograd - Djevdjelija Thessaloniki - Kavalla Alexandroupolis - Pherrai - Peplos - Ipsala - Tekirdag Silivri - Istanbul - Izmit - Adapazari - Bolu - Gerede - Ankara Aksaray - Adana - Iskenderun - (frontiera turco-siriana). E6 Roma - Berlin - Oslo - Styordal: Roma - Siena - Firenze - Bologna - Modena - Verona - Trento - Passo di Brennero/Brenner Pass - Innsbruck - Griesen Munchen - Nurnberg- Hof - Leipzig - Berlin - Neubrandenburg - Stralsund - Sassnitz (ferry-bot pînã la Trelleborg) Trelleborg - Malmo - Halsingborg - Falkenberg - Goteborg - Uddevalla - Svinesund - Moss - Oslo - Eidsvoll - Hamar Otta - Dombas - Trondheim - Stjordal. E7 Roma - Wien - Warszawa: Roma - Todi - Ponte San Giovanni (Perugia)- Cesena - Forli - Bologna - Ferrara - Padova - Mestre - Cervignano Udine - Tarvisio - Villach - Bruck an der Mur - Wien - Drasenhofen - Brno - Olomouc - Cesky Tesin - Krakow Radom - Warszawa. E8 London - Den Hg - Berlin - Warszawa - (U.R.S.S.): London - Colchester - Harwich (ferry-bot pînã la Hoek-van-Holland şi Antwerpen, vapor pînã la Esbjerg) - Hoek-vanHolland - Den Hg - Gouda - Utrecht - Amersfoort - Oldenzl - Osnabruck - Bad Oeynhausen - Hannover Magdeburg - Berlin - Poznan - Krosniewice - Lowicz - Warszawa - (U.R.S.S.). E9 Amsterdam - Basel - Genova: Amsterdam - Utrecht - Eindhoven - Mstricht - Liege - Bastogne - Arlon - Luxembourg - Metz - Sarrebourg Strasbourg - Mulhouse - Basel - Olten - Luzern - Arth - Andermatt - Lugano - Chiasso - Como - Milano - Tortona Serravalle - Genova. E10 Paris - Bruxelles - Den Hg - Amsterdam: Paris - Bapaume - Cambrai - Mons - Bruxelles - Antwerpen - Breda - Rotterdam - Den Hg - Amsterdam - Den Oever (via Afsluitdijk) - Leeuwarden - Groninnen. E11 Paris - Salzburg: Paris - Vitry-le-Francois - Saint-Dizier - Ligny-en-Barrois - Nancy - Sarrebourg - Strasbourg - Karlsruhe - Stuttgart Augsburg - Munchen - Rosenheim - Salzburg. E12 (Paris) - Praha - Warszawa - (Leningrad şi Moskva): (Paris) - Ligny-en-Barrois - Metz - Srbrucken - Mannheim - Heilbronn - Schwab. Hall - Nurnberg - Plzen - Praha Hradec Kralove - nachod - Klodzko - Wroclaw - Lodz - Lowicz - warszawa - Bialystok - (U.R.S.S. - Leningrad şi Moskva). E13 Lyon - Venezia: Lyon - Chambery - Modane - Torino - milano - Brescia - Verona - Vicenza Padova - mestre - Venezia. E14 Trieste - Praha - Szczecin: Trieste - Ronchi - Udine - Tarvisio - Villach - Salzburg - Linz - Tabor - Praha - Mlada Boleslav - Jablonec - Novy Svet - Jelenia Gora - Szczecin. E15 Hamburg - Berlin - Praha - (Budapest): Hamburg - Perleberg - Berlin - Dresden - Cinvald - Praha - Brno - Breclav - Bratislava -(Budapest). E16 Bratislava - Gdynia: Bratislava - Zilina - Cesky Tesin - Katowice - Piotrkow - Lodz - Swiecie - Gdansk - Gdynia. E17 Chagny - Salzburg: Chagny - Dijon - Belfort - Basel - Olten - Zurich - Winterthur - St. Gallen - St. Margrethen - Innsbruck - Worgl Salzburg. E18 Stavanger - Oslo - Stockholm: Stavanger - Kristiansand - Larvik - Drammen - Oslo - Orje - Karlstad - Orebro - Arboga - Koping - Enkoping Stockholm. E19 Igoumenitsa - Ioannina - Korinthos: Igoumenitsa - Ioannina - Arta - Agrinion - Antirion - Rion - Korinthos. E20 (Frontiera greco-iugoslava) - Sofia (Frontiera greco-iugoslava) - Florina - Vevi - Edessa - Thessaloniki - Serai - Sofia. E21 Aosta - Torino - Savona. E21 a Martigny - Grand Saint-Bernard - Aosta. E21 b Geneve - Bonneville - Mont-Blanc - Aosta. E22 Berlin - Wroclaw - Opole - Bytom - Krakow - Rzeszow - Przemysl - (U.R.S.S.). E23 Ankara - Kirsehir - Kayseri - Sivas - Erzincan - Erzurum - Agri - (frontiera turco-iraniana). E24 Komurler - Gaziantep - Urfa - Mardin - Izre - Hakkari - Bajirge - (frontiera turco-iraniana). E25 Burgas - Madrid - Bailen - Sevilla - Cadiz - Algeciras. E26 Barcelona - Tarragona - Castellon de la Plana - Valencia - Granada - Malaga - Algeciras. B. Ramificatii şi legãturi transversale E31 London - St. Albans - Northampton - Doncaster - Scotch-Corner - Carlisle - Abington - Glasgow. E32 Abington - Edinburgh. E33 Northampton - Conventry - Cannock - Warrington - Liverpool. E34 Cannock - Shrewsbury - Corwen - Holyhead. E35 Amsterdam - Amersfoort - Zwolle - Groningen - Winschoten - Oldenburg - Bremen - Hamburg. E36 Hoek-van-Holland - Rotterdam - Gouda - Utrecht - Arnhem - Oberhausen - Koln. E37 Breda - Gorinchem - (Utrecht). E38 Breda - Eindhoven. E39 Antwerpen - Heerlen - Aachen. E40 Bruxelles - Namur - Bastogne. E41 (Calais) - Valenciennes - Mons - Charleroi - Namur - Liege. E42 Phalsbourg - Sarreguemines - Srbrucken - Luxembourg - Echternach - Bitburg - Prum - Euskirchen - Koln. E43 Avallon - Dijon. E44 Belfort - Mulhouse. E45 Dole - La Cure - La Faucille - Gex - Geneve. E46 Lyon - Amberieu - Geneve. E47 Aix-en-Provence - Marseille. E48 Nimes - Marseille. E49 Bordeaux - Toulouse - Narbonne. E50 Coimbra - Porto - Vigo - La Coruna - Oviedo - Santander - Bilbao - San Sebastian. E51 Albergaria a Velha - Vizeu - Celorico da Beira. E52 Vila Franca de Xira - Pegoes - Beja - Vila Verde de Ficalho - Rosal de la Frontera - Sevilla. E53 Torino - Asti - Alessandria - Tortona. E54 Tortona - Casteggio - Piacenza. E55 (Pisa) - Migliarino - Pistoia - Firenze. E56 Ponte Garigliano - Caserta - Foggia. E57 Napoli - Arienzo. E58 Bari - Taranto. E59 Messina - Siracusa. E60 Arth - Zurich. E61 Bellinzona - San Bernardino - Chur - St. Margrethen - Bregenz - Lindau - Munchen. E62 Hof - Karl-Marx-Stadt - Leipzig - Halle - Magdeburg. E63 Hamm - Kassel - Herleshausen - Erfurt - Karl-Marx-Stadt - Dresden. E64 (Berlin) - Neubrandenburg - Rostock - Wasnemunde (ferry-bot pînã la Gedser) - Gedser - Nykobing - Vordingborg - Kobenhavn. E65 Lubeck - Rostock - Stralsund. E66 Esbjerg - Kolding - Middelfart - Nyborg (ferry-bot pînã la Korsor) - Korsor - Kobenhavn (ferry-bot pînã la Malmo) - Malmo. E67 Vejle - Middelfart. E68 Bergen - Gudvangen - Laerdalsoyra - Nystua - Fagernes - Oslo. E69 Alesund - Andalsnes - Dombas. E70 Winterthur - Schaffhausen - Donaueschingen - Tubingen - Stuttgart - Heilbronn - Schwab. Hall - Wurzburg - Fulda - Hersfeld - Herleshausen. E71 Hannover - Bremen - Bremerhaven. E72 Oldenzl - Lingen - Bremen. E73 Koln - Hamm. E74 Berlin - Szczecin. E75 Stjordal - Storlien - Ostersund (-Brunflo) - Sundsvall. E77 Feldkirch - Buchs. E78 Tornio - Kilpisjarvi. E79 Vsa - Tampere - Helsinki. E80 Turku (Abo) - Helsinki - Lappeenranta - Imatra. E81 Gdansk - Elblag - Ostroda - Mlawa - Warszawa - Lublin - (U.R.S.S.). E82 Piotrkow - Warszawa. E83 Jelenia Gora - Wroclaw - Poznan - Swiecie - Grudziads. E84 (Praha) - Jihlava - Znojmo - Wiet. E85 Olomouc - Zilina - Presov-Kosice - (U.R.S.S.). E86 Worgl - Rosenheim. E87 Ioannina - Trikkala - Larissa - Volos. E88 (Ioannina) - Preveza. E89 Rion - Patrai. E90 Vevi - Kozani. E91 Cervignano - Ronchi. E92 Jonctiunea cu drumul E20 lîngã Verria - Kozani - Larissa - Lamia - Athinai - Korinthos - Argos - Kalamai. E93 Bruck an der Mur - Graz - Spielfeld - Sentilj - Maribor - Ljubljana - (Trieste). E94 Klagenfurt - tunelul Ljubelj - Ljubljana - Zagreb - Beograd - Bela Crkva - frontiera romino-iugoslava. E95 Nis - Dimitrovgrad - frontiera iugoslavo-bulgara. E96 Rijeka - Zagreb - Cakovec - Donja Lendava - frontiera iugoslavo-ungara. E97 Frontiera bulgaro-turca - Edirne - Buyuk-karistiran -- Silivri. E98 Kemerhisar - Nigde - Kayseri. E99 Toprakkale - Maras - Malatya - Elazig - Tunceli - Selepur. E100 Trabzon - Gumushane - Askale - Karabiyik. E101 Madrid - Valencia. E102 Badajoz - Sevilla. E103 Bailen - Granada - Motril - Malaga. E104 Izmir - Canakkale - Kesan. E105 Izmit - Bursa - Balikesir - Izmir. ANEXA 2 Condiţiile cãrora trebuie sa le corespundã marile drumuri pentru circulaţia internationala A. Caracteristicile marilor drumuri pentru circulaţia internationala I. Generalitati 1. Caracteristicile fundamentale de adoptat la construirea sau amenajarea marilor drumuri pentru circulaţia internationala, denumite mai jos "drumuri internaţionale", fac obiectul dispoziţiilor ce urmeazã. Ele nu se aplica decît pãrţilor de drum situate în afarã localitãţilor. Acestea din urma sînt evitate, dacã constituie o stingherire sau un pericol. 2. Este întotdeauna de dorit ca, de cîte ori aceasta se poate realiza fãrã cheltuieli excesive, sa se adopte caracteristici cît mai largi; cele indicate mai jos corespund în principiu unor minime. În schimb, în unele cazuri excepţionale (drumuri cu circulaţie redusã, regiune muntoasa, teren foarte dificil etc.) se vor putea admite caracteristici restrînse adaptate condiţiilor locale, cu respectarea pe cît posibil a spiritului indicaţiilor care urmeazã şi în special a celor privitoare la omogenitatea traseului. 3. Drumurile se construiesc în funcţie de volumul şi componenta circulaţiei ce se desfãşoarã pe ele, avînd în vedere o viteza de baza aleasã corespunzãtor. Volumul şi componenta circulaţiei care se vor lua în considerare sînt cele ale unei ore de virf, aleasã prin excluderea celor cu frecventa slabã, în asa fel încît numãrul orelor de aglomeratie sa fie limitat, tinindu-se seama şi de dezvoltarea probabila a circulaţiei. Viteza de baza se va alege cît mai ridicatã, ţinînd seama de importanta drumului, de relieful regiunii traversate şi de alte condiţii locale. II. Tipuri şi categorii de drumuri Drumurile internaţionale sînt clasificate într-una din urmãtoarele categorii: A. Drumuri de tip obişnuit a) Categoria I: Drumuri avînd o singura parte carosabilã cu 2 benzi de circulaţie de cel puţin 3,5 m latime fiecare. Aceste drumuri pot face fata normal unei circulatii care nu depãşeşte 600 autovehicule pe ora cu 30% autovehicule grele, sau 900 autovehicule pe ora fãrã autovehicule grele, în cazul cînd caracteristicile geometrice ale drumului asigura bune condiţii de vizibilitate la depasire pe cea mai mare parte a traseului şi intersectiile la nivel nu sînt prea numeroase. b) Categoria II: Drumuri cu peste 2 benzi de circulaţie de 3,5m latime fiecare. Aceste drumuri pot face fata în mod normal, în aceleaşi condiţii ca mai sus, volumelor de circulaţie, care nu depãşesc 900 pînã la 1300 autovehicule pe ora, în cazul a 3 benzi de circulaţie. În cazul a 4 benzi de circulaţie, ele pot suporta 1500-3000 autovehicule pe ora, dupã cum proporţia autovehiculelor grele este mai mult sau mai puţin ridicatã, iar circulaţia în ambele sensuri este mai mult sau mai puţin dezechilibrata. Se recomanda de altfel ca, pentru siguranta, sa se amenajeze de cîte ori este posibil pãrţi carosabile separate cu sens unic, dacã intensitatea circulaţiei depãşeşte 600-900 autovehicule pe ora. În cazul drumurilor cu 3 benzi de circulaţie marcajul longitudinal este cu totul indispensabil. B. Drumuri de tipul autostrazilor Autostrazile sînt destinate exclusiv circulaţiei auto: ele nu sînt accesibile decît în complexe de acces special amenajate şi care nu comporta nici o intersectie la nivel. Drumurile de acest tip comporta în general 2 pãrţi carosabile cu sens unic de circulaţie, separate şi independente, fiecare parte carosabilã avînd cel puţin doua benzi de circulaţie de cel puţin 3,5 m latime fiecare. III. Normative a) Profil transversal 1. Acostamente Independent de partea carosabilã, platforma drumurilor internaţionale comporta acostamente de cel puţin 2,5 m latime. Zone laterale degajate de orice obstacol, sînt amenajate pe o latime de cel puţin 1 metru de la marginea partii carosabile. 2. Piste speciale Piste speciale sînt prevãzute pe acostamentele drumurilor de tip obişnuit, numai pentru circulaţia pietonilor sau a ciclistilor, ori de cîte ori numãrul pietonilor sau al ciclistilor (sau celor asimilaţi acestora) atinge 500 pe zi. 3. Cai ferate Cãile ferate nu sînt admise nici pe partea carosabilã a drumurilor de tip obişnuit, nici pe platforma drumurilor de tipul autostrazilor. 4. Pante transversale În aliniament drept profilul transversal al partii carosabile este constituit din unul sau doua planuri cu inclinare cît mai slabã, maximul fiind de 3%. Raza minima sub care este obligatorie convertirea profilului transversal este de 1000 m. Suprainaltarea maxima este de 8%. 5. Supralargirea La curbe, pentru a asigura în caz de incrucisare libera trecere a autovehiculelor cu cele mai mari dimensiuni autorizate, se va prevedea o supralargire. b) Profilul în lung şi traseul în plan 1. Omogenitatea traseului Drumurile internaţionale trebuie sa prezinte caracteristici omogene pe secţiuni de lungime suficienta. Schimbãrile caracteristicilor se iau în punctele care pot fi normal prevãzute de cei ce folosesc drumul (traversarea unei localitãţi, modificarea reliefului terenului). În lipsa acestor puncte, ele se introduc în mod progresiv. 2. Caracteristici geometrice Caracteristicile geometrice principale ale drumurilor internaţionale sînt concentrate în urmãtorul tabel: ___________ ) Razele convexe în profilul în lung arãtate în tabel corespund unor curbe de racordare a declivitatilor adiacente sensibil egale şi de sens contrariu, diferenţa declivitatilor fiind în afarã de aceasta, suficient de mare pentru a limita vizibilitatea. Viteza de baza de 120 km/h nu se alege decît atunci cînd sînt doua pãrţi carosabile separate, iar majoritatea punctelor de acces sînt special amenajate. Cifrele date pentru razele convexe în profilul longitudinal constituie minime absolute. Ele asigura, pentru viteza de baza, distanta de vizibilitate strict necesarã în condiţii normale de circulaţie, eliminind existenta simultanã a unor factori defavorabili (de exemplu, pneuri uzate, îmbrãcãminte uda a drumului). Razele concave admise sînt acelea la care, pentru viteza de baza, acceleratia nu poate depãşi 0,50 m/sec,. Cifrele pentru razele în plan reprezintã minimele strict necesare pentru stabilitatea vehiculelor. Este indicat ca ele sa fie majorate cu cel puţin 50%, pentru usurinta şi confortul circulaţiei. Pãrţile circulare şi aliniamentele traseului în plan se racordeaza prin curbe de racordare cu curbura progresiva. Vizibilitatea în plan şi vizibilitatea în profil în lung sînt realizate în condiţii de siguranta egale, ţinînd seama eventual de declivitate. Adeseori se poate gãsi o soluţie avantajoasã dedublind partea carosabilã la culmi şi în curbe. Pentru pãrţile carosabile cu sens dublu de circulaţie în 2 sau 3 benzi, distanta de vizibilitate necesarã depãşirii trebuie sa fie asigurata pe un procent cît mai ridicat şi cît mai uniform repartizat din lungimea drumului. Acest procent trebuie sa fie de cel puţin 50 pentru volumele de circulaţie prevãzute în Capitolul II la drumurile de tip obişnuit din categoria I şi drumurile cu 3 benzi din categoria II. c) Mãsuri speciale 1. Oprire şi stationare Oprirea şi stationarea sînt interzise pe drumurile de tipul autostrazilor. Acostamentele acestora se amenajeaza pe o latime de cel puţin 2,5 m, pentru a permite stationarea accidentala. Pentru reducerea opririi şi a stationarii pe partea carosabilã a drumurilor de tip obişnuit, pe care se desfãşoarã o circulaţie medie zilnica care depãşeşte 1500 autovehicule, este cazul sa se prevadã în afarã partii carosabile: a) Spaţii de stationare, amplasarea lor fiind aleasã în funcţie de factorii locali, cum sînt numãrul imobilelor riverane şi intensitatea circulaţiei; b) spaţii de oprire pentru autobuze. 2. Iluminare Iluminarea ce se stabileşte pe secţiunile cu circulaţie nocturna importanta va fi omogenã şi suficienta pentru a permite celor ce folosesc drumul cu autovehicule sa circule fãrã a face uz de faruri. IV. Intersectii şi accese 1. Desfiinţarea intersectiilor secundare Trecerile la nivel ale unui drum internaţional de tip obişnuit prin drumuri locale de importanta secundarã se vor desfiinta în mãsura posibilitatii. 2. Noduri rutiere şi complexe de acces Nodurile rutiere de pe un drum internaţional se vor amenaja special în funcţie de circulaţia ce se desfãşoarã. Aceasta amenajare cuprinde: a) Pentru drumurile de tipul autostrazilor Incrucisari denivelate cu cai de racordare de acces şi de ieşire, evitind orice intersectare a circulaţiei pe autostrada. Cãile de racordare comporta, dacã este necesar, cai de acceleratie şi de incetinire ce se deosebesc ca aspect de partea carosabilã a autostrazii şi au lungimi suficiente pentru a permite celor ce folosesc drumul sa execute manevrele şi sa modifice viteza autovehiculelor lor pentru trecerea de pe un drum pe altul, fãrã a stingheri pe cei ce circula pe autostrada. b) Pentru drumurile de tip obişnuit Dispozitive de traversare şi racordare corespunzãtoare aceloraşi criterii prevãzute la litera a) de mai sus, cînd importanta curentelor de circulaţie justifica acest lucru. Dacã construirea pasajelor denivelate nu este justificatã, amenajarea la acelaşi nivel trebuie sa cuprindã refugii directionale pentru canalizarea circulaţiei transversale secundare, iar în caz de necesitate o dedublare a drumului internaţional, rezervindu-se între cele doua sensuri de circulaţie ale acestuia o zona suficienta de asteptare pentru vehicule. Vizibilitatea reciprocã a drumurilor care ajung la intersectii se va asigura pe distanţe care permit apropierea şi trecerea intersectiei în deplina siguranta. Nodul rutier se va amenaja astfel ca sa permitã în mãsura necesarã reducerea vitezei vehiculelor care vin de pe drumul transversal, ţinînd seama în special de vizibilitate. La nodurile rutiere importante, şi mai ales la cele unde pãrţile carosabile sînt separate, se vor prevedea cai de accelerare şi incetinire, alãturate partii carosabile a drumului internaţional. Nodurile rutiere giratorii şi semnalele luminoase trebuite în general evitate. 3. Accesul la imobilele riverane Accesul direct de la imobilele riverane spre drumurile internaţionale nu este admis în cazul autostrazilor. În ceea ce priveşte drumurile de tip obişnuit, este de dorit ca textele legislative sa permitã limitarea şi reglementarea accesului imobilelor riverane. 4. Trecerile la nivel peste cãile ferate Trecerile la nivel peste cãile ferate nu trebuie sa fie utilizate pe drumurile internaţionale. V. Lucrãri de arta 1. Traseu şi profil Nici o modificare a caracteristicilor partii carosabile şi, dacã este cazul, ale pistelor, nu este admisã pe sau sub lucrãrile de arta. Zonele laterale de degajare trebuie sa fie respectate. 2. Înãlţimea libera Înãlţimea libera minima deasupra drumurilor, pentru lucrãrile noi sau reconstruite, este de 4,5 m. VI. Arhitectura peisagista 1. Este cazul sa se întocmeascã planuri speciale ale drumurilor reţelei în asa fel încît sa se realizeze un traseu care sa asigure armonizarea curbelor verticale şi orizontale. 2. Afisajul publicitar la marginea drumurilor este interzis. B. Servicii auxiliare 1. Trecerea frontierelor La frontiere se vor prevedea instalaţii rutiere suficiente pentru a permite primirea şi debitul circulaţiei normale. Este cazul ca, în mãsura posibilitatii, sa se separe circulaţia comercialã de cea turistica şi sa se stabileascã posturi de frontiera combinate. 2. Garaje şi alte instalaţii Cînd accesele sînt foarte indepartate, se vor amenaja în apropierea autostrazilor parcuri de stationare. În regiunile puţin dezvoltate se vor infiinta în apropierea drumului internaţional posturi de alimentaţie şi în unele cazuri garaje, ateliere, precum şi localuri pentru odihna şi luarea meselor. 3. Servicii rutiere de ajutor De-a lungul drumurilor internaţionale se vor instala posturi de prim ajutor, pentru a înlocui dacã este cazul insuficienta mijoacelor locale. Ele trebuie sa posede echipamentul necesar conform recomandãrilor Comisiei Internaţionale permanente a primelor ajutoare pe drum şi a Ligii Societãţilor de Cruce Roşie. 4. Telecomunicaţii Drumurile internaţionale vor fi amenajate la intervale regulate cu posturi telefonice de ajutor, prevãzute cu instrucţiuni în mai multe limbi. ANEXA 3 Semn indicind marile drumuri ale traficului internaţional 1. Semnul suplimentar de identificare a itinerariilor care este destinat sa indice marile drumuri pentru circulaţia internationala (drumuri care, de scord cu celelalte state contractante interesate, au fost desemnate ca atare de statul pe al cãrui teritoriu ele se gãsesc, în vederea asigurãrii continuitãţii itinerariilor şi uniformitatii caracteristicilor tehnice) va fi de forma dreptunghiulara. 2. Acest semn se va compune din litera "E" urmatã de numãrul atribuit itinerarului în cifre arabe. 3. Semnul va fi realizat dintr-o inscripţie alba pe fond verde. 4. Semnul poate fi suprapus pe alte semne sau combinat cu ele. 5. Dimensiunile sale vor fi alese astfel încît conducãtorii de vehicule, circulind cu mare viteza, sa poatã înţelege uşor indicaţiile pe care le da.
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romine decreteazã: ARTICOL UNIC Republica Populara Romina adera la Declaraţia asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala, adoptatã la Geneva, la 16 septembrie 1950. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ DECLARAŢIE asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala) ___________ ) Traducere. (Textul revizuit al anexelor I şi II, în forma adoptatã de pãrţile contractante) Subsemnaţii, legal autorizaţi, reuniti în cadrul Comisiei Economice pentru Europa, Constienti de necesitatea dezvoltãrii în Europa a circulaţiei rutiere internaţionale, Considerind ca pentru a stringe legãturile dintre ţãrile europene este important sa se prevadã un plan coordonat de construire şi reconstruire a drumurilor, adaptate cerinţelor circulaţiei internaţionale, 1. Declara ca adopta proiectul reţelei rutiere, asa cum este descris în anexa I alãturatã, cu titlu de plan coordonat de construire sau reconstruire a drumurilor de interes internaţional, pe care îşi propun sa-l execute în cadrul programului lor naţional de lucrãri publice sau conform posibilitãţilor de finanţare internationala. 2. Declara deasemenea ca atît construirea cît şi reconstruirea drumurilor menţionate în anexa I se va efectua conform caracteristicilor fundamentale prevãzute la punctul A din anexa II alãturatã şi se angajeazã a urmãri ca aceste drumuri sa fie dotate, eventual cu concursul organizaţiilor particulare, cu serviciile auxiliare prevãzute la punctul B al anexei menţionate. 3. Drumurile menţionate în anexa I vor fi identificate cu ajutorul unui indicator special, ale cãrui caracteristici sînt menţionate în anexa III. 4. Prezenta Declaraţie va fi deschisã semnãrii pînã la 30 iunie 1951, iar dupã aceasta data aderãrii, pentru toate ţãrile participante la lucrãrile Comisiei Economice pentru Europa. 5. Instrumentele de aderare vor fi depuse la Secretariatul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va notifica aceasta tuturor ţãrilor menţionate la punctul 4 de mai sus. 6. Prezenta Declaraţie va intra în vigoare în ziua semnãrii sale. 7. Originalul prezentei declaraţii va fi depus la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va elibera fiecãrei tari menţionate la punctul 4 de mai sus o copie certificatã pentru conformitate. 8. Cînd una din ţãrile semnatare sau aderente va dori sa aducã o modificare uneia din anexele alãturate, va cere sa fie convocatã sub auspiciile Comisiei Economice pentru Europa sau al oricãrui organ înlocuitor o reuniune a tuturor ţãrilor semnatare sau aderente. Întocmit la Geneva, la 16 septembrie 1950, într-un singur exemplar redactat în limbile engleza şi franceza, ambele texte fãcînd credinţa în egala mãsura. ANEXA 1) Lista şi numerele drumurilor din reţeaua internationala - Textul de la 21 ianuarie 1963 - ___________ ) În prezenta anexa, denumirile geografice şi ortografia numelor de oraşe sînt cele folosite actualmente local şi ele nu sînt obligatoriu recunoscute şi acceptate de Pãrţile care au adoptat Declaraţia. A. Marile drumuri pentru circulaţia internationala E1 London - Paris - Nice - Roma - Palermo: London - Southampton (cu vaporul pînã la Le Havre). Le Havre - Paris - Sens - Avallon - Chagny - Macon - Lyon - Valence Bollene - Aix-en-Provence - Saint- Raphael Nice - Ventimiglia - Savona - Genova - La Spezia - Massa Carrara Migliarino - Pisa - Livorno - Roma - Ponte Garigliano - Mondragone - Napoli - Pompei - Salerno - Cosenza - Reggio di Calabria (ferry-bot de la Villa-San Giovanni şi de la Reggio di Calabria pînã la Messina) - Messina - Palermo. E2 London - Lausanne - Milano - Brindisi: London - Folkestone - Dover (ferry-bot pînã la Calais). Calais - Laon - Reims - Vitry-le-Francois - Saint-Dizier - Dijon - Dole - Vallorbe - Lautsanne - Martigny - Simplon Arona - Milano - Piacenza - Parma - Modena - Bologna - Forli - Cesena - Rimini - Ancona - Pescara - Foggia - Bari Brindisi. E3 Lisboa - Paris - Stockholm: Lisboa - Vila Franca de Xira - Coimbra Celorico da Beira - Vilar Formoso - Salamanca - Valladolid - Burgos -San Sebastian - Hendaye - Bordeaux - Tours - Paris - Lille - Kortrijk - Gent Antwerpen - Eindhoven - Venlo - Oberhausen - Hamm - Bielefeld - Bad Oeynhausen Hannover - Hamburg - Neumunster - Schleswig - Flensburg - Kolding - Vejle Frederikshavn (ferry-bot pînã la Goteborg şi Larvik, vapor pînã la Oslo) Goteborg - Orebro - Arboga - Sodertalje Stockholm. E4 Lisboa - Bern - Kobenhavn - Stockholm - Helsinski: Lisboa (Cacilhas) - Pegoes - Elvas - Badajos - Merida - Trujillo - Madrid - Zaragoza - Lerida - Barcelona - Le Perthus Narbonne - Nimes - Bollene - Valence- Chambery - Geneve - Nyon - Lausanne - Bern - Olten - Basel - karlsruhe Mannheim - Frankfurt a/M - Giessen - Hersfeld - Kassel - Gottingen - Northeim - Hannover - hamburg - Lubeck Fehmarn - Vordingborg - Koge - Kobenhavn - Helsingor (ferry-bot pînã la Halsingborg). Halsinborg - Varnamo - Jonkoping - Linkoping - Norrkoping - Sodertalje - Stockholm - Uppsala - Gavle - Hamrange Soderhamn - Sundsvall - Umea - Haparanda - Tornio - Oulu - Jyyaskyla - Lahti - Helsinki. E5 London - Wien - Budapest - Beograd - Alexandroupolis - Istanbul - Ankara frontiera turco-siriana: London - Folkestone - Dover (ferry-bot pînã la Calais şi Oostende) - Calais - Oostende - Gent - Bruxelles - Saint-Trond - Liege - Aachen - Koln - Frankfurt a/M - Aschaffenburg - Wurzburg - Nurnberg - Regensburg - Straubing - Passau Linz - Melk - Wien - Nickelsdorf - Gyor - Budapest - Szeged - Beograd - Djevdjelija Thessaloniki - Kavalla Alexandroupolis - Pherrai - Peplos - Ipsala - Tekirdag Silivri - Istanbul - Izmit - Adapazari - Bolu - Gerede - Ankara Aksaray - Adana - Iskenderun - (frontiera turco-siriana). E6 Roma - Berlin - Oslo - Styordal: Roma - Siena - Firenze - Bologna - Modena - Verona - Trento - Passo di Brennero/Brenner Pass - Innsbruck - Griesen Munchen - Nurnberg- Hof - Leipzig - Berlin - Neubrandenburg - Stralsund - Sassnitz (ferry-bot pînã la Trelleborg) Trelleborg - Malmo - Halsingborg - Falkenberg - Goteborg - Uddevalla - Svinesund - Moss - Oslo - Eidsvoll - Hamar Otta - Dombas - Trondheim - Stjordal. E7 Roma - Wien - Warszawa: Roma - Todi - Ponte San Giovanni (Perugia)- Cesena - Forli - Bologna - Ferrara - Padova - Mestre - Cervignano Udine - Tarvisio - Villach - Bruck an der Mur - Wien - Drasenhofen - Brno - Olomouc - Cesky Tesin - Krakow Radom - Warszawa. E8 London - Den Hg - Berlin - Warszawa - (U.R.S.S.): London - Colchester - Harwich (ferry-bot pînã la Hoek-van-Holland şi Antwerpen, vapor pînã la Esbjerg) - Hoek-vanHolland - Den Hg - Gouda - Utrecht - Amersfoort - Oldenzl - Osnabruck - Bad Oeynhausen - Hannover Magdeburg - Berlin - Poznan - Krosniewice - Lowicz - Warszawa - (U.R.S.S.). E9 Amsterdam - Basel - Genova: Amsterdam - Utrecht - Eindhoven - Mstricht - Liege - Bastogne - Arlon - Luxembourg - Metz - Sarrebourg Strasbourg - Mulhouse - Basel - Olten - Luzern - Arth - Andermatt - Lugano - Chiasso - Como - Milano - Tortona Serravalle - Genova. E10 Paris - Bruxelles - Den Hg - Amsterdam: Paris - Bapaume - Cambrai - Mons - Bruxelles - Antwerpen - Breda - Rotterdam - Den Hg - Amsterdam - Den Oever (via Afsluitdijk) - Leeuwarden - Groninnen. E11 Paris - Salzburg: Paris - Vitry-le-Francois - Saint-Dizier - Ligny-en-Barrois - Nancy - Sarrebourg - Strasbourg - Karlsruhe - Stuttgart Augsburg - Munchen - Rosenheim - Salzburg. E12 (Paris) - Praha - Warszawa - (Leningrad şi Moskva): (Paris) - Ligny-en-Barrois - Metz - Srbrucken - Mannheim - Heilbronn - Schwab. Hall - Nurnberg - Plzen - Praha Hradec Kralove - nachod - Klodzko - Wroclaw - Lodz - Lowicz - warszawa - Bialystok - (U.R.S.S. - Leningrad şi Moskva). E13 Lyon - Venezia: Lyon - Chambery - Modane - Torino - milano - Brescia - Verona - Vicenza Padova - mestre - Venezia. E14 Trieste - Praha - Szczecin: Trieste - Ronchi - Udine - Tarvisio - Villach - Salzburg - Linz - Tabor - Praha - Mlada Boleslav - Jablonec - Novy Svet - Jelenia Gora - Szczecin. E15 Hamburg - Berlin - Praha - (Budapest): Hamburg - Perleberg - Berlin - Dresden - Cinvald - Praha - Brno - Breclav - Bratislava -(Budapest). E16 Bratislava - Gdynia: Bratislava - Zilina - Cesky Tesin - Katowice - Piotrkow - Lodz - Swiecie - Gdansk - Gdynia. E17 Chagny - Salzburg: Chagny - Dijon - Belfort - Basel - Olten - Zurich - Winterthur - St. Gallen - St. Margrethen - Innsbruck - Worgl Salzburg. E18 Stavanger - Oslo - Stockholm: Stavanger - Kristiansand - Larvik - Drammen - Oslo - Orje - Karlstad - Orebro - Arboga - Koping - Enkoping Stockholm. E19 Igoumenitsa - Ioannina - Korinthos: Igoumenitsa - Ioannina - Arta - Agrinion - Antirion - Rion - Korinthos. E20 (Frontiera greco-iugoslava) - Sofia (Frontiera greco-iugoslava) - Florina - Vevi - Edessa - Thessaloniki - Serai - Sofia. E21 Aosta - Torino - Savona. E21 a Martigny - Grand Saint-Bernard - Aosta. E21 b Geneve - Bonneville - Mont-Blanc - Aosta. E22 Berlin - Wroclaw - Opole - Bytom - Krakow - Rzeszow - Przemysl - (U.R.S.S.). E23 Ankara - Kirsehir - Kayseri - Sivas - Erzincan - Erzurum - Agri - (frontiera turco-iraniana). E24 Komurler - Gaziantep - Urfa - Mardin - Izre - Hakkari - Bajirge - (frontiera turco-iraniana). E25 Burgas - Madrid - Bailen - Sevilla - Cadiz - Algeciras. E26 Barcelona - Tarragona - Castellon de la Plana - Valencia - Granada - Malaga - Algeciras. B. Ramificatii şi legãturi transversale E31 London - St. Albans - Northampton - Doncaster - Scotch-Corner - Carlisle - Abington - Glasgow. E32 Abington - Edinburgh. E33 Northampton - Conventry - Cannock - Warrington - Liverpool. E34 Cannock - Shrewsbury - Corwen - Holyhead. E35 Amsterdam - Amersfoort - Zwolle - Groningen - Winschoten - Oldenburg - Bremen - Hamburg. E36 Hoek-van-Holland - Rotterdam - Gouda - Utrecht - Arnhem - Oberhausen - Koln. E37 Breda - Gorinchem - (Utrecht). E38 Breda - Eindhoven. E39 Antwerpen - Heerlen - Aachen. E40 Bruxelles - Namur - Bastogne. E41 (Calais) - Valenciennes - Mons - Charleroi - Namur - Liege. E42 Phalsbourg - Sarreguemines - Srbrucken - Luxembourg - Echternach - Bitburg - Prum - Euskirchen - Koln. E43 Avallon - Dijon. E44 Belfort - Mulhouse. E45 Dole - La Cure - La Faucille - Gex - Geneve. E46 Lyon - Amberieu - Geneve. E47 Aix-en-Provence - Marseille. E48 Nimes - Marseille. E49 Bordeaux - Toulouse - Narbonne. E50 Coimbra - Porto - Vigo - La Coruna - Oviedo - Santander - Bilbao - San Sebastian. E51 Albergaria a Velha - Vizeu - Celorico da Beira. E52 Vila Franca de Xira - Pegoes - Beja - Vila Verde de Ficalho - Rosal de la Frontera - Sevilla. E53 Torino - Asti - Alessandria - Tortona. E54 Tortona - Casteggio - Piacenza. E55 (Pisa) - Migliarino - Pistoia - Firenze. E56 Ponte Garigliano - Caserta - Foggia. E57 Napoli - Arienzo. E58 Bari - Taranto. E59 Messina - Siracusa. E60 Arth - Zurich. E61 Bellinzona - San Bernardino - Chur - St. Margrethen - Bregenz - Lindau - Munchen. E62 Hof - Karl-Marx-Stadt - Leipzig - Halle - Magdeburg. E63 Hamm - Kassel - Herleshausen - Erfurt - Karl-Marx-Stadt - Dresden. E64 (Berlin) - Neubrandenburg - Rostock - Wasnemunde (ferry-bot pînã la Gedser) - Gedser - Nykobing - Vordingborg - Kobenhavn. E65 Lubeck - Rostock - Stralsund. E66 Esbjerg - Kolding - Middelfart - Nyborg (ferry-bot pînã la Korsor) - Korsor - Kobenhavn (ferry-bot pînã la Malmo) - Malmo. E67 Vejle - Middelfart. E68 Bergen - Gudvangen - Laerdalsoyra - Nystua - Fagernes - Oslo. E69 Alesund - Andalsnes - Dombas. E70 Winterthur - Schaffhausen - Donaueschingen - Tubingen - Stuttgart - Heilbronn - Schwab. Hall - Wurzburg - Fulda - Hersfeld - Herleshausen. E71 Hannover - Bremen - Bremerhaven. E72 Oldenzl - Lingen - Bremen. E73 Koln - Hamm. E74 Berlin - Szczecin. E75 Stjordal - Storlien - Ostersund (-Brunflo) - Sundsvall. E77 Feldkirch - Buchs. E78 Tornio - Kilpisjarvi. E79 Vsa - Tampere - Helsinki. E80 Turku (Abo) - Helsinki - Lappeenranta - Imatra. E81 Gdansk - Elblag - Ostroda - Mlawa - Warszawa - Lublin - (U.R.S.S.). E82 Piotrkow - Warszawa. E83 Jelenia Gora - Wroclaw - Poznan - Swiecie - Grudziads. E84 (Praha) - Jihlava - Znojmo - Wiet. E85 Olomouc - Zilina - Presov-Kosice - (U.R.S.S.). E86 Worgl - Rosenheim. E87 Ioannina - Trikkala - Larissa - Volos. E88 (Ioannina) - Preveza. E89 Rion - Patrai. E90 Vevi - Kozani. E91 Cervignano - Ronchi. E92 Jonctiunea cu drumul E20 lîngã Verria - Kozani - Larissa - Lamia - Athinai - Korinthos - Argos - Kalamai. E93 Bruck an der Mur - Graz - Spielfeld - Sentilj - Maribor - Ljubljana - (Trieste). E94 Klagenfurt - tunelul Ljubelj - Ljubljana - Zagreb - Beograd - Bela Crkva - frontiera romino-iugoslava. E95 Nis - Dimitrovgrad - frontiera iugoslavo-bulgara. E96 Rijeka - Zagreb - Cakovec - Donja Lendava - frontiera iugoslavo-ungara. E97 Frontiera bulgaro-turca - Edirne - Buyuk-karistiran -- Silivri. E98 Kemerhisar - Nigde - Kayseri. E99 Toprakkale - Maras - Malatya - Elazig - Tunceli - Selepur. E100 Trabzon - Gumushane - Askale - Karabiyik. E101 Madrid - Valencia. E102 Badajoz - Sevilla. E103 Bailen - Granada - Motril - Malaga. E104 Izmir - Canakkale - Kesan. E105 Izmit - Bursa - Balikesir - Izmir. ANEXA 2 Condiţiile cãrora trebuie sa le corespundã marile drumuri pentru circulaţia internationala A. Caracteristicile marilor drumuri pentru circulaţia internationala I. Generalitati 1. Caracteristicile fundamentale de adoptat la construirea sau amenajarea marilor drumuri pentru circulaţia internationala, denumite mai jos "drumuri internaţionale", fac obiectul dispoziţiilor ce urmeazã. Ele nu se aplica decît pãrţilor de drum situate în afarã localitãţilor. Acestea din urma sînt evitate, dacã constituie o stingherire sau un pericol. 2. Este întotdeauna de dorit ca, de cîte ori aceasta se poate realiza fãrã cheltuieli excesive, sa se adopte caracteristici cît mai largi; cele indicate mai jos corespund în principiu unor minime. În schimb, în unele cazuri excepţionale (drumuri cu circulaţie redusã, regiune muntoasa, teren foarte dificil etc.) se vor putea admite caracteristici restrînse adaptate condiţiilor locale, cu respectarea pe cît posibil a spiritului indicaţiilor care urmeazã şi în special a celor privitoare la omogenitatea traseului. 3. Drumurile se construiesc în funcţie de volumul şi componenta circulaţiei ce se desfãşoarã pe ele, avînd în vedere o viteza de baza aleasã corespunzãtor. Volumul şi componenta circulaţiei care se vor lua în considerare sînt cele ale unei ore de virf, aleasã prin excluderea celor cu frecventa slabã, în asa fel încît numãrul orelor de aglomeratie sa fie limitat, tinindu-se seama şi de dezvoltarea probabila a circulaţiei. Viteza de baza se va alege cît mai ridicatã, ţinînd seama de importanta drumului, de relieful regiunii traversate şi de alte condiţii locale. II. Tipuri şi categorii de drumuri Drumurile internaţionale sînt clasificate într-una din urmãtoarele categorii: A. Drumuri de tip obişnuit a) Categoria I: Drumuri avînd o singura parte carosabilã cu 2 benzi de circulaţie de cel puţin 3,5 m latime fiecare. Aceste drumuri pot face fata normal unei circulatii care nu depãşeşte 600 autovehicule pe ora cu 30% autovehicule grele, sau 900 autovehicule pe ora fãrã autovehicule grele, în cazul cînd caracteristicile geometrice ale drumului asigura bune condiţii de vizibilitate la depasire pe cea mai mare parte a traseului şi intersectiile la nivel nu sînt prea numeroase. b) Categoria II: Drumuri cu peste 2 benzi de circulaţie de 3,5m latime fiecare. Aceste drumuri pot face fata în mod normal, în aceleaşi condiţii ca mai sus, volumelor de circulaţie, care nu depãşesc 900 pînã la 1300 autovehicule pe ora, în cazul a 3 benzi de circulaţie. În cazul a 4 benzi de circulaţie, ele pot suporta 1500-3000 autovehicule pe ora, dupã cum proporţia autovehiculelor grele este mai mult sau mai puţin ridicatã, iar circulaţia în ambele sensuri este mai mult sau mai puţin dezechilibrata. Se recomanda de altfel ca, pentru siguranta, sa se amenajeze de cîte ori este posibil pãrţi carosabile separate cu sens unic, dacã intensitatea circulaţiei depãşeşte 600-900 autovehicule pe ora. În cazul drumurilor cu 3 benzi de circulaţie marcajul longitudinal este cu totul indispensabil. B. Drumuri de tipul autostrazilor Autostrazile sînt destinate exclusiv circulaţiei auto: ele nu sînt accesibile decît în complexe de acces special amenajate şi care nu comporta nici o intersectie la nivel. Drumurile de acest tip comporta în general 2 pãrţi carosabile cu sens unic de circulaţie, separate şi independente, fiecare parte carosabilã avînd cel puţin doua benzi de circulaţie de cel puţin 3,5 m latime fiecare. III. Normative a) Profil transversal 1. Acostamente Independent de partea carosabilã, platforma drumurilor internaţionale comporta acostamente de cel puţin 2,5 m latime. Zone laterale degajate de orice obstacol, sînt amenajate pe o latime de cel puţin 1 metru de la marginea partii carosabile. 2. Piste speciale Piste speciale sînt prevãzute pe acostamentele drumurilor de tip obişnuit, numai pentru circulaţia pietonilor sau a ciclistilor, ori de cîte ori numãrul pietonilor sau al ciclistilor (sau celor asimilaţi acestora) atinge 500 pe zi. 3. Cai ferate Cãile ferate nu sînt admise nici pe partea carosabilã a drumurilor de tip obişnuit, nici pe platforma drumurilor de tipul autostrazilor. 4. Pante transversale În aliniament drept profilul transversal al partii carosabile este constituit din unul sau doua planuri cu inclinare cît mai slabã, maximul fiind de 3%. Raza minima sub care este obligatorie convertirea profilului transversal este de 1000 m. Suprainaltarea maxima este de 8%. 5. Supralargirea La curbe, pentru a asigura în caz de incrucisare libera trecere a autovehiculelor cu cele mai mari dimensiuni autorizate, se va prevedea o supralargire. b) Profilul în lung şi traseul în plan 1. Omogenitatea traseului Drumurile internaţionale trebuie sa prezinte caracteristici omogene pe secţiuni de lungime suficienta. Schimbãrile caracteristicilor se iau în punctele care pot fi normal prevãzute de cei ce folosesc drumul (traversarea unei localitãţi, modificarea reliefului terenului). În lipsa acestor puncte, ele se introduc în mod progresiv. 2. Caracteristici geometrice Caracteristicile geometrice principale ale drumurilor internaţionale sînt concentrate în urmãtorul tabel: ___________ *) Razele convexe în profilul în lung arãtate în tabel corespund unor curbe de racordare a declivitatilor adiacente sensibil egale şi de sens contrariu, diferenţa declivitatilor fiind în afarã de aceasta, suficient de mare pentru a limita vizibilitatea. Viteza de baza de 120 km/h nu se alege decît atunci cînd sînt doua pãrţi carosabile separate, iar majoritatea punctelor de acces sînt special amenajate. Cifrele date pentru razele convexe în profilul longitudinal constituie minime absolute. Ele asigura, pentru viteza de baza, distanta de vizibilitate strict necesarã în condiţii normale de circulaţie, eliminind existenta simultanã a unor factori defavorabili (de exemplu, pneuri uzate, îmbrãcãminte uda a drumului). Razele concave admise sînt acelea la care, pentru viteza de baza, acceleratia nu poate depãşi 0,50 m/sec,. Cifrele pentru razele în plan reprezintã minimele strict necesare pentru stabilitatea vehiculelor. Este indicat ca ele sa fie majorate cu cel puţin 50%, pentru usurinta şi confortul circulaţiei. Pãrţile circulare şi aliniamentele traseului în plan se racordeaza prin curbe de racordare cu curbura progresiva. Vizibilitatea în plan şi vizibilitatea în profil în lung sînt realizate în condiţii de siguranta egale, ţinînd seama eventual de declivitate. Adeseori se poate gãsi o soluţie avantajoasã dedublind partea carosabilã la culmi şi în curbe. Pentru pãrţile carosabile cu sens dublu de circulaţie în 2 sau 3 benzi, distanta de vizibilitate necesarã depãşirii trebuie sa fie asigurata pe un procent cît mai ridicat şi cît mai uniform repartizat din lungimea drumului. Acest procent trebuie sa fie de cel puţin 50 pentru volumele de circulaţie prevãzute în Capitolul II la drumurile de tip obişnuit din categoria I şi drumurile cu 3 benzi din categoria II. c) Mãsuri speciale 1. Oprire şi stationare Oprirea şi stationarea sînt interzise pe drumurile de tipul autostrazilor. Acostamentele acestora se amenajeaza pe o latime de cel puţin 2,5 m, pentru a permite stationarea accidentala. Pentru reducerea opririi şi a stationarii pe partea carosabilã a drumurilor de tip obişnuit, pe care se desfãşoarã o circulaţie medie zilnica care depãşeşte 1500 autovehicule, este cazul sa se prevadã în afarã partii carosabile: a) Spaţii de stationare, amplasarea lor fiind aleasã în funcţie de factorii locali, cum sînt numãrul imobilelor riverane şi intensitatea circulaţiei; b) spaţii de oprire pentru autobuze. 2. Iluminare Iluminarea ce se stabileşte pe secţiunile cu circulaţie nocturna importanta va fi omogenã şi suficienta pentru a permite celor ce folosesc drumul cu autovehicule sa circule fãrã a face uz de faruri. IV. Intersectii şi accese 1. Desfiinţarea intersectiilor secundare Trecerile la nivel ale unui drum internaţional de tip obişnuit prin drumuri locale de importanta secundarã se vor desfiinta în mãsura posibilitatii. 2. Noduri rutiere şi complexe de acces Nodurile rutiere de pe un drum internaţional se vor amenaja special în funcţie de circulaţia ce se desfãşoarã. Aceasta amenajare cuprinde: a) Pentru drumurile de tipul autostrazilor Incrucisari denivelate cu cai de racordare de acces şi de ieşire, evitind orice intersectare a circulaţiei pe autostrada. Cãile de racordare comporta, dacã este necesar, cai de acceleratie şi de incetinire ce se deosebesc ca aspect de partea carosabilã a autostrazii şi au lungimi suficiente pentru a permite celor ce folosesc drumul sa execute manevrele şi sa modifice viteza autovehiculelor lor pentru trecerea de pe un drum pe altul, fãrã a stingheri pe cei ce circula pe autostrada. b) Pentru drumurile de tip obişnuit Dispozitive de traversare şi racordare corespunzãtoare aceloraşi criterii prevãzute la litera a) de mai sus, cînd importanta curentelor de circulaţie justifica acest lucru. Dacã construirea pasajelor denivelate nu este justificatã, amenajarea la acelaşi nivel trebuie sa cuprindã refugii directionale pentru canalizarea circulaţiei transversale secundare, iar în caz de necesitate o dedublare a drumului internaţional, rezervindu-se între cele doua sensuri de circulaţie ale acestuia o zona suficienta de asteptare pentru vehicule. Vizibilitatea reciprocã a drumurilor care ajung la intersectii se va asigura pe distanţe care permit apropierea şi trecerea intersectiei în deplina siguranta. Nodul rutier se va amenaja astfel ca sa permitã în mãsura necesarã reducerea vitezei vehiculelor care vin de pe drumul transversal, ţinînd seama în special de vizibilitate. La nodurile rutiere importante, şi mai ales la cele unde pãrţile carosabile sînt separate, se vor prevedea cai de accelerare şi incetinire, alãturate partii carosabile a drumului internaţional. Nodurile rutiere giratorii şi semnalele luminoase trebuite în general evitate. 3. Accesul la imobilele riverane Accesul direct de la imobilele riverane spre drumurile internaţionale nu este admis în cazul autostrazilor. În ceea ce priveşte drumurile de tip obişnuit, este de dorit ca textele legislative sa permitã limitarea şi reglementarea accesului imobilelor riverane. 4. Trecerile la nivel peste cãile ferate Trecerile la nivel peste cãile ferate nu trebuie sa fie utilizate pe drumurile internaţionale. V. Lucrãri de arta 1. Traseu şi profil Nici o modificare a caracteristicilor partii carosabile şi, dacã este cazul, ale pistelor, nu este admisã pe sau sub lucrãrile de arta. Zonele laterale de degajare trebuie sa fie respectate. 2. Înãlţimea libera Înãlţimea libera minima deasupra drumurilor, pentru lucrãrile noi sau reconstruite, este de 4,5 m. VI. Arhitectura peisagista 1. Este cazul sa se întocmeascã planuri speciale ale drumurilor reţelei în asa fel încît sa se realizeze un traseu care sa asigure armonizarea curbelor verticale şi orizontale. 2. Afisajul publicitar la marginea drumurilor este interzis. B. Servicii auxiliare 1. Trecerea frontierelor La frontiere se vor prevedea instalaţii rutiere suficiente pentru a permite primirea şi debitul circulaţiei normale. Este cazul ca, în mãsura posibilitatii, sa se separe circulaţia comercialã de cea turistica şi sa se stabileascã posturi de frontiera combinate. 2. Garaje şi alte instalaţii Cînd accesele sînt foarte indepartate, se vor amenaja în apropierea autostrazilor parcuri de stationare. În regiunile puţin dezvoltate se vor infiinta în apropierea drumului internaţional posturi de alimentaţie şi în unele cazuri garaje, ateliere, precum şi localuri pentru odihna şi luarea meselor. 3. Servicii rutiere de ajutor De-a lungul drumurilor internaţionale se vor instala posturi de prim ajutor, pentru a înlocui dacã este cazul insuficienta mijoacelor locale. Ele trebuie sa posede echipamentul necesar conform recomandãrilor Comisiei Internaţionale permanente a primelor ajutoare pe drum şi a Ligii Societãţilor de Cruce Roşie. 4. Telecomunicaţii Drumurile internaţionale vor fi amenajate la intervale regulate cu posturi telefonice de ajutor, prevãzute cu instrucţiuni în mai multe limbi. ANEXA 3 Semn indicind marile drumuri ale traficului internaţional 1. Semnul suplimentar de identificare a itinerariilor care este destinat sa indice marile drumuri pentru circulaţia internationala (drumuri care, de scord cu celelalte state contractante interesate, au fost desemnate ca atare de statul pe al cãrui teritoriu ele se gãsesc, în vederea asigurãrii continuitãţii itinerariilor şi uniformitatii caracteristicilor tehnice) va fi de forma dreptunghiulara. 2. Acest semn se va compune din litera "E" urmatã de numãrul atribuit itinerarului în cifre arabe. 3. Semnul va fi realizat dintr-o inscripţie alba pe fond verde. 4. Semnul poate fi suprapus pe alte semne sau combinat cu ele. 5. Dimensiunile sale vor fi alese astfel încît conducãtorii de vehicule, circulind cu mare viteza, sa poatã înţelege uşor indicaţiile pe care le da.
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane hotãrãşte: 1. Studenţii îşi completeazã pregãtirea de specialitate dobindita în instituţiile de învãţãmînt superior prin activitate practica desfasurata în instituţii, întreprinderi şi organizaţii economice de stat şi cooperatiste. 2. Activitatea practica a studenţilor va avea urmãtoarele forme: a) practica concomitenta cu studiile teoretice, care se efectueazã în timpul semestrelor de studii; b) practica de an care se efectueazã începînd cu al II-lea an de studii, în timpul verii sau într-o alta perioada a anului universitar, în afarã semestrelor de studii sau prin decalarea acestora; c) practica de documentare pentru elaborarea lucrãrii de diploma, care se efectueazã în ultimul an de studii. 3. Durata şi conţinutul activitãţii practice, precum şi programarea perioadelor de practica, pe specialitãţi şi ani de studii, se stabilesc de Ministerul Învãţãmîntului prin planurile de învãţãmînt şi programele de practica, cu consultarea ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat pentru care se pregãtesc cadrele în instituţiile de învãţãmînt superior. Pentru stabilirea duratei perioadelor de practica de an şi a practicii de documentare pentru elaborarea lucrãrii de diploma, Ministerul Învãţãmîntului va lua avizul Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor. În cadrul activitãţii practice a studenţilor se pot organiza excursii de documentare de cel mult 7 zile, iar la institutele agronomice de cel mult 14 zile, pe intreaga durata a studiilor. 4. Programul zilnic al practicii de an este de 6-8 ore. Prin regulamentul de aplicare a prezentei hotãrîri se va stabili programul zilnic pe specialitãţi şi ani de studii. 5. Pentru organizarea şi desfãşurarea în bune condiţiuni a practicii, Ministerul Învãţãmîntului, de acord cu ministerele şi celelalte organe centrale, va stabili numãrul de locuri pe instituţii, întreprinderi şi organizaţii economice de stat şi cooperatiste unde se va desfasura practica studenţilor, precum şi repartizarea locurilor de practica. Între instituţiile de învãţãmînt superior şi organizaţiile socialiste în care se desfãşoarã practica se va încheia o convenţie de colaborare semnatã de rectorul instituţiei de învãţãmînt superior şi conducãtorul organizaţiei socialiste respective, înainte de începerea practicii. Formularul convenţiei va fi stabilit prin regulamentul de aplicare a prezentei hotãrîri. 6. Organizaţiile socialiste unde se desfãşoarã practica studenţilor au urmãtoarele obligaţii: a) sa repartizeze studenţii la locuri de munca şi în echipe, sub îndrumarea directa a muncitorilor de inalta calificare, a maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor sau a altor salariaţi cu calificare corespunzãtoare, cãrora le revine sarcina instruirii studenţilor în vederea însuşirii deprinderilor practice, a cunoaşterii aparaturii, utilajului şi proceselor tehnologice, a problemelor legate de modernizarea şi conducerea procesului de producţie; b) sa desemneze responsabili pentru îndrumarea şi controlul zilnic al practicii studenţilor, dintre cei mai buni salariaţi cu calificare superioarã şi sa le creeze acestora condiţiile necesare pentru a-şi îndeplini sarcinile; c) sa asigure studenţilor în perioada de practica masa de trei ori pe zi în limita sumei formate din alocaţia de hrana plus regia de cantina, la care au dreptul studenţii, precum şi cazarea pe toatã durata practicii. În cazul cînd organizaţia socialistã nu are posibilitãţi proprii, va asigura cazarea şi masa studenţilor în colaborare cu organele locale, la alte organizaţii socialiste din localitate. În centrele universitare cazarea şi masa studenţilor urmeazã sa fie asigurate de cãtre instituţiile de învãţãmînt superior; d) sa asigure din fondurile proprii transportul studenţilor de la locul de debarcare la locul de practica şi înapoi dupã terminarea perioadei de practica; e) sa suporte cheltuielile zilnice de transport ale studenţilor cu mijloacele de transport locale (tramvaie, autobuze, troleibuze), de la locul de cazare la locul de practica şi înapoi, atunci cînd distanta depãşeşte 2 km; f) sa asigure gratuit studenţilor, pe toatã durata practicii, echipamentul de protecţie şi antidoturile ce se acorda la fiecare loc de munca, conform normelor de protecţia muncii, precum şi asistenta medicalã, inclusiv medicamentele necesare. 7. Responsabilii cu practica desemnaţi de organizaţiile socialiste vor primi din fondul de salarii al instituţiei de învãţãmînt superior, care are cel mai mare numãr de studenţi repartizaţi în organizaţia socialistã respectiva, o indemnizaţie lunarã stabilitã în funcţie de numãrul studenţilor, dupã cum urmeazã: - 350 lei pentru îndrumarea unui numãr de 31-50 studenţi; - 400 lei pentru îndrumarea unui numãr de 51-100 studenţi; - 500 lei pentru îndrumarea unui numãr mai mare de 100 studenţi. Un responsabil va putea controla şi indruma concomitent practica a maximum 200 studenţi. Dacã numãrul de studenţi care fac practica într-o organizaţie socialistã este mai mare de 200, se vor desemna mai mulţi responsabili. În acest caz, fiecare responsabil va indruma şi controla cel puţin 100 de studenţi. Muncitorii de inalta calificare, desemnaţi de organizaţiile socialiste, care se ocupa direct de instruirea practica a studenţilor, vor primi din fondul de salarii al instituţiilor de învãţãmînt superior o indemnizaţie de 100 lei pentru intreaga perioada de practica. Ministerul Învãţãmîntului, în colaborare cu ministerele şi celelalte organe centrale, va elabora instrucţiuni cuprinzînd sarcinile responsabililor de practica din organizaţiile socialiste. 8. Instituţiile de învãţãmînt superior vor asigura gratuit studenţilor echipament de lucru (uzura) pe timpul practicii. Echipamentul de lucru este cel prevãzut în tabelul din anexa. 9. Instituţiile de învãţãmînt superior vor delega personalul didactic de specialitate pentru îndrumarea şi controlul practicii studenţilor. Personalul didactic care indrumeaza şi controleazã practica primeşte drepturile legale de deplasare. Îndrumarea practicii studenţilor constituie o forma a activitãţii didactice şi va fi luatã în considerare la stabilirea sarcinilor personalului didactic. 10. Studenţii din învãţãmîntul superior tehnic, cursuri serale, fac practica în anii III, IV şi V pe cît posibil în perioada 15 iulie-15 septembrie. Practica va putea fi programata cîte 4 ore pe zi timp de 4 saptamini în afarã orelor de producţie pentru care este salariat studentul, sau cîte 8 ore pe zi timp de 2 saptamini, dacã studentul efectueazã practica în timpul concediului de la locul de munca. Practica se va efectua de preferinta în organizaţia socialistã în care este salariat studentul. În cazul cînd nu exista condiţiile necesare îndeplinirii tuturor prevederilor programei de practica, studentul va fi rapartizat la practica într-o organizaţie socialistã cu profil corespunzãtor, din localitate sau din alta localitate. 11. Studenţii bursieri primesc burse pe toatã durata practicii. Cei care în timpul cursurilor au primit bursa în numerar, o vor putea primi în continuare tot în numerar, la cerere. Studenţii nebursieri care efectueazã practica în alte localitãţi decît aceea în care îşi are sediul facultatea pe care o urmeazã sau în care au domiciliul, beneficiazã pe toatã durata practicii de alocatie de hrana în natura, în cuantumul stabilit pentru studenţii bursieri, precum şi de cazare şi regie pentru cantina. Alocaţia de hrana pentru studenţii instituţiilor de învãţãmînt superior, în perioada practicii, este cea stabilitã prin norme legale. 12. Sumele reprezentind alocaţia de hrana, precum şi cheltuielile de cazare şi de regie pentru cantina, pentru studenţii bursieri şi nebursieri care efectueazã practica, vor fi achitate de cãtre instituţiile de învãţãmînt superior organizaţiilor socialiste care asigura masa şi cazarea studenţilor, prin virament, cu zece zile înainte de începerea practicii. În cazurile în care regia pentru cantina şi cazarea depãşesc valorile stabilite pentru cantinele şi cãminele studenţeşti, diferenţa va fi suportatã de instituţiile de învãţãmînt superior. Cînd practica se efectueazã în localitãţi izolate sau în mediul rural unde nu exista posibilitatea de a asigura studenţilor cazarea şi masa de cãtre organizaţiile socialiste agricole sau instituţiile de învãţãmînt superior, sumele respective, inclusiv alocaţia de hrana, se vor achitã studenţilor în numerar, cu avizul Bãncii de Stat a Republicii Populare Romane. Cheltuielile de cazare se pot deconta pînã la plafonul de 6 lei pe noapte. 13. Studenţii institutelor de arta, bursieri şi nebursieri, vor primi de la aceste institute, pe timpul efectuãrii practicii, materialele necesare pentru lucrãrile ce urmeazã a fi executate. 14. Instituţiile de învãţãmînt superior suporta cheltuielile de transport ale tuturor studenţilor (bursieri şi nebursieri) din localitatea în care îşi are sediul instituţia de învãţãmînt superior în localitatea în care se efectueazã practica şi de aici în localitatea unde domiciliazã, cu tren de persoane clasa a II-a, autobuze I.R.T.A. sau vapoare NAVROM. În cazul în care perioada de practica nu este planificata imediat dupã terminarea cursurilor şi studenţii au trebuit sa plece în vacanta, instituţiile de învãţãmînt superior vor asigura transportul (dus şi întors) de la domiciliul studenţilor în localitatea de practica, inclusiv cînd practica se efectueazã în localitatea în care îşi are sediul instituţia de învãţãmînt superior. În cazul cînd studenţii nebursieri efectueazã practica în localitatea lor de domiciliu, nu li se vor deconta cheltuielile de transport. 15. Cheltuielile necesare pentru excursiile de documentare prevãzute în planurile de învãţãmînt, vor fi suportate de instituţiile de învãţãmînt superior, pentru toţi studenţii. În aceste cheltuieli se include costul transportului, cazarii şi al mesei, în limita alocaţiei de hrana stabilitã pentru studenţii bursieri. Personalul didactic care conduce aceste excursii va primi drepturile de deplasare prevãzute de normele legale. 16. Cheltuielile legate de practica studenţilor, care intra în sarcina instituţiilor de învãţãmînt superior, vor fi acoperite din planurile lor de cheltuieli de la art. 6 "Cheltuieli şcolare şi pentru practica elevilor şi studenţilor", exceptind bursele care se achitã şi pe timpul practicii de la art. 8 lit. a "Burse de întreţinere". 17. Ministerul Învãţãmîntului, cu avizul Ministerului Finanţelor, va emite regulamentul de aplicare a prezentei hotãrîri. 18. Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1547/1956 privind acordarea echipamentului de lucru (uzura) pe timpul practicii în producţie a studenţilor, <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 905/1958 pentru aprobarea Regulamentului privind practica în producţie a studenţilor, astfel cum a fost modificatã şi completatã prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 167/1960 , Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 61/1963 privind desfiinţarea practicii premergãtoare a studiilor teoretice în învãţãmîntul superior, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei hotãrîri, se abroga. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ANEXA 1 TABEL cuprinzînd echipamentul de lucru (uzura) ce se acorda studenţilor pe timpul practicii) ---------- ) În cazul cînd practica se executa în întreprinderi industriale şi agricole, pe santiere sau prin deplasãri pe teren. -------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se autoriza Ministerul Învãţãmîntului sa înfiinţeze şcoli de cultura generalã cu predarea unor obiecte de învãţãmînt în limbi moderne de mare circulaţie. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer -----------------
Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, dorind sa reglementeze transporturile de cãlãtori şi mãrfuri cu vehicule rutiere între cele doua tari, precum şi în tranzit pe teritoriul lor, au convenit asupra celor ce urmeazã: I. TRANSPORTURI DE CĂLĂTORI Transporturi supuse regimului de autorizaţie ART. 1 Toate transporturile de cãlãtori între cele doua tari sau în tranzit pe teritoriul lor sînt supuse regimului de autorizaţie, cu excepţia celor prevãzute la art. 6 din prezentul Acord. ART. 2 Cererile pentru obţinerea autorizaţiilor se vor prezenta cu doua luni înainte de începerea transporturilor. Linii regulate ART. 3 Liniile regulate între cele doua tari sau în tranzit pe teritoriul lor, se vor stabili de comun acord de cãtre organele competente ale Pãrţilor contractante. Ele fac obiectul unei autorizaţii speciale ce se elibereazã de cãtre organele competente ale Pãrţilor contractante, fiecare pentru porţiunea de parcurs situata pe teritoriul sau, pe baza de reciprocitate, afarã de cazul când nu s-a stabilit altfel de cãtre aceste organe. Modalitãţile de acordarea autorizaţiei speciale, durata sa, tariful, frecventa curselor, itinerarul şi orarul vor fi stabilite de comun acord de cãtre organele competente ale celor doua Pãrţi contractante. La stabilirea liniilor regulate, organele competente ale fiecãrei Pãrţi contractante vor tine seama de necesitaţi şi de eficienta lor economicã. ART. 4 Cererea pentru obţinerea autorizaţiei speciale se adreseazã organelor competente ale tarii de înmatriculare a vehiculului rutier. Ea va fi însoţitã de proiectele de orar, de tarif şi de itinerariu, precum şi de indicaţii cu privire la durata de exploatare în cursul anului şi a datei prevãzute pentru începerea folosirii liniei. Organele competente ale Pãrţilor contractante pot cere şi alte date pe care le considera necesare. Organele competente ale unei Pãrţi contractante comunica organelor competente ale celeilalte Pãrţi contractante cererile pe care le-au admis, însoţite de documentaţia necesarã, precum şi de o copie de pe autorizaţia specialã pentru parcursul situat pe teritoriul tarii lor. Alte transporturi supuse regimului de autorizaţie ART. 5 Transporturile neregulate (navete şi curse întrerupte) sînt supuse unei autorizaţii, eliberata pe baza cererii adresate organelor competente ale tarii de înmatriculare a vehiculului rutier şi transmisã organelor competente ale celeilalte Pãrţi contractante, pentru obţinerea aprobãrii lor. Transporturi nesupuse regimului de autorizaţie ART. 6 Transporturile turistice ocazionale nu sînt supuse regimului de autorizaţie. Aceasta dispoziţie se aplica de fiecare data cînd aceleaşi persoane, cetãţeni ai celor doua Pãrţi contractante, sînt transportate cu acelaşi vehicul rutier: a) fie în cursul unui voiaj circular care a început şi care trebuind sa se termine în ţara de înmatriculare a vehiculului rutier; b) fie în cazul unui voiaj având punctul de plecare situat într-o localitate în ţara de înmatriculare a vehiculului rutier şi punctul de destinaţie pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, sub rezerva ca vehiculul rutier sa se întoarcã gol în ţara de înmatriculare, dacã nu exista o autorizaţie contrarã. II. TRANSPORTURI DE MĂRFURI Transporturi supuse regimului de autorizaţie ART. 7 Toate transporturile de mãrfuri între cele doua tari sau în tranzit pe teritoriul lor sînt supuse regimului de autorizaţie, cu excepţia celor enumerate la art. 12 din prezentul Acord. ART. 8 Se elibereazã o autorizaţie de transport distinctã pentru fiecare cursa şi fiecare vehicul rutier, care este valabilã pentru un transport la ducere şi inapoiere. Autorizaţia de transport permite folosirea unui vehicul rutier cu remorca sau semiremorca. Aceeaşi autorizaţie de transport permite transportatorului sa ia marfa la inapoiere, la plecarea de pe teritoriul celeilalte tari, la terminarea unuia din transporturile vizate la art. 7. Greutatea totalã a mãrfii transportate pe vehiculul rutier, inclusiv pe remorca sau semiremorca de transport, nu poate fi mai mare decât aceea menţionatã în autorizaţia de transport folositã de vehiculul rutier respectiv. ART. 9 Autorizaţia de transport prevãzutã în anexa nr. 1 la acest Acord, va însoţi vehiculul rutier pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante şi va fi prezentatã la cererea organelor competente. Autorizaţia de transport se elibereazã unei întreprinderi şi are valabilitatea un an, nefiind transmisibila. ART. 10 Autorizaţiile de transport sînt eliberate de organele competente ale tarii de înmatriculare a vehiculului rutier în limita contingentelor pe care organele competente ale celor doua Pãrţi contractante le vor stabili anual, de comun acord şi pe baza de reciprocitate. Organele competente ale Pãrţilor contractante îşi vor transmite pana la 1 decembrie al fiecãrui an, numãrul de autorizaţii stabilit pentru anul urmãtor. ART. 11 Transportatorii unei Pãrţi contractante nu sînt autorizaţi sa execute transporturi, la plecarea de pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante cu destinaţia unei tari terţe, fãrã consimţãmântul organelor competente ale acestei Pãrţi contractante. Transporturi nesupuse regimului de autorizaţie ART. 12 Sînt scutite de autorizaţie de transport: a) transporturile de efecte de strãmutare, fãcute cu vehicule rutiere special amenajate în acest scop; b) transporturile de cadavre efectuate cu vehicule rutiere special angajate în acest scop; c) transporturile de obiecte destinate targurilor şi expozitiilor; d) transporturile de cai de curse, de vehicule de curse şi de alte accesorii de sport, destinate manifestatiilor sportive; e) transporturile de decoruri şi de recuzite de teatru; f) transporturile de instrumente muzicale şi de materiale destinate înregistrãrilor radiofonice, cinematografice sau de televiziune. Totuşi, transporturile prevãzute la literele c), d), e) şi f), nu sînt scutite de autorizaţie de transport, decât dacã animalele sau obiectele vor fi readuse în ţara de înmatriculare a vehiculului rutier. Probleme vamale ART. 13 Transporturile de mãrfuri cu vehicule rutiere se vor efectua pe baza unei scrisori de trasura, care va conţine datele prevãzute în anexa nr. 2 la prezentul Acord. ART. 14 În transporturile internaţionale rutiere de mãrfuri efectuate în baza acestui Acord, se aplica prevederile convenţiei vamale referitoare la transportul internaţional al mãrfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Convenţia T.I.R.), încheiatã la Geneva la 15 ianuarie 1959. III. DISPOZIŢII GENERALE Transporturi interne ART. 15 Transportatorii unei Pãrţi contractante nu sînt autorizaţi sa efectueze transporturi de cãlãtori sau de mãrfuri între doua puncte situate pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. Combustibil şi piese de schimb ART. 16 Combustibilul conţinut în rezervoarele prevãzute de constructor pentru tipurile de vehicule rutiere respective, este scutit de taxe vamale şi de orice alte taxe. Aceeaşi scutire se aplica şi pieselor de rezerva importate temporar pentru eventualele reparaţii necesare vehiculului rutier. Piesele înlocuite se vor exporta sau distruge sub controlul organului vamal. Procedura privind schimbul de documente ART. 17 Organele competente ale Pãrţilor contractante stabilesc de comun acord modalitãţile referitoare la schimbul de documente şi de date statistice cu privire la transporturi. Sancţiuni ART. 18 În caz de încãlcare a dispoziţiilor prezentului Acord sãvârşitã pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante, organele competente ale tarii de înmatriculare a vehiculului rutier sînt ţinute, la cererea organelor competente ale celeilalte Pãrţi contractante, sa aplice una din urmãtoarele sancţiuni: a) avertisment simplu; b) avertisment cu menţiunea ca în caz de recidiva se va aplica mãsura prevãzutã la litera c) din prezentul articol; c) retragerea temporarã sau definitiva a dreptului de a efectua transporturi pe teritoriul tarii unde încãlcarea a fost sãvârşitã. Organele care aplica sancţiunea sînt ţinute sa informeze organele care au cerut-o. Transfer ART. 19 Plãţile, care trebuie fãcute în virtutea obligaţiilor decurgând din dispoziţiile prezentului Acord, sînt reglementate potrivit Acordului de plati în vigoare între cele doua Pãrţi. Scutiri de taxe şi drepturi ART. 20 Întreprinderile de transport ale unei Pãrţi contractante care efectueazã transporturi de cãlãtori sau de mãrfuri, sînt scutite pe baza de reciprocitate de plata taxelor şi a drepturilor pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante pentru transporturile de cãlãtori ca şi pentru transporturile de mãrfuri, în limitele şi în condiţiile prevãzute în articolele 1 şi 10 din prezentul Acord. Scutirea de taxe, în condiţiile alineatului precedent din acest articol, se referã şi la taxele pentru eliberarea autorizaţiilor de transport. Organe competente ART. 21 Pãrţile contractante îşi notifica organele competente autorizate pentru aplicarea prezentului Acord. Comisie mixtã ART. 22 Delegaţii Pãrţilor contractante se întrunesc, dupã necesitate, într-o Comisie mixtã, pentru rezolvarea problemelor stabilite în prealabil, de cãtre organele competente ale celor doua tari, ce nu au putut fi rezolvate pe cale directa de cãtre aceste organe. Concluziile Comisiei mixte sînt supuse aprobãrii organelor competente ale fiecãrei Pãrţi contractante. Permis de circulaţie şi permis de conducere ART. 23 Orice vehicul rutier trebuie sa posede un permis naţional de circulaţie. ART. 24 Conducãtorii de vehicule rutiere vor poseda carnete de conducere naţionale sau internaţionale. Vize ART. 25 Personalul de serviciu al vehiculului rutier al fiecãrei Pãrţi contractante va avea asupra sa paşapoarte cu viza de intrare pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, valabilã pentru un numãr de cãlãtorii nelimitat, pe o perioada de cel puţin trei luni. Aceste vize vor fi acordate într-un termen cît mai scurt posibil. Legislaţie nationala ART. 26 În mãsura în care prin prezentul Acord nu s-a reglementat altfel, Pãrţile contractante îşi rezerva dreptul sa-şi aplice legislaţia lor nationala. ART. 27 În caz de aplicare a oricãror sancţiuni personalului de serviciu al vehiculului rutier al unei Pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, despre aceasta vor fi înştiinţate organele competente ale Partii cãreia acest personal aparţine. IV. DISPOZIŢII FINALE Intrare în vigoare şi valabilitate ART. 28 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii celor doua Guverne şi va intra în vigoare la data comunicãrii reciproce privind aprobarea lui. Acordul va fi valabil pe o perioada de un an începând de la data intrãrii sale în vigoare şi se va prelungi tacit, din an în an, dacã nici una din Pãrţile contractante nu-l denunta cu cel puţin trei luni înainte de data expirãrii valabilitãţii sale. Întocmit la Bucureşti, la 25 decembrie anul una mie noua sute sasezeci şi trei, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi limba sârbo-croatã, ambele texte având aceeaşi valabilitate. PENTRU GUVERNUL REPUBLICII POPULARE ROMANE ss. M. Balanescu PENTRU GUVERNUL REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA ss. Arso Milatovici CONDIŢII GENERALE Aceasta autorizaţie nu scuteşte pe beneficiar de obligaţiile de a respecta regulile existente în Republica Populara Romana referitor la circulaţia pe drumuri. Orice transport intern pe teritoriul Republicii Populare Romane este interzis. Aceasta autorizaţie va însoţi vehiculul şi va fi prezentatã la controlul organelor vamale ale Republicii Populare Romane la intrare şi ieşire. De asemenea, va fi prezentatã la cererea organelor competente. Aceasta autorizaţie s-a eliberat în baza art. 20 din Acordul între R.P.R. şi R.S.F.I., privind transportul rutier de cãlãtori şi mãrfuri cu mijloace de transport rutiere, la data de 25 decembrie anul 1963 şi este scutitã de taxe. *) Se va completa numai în caz de transport în tranzit. Controlul pe parcurs pe teritoriul Republicii Populare Romane Anexa 2 Date care se includ în scrisoarea de trasura în baza articolului 13 din Acord a) Locul şi data eliberãrii. b) Numele şi adresa expeditorului. c) Numele şi adresa transportatorului. d) Locul şi data încãrcãrii mãrfii şi destinaţia. e) Numele şi adresa destinatarului. f) Felul mãrfii şi modul ambalarii ei. g) Numãrul coletelor. h) Greutatea bruta. i) Cheltuielile de expediţie şi alte cheltuieli. j) Indicaţiile speciale ale expeditorului precum şi alte aranjamente. k) Semnatura expeditorului. l) Semnatura destinatarului. Denumirile rubricilor de mai sus sînt tipãrite în scrisoarea de transport în limba tarii transportatorului. Rubricile se completeazã în limba tarii expeditorului sau transportatorului. ---------------
1. Se aproba Acordul între Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind transporturile internaţionale rutiere, încheiat la Bucureşti, la 25 decembrie 1963. ACORD între Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind transporturile internaţionale rutiere Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, dorind sa reglementeze transporturile de cãlãtori şi mãrfuri cu vehicule rutiere între cele doua tari, precum şi în tranzit pe teritoriul lor, au convenit asupra celor ce urmeazã: I. TRANSPORTURI DE CĂLĂTORI Transporturi supuse regimului de autorizaţie ART. 1 Toate transporturile de cãlãtori între cele doua tari sau în tranzit pe teritoriul lor sînt supuse regimului de autorizaţie, cu excepţia celor prevãzute la art. 6 din prezentul Acord. ART. 2 Cererile pentru obţinerea autorizaţiilor se vor prezenta cu doua luni înainte de începerea transporturilor. Linii regulate ART. 3 Liniile regulate între cele doua tari sau în tranzit pe teritoriul lor, se vor stabili de comun acord de cãtre organele competente ale Pãrţilor contractante. Ele fac obiectul unei autorizaţii speciale ce se elibereazã de cãtre organele competente ale Pãrţilor contractante, fiecare pentru porţiunea de parcurs situata pe teritoriul sau, pe baza de reciprocitate, afarã de cazul când nu s-a stabilit altfel de cãtre aceste organe. Modalitãţile de acordarea autorizaţiei speciale, durata sa, tariful, frecventa curselor, itinerarul şi orarul vor fi stabilite de comun acord de cãtre organele competente ale celor doua Pãrţi contractante. La stabilirea liniilor regulate, organele competente ale fiecãrei Pãrţi contractante vor tine seama de necesitaţi şi de eficienta lor economicã. ART. 4 Cererea pentru obţinerea autorizaţiei speciale se adreseazã organelor competente ale tarii de înmatriculare a vehiculului rutier. Ea va fi însoţitã de proiectele de orar, de tarif şi de itinerariu, precum şi de indicaţii cu privire la durata de exploatare în cursul anului şi a datei prevãzute pentru începerea folosirii liniei. Organele competente ale Pãrţilor contractante pot cere şi alte date pe care le considera necesare. Organele competente ale unei Pãrţi contractante comunica organelor competente ale celeilalte Pãrţi contractante cererile pe care le-au admis, însoţite de documentaţia necesarã, precum şi de o copie de pe autorizaţia specialã pentru parcursul situat pe teritoriul tarii lor. Alte transporturi supuse regimului de autorizaţie ART. 5 Transporturile neregulate (navete şi curse întrerupte) sînt supuse unei autorizaţii, eliberata pe baza cererii adresate organelor competente ale tarii de înmatriculare a vehiculului rutier şi transmisã organelor competente ale celeilalte Pãrţi contractante, pentru obţinerea aprobãrii lor. Transporturi nesupuse regimului de autorizaţie ART. 6 Transporturile turistice ocazionale nu sînt supuse regimului de autorizaţie. Aceasta dispoziţie se aplica de fiecare data cînd aceleaşi persoane, cetãţeni ai celor doua Pãrţi contractante, sînt transportate cu acelaşi vehicul rutier: a) fie în cursul unui voiaj circular care a început şi care trebuind sa se termine în ţara de înmatriculare a vehiculului rutier; b) fie în cazul unui voiaj având punctul de plecare situat într-o localitate în ţara de înmatriculare a vehiculului rutier şi punctul de destinaţie pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, sub rezerva ca vehiculul rutier sa se întoarcã gol în ţara de înmatriculare, dacã nu exista o autorizaţie contrarã. II. TRANSPORTURI DE MĂRFURI Transporturi supuse regimului de autorizaţie ART. 7 Toate transporturile de mãrfuri între cele doua tari sau în tranzit pe teritoriul lor sînt supuse regimului de autorizaţie, cu excepţia celor enumerate la art. 12 din prezentul Acord. ART. 8 Se elibereazã o autorizaţie de transport distinctã pentru fiecare cursa şi fiecare vehicul rutier, care este valabilã pentru un transport la ducere şi inapoiere. Autorizaţia de transport permite folosirea unui vehicul rutier cu remorca sau semiremorca. Aceeaşi autorizaţie de transport permite transportatorului sa ia marfa la inapoiere, la plecarea de pe teritoriul celeilalte tari, la terminarea unuia din transporturile vizate la art. 7. Greutatea totalã a mãrfii transportate pe vehiculul rutier, inclusiv pe remorca sau semiremorca de transport, nu poate fi mai mare decât aceea menţionatã în autorizaţia de transport folositã de vehiculul rutier respectiv. ART. 9 Autorizaţia de transport prevãzutã în anexa nr. 1 la acest Acord, va însoţi vehiculul rutier pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante şi va fi prezentatã la cererea organelor competente. Autorizaţia de transport se elibereazã unei întreprinderi şi are valabilitatea un an, nefiind transmisibila. ART. 10 Autorizaţiile de transport sînt eliberate de organele competente ale tarii de înmatriculare a vehiculului rutier în limita contingentelor pe care organele competente ale celor doua Pãrţi contractante le vor stabili anual, de comun acord şi pe baza de reciprocitate. Organele competente ale Pãrţilor contractante îşi vor transmite pana la 1 decembrie al fiecãrui an, numãrul de autorizaţii stabilit pentru anul urmãtor. ART. 11 Transportatorii unei Pãrţi contractante nu sînt autorizaţi sa execute transporturi, la plecarea de pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante cu destinaţia unei tari terţe, fãrã consimţãmântul organelor competente ale acestei Pãrţi contractante. Transporturi nesupuse regimului de autorizaţie ART. 12 Sînt scutite de autorizaţie de transport: a) transporturile de efecte de strãmutare, fãcute cu vehicule rutiere special amenajate în acest scop; b) transporturile de cadavre efectuate cu vehicule rutiere special angajate în acest scop; c) transporturile de obiecte destinate targurilor şi expozitiilor; d) transporturile de cai de curse, de vehicule de curse şi de alte accesorii de sport, destinate manifestatiilor sportive; e) transporturile de decoruri şi de recuzite de teatru; f) transporturile de instrumente muzicale şi de materiale destinate înregistrãrilor radiofonice, cinematografice sau de televiziune. Totuşi, transporturile prevãzute la literele c), d), e) şi f), nu sînt scutite de autorizaţie de transport, decât dacã animalele sau obiectele vor fi readuse în ţara de înmatriculare a vehiculului rutier. Probleme vamale ART. 13 Transporturile de mãrfuri cu vehicule rutiere se vor efectua pe baza unei scrisori de trasura, care va conţine datele prevãzute în anexa nr. 2 la prezentul Acord. ART. 14 În transporturile internaţionale rutiere de mãrfuri efectuate în baza acestui Acord, se aplica prevederile convenţiei vamale referitoare la transportul internaţional al mãrfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Convenţia T.I.R.), încheiatã la Geneva la 15 ianuarie 1959. III. DISPOZIŢII GENERALE Transporturi interne ART. 15 Transportatorii unei Pãrţi contractante nu sînt autorizaţi sa efectueze transporturi de cãlãtori sau de mãrfuri între doua puncte situate pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. Combustibil şi piese de schimb ART. 16 Combustibilul conţinut în rezervoarele prevãzute de constructor pentru tipurile de vehicule rutiere respective, este scutit de taxe vamale şi de orice alte taxe. Aceeaşi scutire se aplica şi pieselor de rezerva importate temporar pentru eventualele reparaţii necesare vehiculului rutier. Piesele înlocuite se vor exporta sau distruge sub controlul organului vamal. Procedura privind schimbul de documente ART. 17 Organele competente ale Pãrţilor contractante stabilesc de comun acord modalitãţile referitoare la schimbul de documente şi de date statistice cu privire la transporturi. Sancţiuni ART. 18 În caz de încãlcare a dispoziţiilor prezentului Acord sãvârşitã pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante, organele competente ale tarii de înmatriculare a vehiculului rutier sînt ţinute, la cererea organelor competente ale celeilalte Pãrţi contractante, sa aplice una din urmãtoarele sancţiuni: a) avertisment simplu; b) avertisment cu menţiunea ca în caz de recidiva se va aplica mãsura prevãzutã la litera c) din prezentul articol; c) retragerea temporarã sau definitiva a dreptului de a efectua transporturi pe teritoriul tarii unde încãlcarea a fost sãvârşitã. Organele care aplica sancţiunea sînt ţinute sa informeze organele care au cerut-o. Transfer ART. 19 Plãţile, care trebuie fãcute în virtutea obligaţiilor decurgând din dispoziţiile prezentului Acord, sînt reglementate potrivit Acordului de plati în vigoare între cele doua Pãrţi. Scutiri de taxe şi drepturi ART. 20 Întreprinderile de transport ale unei Pãrţi contractante care efectueazã transporturi de cãlãtori sau de mãrfuri, sînt scutite pe baza de reciprocitate de plata taxelor şi a drepturilor pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante pentru transporturile de cãlãtori ca şi pentru transporturile de mãrfuri, în limitele şi în condiţiile prevãzute în articolele 1 şi 10 din prezentul Acord. Scutirea de taxe, în condiţiile alineatului precedent din acest articol, se referã şi la taxele pentru eliberarea autorizaţiilor de transport. Organe competente ART. 21 Pãrţile contractante îşi notifica organele competente autorizate pentru aplicarea prezentului Acord. Comisie mixtã ART. 22 Delegaţii Pãrţilor contractante se întrunesc, dupã necesitate, într-o Comisie mixtã, pentru rezolvarea problemelor stabilite în prealabil, de cãtre organele competente ale celor doua tari, ce nu au putut fi rezolvate pe cale directa de cãtre aceste organe. Concluziile Comisiei mixte sînt supuse aprobãrii organelor competente ale fiecãrei Pãrţi contractante. Permis de circulaţie şi permis de conducere ART. 23 Orice vehicul rutier trebuie sa posede un permis naţional de circulaţie. ART. 24 Conducãtorii de vehicule rutiere vor poseda carnete de conducere naţionale sau internaţionale. Vize ART. 25 Personalul de serviciu al vehiculului rutier al fiecãrei Pãrţi contractante va avea asupra sa paşapoarte cu viza de intrare pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, valabilã pentru un numãr de cãlãtorii nelimitat, pe o perioada de cel puţin trei luni. Aceste vize vor fi acordate într-un termen cît mai scurt posibil. Legislaţie nationala ART. 26 În mãsura în care prin prezentul Acord nu s-a reglementat altfel, Pãrţile contractante îşi rezerva dreptul sa-şi aplice legislaţia lor nationala. ART. 27 În caz de aplicare a oricãror sancţiuni personalului de serviciu al vehiculului rutier al unei Pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, despre aceasta vor fi înştiinţate organele competente ale Partii cãreia acest personal aparţine. IV. DISPOZIŢII FINALE Intrare în vigoare şi valabilitate ART. 28 Prezentul Acord va fi supus aprobãrii celor doua Guverne şi va intra în vigoare la data comunicãrii reciproce privind aprobarea lui. Acordul va fi valabil pe o perioada de un an începând de la data intrãrii sale în vigoare şi se va prelungi tacit, din an în an, dacã nici una din Pãrţile contractante nu-l denunta cu cel puţin trei luni înainte de data expirãrii valabilitãţii sale. Întocmit la Bucureşti, la 25 decembrie anul una mie noua sute sasezeci şi trei, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi limba sârbo-croatã, ambele texte având aceeaşi valabilitate. PENTRU GUVERNUL REPUBLICII POPULARE ROMANE ss. M. Balanescu PENTRU GUVERNUL REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA ss. Arso Milatovici CONDIŢII GENERALE Aceasta autorizaţie nu scuteşte pe beneficiar de obligaţiile de a respecta regulile existente în Republica Populara Romana referitor la circulaţia pe drumuri. Orice transport intern pe teritoriul Republicii Populare Romane este interzis. Aceasta autorizaţie va însoţi vehiculul şi va fi prezentatã la controlul organelor vamale ale Republicii Populare Romane la intrare şi ieşire. De asemenea, va fi prezentatã la cererea organelor competente. Aceasta autorizaţie s-a eliberat în baza art. 20 din Acordul între R.P.R. şi R.S.F.I., privind transportul rutier de cãlãtori şi mãrfuri cu mijloace de transport rutiere, la data de 25 decembrie anul 1963 şi este scutitã de taxe. *) Se va completa numai în caz de transport în tranzit. Controlul pe parcurs pe teritoriul Republicii Populare Romane Anexa 2 Date care se includ în scrisoarea de trasura în baza articolului 13 din Acord a) Locul şi data eliberãrii. b) Numele şi adresa expeditorului. c) Numele şi adresa transportatorului. d) Locul şi data încãrcãrii mãrfii şi destinaţia. e) Numele şi adresa destinatarului. f) Felul mãrfii şi modul ambalarii ei. g) Numãrul coletelor. h) Greutatea bruta. i) Cheltuielile de expediţie şi alte cheltuieli. j) Indicaţiile speciale ale expeditorului precum şi alte aranjamente. k) Semnatura expeditorului. l) Semnatura destinatarului. Denumirile rubricilor de mai sus sînt tipãrite în scrisoarea de transport în limba tarii transportatorului. Rubricile se completeazã în limba tarii expeditorului sau transportatorului. ---------------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Se ratifica Acordul între Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, privind modul de rezolvare a unor probleme ale regimului frontierei de stat romano-iugoslave, încheiat la Bucureşti, la 20 decembrie 1963. ACORD între Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, privind modul de rezolvare a unor probleme ale regimului frontierei de stat romano-iugoslave Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, în dorinta de a întãri şi dezvolta colaborarea în problemele de frontiera, au hotãrât sa încheie prezentul Acord, desemnând în acest scop: Guvernul Republicii Populare Romane, pe general maior Vasile Petrut, Comandantul Trupelor de Graniceri, Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoalavia, pe Dimitrije Kolijkovic, Director în Secretariatul pentru Afaceri Interne, care, dupã schimbul deplinelor puteri, gãsite în buna şi cuvenitã forma, au convenit asupra urmãtoarelor: ART. 1 Pãrţile contractante vor lua mãsurile necesare pentru prevenirea şi rezolvarea incalcarilor regulilor regimului frontierei, care ar surveni la frontiera de stat romano-iugoslava. ART. 2 Pentru îndeplinirea prevederilor prezentului Acord, se instituie o Comisie mixtã, compusa din câte un preşedinte şi doi membri de fiecare Parte. Pentru sectoarele de frontiera prevãzute la articolul 3 din prezentul Acord, fiecare Parte contractantã, numeşte câte un împuternicit de frontiera şi câte doi ajutori ai împuternicitului, care la intalnirile cu împuterniciţii de frontiera ai celeilalte Pãrţi formeazã comisii de sector. împuternicitul de frontiera poate fi înlocuit de ori care din ajutorii lui, care în acest caz au toate drepturile împuternicitului. Numirea preşedinţilor celor doua delegaţii din Comisia mixtã va fi comunicatã reciproc pe cale diplomaticã, iar despre numirile imputernicitilor de frontiera şi ajutorilor acestora, preşedinţii delegatiilor din Comisia mixtã se vor informa în scris. Fiecare delegaţie din Comisia mixtã şi împuterniciţii de frontiera în cadrul comisiilor de sector pot folosi personal ajutator şi numãrul necesar de experţi. ART. 3 Pãrţile contractante stabilesc patru sectoare de frontiera şi anume: Sectorul 1: de la punctul comun de frontiera între Republica Populara Romana, Republica Socialistã Federativã Iugoslavia şi Republica Populara Ungara (semnul de frontiera triplex confinium) pana la canalul Birzava (semnul de frontiera A.194). Resedinta împuternicitului de frontiera roman este în localitatea Jimbolia, iar a împuternicitului de frontiera iugoslav în localitatea Zrenjanin. Sectorul 2: de la canalul Birzava (semnul de frontiera A.194) pana la confluenta raului Nera cu fluviul Dunarea (semnele de frontiera C.309 pe teritoriul roman şi C.311 pe teritoriul iugoslav). Resedinta împuternicitului de frontiera roman este în localitatea Deta, iar a împuternicitului de frontiera iugoslav în localitatea Vrsac. Sectorul 3: de la confluenta raului Nera cu fluviul Dunarea (semnele de frontiera C.309 pe teritoriul roman şi C:311 pe teritoriul iugoslav) pana la inclusiv localitãţile Svinita-Donji Milanovac (km fluvial 997). Resedinta împuternicitului de frontiera roman este în localitatea Moldova Veche, iar a împuternicitului de frontiera iugoslav în localitatea Veliko Gradiste. Sectorul 4: de la localitãţile Svinita-Donji Milanovac (km fluvial 997) pana la punctul comun de frontiera între Republica Populara Romana, Republica Socialistã Federativã Iugoslavia sl Republica Populara Bulgaria (semnul de frontiera triplex confinium). Resedinta împuternicitului de frontiera roman este în localitatea Turnu Severin, iar a împuternicitului de frontiera iugoslav în localitatea Kladovo. ART. 4 În sensul prevederilor acestui Acord, încãlcãri ale regulilor regimului frontierei de stat se considera: a) tragerile peste frontiera: cu armament de orice categorie; b) încãlcarea apelor naţionale şi a spaţiului aerian; c) trecerea nepermisã peste frontiera de cãtre persoane civile sau militare; d) schimbarea locului, deteriorarea sau distrugerea semnelor de frontiera; e) producerea sau extinderea incendiilor peste frontiera de stat; f) alte cazuri de nerespectare a regulilor regimului frontierei de stat şi îndeosebi acelea care au dus la vãtãmarea integritãţii corporale a persoanelor, la deteriorarea sau distrugerea de bunuri. ART. 5 Comisia mixtã are urmãtoarele atribuţii: a) adopta hotãrâri şi face recomandãri pentru îndeplinirea prevederilor prezentului Acord; b) examineazã periodic activitatea imputernicitilor de frontiera în cadrul comisiilor de sector şi face recomandãri în vederea îmbunãtãţirii muncii lor; c) analizeazã periodic cazurile de încãlcare a regulilor regimului frontierei de stat, stabileşte cauzele care le-au generat şi mãsurile corespunzãtoare pentru înlãturarea acestora; d) rezolva problemele care nu au putut fi soluţionate de cãtre împuterniciţii de frontiera în cadrul comisiilor de sector; e) la cererea unei delegaţii din Comisia mixtã, cerceteazã la fata locului şi rezolva cazurile de încãlcare a regulilor regimului frontierei de stat; f) hotãrãşte asupra pagubei materiale cauzatã prin încãlcarea regulilor regimului frontierei de stat - care a fost examinata în cadrul comisiilor de sector - şi înainteazã propuneri guvernelor pentru compensarea pagubei stabilite; g) înainteazã propuneri celor doua guverne pentru completarea sau modificarea prezentului Acord. ART. 6 Comisia mixtã se întruneşte în sesiuni ordinare anuale, alternativ, la Bucureşti şi Belgrad. La fiecare sesiune ordinarã se stabileşte data urmãtoarei sesiuni. La cererea uneia din delegaţii, Comisia mixtã se poate întruni şi în sesiuni extraordinare, care vor avea loc pe teritoriul acelei Pãrţi a carei delegaţie a propus sesiunea. Între sesiuni, Comisia mixtã poate rezolva unele probleme şi prin corespondenta, dacã cei doi presedinti sînt de acord cu aceasta. ART. 7 Hotãrârile şi recomandãrile adoptate de Comisia mixtã se consemneazã în procesul verbal al sesiunii - care se întocmeşte în câte doua exemplare, fiecare în limba romana şi în limba sârbo-croatã - şi se supun aprobãrii celor doua guverne. Problemele asupra cãrora Comisia mixtã nu a cãzut de acord vor fi înaintate celor doua guverne. ART. 8 Problemele de detaliu privind activitatea Comisiei mixte vor fi stabilite prin "Regulamentul de funcţionare a Comisiei mixte", care va fi elaborat la prima sa sesiune ordinarã. ART. 9 Împuterniciţii de frontiera în sectoarele lor de activitate şi în cadrul comisiilor de sector, au urmãtoarele atribuţii: a) luarea mãsurilor pentru îndeplinirea prevederilor prezentului Acord şi a hotãrârilor şi recomandãrilor Comisiei mixte; b) prevenirea cazurilor de încãlcare a regulilor regimului frontierei de stat; c) cercetarea şi rezolvarea incalcarilor regulilor regimului frontierei de stat; luarea mãsurilor necesare pentru pãstrarea urmelor şi a altor dovezi materiale legate de aceste încãlcãri; d) cercetarea şi evaluarea pagubelor produse ca urmare a unor încãlcãri ale regulilor regimului frontierei de stat şi înaintarea rezultatului acestor cercetãri, Comisiei mixte pentru a hotãrî; e) înapoierea persoanelor care au trecut neintentionat frontiera; f) restituirea animalelor domestice, a pasarilor de casa şi a bunurilor materiale, care, din cauza de forta majorã sau în mod intamplator, au venit de pe teritoriul celeilalte Pãrţi. ART. 10 Activitatea imputernicitilor de frontiera, în cadrul comisiilor de sector, se îndeplineşte prin şedinţe de lucru sau intrevederi de frontiera, în locurile unde exista condiţii corespunzãtoare lucrului sau, dupã necesitate, la locul unde s-a produs încãlcarea. Şedinţele de lucru şi intrevederile de frontiera vor avea loc la invitaţia scrisã a împuternicitului de frontiera al unei Pãrţi. Invitaţia trebuie sa cuprindã data şi locul unde acestea se vor tine, ordinea de zi şi descrierea pe scurt a cazurilor ce urmeazã a fi discutate. Împuternicitul de frontiera chemat se va prezenta la şedinţa sau la intrevedere, la ora propusã în invitaţie. Dacã din motive justificate nu are posibilitatea sa se prezinte la termenul fixat, încunoştinţeazã despre aceasta pe împuternicitul celeilalte Pãrţi şi propune un alt termen care nu poate depãşi trei zile, iar pentru cazurile mai grave 48 ore, de la data şi ora menţionate în invitaţie. Cazurile de mica importanta pot fi rezolvate pe cale de corespondenta, dacã, nici unul din împuterniciţii de frontiera nu propune examinarea lor în cadrul unor şedinţe de lucru sau intrevederi de frontiera. ART. 11 Şedinţele de lucru sau intrevederile de frontiera au loc, de regula, pe teritoriul acelei Pãrţi ai carei împuterniciţi de frontiera le-au initiat şi vor fi conduse de aceştia. La şedinţele de lucru, împuterniciţii de frontiera cerceteazã împrejurãrile în care s-a produs încãlcarea regulilor regimului frontierei de stat, examineazã probele prezentate de ambele pãrţi, iar în caz de necesitate, pot audia martorii propuşi. În cazuri excepţionale, când şedinţele de lucru nu au putut fi terminate în cursul aceleiaşi zile, acestea pot fi continuate în ziua urmãtoare. La intrevederile de frontiera se examineazã şi rezolva probleme care necesita o procedura mai simpla. ART. 12 Rezultatele şedinţei de lucru sau intrevederii de frontiera vor fi consemnate într-un proces verbal care se întocmeşte în doua exemplare originale; fiecare în limba romana şi în limba sârbo-croatã, ambele texte având aceeaşi valabilitate. La procesul verbal vor fi anexate documentele întocmite cu ocazia examinãrii cazului (schite, fotografii, rapoarte de expertiza etc.). Dacã împuterniciţii de frontiera, în cadrul comisiilor de sector, nu cad de acord asupra unei probleme, în procesul verbal comun vor fi consemnate ambele puncte de vedere. ART. 13 Împuterniciţii de frontiera vor stabili, în cadrul comisiilor de sector, punctele de trecere a frontierei pentru şedinţe de lucru şi intrevederi, precum şi punctele, timpul şi modalitatea de predare-primire a corespondentei de serviciu. ART. 14 Organele de frontiera competente vor crea posibilitãţi persoanelor care trec frontiera de stat în mod neintentionat (cazuri de forta majorã, ratacire sau din neglijenţa), sa fie înapoiate în cel mai scurt timp, însã nu mai târziu de 48 ore de la reţinerea lor, dacã dupã trecerea frontierei nu au comis infracţiuni pedepsite de legile statului pe al cãrui teritoriu au trecut. La înapoierea persoanelor care au trecut frontiera de stat în mod neintentionat, se va întocmi un proces verbal, conform modelului din anexa nr. 1 a prezentului Acord. ART. 15 Animalele domestice şi pasarile de casa, care trec frontiera pe teritoriul celeilalte Pãrţi, vor fi înapoiate în timpul cel mai scurt de la descoperirea lor. De asemenea vor fi înapoiate reciproc ambarcatiunile şi alte obiecte care au ajuns pe teritoriul celeilalte Pãrţi din cauza de forta majorã sau în mod intamplator. Predarea - primirea se va efectua prin locuri potrivite, în apropierea punctelor unde au fost descoperite, pe baza unei adeverinte conform modelului din anexa nr. 2 a prezentului Acord. ART. 16 Trecerea frontierei pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din prevederile prezentului Acord se face dupã cum urmeazã: a) la sesiunile ordinare, membrii Comisiei mixte, personalul ajutator şi experţii pe baza de paşapoarte diplomatice sau de serviciu; b) la sesiunile extraordinare sau la alte intalniri care au loc în apropierea frontierei, membrii Comisiei mixte - pe baza invitatiei şi a legitimatiilor de trecere a frontierei, iar personalul ajutator şi experţii - pe baza unui tabel semnat de preşedintele delegaţiei respective din Comisia mixtã; c) împuterniciţii de frontiera şi ajutorii lor - pe baza invitatiei şi a legitimatiei de trecere a frontierei, iar personalul ajutator şi experţii - pe baza unui tabel semnat de împuternicitul de frontiera. ART. 17 Organele de frontiera competente vor permite persoanelor care sînt expuse pericolului cauzat de inundatii, incendii sau alte calamitati asemãnãtoare, sa treacã frontiera fãrã formalitãţi şi sa rãmânã pe teritoriul celeilalte Pãrţi, pana la încetarea pericolului. În asemenea situaţii, la cererea uneia din Pãrţi, formaţiunile de pompieri, grupele de salvare şi tehnicienii celeilalte Pãrţi pot trece frontiera fãrã formalitãţi, la orice ora din zi sau noapte. Împuterniciţii de frontiera ai ambelor Pãrţi se vor informa reciproc despre persoanele care au trecut frontiera în condiţiile prevãzute de prezentul articol. ART. 18 Membrilor Comisiei mixte, imputernicitilor de frontiera, ajutorilor lor, personalului ajutator şi experţilor, pe timpul cît se afla pe teritoriul celeilalte Pãrţi entru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din prezentul Acord, li se garanteazã imunitatea personalã şi inviolabilitatea documentelor oficiale aflate asupra lor. Persoanele menţionate la alineatul precedent au dreptul sa ia cu ele pe teritoriul celeilalte Pãrţi, fãrã formalitãţi şi cu scutire de vama sau alte taxe, obiectele necesare lucrului şi mijloacele de transport, - cu condiţia sa fie aduse înapoi, - alimente şi produse de tutun pentru consumul propriu. Fiecare Parte contractantã va acorda acestor persoane sprijinul necesar (privind cazarea, asigurarea mijloacelor de transport, legatura cu autoritãţile proprii etc.). Pe timpul şederii pe teritoriul celeilalte Pãrţi, persoanele menţionate la primul alineat din acest articol pot sa poarte uniforma, însã fãrã armament. ART. 19 Fiecare Parte contractantã suporta cheltuielile delegaţiei sale la sesiunile ordinare şi extraordinare ale Comisiei mixte. La intalnirile imputernicitilor de frontiera în cadrul comisiilor de sector, cheltuielile pentru cartiruire, hrana şi transport vor fi suportate de Partea pe teritoriul cãreia se desfãşoarã lucrãrile. ART. 20 Fiecare delegaţie din Comisia mixtã va avea sigiliu şi ştampila, iar împuterniciţii de frontiera, ştampila conform modelelor din anexa nr. 3 a prezentului Acord. ART. 21 Prezentul Acord este supus ratificãrii şi va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare, care va avea loc la Belgrad. Acordul este valabil pe timp de 5 ani socotiţi din ziua intrãrii sale în vigoare. Dacã nici una din Pãrţile contractante nu anunta cu 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a Acordului ca renunţa la el sau ca doreşte a aduce unele modificãri, valabilitatea Acordului se va prelungi pe încã o perioada de 5 ani. Prezentul Acord a fost întocmit în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba sârbo-croatã, ambele texte având aceeaşi valabilitate. Încheiat la Bucureşti, la 20 decembrie 1963. ANEXA 1 PROCES-VERBAL Pentru înapoierea persoanelor Încheiat la intrevederea de frontiera din ziua de ............... în punctul ...................(locul unde s-a ţinut intrevederea) împuternicitul de frontiera (ajutorul împuternicitului de frontiera) roman pentru sectorul nr. .......... (numele şi prenumele) a înapoiat, iar împuternicitul de frontiera (ajutorul împuternicitului de frontiera) iugoslav pentru sectorul nr. .......... (numele şi prenumele) a primit pe cetãţeanul iugoslav .......... (numele, prenumele tatãlui şi prenumele) nãscut la ........... (data şi locul naşterii) care a trecut frontiera de stat romano-iugoslava neintentionat (din cauza de forta majorã, ratacindu-se sau din neglijenţa) în ziua de ........ , prin punctul ............ Totodatã s-a efectuat predarea-primirea urmãtoarelor obiecte pe care susnumitul le-a avut asupra lui ............... La intrevedere s-au fãcut urmãtoarele obiecţii (sau nu au fost fãcute obiecţii) ................. Prezentul proces verbal a fost întocmit în doua exemplare originale, a fiecare în limba romana şi în limba sârbo-croatã. ÎMPUTERNICITUL ÎMPUTERNICITUL DE FRONTIERA IUGOSLAV DE FRONTIERA ROMaN (AJUTORUL (AJUTORUL ÎMPUTERNICITULUI ÎMPUTERNICITULUI DE FRONTIERA) DE FRONTIERA) ANEXA 2 ADEVERINTA Subsemnatul ................... (numele şi prenumele), împuternicit de frontiera (ajutor al împuternicitului de frontiera, delegat al împuternicitului de frontiera) roman pentru sectorul nr. ..........., am predat, iar subsemnatul ................... (numele şi prenumele), împuternicit de frontiera (ajutor al împuternicitului de frontiera, delegat al împuternicitului de frontiera) iugoslav pentru sectorul nr. ........, am primit azi ........... (ziua, luna, anul) în punctul .............. (locul unde se predau) urmãtoarele animale domestice, pãsãri de casa, ambarcatiuni, etc ........... (numãrul şi felul) care au trecut pe Teritoriul Republicii Populare Romane în ziua de ...... luna ....... anul ....... prin punctul ................ (locul de trecere) Cu ocazia predãrii-primirii s-au fãcut urmãtoarele obiecţii (sau nu au fost fãcute obiecţii) ................. Am predat, Am primit, ANEXA 3 MODEL Pentru textul sigiliilor şi stampilelor 1. Sigiliile şi stampilele celor doua delegaţii din Comisia mixtã au urmãtorul text: Republica Populara Romana Delegaţia romana din Comisia mixtã de frontiera Republica Socialistã Federativã Iugoslavia Delegaţia iugoslava din Comisia mixtã de frontiera. 2. Stampilele imputernicitilor de frontiera au urmãtorul text: Republica Populara Romana împuternicitul de frontiera pentru sectorul nr. ........... Republica Socialistã Federativã Iugoslavia împuternicitul de frontiera pentru sectorul nr. .......... Sigiliile şi stampilele vor avea diametrul de 3 cm. ANEXA 1) PROCES-VERBAL Pentru înapoierea persoanelor Încheiat la intrevederea de frontiera din ziua de ........ în punctul ........ (locul unde s-a ţinut intrevederea) împuternicitul de frontiera (ajutorul împuternicitului de frontiera) iugoslav pentru sectorul nr. ...... (numele şi prenumele) a înapoiat, iar împuternicitul de frontiera (ajutorul împuternicitului de frontiera) roman pentru sectorul nr. ......... (numele şi prenumele) a primit pe cetãţeanul roman ........... (numele, prenumele tatãlui şi prenumele) nãscut la .......... (data şi locul naşterii) care a trecut frontiera de stat iugoslavo-romana neintentionat (din cauza de forta majorã, ratacindu-se sau din neglijenţa) în ziua de .......... , prin punctul .............. Totodatã s-a efectuat predarea-primirea urmãtoarelor obiecte pe care susnumitul le-a avut asupra lui ................. La intrevedere s-au fãcut urmãtoarele obiecţii (sau nu au fost fãcute obiecţii) ......................... Prezentul proces verbal a fost întocmit în doua exemplare originale, fiecare în limba sârbo-croatã şi în limba romana. ÎMPUTERNICITUL ÎMPUTERNICITUL DE FRONTIERA IUGOSLAV DE FRONTIERA ROMaN (AJUTORUL (AJUTORUL ÎMPUTERNICITULUI ÎMPUTERNICITULUI DE FRONTIERA) DE FRONTIERA) ANEXA 2) ADEVERINTA Subsemnatul ................. (numele şi prenumele), împuternicit de frontiera (ajutor al împuternicitului de frontiera, delegat al împuternicitului de frontiera) iugoslav pentru sectorul nr. .............., am predat, iar subsemnatul .................. (numele şi prenumele), împuternicit de frontiera (ajutor al împuternicitului de frontiera, delegat al împuternicitului de frontiera) roman pentru sectorul nr. ........, am primit azi .......... (ziua, luna, anul) în punctul ............ (locul unde se predau) urmãtoarele animale domestice, pãsãri de casa, ambarcatiuni, etc ............. (numãrul şi felul) care au trecut pe teritoriul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în ziua de ....... luna .......... anul .......... prin punctul .................. (locul de trecere) Cu ocazia predãrii-primirii s-au fãcut urmãtoarele obiecţii (sau nu au fost fãcute obiecţii) ........................................ Am predat, Am primit, ------------
Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, în dorinta de a întãri şi dezvolta colaborarea în problemele de frontiera, au hotãrât sa încheie prezentul Acord, desemnând în acest scop: Guvernul Republicii Populare Romane, pe general maior Vasile Petrut, Comandantul Trupelor de Graniceri, Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoalavia, pe Dimitrije Kolijkovic, Director în Secretariatul pentru Afaceri Interne, care, dupã schimbul deplinelor puteri, gãsite în buna şi cuvenitã forma, au convenit asupra urmãtoarelor: ART. 1 Pãrţile contractante vor lua mãsurile necesare pentru prevenirea şi rezolvarea incalcarilor regulilor regimului frontierei, care ar surveni la frontiera de stat romano-iugoslava. ART. 2 Pentru îndeplinirea prevederilor prezentului Acord, se instituie o Comisie mixtã, compusa din câte un preşedinte şi doi membri de fiecare Parte. Pentru sectoarele de frontiera prevãzute la articolul 3 din prezentul Acord, fiecare Parte contractantã, numeşte câte un împuternicit de frontiera şi câte doi ajutori ai împuternicitului, care la intalnirile cu împuterniciţii de frontiera ai celeilalte Pãrţi formeazã comisii de sector. împuternicitul de frontiera poate fi înlocuit de ori care din ajutorii lui, care în acest caz au toate drepturile împuternicitului. Numirea preşedinţilor celor doua delegaţii din Comisia mixtã va fi comunicatã reciproc pe cale diplomaticã, iar despre numirile imputernicitilor de frontiera şi ajutorilor acestora, preşedinţii delegatiilor din Comisia mixtã se vor informa în scris. Fiecare delegaţie din Comisia mixtã şi împuterniciţii de frontiera în cadrul comisiilor de sector pot folosi personal ajutator şi numãrul necesar de experţi. ART. 3 Pãrţile contractante stabilesc patru sectoare de frontiera şi anume: Sectorul 1: de la punctul comun de frontiera între Republica Populara Romana, Republica Socialistã Federativã Iugoslavia şi Republica Populara Ungara (semnul de frontiera triplex confinium) pana la canalul Birzava (semnul de frontiera A.194). Resedinta împuternicitului de frontiera roman este în localitatea Jimbolia, iar a împuternicitului de frontiera iugoslav în localitatea Zrenjanin. Sectorul 2: de la canalul Birzava (semnul de frontiera A.194) pana la confluenta raului Nera cu fluviul Dunarea (semnele de frontiera C.309 pe teritoriul roman şi C.311 pe teritoriul iugoslav). Resedinta împuternicitului de frontiera roman este în localitatea Deta, iar a împuternicitului de frontiera iugoslav în localitatea Vrsac. Sectorul 3: de la confluenta raului Nera cu fluviul Dunarea (semnele de frontiera C.309 pe teritoriul roman şi C:311 pe teritoriul iugoslav) pana la inclusiv localitãţile Svinita-Donji Milanovac (km fluvial 997). Resedinta împuternicitului de frontiera roman este în localitatea Moldova Veche, iar a împuternicitului de frontiera iugoslav în localitatea Veliko Gradiste. Sectorul 4: de la localitãţile Svinita-Donji Milanovac (km fluvial 997) pana la punctul comun de frontiera între Republica Populara Romana, Republica Socialistã Federativã Iugoslavia sl Republica Populara Bulgaria (semnul de frontiera triplex confinium). Resedinta împuternicitului de frontiera roman este în localitatea Turnu Severin, iar a împuternicitului de frontiera iugoslav în localitatea Kladovo. ART. 4 În sensul prevederilor acestui Acord, încãlcãri ale regulilor regimului frontierei de stat se considera: a) tragerile peste frontiera: cu armament de orice categorie; b) încãlcarea apelor naţionale şi a spaţiului aerian; c) trecerea nepermisã peste frontiera de cãtre persoane civile sau militare; d) schimbarea locului, deteriorarea sau distrugerea semnelor de frontiera; e) producerea sau extinderea incendiilor peste frontiera de stat; f) alte cazuri de nerespectare a regulilor regimului frontierei de stat şi îndeosebi acelea care au dus la vãtãmarea integritãţii corporale a persoanelor, la deteriorarea sau distrugerea de bunuri. ART. 5 Comisia mixtã are urmãtoarele atribuţii: a) adopta hotãrâri şi face recomandãri pentru îndeplinirea prevederilor prezentului Acord; b) examineazã periodic activitatea imputernicitilor de frontiera în cadrul comisiilor de sector şi face recomandãri în vederea îmbunãtãţirii muncii lor; c) analizeazã periodic cazurile de încãlcare a regulilor regimului frontierei de stat, stabileşte cauzele care le-au generat şi mãsurile corespunzãtoare pentru înlãturarea acestora; d) rezolva problemele care nu au putut fi soluţionate de cãtre împuterniciţii de frontiera în cadrul comisiilor de sector; e) la cererea unei delegaţii din Comisia mixtã, cerceteazã la fata locului şi rezolva cazurile de încãlcare a regulilor regimului frontierei de stat; f) hotãrãşte asupra pagubei materiale cauzatã prin încãlcarea regulilor regimului frontierei de stat - care a fost examinata în cadrul comisiilor de sector - şi înainteazã propuneri guvernelor pentru compensarea pagubei stabilite; g) înainteazã propuneri celor doua guverne pentru completarea sau modificarea prezentului Acord. ART. 6 Comisia mixtã se întruneşte în sesiuni ordinare anuale, alternativ, la Bucureşti şi Belgrad. La fiecare sesiune ordinarã se stabileşte data urmãtoarei sesiuni. La cererea uneia din delegaţii, Comisia mixtã se poate întruni şi în sesiuni extraordinare, care vor avea loc pe teritoriul acelei Pãrţi a carei delegaţie a propus sesiunea. Între sesiuni, Comisia mixtã poate rezolva unele probleme şi prin corespondenta, dacã cei doi presedinti sînt de acord cu aceasta. ART. 7 Hotãrârile şi recomandãrile adoptate de Comisia mixtã se consemneazã în procesul verbal al sesiunii - care se întocmeşte în câte doua exemplare, fiecare în limba romana şi în limba sârbo-croatã - şi se supun aprobãrii celor doua guverne. Problemele asupra cãrora Comisia mixtã nu a cãzut de acord vor fi înaintate celor doua guverne. ART. 8 Problemele de detaliu privind activitatea Comisiei mixte vor fi stabilite prin "Regulamentul de funcţionare a Comisiei mixte", care va fi elaborat la prima sa sesiune ordinarã. ART. 9 Împuterniciţii de frontiera în sectoarele lor de activitate şi în cadrul comisiilor de sector, au urmãtoarele atribuţii: a) luarea mãsurilor pentru îndeplinirea prevederilor prezentului Acord şi a hotãrârilor şi recomandãrilor Comisiei mixte; b) prevenirea cazurilor de încãlcare a regulilor regimului frontierei de stat; c) cercetarea şi rezolvarea incalcarilor regulilor regimului frontierei de stat; luarea mãsurilor necesare pentru pãstrarea urmelor şi a altor dovezi materiale legate de aceste încãlcãri; d) cercetarea şi evaluarea pagubelor produse ca urmare a unor încãlcãri ale regulilor regimului frontierei de stat şi înaintarea rezultatului acestor cercetãri, Comisiei mixte pentru a hotãrî; e) înapoierea persoanelor care au trecut neintentionat frontiera; f) restituirea animalelor domestice, a pasarilor de casa şi a bunurilor materiale, care, din cauza de forta majorã sau în mod intamplator, au venit de pe teritoriul celeilalte Pãrţi. ART. 10 Activitatea imputernicitilor de frontiera, în cadrul comisiilor de sector, se îndeplineşte prin şedinţe de lucru sau intrevederi de frontiera, în locurile unde exista condiţii corespunzãtoare lucrului sau, dupã necesitate, la locul unde s-a produs încãlcarea. Şedinţele de lucru şi intrevederile de frontiera vor avea loc la invitaţia scrisã a împuternicitului de frontiera al unei Pãrţi. Invitaţia trebuie sa cuprindã data şi locul unde acestea se vor tine, ordinea de zi şi descrierea pe scurt a cazurilor ce urmeazã a fi discutate. Împuternicitul de frontiera chemat se va prezenta la şedinţa sau la intrevedere, la ora propusã în invitaţie. Dacã din motive justificate nu are posibilitatea sa se prezinte la termenul fixat, încunoştinţeazã despre aceasta pe împuternicitul celeilalte Pãrţi şi propune un alt termen care nu poate depãşi trei zile, iar pentru cazurile mai grave 48 ore, de la data şi ora menţionate în invitaţie. Cazurile de mica importanta pot fi rezolvate pe cale de corespondenta, dacã, nici unul din împuterniciţii de frontiera nu propune examinarea lor în cadrul unor şedinţe de lucru sau intrevederi de frontiera. ART. 11 Şedinţele de lucru sau intrevederile de frontiera au loc, de regula, pe teritoriul acelei Pãrţi ai carei împuterniciţi de frontiera le-au initiat şi vor fi conduse de aceştia. La şedinţele de lucru, împuterniciţii de frontiera cerceteazã împrejurãrile în care s-a produs încãlcarea regulilor regimului frontierei de stat, examineazã probele prezentate de ambele pãrţi, iar în caz de necesitate, pot audia martorii propuşi. În cazuri excepţionale, când şedinţele de lucru nu au putut fi terminate în cursul aceleiaşi zile, acestea pot fi continuate în ziua urmãtoare. La intrevederile de frontiera se examineazã şi rezolva probleme care necesita o procedura mai simpla. ART. 12 Rezultatele şedinţei de lucru sau intrevederii de frontiera vor fi consemnate într-un proces verbal care se întocmeşte în doua exemplare originale; fiecare în limba romana şi în limba sârbo-croatã, ambele texte având aceeaşi valabilitate. La procesul verbal vor fi anexate documentele întocmite cu ocazia examinãrii cazului (schite, fotografii, rapoarte de expertiza etc.). Dacã împuterniciţii de frontiera, în cadrul comisiilor de sector, nu cad de acord asupra unei probleme, în procesul verbal comun vor fi consemnate ambele puncte de vedere. ART. 13 Împuterniciţii de frontiera vor stabili, în cadrul comisiilor de sector, punctele de trecere a frontierei pentru şedinţe de lucru şi intrevederi, precum şi punctele, timpul şi modalitatea de predare-primire a corespondentei de serviciu. ART. 14 Organele de frontiera competente vor crea posibilitãţi persoanelor care trec frontiera de stat în mod neintentionat (cazuri de forta majorã, ratacire sau din neglijenţa), sa fie înapoiate în cel mai scurt timp, însã nu mai târziu de 48 ore de la reţinerea lor, dacã dupã trecerea frontierei nu au comis infracţiuni pedepsite de legile statului pe al cãrui teritoriu au trecut. La înapoierea persoanelor care au trecut frontiera de stat în mod neintentionat, se va întocmi un proces verbal, conform modelului din anexa nr. 1 a prezentului Acord. ART. 15 Animalele domestice şi pasarile de casa, care trec frontiera pe teritoriul celeilalte Pãrţi, vor fi înapoiate în timpul cel mai scurt de la descoperirea lor. De asemenea vor fi înapoiate reciproc ambarcatiunile şi alte obiecte care au ajuns pe teritoriul celeilalte Pãrţi din cauza de forta majorã sau în mod intamplator. Predarea - primirea se va efectua prin locuri potrivite, în apropierea punctelor unde au fost descoperite, pe baza unei adeverinte conform modelului din anexa nr. 2 a prezentului Acord. ART. 16 Trecerea frontierei pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din prevederile prezentului Acord se face dupã cum urmeazã: a) la sesiunile ordinare, membrii Comisiei mixte, personalul ajutator şi experţii pe baza de paşapoarte diplomatice sau de serviciu; b) la sesiunile extraordinare sau la alte intalniri care au loc în apropierea frontierei, membrii Comisiei mixte - pe baza invitatiei şi a legitimatiilor de trecere a frontierei, iar personalul ajutator şi experţii - pe baza unui tabel semnat de preşedintele delegaţiei respective din Comisia mixtã; c) împuterniciţii de frontiera şi ajutorii lor - pe baza invitatiei şi a legitimatiei de trecere a frontierei, iar personalul ajutator şi experţii - pe baza unui tabel semnat de împuternicitul de frontiera. ART. 17 Organele de frontiera competente vor permite persoanelor care sînt expuse pericolului cauzat de inundatii, incendii sau alte calamitati asemãnãtoare, sa treacã frontiera fãrã formalitãţi şi sa rãmânã pe teritoriul celeilalte Pãrţi, pana la încetarea pericolului. În asemenea situaţii, la cererea uneia din Pãrţi, formaţiunile de pompieri, grupele de salvare şi tehnicienii celeilalte Pãrţi pot trece frontiera fãrã formalitãţi, la orice ora din zi sau noapte. Împuterniciţii de frontiera ai ambelor Pãrţi se vor informa reciproc despre persoanele care au trecut frontiera în condiţiile prevãzute de prezentul articol. ART. 18 Membrilor Comisiei mixte, imputernicitilor de frontiera, ajutorilor lor, personalului ajutator şi experţilor, pe timpul cît se afla pe teritoriul celeilalte Pãrţi entru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din prezentul Acord, li se garanteazã imunitatea personalã şi inviolabilitatea documentelor oficiale aflate asupra lor. Persoanele menţionate la alineatul precedent au dreptul sa ia cu ele pe teritoriul celeilalte Pãrţi, fãrã formalitãţi şi cu scutire de vama sau alte taxe, obiectele necesare lucrului şi mijloacele de transport, - cu condiţia sa fie aduse înapoi, - alimente şi produse de tutun pentru consumul propriu. Fiecare Parte contractantã va acorda acestor persoane sprijinul necesar (privind cazarea, asigurarea mijloacelor de transport, legatura cu autoritãţile proprii etc.). Pe timpul şederii pe teritoriul celeilalte Pãrţi, persoanele menţionate la primul alineat din acest articol pot sa poarte uniforma, însã fãrã armament. ART. 19 Fiecare Parte contractantã suporta cheltuielile delegaţiei sale la sesiunile ordinare şi extraordinare ale Comisiei mixte. La intalnirile imputernicitilor de frontiera în cadrul comisiilor de sector, cheltuielile pentru cartiruire, hrana şi transport vor fi suportate de Partea pe teritoriul cãreia se desfãşoarã lucrãrile. ART. 20 Fiecare delegaţie din Comisia mixtã va avea sigiliu şi ştampila, iar împuterniciţii de frontiera, ştampila conform modelelor din anexa nr. 3 a prezentului Acord. ART. 21 Prezentul Acord este supus ratificãrii şi va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare, care va avea loc la Belgrad. Acordul este valabil pe timp de 5 ani socotiţi din ziua intrãrii sale în vigoare. Dacã nici una din Pãrţile contractante nu anunta cu 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a Acordului ca renunţa la el sau ca doreşte a aduce unele modificãri, valabilitatea Acordului se va prelungi pe încã o perioada de 5 ani. Prezentul Acord a fost întocmit în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba sârbo-croatã, ambele texte având aceeaşi valabilitate. Încheiat la Bucureşti, la 20 decembrie 1963. ANEXA 1 PROCES-VERBAL Pentru înapoierea persoanelor Încheiat la intrevederea de frontiera din ziua de ............... în punctul ...................(locul unde s-a ţinut intrevederea) împuternicitul de frontiera (ajutorul împuternicitului de frontiera) roman pentru sectorul nr. .......... (numele şi prenumele) a înapoiat, iar împuternicitul de frontiera (ajutorul împuternicitului de frontiera) iugoslav pentru sectorul nr. .......... (numele şi prenumele) a primit pe cetãţeanul iugoslav .......... (numele, prenumele tatãlui şi prenumele) nãscut la ........... (data şi locul naşterii) care a trecut frontiera de stat romano-iugoslava neintentionat (din cauza de forta majorã, ratacindu-se sau din neglijenţa) în ziua de ........ , prin punctul ............ Totodatã s-a efectuat predarea-primirea urmãtoarelor obiecte pe care susnumitul le-a avut asupra lui ............... La intrevedere s-au fãcut urmãtoarele obiecţii (sau nu au fost fãcute obiecţii) ................. Prezentul proces verbal a fost întocmit în doua exemplare originale, a fiecare în limba romana şi în limba sârbo-croatã. ÎMPUTERNICITUL ÎMPUTERNICITUL DE FRONTIERA IUGOSLAV DE FRONTIERA ROMaN (AJUTORUL (AJUTORUL ÎMPUTERNICITULUI ÎMPUTERNICITULUI DE FRONTIERA) DE FRONTIERA) ANEXA 2 ADEVERINTA Subsemnatul ................... (numele şi prenumele), împuternicit de frontiera (ajutor al împuternicitului de frontiera, delegat al împuternicitului de frontiera) roman pentru sectorul nr. ..........., am predat, iar subsemnatul ................... (numele şi prenumele), împuternicit de frontiera (ajutor al împuternicitului de frontiera, delegat al împuternicitului de frontiera) iugoslav pentru sectorul nr. ........, am primit azi ........... (ziua, luna, anul) în punctul .............. (locul unde se predau) urmãtoarele animale domestice, pãsãri de casa, ambarcatiuni, etc ........... (numãrul şi felul) care au trecut pe Teritoriul Republicii Populare Romane în ziua de ...... luna ....... anul ....... prin punctul ................ (locul de trecere) Cu ocazia predãrii-primirii s-au fãcut urmãtoarele obiecţii (sau nu au fost fãcute obiecţii) ................. Am predat, Am primit, ANEXA 3 MODEL Pentru textul sigiliilor şi stampilelor 1. Sigiliile şi stampilele celor doua delegaţii din Comisia mixtã au urmãtorul text: Republica Populara Romana Delegaţia romana din Comisia mixtã de frontiera Republica Socialistã Federativã Iugoslavia Delegaţia iugoslava din Comisia mixtã de frontiera. 2. Stampilele imputernicitilor de frontiera au urmãtorul text: Republica Populara Romana împuternicitul de frontiera pentru sectorul nr. ........... Republica Socialistã Federativã Iugoslavia împuternicitul de frontiera pentru sectorul nr. .......... Sigiliile şi stampilele vor avea diametrul de 3 cm. ANEXA 1) PROCES-VERBAL Pentru înapoierea persoanelor Încheiat la intrevederea de frontiera din ziua de ........ în punctul ........ (locul unde s-a ţinut intrevederea) împuternicitul de frontiera (ajutorul împuternicitului de frontiera) iugoslav pentru sectorul nr. ...... (numele şi prenumele) a înapoiat, iar împuternicitul de frontiera (ajutorul împuternicitului de frontiera) roman pentru sectorul nr. ......... (numele şi prenumele) a primit pe cetãţeanul roman ........... (numele, prenumele tatãlui şi prenumele) nãscut la .......... (data şi locul naşterii) care a trecut frontiera de stat iugoslavo-romana neintentionat (din cauza de forta majorã, ratacindu-se sau din neglijenţa) în ziua de .......... , prin punctul .............. Totodatã s-a efectuat predarea-primirea urmãtoarelor obiecte pe care susnumitul le-a avut asupra lui ................. La intrevedere s-au fãcut urmãtoarele obiecţii (sau nu au fost fãcute obiecţii) ......................... Prezentul proces verbal a fost întocmit în doua exemplare originale, fiecare în limba sârbo-croatã şi în limba romana. ÎMPUTERNICITUL ÎMPUTERNICITUL DE FRONTIERA IUGOSLAV DE FRONTIERA ROMaN (AJUTORUL (AJUTORUL ÎMPUTERNICITULUI ÎMPUTERNICITULUI DE FRONTIERA) DE FRONTIERA) ANEXA 2) ADEVERINTA Subsemnatul ................. (numele şi prenumele), împuternicit de frontiera (ajutor al împuternicitului de frontiera, delegat al împuternicitului de frontiera) iugoslav pentru sectorul nr. .............., am predat, iar subsemnatul .................. (numele şi prenumele), împuternicit de frontiera (ajutor al împuternicitului de frontiera, delegat al împuternicitului de frontiera) roman pentru sectorul nr. ........, am primit azi .......... (ziua, luna, anul) în punctul ............ (locul unde se predau) urmãtoarele animale domestice, pãsãri de casa, ambarcatiuni, etc ............. (numãrul şi felul) care au trecut pe teritoriul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în ziua de ....... luna .......... anul .......... prin punctul .................. (locul de trecere) Cu ocazia predãrii-primirii s-au fãcut urmãtoarele obiecţii (sau nu au fost fãcute obiecţii) ........................................ Am predat, Am primit, ------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane hotãrãşte: 1. Se aproba Acordul comercial de durata între Republica Populara Romana şi Republica Indonezia, pe perioada 1963-1965, semnat la Djakarta, la 11 octombrie 1962. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane hotãrãşte: 1. Se aproba Protocolul privind schimbul de mãrfuri pe anul 1964 între Republica Populara Romana şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia, semnat la Belgrad la 24 decembrie 1963. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane hotãrãşte: 1. Consiliul Superior al Agriculturii împreunã cu Ministerul Economiei Forestiere şi Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta vor lua mãsuri pentru extinderea culturii nucului, astfel ca în anul 1980 sa fie în cultura cel puţin 8.000 mii buc. nuci, din care 3.000 mii buc. plantati în fondul forestier. Consiliul Superior al Agriculturii va lua mãsuri pentru producerea întregului material sãditor, din soiurile cele mai valoroase, necesar realizãrii sarcinii prevãzute la alineatul precedent. 2. Plantarea nucilor în livezi se va face pe terenurile situate în panta, improprii culturii cerealelor, în primul rind în bazinele şi centrele cu tradiţie în cultura nucului. Plantarea nucilor în fondul forestier se va face numai pe terenuri apte pentru cultura nucului. Consiliul Superior al Agriculturii, Ministerul Economiei Forestiere şi Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, vor identifica pînã la data de 30 septembrie 1964 terenurile corespunzãtoare culturii nucului şi vor stabili mãsurile necesare a se lua pentru plantarea lor, pe etape şi pe fiecare regiune în parte. 3. Se autoriza Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum sa încheie contracte anuale sau pe mai mulţi ani cu gospodãriile agricole colective, membrii colectivisti şi producãtorii individuali, pentru livrarea de nuci fructe. În termen de 30 zile de la data prezentei hotãrîri Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum împreunã cu Consiliul Superior al Agriculturii şi cu avizul Comitetului pentru Preţuri, vor stabili preţuri ferme pentru contractarea nucilor fructe. 4. Ministerul Economiei Forestiere este singurul organ autorizat sa exploateze şi sa achizitioneze busteni de nuc ce se oferã spre vînzare de cãtre deţinãtori. Se interzice prelucrarea bustenilor de nuc în furnire de alte unitãţi în afarã celor ale Ministerului Economiei Forestiere. Ministerul Economiei Forestiere va repartiza furnir de nuc producãtorilor de mobila în funcţie de sortimentele ce le va stabili în calitate de coordonator. 5. Preţurile de achiziţie şi condiţii stimulatorii pentru achiziţionarea lemnului de nuc se stabilesc de Ministerul Economiei Forestiere împreunã cu Consiliul Superior al Agriculturii şi cu avizul Comitetului pentru Preţuri. Pe data stabilirii preţurilor de achiziţie, potrivit alineatului precedent, se abroga Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 853/1956 privind stabilirea preţurilor de achiziţie a bustenilor de nuc. 6. Consiliul Superior al Agriculturii împreunã cu Ministerul Economiei Forestiere vor emite instrucţiuni pentru aplicarea <>Decretului nr. 134/1954 privind protecţia nucului şi valorificarea lemnului de nuc, în termen de 30 zile de la data prezentei hotãrîri. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer --------------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ART. 1 Sînt supuse taxelor consulare eliberarea documentelor de cãlãtorie, a vizelor, cu excepţia celor turistice, precum şi alte servicii prestate de oficiile diplomatice şi consulare ale Republicii Populare Romane şi de Ministerul Afacerilor Externe. ART. 2 Lista serviciilor supuse taxelor consulare, precum şi tariful taxelor consulare se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 3 Taxele consulare se percep prin anulare de timbre consulare. Prin Instrucţiunile Ministrului Finanţelor se vor putea stabili şi alte modalitãţi de percepere a taxelor consulare. ART. 4 Oficiile diplomatice şi consulare ale Republicii Populare Romane percep taxele consulare în moneda tarii de resedinta la cursul stabilit de cãtre Banca de Stat a Republicii Populare Romane. Art. 5 Ministerul Afacerilor Externe şi oficiile diplomatice şi consulare ale Republicii Populare Romane pot acorda, de la caz la caz, reduceri de plata taxelor consulare. ART. 6 Decretul nr. 340 din 2 august 1955 pentru stabilirea tarifului consular, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrarii prezentului decret, se abroga. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ------------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ART. 1 Pentru rezultate deosebite obţinute în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, se conferã medalia Virtutea Ostaseasca clasa a III-a caporalului Gavrilescu Gh. Mircea. ART. 2 Pentru contribuţia adusã în apãrarea orinduirii de stat, se conferã medalia pentru servicii deosebite aduse în apãrarea orinduirii de stat tovarasului Pleseanu Dumitru din comuna Ruptura, raionul Strehaia, regiunea Oltenia. ART. 3 Pentru rezultate deosebite obţinute în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, se conferã medalia Pentru paza contra incendiilor soldatului fruntas Bodesc N. Nicolae. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine hotãrãşte: CAP. 1 Buletinul de identitate ART. 1 Cetãţenii Republicii Populare Romine care au împlinit virsta de 14 ani, sînt obligaţi sa se prezinte personal la organul de militie pe raza cãruia îşi au domiciliul pentru a obţine buletin de identitate. ART. 2 Buletinul de identitate se elibereazã cetãţenilor Republicii Populare Romine pe baza certificatelor de stare civilã, a actelor care dovedesc domiciliul şi cetãţenia. ART. 3 Se elibereazã adeverinte temporare de identitate care servesc drept legitimatii pe durata valabilitãţii înscrisã în ele: a) persoanelor care nu poseda actele prevãzute la articolul precedent; b) persoanelor cãrora li s-a distrus, deteriorat, care au pierdut ori li s-au furat buletinele de identitate, pînã la eliberarea de noi buletine; c) persoanelor puse sub interdicţie; d) celor care dupã ce au început executarea pedepsei privative de libertate, li s-a suspendat executarea pedepsei. În aceste adeverinte se va mentiona motivul pentru care au fost eliberate. ART. 4 Buletinele de identitate se elibereazã cu termen de valabilitate de 10 ani. Buletinele care la expirarea termenului de valabilitate se gãsesc în buna stare, pot fi prelungite pe o perioada de 5 ani. Persoanelor decorate cu ordine ale Republicii Populare Romine, invalizilor din rãzboiul impotriva fascismului, persoanelor care au împlinit virsta de 55 ani sau care au fost constatate ca inapte de munca, li se elibereazã buletine de identitate fãrã termen de valabilitate. ART. 5 În buletinele de identitate se fac menţiuni de cãtre organele de militie şi delegaţii de stare civilã din cadrul comitetelor executive ale sfaturilor populare în cazurile şi condiţiile stabilite prin instrucţiunile ministrului Afacerilor Interne. Orice modificare, adãugire sau menţiune scrisã ori stampilata pe buletinul de identitate respectiv adeverinta temporarã de identitate, de cãtre alte organe decît cele prevãzute la alineatul precedent, atrage anularea acestora. ART. 6 Buletinul de identitate se va preschimba: a) la expirarea termenului pentru care a fost eliberat sau prelungit; b) în cazul schimbãrii numelui sau prenumelui; c) în cazul anulãrii; d) în cazul deteriorarii. În situaţiile prevãzute la literele a - c, persoanele în cauza sînt obligate sa se prezinte în termen de 15 zile la organul de militie pentru preschimbarea buletinului. ART. 7 Se va elibera un nou buletin de identitate, cu respectarea dispoziţiilor prevãzute în prezenta hotãrîre, cînd vechiul buletin a fost pierdut, furat sau distrus. În termen de 48 ore de la constatarea lipsei buletinului de identitate sau adeverintei temporare de identitate, titularii sînt obligaţi sa anunţe organul de militie cel mai apropiat. Persoanele care gãsesc buletine de identitate sau adeverinte temporare de identitate, sînt obligate sa la predea organului de militie cel mai apropiat, în termen de 48 ore de la gasire. ART. 8 Sînt obligaţi sa predea buletinele de identitate respectiv adeverintele temporare de identitate, organului de militie cel mai apropiat: a) persoanele care au pierdut cetãţenia Republicii Populare Romine; b) tutorii, pentru persoanele puse sub interdicţie; c) comisariatele militare, pentru persoanele chemate sa satisfacã serviciul militar; d) şcolile militare pentru elevii încadraţi în aceste şcoli; e) organul de urmãrire penalã sau procurorul care a dispus arestarea preventivã, pentru persoanele arestate preventiv. În cazul cînd aceasta mãsura a fost luatã de instanta judecãtoreascã, obligaţia de a preda buletinul de identitate respectiv adeverinta temporarã de identitate, o are organul care a executat arestarea; f) conducerea locurilor de deţinere pentru persoanele care executa o pedeapsa privativã de libertate; g) delegaţii de stare civilã din cadrul comitetelor executive ale sfaturilor populare, pentru persoanele decedate. Sînt obligaţi sa predea buletinele de identitate sau adeverintele temporare de identitate comisariatelor militare, şcolilor militare sau delegatului de stare civilã, dupã caz: - persoanele chemate sa satisfacã serviciul militar; - elevii încadraţi în şcolile militare; - persoanele care solicita înregistrarea decesului pentru cei decedati sau care deţin buletine de identitate sau adeverinte de identitate ale celor decedati. ART. 9 Organele care elibereazã documente de trecere a frontierei de stat, vor retine buletinele de identitate respectiv adeverintele temporare de identitate ale persoanelor care pleacã temporar din Republica Populara Romina. De la prevederile alineatului precedent, se excepteazã persoanele care conform dispoziţiilor legale au dreptul ca pe lîngã documentul de trecere a frontierei sa-şi pãstreze buletinul de identitate, precum şi persoanele cãrora buletinul de identitate le serveşte pentru legitimare la trecerea frontierei. Buletinele de identitate sau adeverintele temporare de identitate reţinute de la persoanele plecate temporar din Republica Populara Romina, se vor restitui la înapoierea în ţara. Buletinele de identitate respectiv adeverintele temporare de identitate aparţinînd persoanelor care pleacã definitiv din ţara, vor fi predate organului de militie cel mai apropiat. ART. 10 Este interzisã înstrãinarea, darea sau primirea spre pãstrare ori drept garanţie a buletinului de identitate sau adeverintei temporare de identitate. ART. 11 Organele de urmãrire penalã sau procurorul sînt obligate sa pãstreze buletinele de identitate respectiv adeverintele temporare de identitate ale persoanelor reţinute pe timpul cît dureazã reţinerea. Organele de militie vor pãstra buletinele de identitate ale persoanelor încorporate pentru satisfacerea serviciului militar, elevilor şcolilor militare, ale celor arestate preventiv, ale celor cãrora li s-a suspendat executarea pedepsei, precum şi ale celor care executa pedepse privative de libertate. Restituirea buletinelor de identitate pentru cei prevãzuţi la alineatul precedent, se va face în condiţiile stabilite prin instrucţiunile ministrului Afacerilor Interne. Prin instrucţiunile ministrului Afacerilor Interne, se stabileşte modalitatea de pãstrare şi restituire a buletinelor de identitate şi pentru alte categorii de persoane precum şi de cãtre alte organe. CAP. 2 Domiciliul şi resedinta ART. 12 Cetãţenii Republicii Populare Romine care îşi schimba domiciliul, sînt obligaţi sa ceara înregistrarea şi sa prezinte buletinul de identitate la organul de militie în raza cãruia se stabilesc, în termen de 3 zile de la sosire. Se excepteazã de la prevederile alineatului precedent cetãţenii care îşi schimba domiciliul în cadrul aceleiaşi comune şi ofiţerii şi subofiterii care sînt cazati în incinta unitãţilor militare. ART. 13 Persoanele care îşi schimba domiciliul într-o localitate unde suprafata locativã este supusã normarii şi repartizãrii sau dintr-un imobil în altul în cadrul acestor localitãţi, vor prezenta organului de militie în baza cãruia se stabilesc, acte eliberate de serviciul de gospodãrie locativã al comitetului executiv al sfatului popular respectiv, din care sa rezulte ca au locuinta asigurata. Persoanele care îşi schimba domiciliul într-una din comunele ce intra în raza teritorial administrativã a oraşului Bucureşti, vor prezenta organului de militie respectiv, o dovada din care sa rezulte ca au unde sa locuiascã la noul loc de domiciliu. ART. 14 Persoanele care îşi schimba domiciliul într-o localitate centru aglomerat sau într-o comuna ce intra în raza teritorial administrativã a oraşului Bucureşti, sînt obligate sa prezinte organului de militie în raza cãruia se stabilesc, dovada ca sînt angajate pe durata nedeterminatã la o organizaţie socialistã ce funcţioneazã în localitatea respectiva şi presteazã efectiv serviciul în acea localitate ori ca îndeplinesc o funcţie eligibilã, care necesita prezenta permanenta în acea localitate. Localitãţile considerate centru aglomerat sînt cele prevãzute în anexa la prezenta hotãrîre. De la dispoziţiile alineatului 1 se excepteazã: a) persoanele care se muta la soţ, dacã celãlalt soţ are domiciliul în localitatea respectiva; b) pãrinţii care se muta la copii pentru a fi ingrijiti şi persoanele inapte de munca care se muta la pãrinţi, fraţi sau surori care sa obliga sa-i îngrijeascã; c) minorii care se muta la pãrinţi şi minorii orfani ce se stabilesc la persoanele cãrora au fost încredinţaţi de organele competente, potrivit legii sau la rudele ce se obliga a-i întreţine; d) persoanele vaduve sau divortate care în termen de 6 luni de la data decesului soţului sau desfacerii cãsãtoriei prin divorţ, revin la pãrinţi; e) persoanele care au plecat din aceste localitãţi ca urmare a transferãrii lor în interesul serviciului la organizaţiile socialiste din alte localitãţi şi care revin în localitatea din care au plecat, în cazul cînd sînt pensionate ori dacã organizaţia socialistã de unde pleacã este de acord cu plecarea lor. f) ofiţerii şi subofiterii la trecerea în rezerva în condiţiile stabilite prin instrucţiunile ministrului Afacerilor Interne şi ministrului Forţelor Armate. Pentru cazurile prevãzute la literele a - d inclusiv din prezentul articol, dacã suprafata locativã este supusã normarii, serviciile de gospodãrie locativã ale comitetelor executive ale sfaturilor populare, vor elibera dovezi de primire în spaţiu pe baza declaraţiei de primire în spaţiu, facuta de persoana care primeşte în suprafata locativã, fãrã alte formalitãţi. Persoanele prevãzute la aliniatul 1 al prezentului articol precum şi cele prevãzute la literele e şi f, vor prezenta organului de militie actul menţionat în art. 13. ART. 15 Viza de schimbare a domiciliului în oraşul Bucureşti, pentru persoanele care vin din alte localitãţi inclusiv din comunele ce intra în raza teritorial administrativã a oraşului Bucureşti, ca urmare a transferãrii sau angajãrii la organizaţiile socialiste din acest oraş, se efectueazã de cãtre organele de militie numai dacã cei în cauza pe lîngã actul prevãzut la art. 13, alineatul 1 prezintã şi aprobarea conducatorului organului central, respectiv a Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului sau regiunii Bucureşti în subordinea cãrora se afla organizaţia socialistã la care se transfera sau angajeazã. Aprobarea se va da potrivit normelor legale în vigoare privind transferarile şi angajarile de personal la organizaţiile socialiste care funcţioneazã în oraşul Bucureşti. De la dispoziţiile alineatului precedent se excepteazã cei care se încadreazã în prevederile art. 14 litera e. Dispoziţiile alineatului 1 nu se aplica persoanelor care îşi schimba domiciliul în comunele ce intra în raza teritorial administrativã a oraşului Bucureşti, chiar dacã sînt angajate la o organizaţie socialistã din oraşul Bucureşti. ART. 16 Schimbarea domiciliului din comunele ce intra în raza teritorial administrativã a localitãţii centru aglomerat, în localitatea centru aglomerat din care fac parte, se va face cu îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 13 şi 14. ART. 17 La angajarea în munca, organizaţiile socialiste vor pretinde persoanelor în cauza sa facã dovada ca au fost luate în evidenta la organul local de militie, prin efectuarea mutatiei sau aplicarea vizei de flotant. De la dispoziţiile alineatului precedent se excepteazã cei care fac naveta zilnic. În cazul în care la organizaţiile socialiste se prezintã cetãţeni pentru a li se elibera acte, bani sau alte valori, functionarii care îndeplinesc aceste operaţii sînt obligaţi sa examineze dacã buletinul de identitate ori adeverinta temporarã de identitate, sînt valabile şi aparţin celor care le prezintã. În cazul cînd se constata nereguli, va fi anuntat organul de militie cel mai apropiat. ART. 18 Dacã o persoana s-a angajat în munca pe durata nedeterminatã în alta localitate decît cea a domiciliului unde i s-a repartizat o locuinta pe care o ocupa efectiv, aceasta locuinta se considera principala, potrivit <>art. 13 din Decretul nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, determinînd domiciliul. Aceasta dispoziţie se aplica şi membrilor familiei persoanei în cauza, dacã locuiesc împreunã cu aceasta în locuinta repartizata. Ca urmare a dispoziţiilor din alineatul precedent, organele de militie vor efectua operaţiunile de schimbarea domiciliului, fãrã a se percepe taxa legalã. Se excepteazã de la dispoziţiile prezentului articol, persoanele care lipsesc temporar de la domiciliu şi cãrora potrivit dispoziţiilor legale li se pãstreazã suprafata locativã, precum şi cele cazate temporar în suprafata locativã a organizaţiilor socialiste la care sînt angajate sau în suprafata locativã închiriatã de aceste organizaţii socialiste. ART. 19 Direcţia Generalã a Militiei va revoca viza de stabilirea domiciliului în localitãţile centre aglomerate, dacã aceasta a fost obţinutã prin diferite manopere frauduloase ori prin sãvîrşirea unei infracţiuni. Impotriva mãsurii prevãzute la alineatul precedent se poate face intimpinare în termen de 15 zile de la luarea la cunostinta; aceasta se rezolva de cãtre ministrul Afacerilor Interne. ART. 20 Schimbarea domiciliului într-o localitate supusã regimului de frontiera, este condiţionatã de obţinerea în prealabil a autorizaţiei, iar sosirea în asemenea localitãţi se anunta organelor de militie conform dispoziţiilor legale referitoare la regimul de frontiera. ART. 21 Persoanele care locuiesc temporar în alta localitate sau la alta adresa din localitatea de domiciliu, mai mult de 3 zile, sînt obligate sa ceara înregistrarea la organul de militie în raza cãruia se afla, pentru obţinerea vizei de flotant. Sînt exceptaţi de la obţinerea vizei de flotant cei care locuiesc la alta adresa în cadrul aceleiaşi comune, salariaţii care se deplaseaza în interesul serviciului pe o perioada pînã la 30 zile şi persoanele care merg la odihna şi tratament în staţiunile balneo-climaterice şi sînt cazate de organizaţiile socialiste care administreazã aceste staţiuni. Prin instrucţiunile ministrului Afacerilor Interne se vor putea stabili şi alte excepţii de la obligativitatea obţinerii vizei de flotant. ART. 22 Viza de flotant se acorda în urmãtoarele cazuri: a) angajaţilor pe durata determinata cu avizul organelor locale ale Direcţiei Generale a Recrutarii şi Repartizãrii Forţelor de Munca, la cererea organizaţiilor socialiste interesate, pe durata angajãrii; b) angajaţilor provizoriu, pe timpul termenului de încercare; c) persoanelor prevãzute la alineatul 3 din art. 19 pe timpul cît potrivit dispoziţiilor legale îşi pãstreazã vechea locuinta, respectiv pe timpul cît sînt cazate temporar; d) celor delegaţi sau detasati, pe durata delegarii, respectiv detaşãrii; e) pentru îngrijirea sãnãtãţii sau concediu medical pe durata respectiva; f) celor angajaţi ca personal casnic, pe durata contractului; g) celor care urmeazã o şcoala sau un curs, pe durata anului şcolar sau a cursului; h) persoanelor angajate sau transferate la organizaţii socialiste, care urmeazã sa-şi procure actele necesare în scopul efectuãrii schimbãrii definitive a domiciliului, însã nu mai mult de un an; i) familiilor celor de la literele a, b, c, d, g, şi h, pe perioada menţionatã; j) pentru interese personale pe o perioada de 3 luni. Acest termen va putea fi prelungit de organele de militie. ART. 23 Evidenta angajaţilor temporari sau sezonieri cãrora li se acorda vize de flotant pe santiere de construcţii, în sectorul agricol, horticol sau forestier, în conformitate cu art. 22 litera a, se tine de cãtre administraţia organizaţiei socialiste respective, care este obligatã sa comunice organelor de militie schimbarea locului de cazare sau încetarea angajãrii acestora, în termen de 3 zile. ART. 24 La schimbarea domiciliului sau locuirea temporarã peste 45 zile în alta localitate, persoanele supuse obligaţiilor militare, cu excepţia ofiţerilor şi subofiţerilor în activitate, vor face dovada ca au anuntat despre aceasta comisariatului militar din raza noului domiciliu, respectiv resedinta. Aceeaşi obligaţie o au şi în cazul cînd solicita preschimbarea buletinului de identitate ca urmare a schimbãrii numelui sau prenumelui, precum şi cînd li se inmineaza documente de trecere a frontierei de stat pe o perioada mai mare de 45 zile. ART. 25 Persoanele care dupã ce au fost amendate pentru contravenţiile referitoare la regulile de schimbare a domiciliului sau de stabilire ori schimbare a reşedinţei, continua sa locuiascã fãrã viza legalã într-o localitate centru aglomerat sau într-o comuna ce intra în raza teritorial administrativã a oraşului Bucureşti, vor fi obligate prin decizii emise de organele de militie, ca în termen de 48 ore de la luarea la cunostinta, sa pãrãseascã localitatea. Cheltuielile necesare evacuarii vor fi avansate de la bugetul sfatului popular, partea a XII-a, paragraful 5, art. 18 şi recuperate de la cel în cauza. CAP. 3 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 26 Evidenta locatarilor imobilelor care servesc total sau parţial ca locuinta şi sînt situate în localitãţile stabilite de Ministerul Afacerilor Interne, se tine prin cartea de imobil. Se excepteazã de la dispoziţiile alineatului precedent imobilele care au destinaţia de cazarmi, precum şi oficiile diplomatice şi consulare şi locuintele ocupate exclusiv de membrii oficiilor diplomatice şi consulare. Cartea de imobil se încredinţeazã de organele de militie administratorilor de imobile sau în lipsa acestora unuia dintre locatarii imobilului, care are obligaţia sa o completeze cu datele privind persoanele ce locuiesc temporar sau definitiv în imobilul respectiv. Persoanele care îşi schimba domiciliul sau resedinta în alta localitate sau în aceeaşi localitate, dar în alt imobil, sînt obligate sa ceara înregistrarea în cartea de imobil de la noua lor locuinta, în termen de 48 ore de la sosire. ART. 27 Persoanelor, care din diferite motive nu au îndeplinit pînã la publicarea prezentei hotãrîri condiţiile prevãzute de dispoziţiile legale anterioare pentru stabilirea în oraşul Bucureşti, dar care sînt angajate pe durata nedeterminatã la organizaţiile socialiste ce funcţioneazã în oraşul Bucureşti, presteazã o munca calificatã şi au suprafata locativã, organele de militie le vor putea efectua viza de schimbarea domiciliului în oraşul Bucureşti. În acest scop, o comisie formatã din cîte un delegat al Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Bucureşti, al Direcţiei Capitalei a Recrutarii şi Repartizãrii Forţelor de Munca, al Direcţiei Militiei Capitalei şi al organului central al organizaţiei socialiste la care cei în cauza sînt încadraţi în munca, va stabili nominal persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute în alineatul precedent. Comisia prevãzutã la alineatul precedent, va clarifica situaţia acestor persoane în termen de un an de la apariţia prezentei hotãrîri, cînd îşi va inceta activitatea. ART. 28 În termen de 90 zile de la data publicãrii prezentei hotãrîri, ofiţerii şi subofiterii Ministerului Forţelor Armate şi ai Ministerului Afacerilor Interne, vor depune la organul de militie din raza de domiciliu, actele necesare în vederea luãrii în evidenta şi eliberãrii buletinelor de identitate. ART. 29 În termen de 60 zile de la data prezentei hotãrîri, Ministerul Afacerilor Interne va emite instrucţiuni de aplicare a prezentei hotãrîri. ART. 30 Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1152 din 5 august 1957 , privind aplicarea regimului de evidenta a populaţiei, astfel cum a fost modificatã prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1326 din 25 septembrie 1959 , se abroga. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ANEXA 1 TABEL cu localitãţile centre aglomerate 1 Bucureşti). 2 Braşov. 3 Cluj. 4 Ploiesti. 5 Timişoara. ___________ ) Oraşul Bucureşti cuprinde şi comunele ce intra în raza sa administrativã, prevãzute în dispoziţiile legale cu privire la împãrţirea teritorial administrativã a Republicii Populare Romine. -------------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Se conferã titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romane pictorului Andrei Mikola. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ --------------
Pentru merite în opera de construire a socialismului, Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Se conferã ordinul Steaua Republicii Populare Romane clasa a III-a tovarasului Pircea Roman. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei are sarcina realizãrii politicii Guvernului Republicii Populare Romane, stabilitã pe baza directivelor Partidului Muncitoresc Roman, în ramurile industriei petrolului, gazelor, chimiei, chimico-farmaceutice, metalurgiei neferoase, celulozei şi hirtiei, recoltarii şi valorificãrii stufului. CAP. 2 Atribuţii ART. 2 Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, indrumeaza şi controleazã sectoarele şi unitãţile din sfera sa de activitate; b) planifica şi coordoneazã activitatea tehnica, industriala, economicã şi financiarã a unitãţilor din subordinea sa; c) studiazã şi propune, respectiv aplica mãsuri în sfera sa de activitate pentru: - utilizarea raţionalã a mijloacelor de producţie; - introducerea şi extinderea tehnicii noi în toate sectoarele sale de activitate; - dezvoltarea capacitãţilor de producţie, creşterea productivitatii muncii şi reducerea preţului de cost; - îmbunãtãţirea continua a calitãţii produselor, precum şi asimilarea de produse noi şi imbogatirea sortimentelor; - înfiinţarea de unitãţi industriale noi, comasarea, dezvoltarea, completarea şi specializarea unitãţilor existente; - înfiinţarea şi dezvoltarea unitãţilor de studii, cercetãri şi proiectari; d) organizeazã şi urmãreşte pregãtirea cadrelor de muncitori, creşterea calificãrii lor, a inginerilor, tehnicienilor şi economistilor; e) executa lucrãri de prospecţiuni, explorari geologice şi geofizice şi construcţii de sonde noi, în vederea extinderii rezervelor de ţiţei şi gaze şi exploatãrii rationale a zãcãmintelor; f) organizeazã şi coordoneazã executarea lucrãrilor capitale din sfera sa de activitate, prin unitãţile de sub îndrumarea şi controlul sau şi prin alte organizaţii socialiste; g) organizeazã şi coordoneazã executarea şi livrarea instalaţiilor complexe; h) organizeazã şi asigura aprovizionarea tehnico-materialã şi desfacerea întregii producţii a unitãţilor din subordinea sa; i) organizeazã şi indrumeaza prin unitãţile de sub îndrumarea şi controlul sau îndeplinirea sarcinilor care decurg din activitatea de colaborare economicã şi tehnico-ştiinţificã în cadrul organizaţiilor internaţionale; j) organizeazã, indrumeaza şi controleazã activitatea de cercetare şi proiectare din unitãţile subordonate; k) colaboreazã, prin institutele sale de studii, cercetãri şi proiectari, cu instituţiile tehnico-ştiinţifice din strãinãtate; l) ia mãsuri pentru îmbunãtãţirea condiţiilor de munca, de protecţia şi securitatea muncii în activitãţile de sub îndrumarea sa; m) editeazã publicaţii şi lucrãri privitoare la problemele de producţie, ştiinţa şi tehnica legate de activitatea sa specifica; n) angajeazã personalul ministerului şi numeşte organele de conducere ale unitãţilor subordonate, conform normelor legale în vigoare; o) îndeplineşte orice alte atribuţii date prin legi sau alte dispoziţii legale. CAP. 3 Organizare ART. 3 Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei este condus de un ministru ajutat în îndeplinirea atribuţiilor sale de adjuncţi ai ministrului şi de secretari generali. În cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei funcţioneazã Colegiul ministerului şi Consiliul tehnico-ştiinţific. Atribuţiile adjunctilor ministrului şi ale secretarilor generali se stabilesc prin ordinul ministrului. Colegiul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei se organizeazã şi funcţioneazã potrivit normelor legale în vigoare. Membrii Consiliului tehnico-ştiinţific sînt numiţi prin ordinul ministrului, iar organizarea şi atribuţiile Consiliului sînt stabilite prin regulament aprobat de ministru. ART. 4 Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei are urmãtoarea structura organizatoricã: - Direcţia generalã foraj-extracţie ţiţei; - Direcţia generalã a gazului metan - Medias; - Direcţia generalã construcţii-montaje schele şi reparaţii utilaj petrolier; - Direcţia generalã a prelucrãrii ţiţeiului - Ploiesti; - Direcţia generalã construcţii-montaje pentru uzine chimice şi rafinarii; - Direcţia generalã a lucrãrilor capitale; - Direcţia generalã a industriei chimice anorganice; - Direcţia generalã a industriei metalelor neferoase şi rare; - Direcţia generalã a industriei azotului; - Direcţia generalã a industriei chimice organice; - Direcţia generalã a industriei petrochimice; - Direcţia generalã a industriei de medicamente; - Direcţia generalã a industriei celulozei şi hirtiei; - Direcţia generalã de aprovizionare şi desfacere; - Direcţia plan, organizarea muncii şi investiţii; - Direcţia tehnica; - Direcţia mecano-energetica; - Direcţia de livrãri complete; - Direcţia plan financiar şi îndrumare contabila; - Direcţia control financiar; - Direcţia geologica; - Direcţia personal şi învãţãmînt; - Direcţia I; - Direcţia relaţii şi colaborare tehnico-economicã; - Corpul de control al ministrului; - Direcţia secretariat şi gospodãrie; - Oficiul Juridic; - Arbitrajul ministerului; - Comisia de coordonare stuf. Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei are în subordinea sa întreprinderi şi organizaţii economice, institute de cercetãri şi proiectari şi centrul de documentare. Atribuţiile şi normele de funcţionare, precum şi structura organizatoricã a unitãţilor prevãzute în prezentul articol se stabilesc de Ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei, în conformitate cu normele legale în vigoare. ART. 5 Direcţia generalã foraj-extracţie ţiţei, Direcţia generalã a gazului metan, Direcţia generalã construcţii-montaje schele şi reparaţii utilaj petrolier, Direcţia generalã a prelucrãrii ţiţeiului, Direcţia generalã construcţii-montaje pentru uzine chimice şi rafinarii şi Direcţia generalã a lucrãrilor capitale sînt persoane juridice şi au funcţii de coordonare, îndrumare şi control a unitãţilor în subordine. Cheltuielile acestor direcţii generale vor fi suportate de întreprinderile subordonate, dintr-o cota fixatã de minister cu avizul prealabil al Comitetului de Stat al Planificarii şi al Ministerului Finanţelor. Direcţia generalã de aprovizionare şi desfacere şi Direcţia de livrãri complete funcţioneazã potrivit prevederilor Decretului nr. 199/1949 pentru organizarea şi funcţionarea întreprinderilor şi organizaţiilor economice ale statului. Prin ordinul ministrului, în funcţie de necesitaţi, în cadrul trusturilor de foraj, de extracţie, al Trustului de amenajãri şi valorificare a stufului, al trusturilor şi întreprinderilor de construcţii, de montaje şi de instalaţii se pot infiinta unitãţi subordonate acestora, cu o larga gospodãrire socialistã interna, avînd bilanţ propriu, cont de decontare la B.R.P.R. şi la Banca de Investiţii, putind contracta credite la bãncile respective. Aceste unitãţi pot sa încheie contracte cu alte organizaţii socialiste în vederea realizãrii activitãţii lor economice, pe baza delegaţiei date în acest scop de conducãtorul unitãţii cãreia îi sînt subordonate.
----------- *) Republicare facuta în temeiul <>art. II din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 312 din 30 mai 1964 privind aprobarea unor modificãri la Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Academiei Republicii Populare Romane. CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Academia Republicii Populare Romane, cel mai înalt for ştiinţific al tarii, este o instituţie de stat cu personalitate juridicã. Ea întruneşte pe cei mai de seama oameni ai ştiinţei şi culturii din Republica Populara Romana. Academia Republicii Populare Romane depinde direct de Consiliul de Miniştri, cãruia îi prezintã periodic dãri de seama asupra activitãţii sale. ART. 2 Academia Republicii Populare Romane are urmãtoarele sarcini: a) sa contribuie direct la propãşirea ştiinţei şi culturii din Republica Populara Romana; b) sa dezvolte şi sa foloseascã cuceririle ştiinţei şi culturii pentru construirea socialismului şi comunismului în patria noastrã şi pentru apãrarea pãcii; c) sa întreţinã şi sa dezvolte relaţii de colaborare cu instituţiile ştiinţifice din alte tari. ART. 3 În vederea îndeplinirii sarcinilor sale, Academia Republicii Populare Romane desfãşoarã urmãtoarele activitãţi: a) face cercetãri de înalt nivel ştiinţific în unitãţile sale de cercetare în strinsa legatura cu necesitãţile construcţiei socialiste în domeniile economiei, ştiinţei şi culturii; b) studiazã posibilitãţile de valorificare a bogãţiilor naturale, punînd cuceririle ştiinţei moderne în serviciul dezvoltãrii forţelor de producţie ale tarii; c) indrumeaza şi coordoneazã activitatea unitãţilor ştiinţifice proprii, colaboreazã cu ministerele şi celelalte organe centrale în scopul sprijinirii activitãţii institutelor departamentale de cercetãri. ART. 4 În intreaga sa activitate Academia Republicii Populare Romane se calauzeste dupã ideologia marxist-leninista. CAP. 2 Compunerea Academiei Republicii Populare Romane ART. 5 Academia Republicii Populare Romane se compune din membri de onoare, membri titulari şi membri corespondenti. ART. 6 Membrii Academiei Republicii Populare Romane sînt aleşi dintre oamenii de ştiinţa şi cultura de inalta ţinuta morala şi cetateneasca, care s-au distins prin lucrãri originale de mare valoare teoreticã şi practica şi contribuie activ la construirea socialismului şi comunismului. Membrii de onoare se aleg dintre oamenii de ştiinţa şi cultura cu merite excepţionale. Membrii titulari se aleg de regula dintre membrii corespondenti şi numai în mod excepţional din rindul celorlalţi oameni de ştiinţa şi cultura care s-au distins prin lucrãri originale, de valoare deosebita. Membrii corespondenti se aleg dintre oamenii de ştiinţa şi cultura care s-au afirmat prin lucrãri originale de mare importanta pentru ştiinţa, cultura şi practica. ART. 7 Membrii titulari şi membrii corespondenti ai Academiei Republicii Populare Romane au sarcina: - sa contribuie prin munca lor la imbogatirea ştiinţei şi culturii; - sa facã cercetãri în cele mai importante domenii ştiinţifice de actualitate şi sa elaboreze lucrãri originale de înalt nivel; - sa lupte pentru ca activitatea lor sa contribuie la rezolvarea problemelor importante ale practicii construcţiei socialiste; - sa se îngrijeascã de ridicarea calificãrii cadrelor ştiinţifice; - sa desfãşoare o activitate susţinutã pe tarim obştesc. Membrii titulari şi membrii corespondenti ai Academiei Republicii Populare Romane prezintã sectiei din care fac parte dãri de seama periodice asupra activitãţii lor ştiinţifice sau artistice. Aceste dãri de seama vor fi dezbãtute în secţie dupã care, împreunã cu aprecierea acesteia, se vor inainta Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane. ART. 8 În afarã de cetãţenii romani, pot fi aleşi membri de onoare şi membri corespondenti ai Academiei Republicii Populare Romane, oameni de ştiinţa şi cultura cu merite excepţionale dintre cetãţenii altor state. ART. 9 Numãrul membrilor Academiei Republicii Populare Romane de orice categorie se fixeazã de Consiliul de Miniştri la propunerea Academiei. ART. 10 Alegerea membrilor Academiei Republicii Populare Romane se face de adunarea generalã a Academiei. ART. 11 Initiativa propunerilor de candidaţi pentru locurile de membri titulari şi membri corespondenti aparţine secţiilor, filialelor şi bazelor Academiei Republicii Populare Romane, unitãţilor de cercetãri ştiinţifice, instituţiilor de învãţãmînt superior şi instituţiilor de cultura. Propunerile sînt examinate de adunarea sectiei de specialitate care, cu majoritatea voturilor membrilor titulari, stabileşte lista candidaţilor. Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane analizeazã propunerile primite, stabileşte lista definitiva a candidaţilor şi o prezintã apoi adunãrii generale a Academiei. Pentru a fi ales, fiecare candidat trebuie sa întruneascã majoritatea voturilor din numãrul total al membrilor titulari ai Academiei Republicii Populare Romane. ART. 12 Pentru alegerea membrilor Academiei Republicii Populare Romane, cetãţeni ai altor state, propunerile se fac de cãtre Prezidiul Academiei, cu avizul sectiei de specialitate. ART. 13 Membrii titulari şi membrii corespondenti ai Academiei Republicii Populare Romane, cetãţeni romani, sînt obligaţi sa participe regulat la şedinţele adunãrilor generale ale Academiei, ale secţiilor şi la lucrãrile unitãţilor de cercetare şi ale comisiilor din care fac parte. ART. 14 Numai membrii de onoare şi membrii titulari ai Academiei Republicii Populare Romane au dreptul sa poarte titlul de "academician". ART. 15 Membrii Academiei Republicii Populare Romane, cetãţeni romani, primesc indemnizaţii lunare stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri; aceste indemnizaţii sînt exceptate de la prevederile legale privind cumulul de funcţiuni. ART. 16 Academia Republicii Populare Romane conferã diplome şi insigne tuturor membrilor sãi. ART. 17 Nu pot fi membri ai Academiei Republicii Populare Romane cei care desfãşoarã activitate potrivnica intereselor Republicii Populare Romane. ART. 18 Pentru desfãşurarea activitãţii ştiinţifice, Academia Republicii Populare Romane are unitãţi ştiinţifice, direcţii şi servicii, încadrate cu personal ştiinţific de cercetare, personal ajutator de cercetare, personal tehnic şi administrativ gospodãresc. Statele de funcţiuni pentru unitãţile ştiinţifice se aproba de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane în limita planului de munca şi salarii aprobat. Funcţiile îndeplinite de personalul ştiinţific în unitãţile Academiei Republicii Populare Romane sînt considerate funcţii de rãspundere potrivit Codului muncii. Recrutarea şi numirea personalului de orice categorie al Academiei Republicii Populare Romane se fac conform normelor legale în vigoare. CAP. 3 Organizarea Academiei Republicii Populare Romane ART. 19 Academia Republicii Populare Romane are urmãtoarele secţii: I - Secţia de ştiinţe matematice; II - Secţia de ştiinţe fizice; III - Secţia de ştiinţe chimice; IV - Secţia de ştiinţe tehnice; V - Secţia de ştiinţe biologice; VI - Secţia de ştiinţe agricole şi silvice; VII - Secţia de ştiinţe geologice şi geografice; VIII - Secţia de ştiinţe medicale; IX - Secţia de ştiinţe economice, filozofice şi juridice; X - Secţia de ştiinţe istorice; XI - Secţia de ştiinţe filologice; XII - Secţia de literatura şi arte. ART. 20 Cu aprobarea Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane, în cadrul secţiilor Academiei se pot crea subsectii. ART. 21 Secţiile Academiei Republicii Populare Romane sînt foruri ştiinţifice şi organizatorice cãrora le revin urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, indrumeaza, coordoneazã şi controleazã activitatea ştiinţificã a unitãţilor ştiinţifice subordonate; - asigura o justa orientare cercetãrii şi un înalt nivel creatiei ştiinţifice din unitãţile lor de cercetare; - urmãresc valorificarea sub toate aspectele a rezultatelor cercetãrii obţinute în unitãţile lor (aplicarea în economie, publicarea în reviste şi periodice de specialitate, prezentarea la manifestãri ştiinţifice naţionale şi internaţionale etc.). În vederea aplicãrii în economie a rezultatelor cercetãrii ştiinţifice, secţiile organizeazã periodic, în colaborare cu organele centrale interesate, consfatuiri la care participa cercetatorii din unitãţile ştiinţifice ale Academiei, din institutele ministerelor şi celorlalte organe centrale, cadre didactice din învãţãmîntul superior, ingineri şi tehnicieni din producţie. Consfatuirile vor avea ca obiect teme de mare importanta pentru economia nationala; - întocmesc lucrãrile pentru încadrarea unitãţilor ştiinţifice subordonate cu personal de cercetare; urmãresc, indrumeaza şi controleazã acţiunile de selecţionare, perfecţionare şi promovare a cadrelor ştiinţifice; - elaboreazã propuneri pentru întãrirea bazei materiale a unitãţilor ştiinţifice subordonate, în vederea inzestrarii lor cu aparatura, materiale şi mijloace de documentare şi informare ştiinţificã necesare; participa prin reprezentanţii lor la întocmirea planurilor de cheltuieli şi de investiţii ale Academiei. ART. 22 Secţiile sînt conduse de un preşedinte, ales dintre membrii titulari, cu majoritatea voturilor din numãrul total al membrilor titulari ai sectiei. Confirmarea alegerii preşedinţilor secţiilor se face de adunarea generalã a Academiei Republicii Populare Romane. ART. 23 Secţiile îşi constituie birouri formate din preşedintele sectiei, dintr-un secretar ştiinţific şi mai mulţi membri. Membrii biroului şi secretarul ştiinţific se aleg dintre membrii titulari şi membrii corespondenti ai sectiei. Alegerea membrilor biroului se face cu majoritatea voturilor din numãrul total al membrilor sectiei şi se confirma de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane. În lipsa preşedintelui sectiei, acesta va fi înlocuit de un membru al biroului, conform delegaţiei date de preşedintele Academiei Republicii Populare Romane. ART. 24 Preşedintele de secţie organizeazã, indrumeaza şi controleazã intreaga activitate a sectiei conform prevederilor statului şi dispoziţiilor Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane. În acest scop exercita urmãtoarele atribuţii: - convoacã şi conduce adunãrile sectiei şi asigura executarea hotãrîrilor luate în aceste adunãri; - controleazã şi indrumeaza activitatea revistelor a cãror editare este în sarcina sectiei; - prezintã rapoarte de activitate Prezidiului Academiei, trimestrial, precum şi ori de cîte ori i se cer; - reprezintã secţia în toate relaţiile sale. ART. 25 Secţiile Academiei Republicii Populare Romane ţin, în mod obişnuit, şedinţe cel puţin o data pe luna. ART. 26 Adunãrile sectiei sînt constituite legal cu 2/3 din numãrul membrilor sectiei, iar hotãrîrile se iau cu majoritatea voturilor din numãrul total al membrilor sectiei. În cazuri excepţionale, adunãrile sectiei se pot tine cu majoritatea simpla a membrilor sectiei. În aceste cazuri, hotãrîrile se iau în condiţiile prevãzute la alineatul precedent şi urmeazã sa fie ratificate la prima şedinţa a sectiei, cînd sînt prezenţi 2/3 din numãrul membrilor sectiei. ART. 27 Dreptul de vot deliberativ la adunãrile sectiei îl au membrii titulari şi membrii corespondenti în toate cazurile, cu excepţia alegerii preşedintelui sectiei şi a desemnãrii candidaţilor pentru titlul de membru al Academiei Republicii Populare Romane, cazuri în care dreptul de vot deliberativ îl au numai membrii titulari ai Academiei. În aceste cazuri adunarea se constituie legal cu 2/3 din numãrul membrilor titulari ai sectiei, iar hotãrîrile se iau numai cu majoritatea voturilor din numãrul total al membrilor titulari. Membrii de onoare şi membrii corespondenti participa la lucrãrile adunãrii cu vot consultativ. ART. 28 Academia Republicii Populare Romane are filiale şi baze de cercetãri ştiinţifice. Filialele şi bazele sînt unitãţi ştiinţifice şi organizatorice care asigura inaltul nivel ştiinţific al cercetãrilor, indrumeaza, coordoneazã şi controleazã activitatea institutelor şi unitãţilor ştiinţifice subordonate. ART. 29 Academia Republicii Populare Romane poate infiinta şi desfiinta filiale şi baze de cercetãri prin hotãrîre a adunãrii generale a Academiei, cu aprobarea Consiliului de Miniştri. ART. 30 Filialele sînt formate din membrii Academiei Republicii Populare Romane din regiunile în care fiinteaza filiala. ART. 31 Filialele sînt conduse de un birou format din preşedintele filialei, un secretar şi un numãr de membri ai filialei. Preşedintele este ales dintre membrii titulari ai filialei, iar secretarul şi ceilalţi membri ai biroului se aleg dintre membrii sãi titulari şi corespondenti. În lipsa preşedintelui filialei, acesta va fi înlocuit de un membru al biroului, conform delegaţiei date de preşedintele Academiei Republicii Populare Romane. ART. 32 Preşedinţii şi secretarii filialelor sînt aleşi de cãtre membrii titulari ai Academiei Republicii Populare Romane din filiala, cu majoritatea voturilor din numãrul total al membrilor titulari ai filialei. Ceilalţi membri ai biroului sînt aleşi de cãtre membrii titulari şi corespondenti ai filialei, cu majoritatea voturilor din numãrul total al membrilor ei. Alegerea preşedintelui de filiala se confirma de adunarea generalã a Academiei Republicii Populare Romane, iar a secretarului şi a membrilor biroului filialei, de cãtre Prezidiul Academiei. ART. 33 Biroul filialei conduce activitatea filialei şi rãspunde de îndeplinirea sarcinilor date prin statut şi de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane. ART. 34 Bazele de cercetãri ştiinţifice sînt conduse de un director numit dintre membrii titulari sau corespondenti. El este ajutat de un director adjunct şi un secretar ştiinţific. Cînd nevoile o cer, se poate forma şi un birou compus din directorul bazei, directorul adjunct, secretarul ştiinţific şi un numãr de membri. ART. 35 Directorul, directorul adjunct, secretarul ştiinţific şi membrii biroului bazei se numesc de cãtre Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane. ART. 36 Filialele şi bazele au personalitate juridicã. ART. 37 Organele de baza prin care Academia Republicii Populare Romane îşi desfãşoarã activitatea sînt unitãţile sale ştiinţifice care cuprind: institute de cercetare, centre de cercetare, muzee, staţiuni, filiale ale Bibliotecii Academiei etc. ART. 38 Înfiinţarea şi desfiinţarea institutelor se face de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane, la propunerea secţiilor de specialitate, cu aprobarea Consiliului de Miniştri. Centrele de cercetãri, muzeele, staţiunile, filialele Bibliotecii Academiei etc., se înfiinţeazã şi se desfiinţeazã prin hotãrîri ale Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane. ART. 39 Unitãţile ştiinţifice ale Academiei Republicii Populare Romane au urmãtoarele sarcini: - sa rezolve problemele de specialitate, potrivit cu necesitãţile ştiinţei şi construcţiei socialismului; - sa asigure realizarea planurilor de cercetare aprobate de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane; - sa urmãreascã valorificarea în practica a rezultatelor ştiinţifice obţinute; - sa sprijine prin diferite forme de documentare şi informare ştiinţificã activitatea altor unitãţi ştiinţifice; - sa formeze noi cadre de cercetãtori în diferite ramuri ale ştiinţei; - sa difuzeze publicaţiile Academiei în ţara şi strãinãtate. ART. 40 Unitãţile ştiinţifice ale Academiei Republicii Populare Romane colaboreazã cu institutele ministerelor, celorlalte organe centrale şi cu asociaţiile şi societãţile ştiinţifice şi le sprijinã în activitatea lor. Condiţiile de colaborare se vor stabili prin convenţii încheiate între Academia Republicii Populare Romane şi ministere sau alte organe centrale. ART. 41 Unitãţile ştiinţifice ale Academiei Republicii Populare Romane sînt conduse de cîte un director, numit de preferinta dintre membrii Academiei. El este ajutat în munca sa de unul sau mai mulţi directori adjuncţi şi de un secretar ştiinţific. Numirea lor se face de Prezidiul Academiei, la propunerea sectiei care are în subordine unitatea ştiinţificã. Directorii, directorii adjuncţi şi secretarii ştiinţifici ai unitãţilor, care depind de filiale, sînt numiţi de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane la propunerea filialelor, cu avizul sectiei de specialitate. ART. 42 Atribuţiile directorului sînt: - sa elaboreze planurile de cercetare ştiinţificã, în conformitate cu indicaţiile date de conducerea Academiei şi sa le supunã sectiei spre analiza şi avizare; - sa organizeze, coordoneze şi controleze desfãşurarea activitãţii ştiinţifice din unitatea pe care o conduce şi sa asigure executarea planului de cercetãri ştiinţifice aprobat de Prezidiul Academiei; - sa organizeze şi sa indrumeze acţiunile de valorificare a rezultatelor obţinute, asigurind elaborarea la înalt nivel ştiinţific a materialelor pe care cercetatorii din unitatea ştiinţificã urmeazã sa le publice sau sa le prezinte la manifestãri ştiinţifice naţionale şi internaţionale (sesiuni ştiinţifice, colocvii, simpozioane, congrese etc.); - sa efectueze, în limita competentei sale, lucrãrile stabilite pentru recrutarea, selecţionarea şi promovarea personalului ştiinţific şi administrativ gospodãresc; - sa execute planul de cheltuieli şi planul de investiţii ale unitãţii pe care o conduce. Directorul fiecãrei unitãţi ştiinţifice prezintã periodic sectiei de resort rapoarte de activitate. ART. 43 Pentru îndrumarea şi coordonarea muncii ştiinţifice, directorul este ajutat în activitatea sa de un consiliu ştiinţific, ca organ consultativ. Consiliul ştiinţific se compune din: preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar ştiinţific, un numãr de membri numiţi dintre specialiştii din cadrul sau din afarã Academiei Republicii Populare Romane, delegaţi ai ministerelor, celorlalte organe centrale şi ai întreprinderilor. Membrii Academiei Republicii Populare Romane din unitatea ştiinţificã, directorul, directorii adjuncţi ştiinţifici şi secretarul ştiinţific sînt de drept membri ai consiliului ştiinţific. Preşedintele, secretarul ştiinţific şi membrii consiliului ştiinţific se numesc de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane, la propunerea sectiei. ART. 44 Lucrãrile executate în unitãţile ştiinţifice sau de persoane din afarã acestor unitãţi, cu mijloacele Academiei Republicii Populare Romane, sînt bunuri ale Republicii Populare Romane, pãstrate şi administrate de Academie. Drepturile autorilor pentru astfel de lucrãri sînt cele stabilite prin legea dreptului de autor şi celelalte acte normative privind aceste drepturi. ART. 45 În unitãţile ştiinţifice ale Academiei Republicii Populare Romane se primesc aspiranti la titlul de candidat în ştiinţe, potrivit normelor legale în vigoare. Bursele pentru aspiranti vor fi prevãzute în planul de cheltuieli al Academiei Republicii Populare Romane. ART. 46 Pentru studii, cercetãri şi perfecţionare în ţara sau în strãinãtate, Academia Republicii Populare Romane poate acorda subvenţii sau indemnizaţii, care vor fi prevãzute în planul sau anual de cheltuieli şi în planul valutar. ART. 47 În cadrul Academiei Republicii Populare Romane pot funcţiona, pe lîngã Prezidiul Academiei sau pe lîngã secţiile Academiei, comisii pe probleme ştiinţifice, permanente sau temporare, care se înfiinţeazã prin hotãrîre a Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane. Comisiile sînt obligate sa prezinte Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane rapoarte anuale asupra activitãţii lor. ART. 48 Academia Republicii Populare Romane are o editura proprie, denumita "Editura Academiei Republicii Populare Romane", cu personalitate juridicã. Editura Academiei Republicii Populare Romane asigura editarea de opere ştiinţifice, tratate, monografii şi publicaţii periodice. Lucrãrile editate de Editura Academiei Republicii Populare Romane se stabilesc anual prin planul editorial. Planurile editoriale se întocmesc de Editura, la propunerea secţiilor Academiei. Publicaţiile periodice şi titlul lor se stabilesc de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane, la propunerea sectiei de specialitate, cu avizul consiliului de editura. ART. 49 Editura Academiei Republicii Populare Romane este condusã de un director general, numit de Prezidiul Academiei, de preferinta dintre membrii Academiei. ART. 50 Pentru îndrumarea, coordonarea şi controlul lucrãrilor Editurii Academiei Republicii Populare Romane, funcţioneazã un consiliu de editura format dintr-un preşedinte, doi vicepreşedinţi, cîte 1-3 delegaţi ai fiecãrei secţii a Academiei Republicii Populare Romane, directorul general al Editurii Academiei şi locţiitorul sau, redactorul şef al Editurii Academiei, precum şi din reprezentanţi ai altor edituri, ca membri. Preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii consiliului de editura se numesc de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane. ART. 51 Consiliul de editura al Academiei Republicii Populare Romane avizeazã planul anual de editare, îl supune spre aprobare Prezidiului Academiei şi urmãreşte executarea lui în conformitate cu prevederile planului de cheltuieli. ART. 52 Fiecare publicaţie periodicã a Academiei Republicii Populare Romane are un comitet de redactie. Membrii comitetului de redactie sînt numiţi de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane, la propunerea secţiilor, dintre membrii Academiei şi din personalul ştiinţific al unitãţilor ştiinţifice din cadrul Academiei. Comitetele de redactie rãspund de nivelul ştiinţific al publicaţiilor periodice, de modul lor de prezentare şi de apariţia lor la timp. ART. 53 Lucrãrile executate pe baza planului de cercetãri ştiinţifice ale Academiei Republicii Populare Romane se publica de cãtre Editura Academiei sau de alte edituri din ţara sau strãinãtate, dupã profilul lucrãrilor. ART. 54 Academia Republicii Populare Romane are o biblioteca centrala la Bucureşti şi o reţea de biblioteci în unitãţile sale ştiinţifice. Biblioteca Academiei Republicii Populare Romane are personalitate juridicã. ART. 55 Biblioteca Academiei Republicii Populare Romane are urmãtoarele atribuţii: a) indrumeaza, coordoneazã şi controleazã activitatea bibliotecilor din reţeaua Academiei Republicii Populare Romane; b) asigura, împreunã cu Centrul de documentare ştiinţificã al Academiei Republicii Populare Romane, documentarea necesarã bunei desfasurari a cercetãrii ştiinţifice în unitãţile de cercetare ale Academiei. ART. 56 Biblioteca Academiei Republicii Populare Romane colectioneaza, pãstreazã şi organizeazã din fondul naţional de tiparituri, tipariturile care intra în profilul sau. Biblioteca Academiei Republicii Populare Romane şi Centrul de documentare ştiinţificã al Academiei fac studii şi cercetãri în domeniul bibliologiei şi documentãrii. ART. 57 Biblioteca Academiei Republicii Populare Romane face schimburi de publicaţii cu biblioteci, instituţii şi societãţi ştiinţifice din strãinãtate. ART. 58 Biblioteca Academiei Republicii Populare Romane este condusã de un director general, numit de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane, de prefererinta dintre membrii Academiei. ART. 59 Pentru îndrumarea activitãţii sale, Biblioteca Academiei Republicii Populare Romane are un consiliu ştiinţific, alcãtuit dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte, cîte un delegat al fiecãrei secţii, directorul general, locţiitorul sau şi delegaţi de la principalele biblioteci din ţara, ca membri. Preşedintele, vicepreşedintele şi membrii consiliului ştiinţific al Bibliotecii se numesc de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane. CAP. 4 Organele de conducere ale Academiei Republicii Populare Romane ART. 60 Organul suprem de conducere al Academiei Republicii Populare Romane este adunarea generalã; ea este formatã din membrii titulari şi membrii corespondenti ai Academiei. Adunarea generalã stabileşte liniile directoare ale întregii activitãţi a Academiei, pentru a asigura realizarea sarcinilor sale, aproba darea de seama anuala şi planul anual de activitate. Adunarea generalã alege membrii Academiei, preşedintele, membrii Prezidiului Academiei şi confirma preşedinţii de secţii şi preşedinţii de filiale. ART. 61 Adunarea generalã a Academiei Republicii Populare Romane se constituie legal cu participarea a cel puţin 2/3 din numãrul membrilor titulari şi ia hotãrîri valabile în toate problemele cu majoritatea voturilor din numãrul total al membrilor titulari. În adunarea generalã a Academiei Republicii Populare Romane dreptul de vot deliberativ îl au numai membrii titulari ai Academiei. Membrii de onoare şi membrii corespondenti participa la lucrãrile adunãrii generale cu vot consultativ. ART. 62 Sesiunile adunãrii generale ale Academiei Republicii Populare Romane sînt de doua feluri: sesiuni ordinare, care se ţin cel puţin o data pe an şi sesiuni extraordinare, care se pot tine ori de cîte ori este nevoie. ART. 63 Organul de conducere al Academiei Republicii Populare Romane, între adunãrile generale, este Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane. Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane organizeazã, indrumeaza şi coordoneazã intreaga activitate a Academiei şi ia hotãrîri în toate problemele, ştiinţifice şi organizatorice, pentru a asigura realizarea sarcinilor Academiei. Pentru orice alte probleme ce se pot ivi şi pentru care nu sînt prevederi în statut, Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane poate lua hotãrîri, iar ratificarea lor se va face la prima adunare generalã. ART. 64 În cadrul sarcinilor sale, Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane: a) convoacã congrese, sesiuni, conferinţe şi consfatuiri ştiinţifice, organizeazã expeditii de cercetare şi altele asemenea; b) ia mãsuri pentru valorificarea descoperirilor ştiinţifice şi rezultatelor muncii de cercetare în practica construcţiei socialiste; c) înfiinţeazã, potrivit statutului, unitãţi şi organizaţii ştiinţifice de cercetare necesare Academiei Republicii Populare Romane; d) analizeazã şi orienteaza planurile de cercetare ştiinţificã aprobate de adunarea generalã a Academiei Republicii Populare Romane şi controleazã îndeplinirea lor; e) aproba planul editorial al Academiei Republicii Populare Romane; f) stabileşte relaţii ştiinţifice cu institutele ştiinţifice din strãinãtate, cu care poate încheia direct convenţii de colaborare; g) acorda premii pentru lucrãri ştiinţifice, literare şi artistice, descoperiri ştiinţifice şi invenţii de valoare; h) sprijinã asociaţiile şi societãţile ştiinţifice; i) convoacã sesiunile adunãrii generale ale Academiei Republicii Populare Romane; j) prezintã spre aprobare adunãrii generale a Academiei Republicii Populare Romane rapoarte anuale asupra activitãţii Academiei. ART. 65 Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane este format din preşedintele Academiei, vicepreşedinţi, primul secretar, preşedinţii de secţii, preşedinţii de filiale şi un numãr de membri titulari ai Academiei. ART. 66 Preşedintele Academiei Republicii Populare Romane şi membrii Prezidiului Academiei sînt aleşi, dintre membrii titulari, de adunarea generalã, cu majoritatea voturilor din numãrul total al membrilor titulari. Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane alege dintre membrii sãi 2 sau mai mulţi vicepreşedinţi şi pe primul secretar. ART. 67 Fiecare membru al Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane va îndeplini, în afarã de obligaţiile legate de funcţionarea Prezidiului Academiei, şi alte sarcini încredinţate de cãtre Prezidiu. ART. 68 Şedinţele Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane se ţin legal cu 2/3 din numãrul membrilor sãi. Hotãrîrile se iau cu majoritatea voturilor celor prezenţi. Şedinţele Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane se ţin cel puţin o data pe luna şi sînt convocate de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele care îl înlocuieşte. ART. 69 Preşedintele Academiei Republicii Populure Romane, vicepreşedinţii, primul secretar, preşedinţii de secţii şi preşedinţii de filiale primesc o indemnizaţie lunarã. Pentru activitatea desfasurata în legatura cu lucrãrile Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane, toţi membrii Prezidiului primesc o indemnizaţie lunarã. Indemnizaţiile prevãzute la alineatele precedente se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri şi sînt exceptate de la prevederiie legale privind cumulul de funcţiuni. ART. 70 Dintre membrii Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane, se constituie un birou format din preşedinte, vicepreşedinţi, primul secretar şi un numãr de membri ai Prezidiului Academiei. Biroul conduce activitatea Academiei Republicii Populare Romane între şedinţele Prezidiului Academiei şi asigura aplicarea hotãrîrilor acestuia. Hotãrîrile biroului sînt executorii şi se supun ratificãrii Prezidiului Academiei şi asigura aplicarea hotãrîrilor acestuia. ART. 71 Preşedintele Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane reprezintã Academia în relaţiile ei cu diferite instituţii, precum şi în orice alte împrejurãri; asigura legatura între Consiliul de Miniştri şi Academie; supravegheazã din toate punctele de vedere lucrãrile Academiei, ale institutelor şi anexelor lor; convoacã şi prezideazã şedinţele Prezidiului Academiei. ART. 72 Vicepreşedinţii Academiei Republicii Populare Romane ajuta pe preşedintele Academiei în exercitarea atribuţiilor sale şi-l înlocuiesc în lipsa, conform delegaţiei date de preşedinte. ART. 73 Secretariatul Academiei Republicii Populare Romane este organul executiv al Prezidiului Academiei şi se compune din primul secretar şi un numãr de secretari ştiinţifici de specialitate. Secretarii ştiinţifici de specialitate se numesc de cãtre Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane, de preferinta dintre membrii Academiei. ART. 74 Atribuţiile Secretariatului Academiei Republicii Populare Romane sînt: - sa urmãreascã executarea hotãrîrilor Prezidiului Academiei; - sa pregãteascã lucrãrile pentru dezbaterile adunãrilor generale şi pentru şedinţele Prezidiului Academiei; - sa urmãreascã elaborarea şi executarea planurilor de cercetãri ştiinţifice ale secţiilor şi unitãţilor ştiinţifice din Academie; - sa supravegheze executarea planului de cheltuieli al Academiei; - sa pregãteascã darea de seama anuala a activitãţii Academiei. ART. 75 Alegerea preşedintelui Academiei Republicii Populare Romane, a membrilor Prezidiului Academiei şi a celorlalte organe de conducere de la secţiile şi filialele Academiei, se fac toate în aceeaşi sesiune, mandatul lor fiind pe timp de 3 ani. Dacã mandatul vreunuia din cei prevãzuţi la alineatul precedent înceteazã înainte de împlinirea celor 3 ani, alegerea în locul vacant se va face numai pe timpul ce mai rãmîne pînã la împlinirea acestor 3 ani. Confirmarea alegerilor pentru locurile devenite vacante de presedinti de secţii şi de filiale se face de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane. ART. 76 Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane întocmeşte anual proiectul planului de cheltuieli necesare organizãrii, functionarii, dezvoltãrii activitãţii ştiinţifice şi administrãrii Academiei, în conformitate cu planul şi programul de lucru, pe baza propunerilor primite de la secţii, filiale, baze de cercetãri ştiinţifice şi institute. ART. 77 Planul de cheltuieli al Academiei Republicii Populare Romane va fi întocmit dupã normele bugetului general al statului. Sumele necesare pentru misiuni ştiinţifice speciale, pentru premii, ajutoare academice, concursuri, expeditii, explorari, investiţii, sesiuni şi alte asemenea, se vor înscrie în planul general de cheltuieli al Academiei Republicii Populare Romane. ART. 78 Academia Republicii Populare Romane poate primi donaţii care servesc direct scopurilor sale (spaţiu de cercetare, documente, cãrţi, colecţii de valoare ştiinţificã, artisticã şi altele), potrivit cu prevederile legale în vigoare. CAP. 5 Dispoziţii finale ART. 79 Pe baza statutului Academiei Republicii Populare Romane, Prezidiul Academiei elaboreazã regulamente de funcţionare pentru unitãţile Academiei. Modul de organizate şi funcţionare a comisiilor se stabileşte printr-un regulament pentru ficare comisie, aprobat de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane, cu excepţia acelor comisii pentru care modul de organizare şi funcţionare se reglementeazã printr-un alt act normativ. ART. 80 Prezentul statut poate fi modificat de adunarea generalã, la propunerea Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane sau a unei treimi din numãrul total al membrilor sãi titulari. Propunerile se fac cu cel puţin 15 zile înainte de deschiderea sesiunii în care se va tine adunarea generalã. Modificarea se face numai cu majoritatea voturilor din numãrul total al membrilor titulari ai Academiei Republicii Populare Romane şi cu aprobarea Consiliului de Miniştri. -------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine hotãrãşte: 1. Angajaţilor scoşi din producţie care sînt trimişi sa lucreze la organizaţii internaţionale cu aprobarea organelor competente din Republica Populara Romina, precum şi sotiilor salariate care îşi urmeazã sotii trimişi în misiuni permanente în strãinãtate, pe tot timpul cît lipsesc din ţara li se considera vechime în munca. Organele centrale care au trimis persoanele respective în misiune în strãinãtate sînt autorizate sa consemneze aceasta în cãrţile lor de munca. 2. La terminarea misiunii în strãinãtate, organele centrale care au trimis persoanele respective, împreunã cu organul ierarhic superior al unitãţilor de la care au provenit aceşti salariaţi, vor asigura persoanelor prevãzute la articolul 1 o munca echivalenta cu cea avutã la data plecãrii în strãinãtate în una din unitãţile subordonate instituţiei de la care au provenit. Obligaţia prevãzutã la alineatul precedent înceteazã dacã persoana indreptatita nu se prezintã la locul de munca în termen de 15 zile de la data la care a fost incunostiintata cu privire la noul loc de munca. 3. Persoanele, care înainte de data prezentei hotãrîri au fost încadrate la organizaţii internaţionale precum şi cele care au lipsit din ţara fiindca şi-au urmat sotii, în condiţiile articolului 1, beneficiazã de vechime în munca pe intreaga perioada de timp cît s-au aflat în aceasta situaţie. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ---------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romine decreteazã: ARTICOL UNIC Tabelul anexa la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunãtãţirea împãrţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romine, se modifica, pe data de 31 decembrie 1964, potrivit anexei, care face parte integrantã din prezentul decret. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ANEXA 1 la decretul privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunãtãţirea împãrţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romine Regiunea Arges - Raionul Vedea se desfiinţeazã. Comunele componente trec la raioanele invecinate, dupã cum urmeazã: la raionul Pitesti comunele: Vedea, Izvoru, Rijletu-Vierosi, Uda, Cuca, Richitele, Poiana Lacului, Paduroiu, Vata, Samara, Popesti şi Chilia; la raionul Dragasani comunele: Launele de Sus, Ciomagesti, Topana, Fagetelu, Ursi, Leleasca şi Albesti; la raionul Rimnicu Vilcea comuna Danicei; la raionul Slatina comunele: Alunisu, Barastii de Cepturi, Calugaru, Poboru, Spineni, Tatulesti şi Barastii de Vede; - Oraşele raionale Rimnicu Vilcea şi Cimpulung se trec în categoria oraşelor regionale. - Comunele Corbu, Colonesti şi Sirbii-Magura trec din componenta raionului Costesti în componenta raionului Slatina. - Satul Strachinesti din comuna Sinesti, raionul Horezu, regiunea Arges, trece în componenta comunei Gradistea, raionul Oltetu, regiunea Oltenia. - Satul Ciuresti din comuna Icoana, raionul Slatina trece în componenta comunei Corbu, raionul Costesti. - Satul Valea Sulitii din comuna Racovita, raionul Rimnicu Vilcea trece în componenta comunei Brezoi, raionul Rimnicu Vilcea. - Satul Rudarii din Vale din comuna Rincaciov, raionul Pitesti se desfiinţeazã. - Grupul de 47 de case situate în punctul denumit Palanga, comuna Pausesti-Otasau, raionul Horezu trece la oraşul Baile Govora, raionul Rimnicu Vilcea. - Grupul de 7 case situate în punctul denumit Baba Floarea, comuna Pausesti-Otasau, raionul Horezu, trece la oraşul Baile Govora, raionul Rimnicu Vilcea. Regiunea Bacau - Raionul Buhusi se desfiinţeazã. Comunele componente trec la raioanele invecinate, dupã cum urmeazã: la raionul Moinesti comuna Balcani; la raionul Bacau oraşul raional Buhusi şi comunele: Racova, Blagesti, Racila şi Costisa; la raionul Roman comunele: Bahna, Romani şi Ruptura; la raionul Piatra Neamt comunele: Borlesti, Calu, Cindesti, Podoleni, Rediu, Roznov, Tazlau şi Zanesti; - Comunele Borca, Ceahlau, Farcasa, Galu, Grintesu şi Poiana Teiului trec din componenta raionului Piatra Neamt în componenta raionului Tirgu Neamt. - Comuna Lucacesti din raionul Moinesti se desfiinţeazã. Satul Lucacesti trece în componenta oraşului Moinesti, satul Tazlau de Jos în componenta comunei Tazlau de Sus şi satul Valea Arinilor în componenta comunei Magiresti, toate din raionul Moinesti. - Satul Tigira din comuna Plopana, raionul Bacau trece în componenta comunei Satu Nou, raionul Bacau. - Satul Minastirea Horaita din comuna Negresti, raionul Piatra Neamt se desfiinţeazã. Regiunea Banat - Se înfiinţeazã comuna Chizatau, formatã din satele Chizatau de la comuna Belint şi Sanovita de la comuna Sanovita, ambele din raionul Lugoj, cu resedinta în satul Chizatau. - Comuna Sanovita din raionul Lugoj se desfiinţeazã. Satul Sanovita trece în componenta comunei Chizatau şi satul Babsa în componenta comunei Belint, ambele din raionul Lugoj. - Satul Variasu Mic din comuna Turnu, raionul Arad, trece în componenta comunei Iratosu, raionul Arad. - Satul Bodrogu Vechi din comuna Pecica, raionul Arad, trece în componenta comunei Zadareni, raionul Arad. - Satele Valea Lungã Maghiara şi Valea Lungã Romina din comuna Hezeris, trec în componenta comunei Costeiu, ambele din raionul Lugoj. Regiunea Braşov - Oraşele raionale Sighisoara şi Fagaras se trec în categoria oraşelor regionale. - Grupul de case din zona denumita Valea Sapunului, comuna Selimbar, trece la oraşul Sibiu. Regiunea Bucureşti - Oraşul raional Calarasi trece în categoria oraşelor regionale. - Comuna Olaru din raionul Calarasi se desfiinţeazã. Satul Olaru trece în componenta comunei Roseti, raionul Calarasi. - Comuna Latesti, raionul Fetesti, se desfiinţeazã. Satul Latesti trece în componenta comunei Bordusani, raionul Fetesti. - Comuna Rachitoasa din raionul Fetesti, se desfiinţeazã. Satul Rachitoasa trece în componenta comunei Giurgeni, raionul Fetesti. - Comuna Viisoara din raionul Slobozia, se desfiinţeazã. Satul Viisoara trece în componenta comunei Marculesti, raionul Slobozia. - Satul Milotina din comuna Silistea, raionul Lehliu se desfiinţeazã. - Satul Stanesti din comuna Vasilati, raionul Oltenita, se desfiinţeazã. Regiunea Cluj - Satul Luna de Jos din comuna Bontida, raionul Gherla trece în componenta comunei Dabica, raionul Gherla. - Satul Marin din comuna Banisor, raionul Zalau, trece în componenta comunei Crasna, raionul Zalau. - Grupul de 61 de case din strazile Reformei, Enescu şi Mintiul, comuna Mintiu Gherlii, raionul Gherla, trece la oraşul Gherla. - Grupul de 12 case din punctul denumit Poic şi grupul de 9 case din punctul denumit Calea Lata, comuna Cizer, raionul Zalau, trec la comuna Ciucea, raionul Huedin. - Grupul de 5 case situat în fata statiei CFR Apahida, comuna Dezmir, inclusã în teritoriul administrativ al oraşului Cluj, trece la comuna Apahida, inclusã în teritoriul administrativ al oraşului Cluj. - Localitatea componenta Jidovita din oraşul Nasaud, raionul Nasaud, se desfiinţeazã. Regiunea Crisana - Comuna Ursad trece din componenta raionului Salonta în componenta raionului Beius. - Se înfiinţeazã comuna Suncuius, raionul Alesd, formatã din satele Balnaca şi Balnaca Grosi de la comuna Bratca şi din satul Suncuius de la comuna Vadu1 Crisului, ambele din raionul Alesd, cu resedinta în satul Suncuius. - Comuna Niuved din raionul Oradea îşi schimba resedinta din satul Niuved în satul Tamaseu. Regiunea Dobrogea - Oraşul raional Tulcea trece în categoria oraşelor regionale. - Satele Atirnati şi Iapa din comuna Marasu, raionul Hîrşova, se desfiinţeazã. Regiunea Galaţi - Comuna Valea Calmatuiului, raionul Brãila, se desfiinţeazã. Satul Valea Calmatuiului trece în componenta comunei Insuratei, raionul Brãila. - Comuna Muncel din raionul Panciu, se desfiinţeazã. Satele Muncel şi Talapani trec în componenta comunei Straoane, raionul Panciu. Satul Varnita trece în componenta comunei Racoasa, raionul Panciu. - Comuna Gagesti din raionul Panciu, se desfiinţeazã. Satele Gagesti, Petroasa Şi Vitanestii de sub Magura, trec în componenta comunei Bolotesti, raionul Panciu; - Comuna Andreiasu de Sus, raionul Focsani, se desfiinţeazã. Satele Andreiasu de Sus, Arsita, Hotaru şi Titila, trec în componenta comunei Andreiasu de Jos, raionul Focsani. - Comuna Gura Calitei, raionul Focsani, se desfiinţeazã. Satul Gura Calitei trece în componenta comunei Lacu lui Baban, raionul Focsani şi satul Terchesti în componenta comunei Popesti, raionul Focsani. - Satul Zagna, din comuna Baldovinesti, raionul Brãila, se desfiinţeazã. - Satul Corbeni, din comuna Racovita, raionul Faurei, trece în componenta comunei Mihail Kogalniceanu, raionul Faurei. Regiunea Hunedoara - Comuna Uricani, inclusã în teritoriul administrativ al oraşului Petroseni, trece în categoria oraşelor raionale. - Satul Straja, din comuna Hapria, raionul Alba, trece în componenta comunei Berghin, raionul Alba. Regiunea Iaşi - Satul Leahu-Nacu, din comuna Prajeni, raionul Hirlau, trece în componenta comunei Deleni, raionul Hirlau. - Se înfiinţeazã satul Baile Drinceni, format din grupul de case situat în punctul denumit Baile Drinceni, comuna Drinceni, raionul Husi. Satul Baile Drinceni intra în componenta comunei Ghermanesti, raionul Husi. - Se înfiinţeazã satul Sopirleni, format din grupul de case situat în punctul denumit Sopirleni, comuna Ghermanesti, raionul Husi. Satul Sopirleni intra în componenta comunei Ghermanesti, raionul Husi. - Se înfiinţeazã satul Satu-Nou, format din grupul de case situat în punctul denumit Satu-Nou, comuna Siretel, raionul Pascani. Satul Satu-Nou intra în componenta comunei Siretel, raionul Pascani. - Se înfiinţeazã satul Vilcele, format din grupul de case situat în punctul denumit Vilcele, comuna Osesti, raionul Negresti. Satul Vilcele intra în componenta comunei Osesti, raionul Negresti. - Satul Mindresti, din comuna Botesti, raionul Husi, se desfiinţeazã. - Satul Lunca Noua, din comuna Lunca Banului, raionul Husi, se desfiinţeazã. Regiunea Maramures - Oraşul raional Sighet trece în categoria oraşelor regionale. - Comuna Negresti, din raionul Oas. trece în categoria oraşelor raionale. - Se infiinteara satul Racsa-Vii, format din grupul de case situat în punctul denumit Racsa-Vii, comuna Oraşul Nou, raionul Oas. Satul Racsa-Vii intra în componenta comunei Oraşul Nou, raionul Oas. - Satul Jereapan, din comuna Budesti, raionul Sighet, se desfiinţeazã. Regiunea Mures Autonomã Maghiara - Comuna Chiheru, din raionul Reghin, îşi schimba resedinta din satul Chiheru de Sus, în satul Chiheru de Jos. Regiunea Oltenia - Raionul Baia de Arama se desfiinţeazã. Comunele componente trec la raioanele invecinate, dupã cum urmeazã: la raionul Turnu Severin comunele: Baia de Arama, Bala, Balta, Isverna, Nadanova, Obirsia Closani, Ponoarele, Prejna, Rudina şi Sovarna; la raionul Tirgu-Jiu comunele: Calugareni, Celeiu, Cilcesti, Godinesti, Pocruia şi Tismana; la raionul Strehaia comunele: Catunele, Crainici, Plostina, Zegujani, Iormanesti şi Floresti. - Raionul Segarcea se desfiinţeazã. Comunele componente trec la raioanele invecinate, dupã cum urmeazã: la raionul Caracal comuna Dobresti: la raionul Craiova comunele: Foisoru, Belcinu, Calopar, Panaghia, Segarcea, Radovanu, Dranicu, Padea şi Rojistea. la raionul Bailesti comunele: Intorsura, Lipovu, Birza, Horezu-Poenari, Gingiova, Gighera, Macesu de Sus, Macesu de Jos, Cirna, Goicea, Birca, Giurgita şi Ceratu; la raionul Corabia comunele: Ostroveni, Listeava şi Sadova. - Comunele Ada-Kaleh, Virciorova şi Gura Vaii, din raionul Turnu Severin, trec în teritoriul administrativ al oraşului regional Turnu Severin. - Comuna Birsesti, din raionul Tirgu-Jiu trece în teritoriul administrativ al oraşului regional Tirgu-Jiu. - Comunele Orodelu, Cornu şi Caraula, trec din componenta raionului Bailesti, în componenta raionului Calafat. - Comunele Calugarei şi Bucovicioru, trec din componenta raionului Craiova, în componenta raionului Calafat. - Comunele Cordesti-Hurezani şi Balosani, trec din componenta raionului Oltetu, în componenta raionului Gilort. - Comuna Slavuta trece din componenta raionului Oltetu, în componenta raionului Filiasi. - Comuna Tandara trece din componenta raionului Filiasi, în componenta raionului Craiova. - Satul Piscuri din comuna Groserea, raionul Filiasi, trece în componenta comunei Plopsoru, raionul Filiasi. - Satul Apa Neagra, din comuna Baia de Arama, raionul Turnu Severin, trece în componenta comunei Calugareni, raionul Tirgu Jiu. - Grupul de 44 case situat în continuarea satului Negoesti din comuna Baia de Arama, raionul Turnu Severin, trece de la satul Apa Neagra, comuna Calugareni, raionul Tirgu Jiu, la satul Negoesti, comuna Baia de Arama, raionul Turnu Severin. Regiunea Ploiesti - Grupul de 14 case situat în continuarea localitãţii componente Maruntis, din oraşul Urlati, raionul Ploiesti, trece de la comuna Loloiasca, raionul Mizil, la localitatea componenta Maruntis, din oraşul Urlati, raionul Ploiesti. Regiunea Suceava - Comuna Voitinel, din raionul Radauti, se desfiinţeazã. Satul Voitinel trece în componenta comunei Galanesti, raionul Radauti. - Comuna Clit, din raionul Radauti, se desfiinţeazã. Satele Clit şi Dealu Ederii, trec în componenta comunei Arbore, raionul Radauti. - Comuna Maritei, din raionul Radauti, se desfiinţeazã. Satele Calinesti-Enache, Calinesti-Vasilache; Maritei şi Mariteia Mica, trec în componenta comunei Darmanesti, raionul Radauti. Resedinta comunei Darmanesti se stabileşte în satul Maritei. - Se înfiinţeazã satul Izvoare, format din grupul de case situat în punctul denumit Izvoare, comuna Suharau, raionul Dorohoi. Satul Izvoare intra în componenta comunei Suharau, raionul Dorohoi. Oraşul Bucureşti - Limita dintre raioanele Tudor Vladimirescu şi 23 August în cartierul Balta Alba, se stabilesti astfel: "Intrarea I.O.R., strada Horbotei pînã la intersectia cu strada Birsei, şi în continuare Aleea Blocurilor pînã la strada Rampei". - Limita raionului 16 Februarie, în partea de sud şi de vest, se stabileşte astfel: Strada Drumul Taberii (partea dreapta) pînã în dreptul strazii Fusului, drumul de care paralel cu statia Sergent Apostol Constantin, în continuare o linie conventionala paralela cu B-dul Ghencea pînã la intrarea Floarea Galbena, de aici pe la capatul strazii Valea Lungã pînã la calea feratã ce deserveste bara Bucureşti-Cotroceni (în dreptul Fabricii de Bãi şi Radiatoare) apoi pe aceasta cale feratã pînã la intersectia cu calea feratã de centura, calea feratã de centura pînã la intersectia cu canalul Arges, canalul Arges pînã la capãt; de aici o linie conventionala pînã la riul Dimbovita (la capatul strazii Cosbuc din Satul Roşu). --------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romine decreteazã: ART. 1 Denumirea unor localitãţi se schimba pe data de 1 ianuarie 1965, conform anexei, care face parte integrantã din prezentul decret. ART. 2 Tabelul anexa al Legii nr. 3 pentru îmbunãtãţirea împãrţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romine, publicatã în Buletinul Oficial al Marii Adunãri Naţionale nr. 27 din 27 decembrie 1960, se modifica în mod corespunzãtor cu prevederile prezentului decret. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ANEXA 1 la decretul privind schimbarea denumirii unor localitãţi Denumirea actuala Raionul Noua denumire -------------------------------------------------------------------------------- REGIUNEA ARGES a. Comune - com. Slobozia-Traznitu Costesti Slobozia - com. Basesti Draganesti-Olt Calmatuiul - com. Timpeni Slatina Movilenii - com. Calugaru Vedea Magura - com. Rijletu-Vierosi Vedea Salistea b. Sate - satul Vierosi, com. Colibasi Or. Pitesti Fagetul - satul Ciumesti, com. Maracineni Or. Pitesti Argeselul - satul Partizanii, com. Stefanesti Or. Pitesti Stefanestii-Noi - satul Baseni, com. Costesti Costesti Zorile - satul Cacarezeni, com. Filfani Costesti Cotmeana - satul Slobozia-Traznitu, com. Slobozia-Traznitu Costesti Slobozia - satul Valea Rea, com. Baiculesti Curtea de Arges Stejarii - satul Seci, com. Bradulet Curtea de Arges Salcioara - satul Secaturi, com. Nucsoara Curtea de Arges Gruiul - satul Valea Porcului, com. Tutana Curtea de Arges Alunisul - satul Secaturile, com. Valea Iasului Curtea de Arges Badila - satul Fripti, com. Radomiresti Draganesti-Olt Radomirestii-de-Sus - satul Jarcaleti, com. Serbanesti Draganesti-Olt Strugurelul - satul Basesti, com. Basesti Draganesti-Olt Calmatuiul - satul Tacaliile, com. Ionesti Dragasani Dealul-Mare - satul Gusoianca-Cataleni, com. Amarasti Dragasani Teiul - satul Lahovari, com. Scundu Dragasani Cringul - satul Vrajitoru, com. Fumureni Dragasani Dumbrava - satul Valea Vai de Ei, com. Urluiasca Dragasani Livezile - satul Puricei, com. Gradinari Dragasani Satul-Nou - satul Episcopia, com. Gusoeni Dragasani Gusoianca - satul Rascaeti, com. Ionesti Dragasani Delurenii - satul Surdeni, com. Launele de Jos Dragasani Ciresul - satul Bou, com. Mitrofani Dragasani Izvorasul - satul Calugarita, com. Glimbocata Gaesti Glimbocata-Deal - satul Strimbu, com. Hulubesti Gaesti Magura - satul Rudari, com. Ludesti Gaesti Potocelul - satul Cacova, com. Morteni Gaesti Neajlovul - satul Strimbu, com. Suseni Gaesti Dumbrava - satul Basesti, com. Valea Mare Gaesti Livezile - satul Gusati, com. Putul cu Salcie Gaesti Salcioara - satul Lagar, com. Ciupea Gaesti Nejlovelul - satul Gura Porcului, com. Cobia de Jos Gaesti Cobiuta - satul Zavoiu Orbului, com. Mogosani Gaesti Zavoiul - satul Strimba, com. Berbesti Horezu Dealul-Alunis - satul Fistigoi, com. Lapusata Horezu Scorusul - satul Fometesti, com. Slatioara Horezu Rugetul - satul Zeama Rece, com. Cateasca Pitesti Recea - satul Grajduri, com. Bascoavele Pitesti Bascovele - satul Dealu Boului, com. Cotmeana Pitesti Dealul Pãdurii - satul Rudarii din Deal, com. Rincaciov Pitesti Valea-Corbului - satul Baloiu, com. Stoilesti Rm. Vilcea Izvorul-Rece - satul Socariciu, com. Balcesti Rm. Vilcea Tufanii - satul Flaminda, com. Galicea Rm. Vilcea Valea-Riului - satul Saracinesti, com. Pausesti-Maglasi Rm. Vilcea Valea-Cheii - satul Saracinesti, com. Racovita Rm. Vilcea Balota - satul Dosu, com. Vladesti Rm. Vilcea Priporul - satul Ovreiesti, com. Zmeuratu Rm. Vilcea Delenii - satul Cacova, com. Zmeuratu Rm. Vilcea Piscul-Mare - satul Malaetu, com. Frincesti-Minastireni Rm. Vilcea Viisoara - satul Valea Raii, com. Riureni Rm. Vilcea Bravita - satul Flaminda, com. Cremenari Rm. Vilcea Dealul-Mare - satul Rudaru, com. Voineasa Rm. Vilcea Valea-Macesului - satul Broscari, com. Potcoava Slatina Fintinele - satul Timpeni, com. Timpeni Slatina Movilenii - satul Puturoasa, com. Brebeni Slatina Teiusul - satul Saracesti, com. Cireasov Slatina Satul-din-Deal - satul Spurcati, com. Ganeasa Slatina Oltisorul - satul Ciuciu,com. Icoana Slatina Plopenii - satul Prooroci, com. Milcov Slatina Ulmii - satul Rijletu-Vierosi, com. Rijletu-Vierosi Vedea Salistea - satul Calugaru, com. Calugaru Vedea Magura - satul Turbati, com.Calugaru Vedea Lunca - satul Girbaciu, com.Poboru Vedea Plapcica - satul Badarani, com. Topana Vedea Cungrisoara - satul Pacala, com. Fagetelu Vedea Plapcea - satul Setrari, com. Uda Vedea Romana - satul Gura Boului, com. Vedea Vedea Vedea REGIUNEA BACAU a. Comune - com. Fataciuni Adjud Fintinele - com. Calugara Bacau Magura - com. Catelesti Bacau Siretul - com. Leca Bacau Ungurenii - com. Racila Buhusi Girlenii-de-Sus - com. Calu Buhusi Piatra Soimului - com. Ruptura Buhusi Izvoarele - com. Bodesti-Precista Piatra Neamt Bodesti - com. Porcesti Roman Moldovenii - com. Averesti Roman Delenii - com. Valea Rea Tg. Ocna Livezile - com. Gropile Tg. Ocna Dumbrava - com. Ripile Tg. Ocna Gura-Vaii b. Sate - satul Fundu lui Bogdan, com. Letea Veche Or. Bacau Siretul - satul Secatura, com. Margineni Or. Bacau Padurenii - localitatea componenta Robu Or. Onesti Stejarul - satul Raspochi, com. Blaga Adjud Livezile - satul Seaca, com. Cociu Adjud Prisaca - satul Alexandru Juganaru, com. Fataciuni Adjud Rotaria - satul Valea Rea de Sus, com. Tanasoaia Adjud Costisa-de-Sus - satul Valea Rea de Jos, com. Tanasoaia Adjud Costisa - satul Mohoriti, com. Ursa Motoseni Adjud Cornatelul - satul Cirna, com. Burdusaci Adjud Lunca - satul Gunoaia de Jos, com. Burdusaci Adjud Movilita - satul Porcaret, com. Corbasca Adjud Vilcelele - satul Bou Ros, com. Corbita Adjud Izvoarele - satul Strimba, com. Corbita Adjud Vilcelele - satul Bou, com. Paunesti Adjud Viisoara - satul Bihnita Gunoaia, com. Rachitoasa Adjud Dumbrava - satul Valea Boului, com. Stranisesti Adjud Valenii - satul Fataciuni, com. Fataciuni Adjud Fintinele - satul Tiganime, com. Calugara Bacau Dealul-Mare - satul Salahoru, com. Colonesti Bacau Salcia - satul Lingurari, com. Luncani Bacau Poiana - satul Catelusa, com. Parincea Bacau Iazul - satul Pirlituri, com. Parincea Bacau Satul Nou - satul Calugara, com. Calugara Bacau Magura - satul Moara lui Conachi, com. Filipeni Bacau Padurenii - satul Slobozia-Leca, com. Leca Bacau Slobozia - satul Leca-Ungureni, com. Leca Bacau Ungurenii - satul Poiana-Iurascu, com. Negri Bacau Poiana - satul Cotu lui Iurascu, com. Negri Bacau Cotul-Siretului - satul Valea Rea, com. Cleja Bacau Valea-Mica - satul Catelesti, com. Catelesti Bacau Siretul - satul Tigira, com. Plopana Bacau Tigira de Jos - satul Ruptura, com. Ruptura Buhusi Izvoarele - satul Cotreanta, com. Cindesti Buhusi Dragova - satul Puricei, com. Borlesti Buhusi Poiana-Marului - satul Iapa, com. Calu Buhusi Luminisul - satul Calu, com. Calu Buhusi Piatra-Soimului - satul Racila, com. Racila Buhusi Girlenii-de-Sus - satul Buha, com. Ghimes-Faget Moinesti Fagetul-de-Sus - satul Surdu, com. Brusturoasa Moinesti Hinganestii - satul Secatura, com. Bucsesti Moinesti Rusenii - satul Ripa Iepii, com. Grigoreni Moinesti Bogdanesti - satul Nasoesti, com. Strugari Moinesti Strugarii-de-Sus - satul Lunca Strimbului, com. Tarcau Piatra Neamt Lunca - satul Tiganca, com. Gircina Piatra Neamt Poienile - satul Schitu, com. Ceahlau Piatra Neamt Ceahlaul - satul Lunca Gainarilor, com. Bicaz-Chei Piatra Neamt Lunca-Bicazului - satul Galbezeni, com. Poiana Teiului Piatra Neamt Valeni - satul Minjesti, com. Ştefan cel Mare Piatra Neamt Deleni - satul Lunca Gistei, com. Borca Piatra Neamt Lunca - localitatea componenta Ciungi, oraş Bicaz Piatra Neamt Cartierul-Nou - satul Calugarita-Negresti, com. Bira Roman Negresti - satul I. C. Frimu, com. Rachiteni Roman Izvoarele - satul Porcesti, com. Porcesti Roman Moldovenii - satul Strimba, com. Rosiori Roman Valea Mica - satul Averestii de Sus, com. Averesti Roman Deleni - satul Averestii de Jos, com. Averesti Roman Stejarul - satul Gheorghe Doja, com. Gheraesti Roman Gheraestii-Noi - satul Lingurari, com. Pastraveni Tg. Neamt Radenii-de-Sus - satul Buzati, com. Pastraveni Tg. Neamt Lunca-Moldovei - satul Grasi, com. Timisesti Tg. Neamt Dumbrava - satul Tonti, com. Draganesti Tg. Neamt Risca - satul Timpesti, com. Razboeni Tg. Neamt Valea Mare - satul Uscati, com. Razboeni Tg. Neamt Razboenii-de-Jos - satul Valea Rea-Sat, com. Valea Rea Tg. Ocna Livezi-Vale - satul Valea Rea-Tirg, com. Valea Rea Tg. Ocna Livezi-Deal - satul Gropile, com. Gropile Tg. Ocna Dumbrava - satul Ripile, com. Ripile Tg. Ocna Gura-Vaii - satul Jevreni, com. Ştefan cel Mare Tg. Ocna Viisoara - satul Flocesti, com. Caiuti Tg. Ocna Florestii - localitatea componenta Biserica-Slanic, oraş Slanic Tg. Ocna Ciresoaia REGIUNEA BANAT a. Comune - com. Crijma Caransebes Magura - com. Valea Boului Caransebes Paltinisul - com. Tolvadia Deta Livezile - com. Chizdia Lipava Cosarii - com. Coronini Moldova Noua Pescarii - com. Cacova Oravita Gradinarii - com. Maidan Oravita Bradisorul-de-Jos - com. Besenova Veche Sinnicolaul Mare Dudestii-Vechi - com. Besenova Noua Timişoara Dudestii-Noi b. Sate - satul Cirpa, com. Buchin Caransebes Valea-Timisului - satul Crijma, com. Crijma Caransebes Magura - satul Strimba, com. Bautar Caransebes Cornisorul - satul Valea Boului, com. Valea Boului Caransebes Paltinisul - satul Omor, com. Brestea Deta Rovinita-Mare - satul Omoru Mic, com. Brestea Deta Rovinita-Mica - satul Tolvadia, com. Tolvadia Deta Livezile - satul Basesti, com. Dumbrava Faget Begheiul-Mic - satul Chizdia, com. Chizdia Lipova Cosarii - satul Dulau, com. Visag Lugoj Duleul - satul Coronini, com. Coronini Moldova Noua Pescarii - satul Cacova, com. Cacova Oravita Gradinarii - satul Maidan, com. Maidan Oravita Bradisorul-de-Jos - satul Besenova Veche, com. Besenova Veche Sinnicolaul Mare Dudestii-Vechi - satul Ciavos, com. Cruceni Timişoara Granicerii - satul Besenova Noua, com. Besenova Noua Timişoara Dudestii-Noi - satul Jadani, com. Carani Timişoara Cornestii REGIUNEA BRAŞOV a. Comune - com. Hendorf Agnita Bradenii - com. Tintari Fagaras Dumbravita - com. Prostea Mare Medias Tirnava - com. Vorumloc Medias Valea-Viilor - com. Porcesti Sibiu Turnul-Roşu - com. Hundorf Sighisoara Viisoara b. Sate - satul Prostea, com. Iacobeni Agnita Stejarisul - satul Hendorf, com. Hendorf Agnita Bradenii - satul Telechi-Recea, com. Vaida Recea Fagaras Recea-Noua - satul Netotu, com. Vaida Recea Fagaras Gura-Vaii - satul Gainari, com. Cirta Fagaras Poenita - satul Tintari, com. Tintari Fagaras Dumbravita - satul Dealul Cioara, com. Buia Medias Ulmenii - satul Prostea Mare, com. Prostea Mare Medias Tirnava - satul Malai Petis, com. Buia Medias Petisul-de-Jos - satul Vorumloc, com. Vorumloc Medias Valea-Viilor - localitatea componenta Prostea Mica; oraş Copsa Mica Medias Tirnavioara - localitatea componenta Ciufud, oraş Blaj Medias Izvoarele - satul Colibi, com. Cornatel Sibiu Ramurenii - satul Dupã Dos, com. Slimnic Sibiu Stejarestii - satul Porcesti, com. Porcesti Sibiu Turnul-Roşu - satul Cacova Sibiului, com. Sibiel Sibiu Fintinele - satul Hundorf, com. Hundorf Sighisoara Viisoara - satul Besa, com. Cris Sighisoara Stejarenii - satul Gilma, com. Sita Buzaului Tg. Secuiesc Valea-Bradetului - satul Piriu Boului, com. Sita Buzaului Tg. Secuiesc Piriiasul - satul Ciangai, com. Estelnic Tg. Secuiesc Carpinenii - satul Beseneu, com. Moacsa Tg Secuiesc Padurenii - localitatea componenta Santuri, oraş Sacele Or. Braşov Bradetul REGIUNEA BUCUREŞTI a. Comune - com. Turbatu Or. Giurgiu Cetatea - com. Pielea Alexandria Teleormanul - com. Grosu Alexandria Silistea - com. Pirlita Alexandria Urluiul - com. Atirnati Alexandria Cernetul - com. Bivolita Alexandria Izvoarele - com. Calugarita Alexandria Merisanii - com. Cacomeanca Calarasi Gradistea - com. Crucea Calarasi Vilcelele - com. Balaria Draganesti-Vlasca Valea-Plopilor - com. Ciolanu Draganesti-Vlasca Valea-Eujorului - com. Beiu Draganesti-Vlasca Izvoarele - com. Flaminda Draganesti-Vlasca Mostenii - com. Rusii lui Asan Draganesti-Vlasca Milcovatul - com. Asan Aga Draganesti-Vlasca Bujorenii - com. Calugaru Draganesti-Vlasca Stejarul - com. Chioara Fetesti Lunca - com. Cocargeaua Fetesti Borcea - com. Socariciu Fetesti Unirea - com. Vasile Roaita Fetesti Movila - com. Arsache Giurgiu Vedea - com. Cacaleti Giurgiu Izvorul - com. Strimba Giurgiu Hulubestii - com. Pirlita Lehliu Magurenii - com. I. C. Frimu Lehliu Valea-Argovei - com. Turbati Racari Silistea-Snagovului - com. Baltati Rosiori de Vede Stejarul - com. Belitori Rosiori de Vede Troianul - com. Goala Rosiori de Vede Vedea - com. Silistea Gumesti Rosiori de Vede Silistea - com. Besteloaia Titu Salcioara - com. Cirligati Tr. Magurele Calmatuiul - com. Riioasa Tr. Magurele Lunca - com. Ologi Tr. Magurele Cringul - com. Eliza Stoienesti Urziceni Pelinul - com. Radulesti-Filitis Urziceni Brazii - com. Radulesti Urziceni Malul-Roşu - com. Girbovi Urziceni Satul-Mare - com. Deparati-Hirlesti Videle Schela - com. Gistesti Videle Padurenii - com. Babele Videle Neajlovul - com. Gauriciu Zimnicea Izvoarele b. Sate - satul Turbatu, com. Turbatu Or. Giurgiu Cetatea - satul Pielea, com. Pielea Alexandria Teleormanul - satul Grosu, com. Grosu Alexandria Silistea - satul Pirlita, com. Pirlita Alexandria Urluiul - satul Putinteiu, com. Atirnati Alexandria Valea-Parului - satul Atirnati, com. Atirnati Alexandria Cernetul - satul Bivolita, com. Bivolita Alexandria Izvoarele - satul Mitropolia, com. Frasinet Alexandria Clanita - satul Calugarita, com. Calugarita Alexandria Merisanii - satul Cacomeanca, com. Cacomeanca Calarasi Gradistea - satul Crucea, com. Crucea Calarasi Vilcelele - satul Fleva, com. Independenta Calarasi Visinii - satul Gaunosi, com. N. Balcescu Calarasi Galatuiul - satul Beiu. com. Beiu Draganesti-Vlasca Izvoarele - satul Ghimpati, com. Crovu Draganesti-Vlasca Salcioara - satul Balaria, com. Balaria Draganesti-Vlasca Valea-Plopilor - satul Flaminda, com. Flaminda Draganesti-Vlasca Mostenii - satul Rusii lui Asan, com. Rusii lui Asan Draganesti-Vlasca Milcovatul - satul Calugaru, com. Calugaru Draganesti-Vlasca Stejarul - satul Ciolanu, com. Ciolanu Draganesti-Vlasca Valea-Bujorului - satul Asan Aga, com. Asan Aga Draganesti-Vlasca Bujorenii - satul Vasile Epurescu, com. Epuresti Draganesti-Vlasca Cumpana - satul Gaureni, com. Bulbucata Draganesti-Vlasca Teisorii - satul Chioara, com. Chioara Fetesti Lunca - satul Cocargeaua, com. Cocargeaua Fetesti Borcea - satul Socariciu, com. Socariciu Fetesti Unirea - satul Vasile Roaita, com. Vasile Roaita Fetesti Movila - satul Beilic, com. Jegalia Fetesti Iezerul - satul Arsache, com. Arsache Giurgiu Vedea - satul Cacaleti, com. Cacaleti Giurgiu Izvorul - satul Strimba, com. Strimba Giurgiu Hulubestii - satul Pirlita, com. Adunaţi Copaceni Giurgiu Argesul - satul Manciu, com. Pirlita Lehliu Satucul - satul Pirlita, com. Pirlita Lehliu Magurenii - satul I. C. Frimu, com. I. C. Frimu Lehliu Valea-Argovei - satul Valea Cãpitanului, com. I. C. Frimu Lehliu Ostrovul - satul Rainic, com. Dor Marunt Lehliu Ogorul - satul Noua Vacareasca, com. Frasinet Lehliu Frasinetul-de-Jos - satul Cair, com. Stefanesti Lehliu Rasurile - satul Odaia Protopopului, com. Stefanesti Lehliu Satul-Nou - satul Bratasani, com. Tamadau Lehliu Sacele - satul Papadopol, com. Ileana Lehliu Florenii - satul Bordeele, com. Ileana Lehliu Florenii-de-Jos - satul Pirlitu, com. Axintele Lehliu Pandurii-de-Sus - satul Sulimanu, com. Sarulesti Lehliu Sarulestii-de-Jos - satul Ciumati, com. Mironesti Oltenita Teiusul - satul Pirlita, com. Vasilati Oltenita Nucii - satul Tatina, com. Spantov Oltenita Cetatea-Veche - satul Filistache, com. Stiubei-Orasti Oltenita Padurisul - satul Surlari, com. Chiselet Oltenita Dunarea - satul Fundu, com. Turbati Racari Pescarii - satul Turbati, com. Turbati Racari Silistea-Snagovului - satul I. Lahovari, com. Balotesti Racari Dumbravenii - satul Flaminzeni, com. Buftea Racari Bucovenii - satul Secaturile, com. Poiana Racari Poienita - satul Falcoianu, com. Crevedia Racari Crevedia-Lac - satul Mitropolia, com. Ciofliceni Racari Tufanul - satul Baltati, com. Baltati Rosiori de Vede Stejarul - satul Belitori, com. Belitori Rosiori de Vede Troianul - satul Goala, com. Goala Rosiori de Vede Vedea - satul Tigania, com. Goala Rosiori de Vede Cosotenii - satul Silistea-Gumesti, com. Silistea-Gumesti Rosiori de Vede Silistea - satul Catelesti, com. Balaci Rosiori de Vede Burdenii - satul Papa, com. Cucueti Rosiori de Vede Brebina - satul Natarai, com. Didesti Rosiori de Vede Satul-Nou - satul Rasfirati, com. Didesti Rosiori de Vede Ceretul - satul Muti, com. Dracsani Rosiori de Vede Satul-Vechi - satul Golasei, com. Garagau Rosiori de Vede Cerbarul - satul Atirnati, com. Draganesti de Vede Rosiori de Vede Magura-cu-Liliac - satul Cioc, com. Scrioastea Rosiori de Vede Viile - satul Netoti, com. Perieti Slobozia Paltinisul - satul Pribegi, com. Perieti Slobozia Stejarul - satul Besteloaia, com. Besteloaia Titu Salcioara - satul Golasei, com. Crevedia Mare Titu Dealul - satul Cocosu, com. Cornatelu Titu Alunisul - satul Circiuma lui Visan, com. Ghinesti Titu Catunul - satul Strimbeanu,com. Pitaru Titu Nucestii - satul Florescu, com. Poenari Titu Tufenii - satul Atirnati-Regie, com. Salcuta Titu Padurenii - satul Corbii Ciungi, com. Vinatorii Mici Titu Izvorul - satul Belimoaica, com. Vinatarii Mici Titu Vilcelele - satul Rudari, com. Riioasa Tr. Magurele Prundul - satul Riioasa, com. Riioasa Tr. Magurele Lunca - satul Cirligati, com. Cirligati Tr. Magurele Calmatuiul - satul Ologi, com. Ologi Tr. Magurele Cringul - satul Cioara, com. Seaca Tr. Magurele Navodarii - satul Flaminda, com. Ciuperceni Tr. Magurele Poiana - satul Fundu Vornicului, com. Giuvarasti Tr. Magurele Gradinarii - satul Eliza Stoienesti, com. Eliza Stoienesti Urziceni Pelinul - satul Radulesti-Filitis, com. Radulesti-Filitis Urziceni Brazii - satul Radulesti, com. Radulesti Urziceni Malul-Roşu - satul Girbovi, com. Girbovi Urziceni Satul-Mare - satul N. T. Filitis, com. Fierbinti Tirg Urziceni Satul-Nou - satul Fundu Danciului, com. Fierbinti Tirg Urziceni Mircestii - satul Cacaleti, com. Armasesti Urziceni Nenisorii - satul Balamuci, com. Gradistea Urziceni Sitarul - satul Cioara, com. Ion Roata Urziceni Colinele - satul Deparati-Hirlesti, com. Deparati-Hirlesti Videle Schela - satul Gistesti, com. Gistesti Videle Padurenii - satul Podu Gistei, com. Gistesti Videle Podul-Ilfovatului - satul Babele, com. Babele Videle Neajlovul - satul Talpeni-Netoti, com. Bratasani Videle Talpenii - satul Falcoianu, com. Gradinari Videle Zorile - satul Sopirlesti, com. Silistea Videle Silistea-Mica - satul Soricesti, com. Galateni Videle Clanita-de-Jos - satul Zgaia, com. Roata Videle Roata-Mica - satul Gauriciu, com. Gauriciu Zimnicea Izvoarele REGIUNEA CLUJ a. Comune - com. Cacova Aiud Livezile - com. Iad Bistrita Livezile - com. Sacatura Cimpeni Vadul-Motilor - com. Catalusa Zalau Mesesenii-de-Jos b. Sate - satul Cacova, com. Cacova Aiud Livezile - satul Ciuciu, com. Noslac Aiud Stina-de-Mures - satul Valea Sacaturii, com. Rimet Aiud Valea-Fagetului - localitatea componenta Ciunga, oraş Ocna-Mures Aiud Uioara-de-Jos - satul Iad, com. Iad Bistrita Livezile - satul Iuda, com. Teaca Bistrita Viile-Tecii - satul Bureauca, com. Dorolea Bistrita Valea-Poenii - satul Pirciu, com. Arada Cimpeni Pietroasa - satul Flocosi, com. Arieseni Cimpeni Izlazul - satul Bolundesti, com. Bucium Cimpeni Valea-Poenii - satul Picesti, com. Lupsa Cimpeni Lunca - satul Sularesti, com. Mogos Cimpeni Poienile-Mogos - satul Belestii de Jos, com. Neagra Cimpeni Fagetul-de-Jos - satul Belestii de Sus, com. Neagra Cimpeni Fagetul-de-Sus - satul Iapa, com. Girda de Sus Cimpeni Dealul-Frumos - satul Sacatura, com. Sacatura Cimpeni Vadul-Motilor - localitatea componenta Flocesti, oraş Cimpeni Cimpeni Florestii - satul Canciu, com. Ciceu Giurgesti Dej Dumbravenii - satul Ciumeni, com. Ileanda Dej Podisul - satul Sacatura, com. Ileanda Dej Luminisul - satul Budus, com. Bobilna Dej Vilcelele - satul Valea Rea, com. Cozla Dej Valisoara - satul Iapa, com. Rus Dej Fintinele - satul Top, com. Mintiu Gherlii Gherla Padurenii - satul Strimba, com. Sinpetru Almasului Huedin Stupinii - satul Gaureni, com. Poienile Zagrii Nasaud Alunisul - satul Schiopi, com. Craesti Turda Livada - satul Catalusa, com. Catalusa Zalau Mesesenii-de-Jos - satul Catalu, com. Catalusa Zalau Mesesenii-de-Sus - satul Valea Vacilor, com. Cristolt Zalau Valea-Cristoltului - satul Mocirla, com. Samsud Zalau Valea-Pomilor - satul Cioara, com. Dobrin Zalau Delenii REGIUNEA CRISANA a. Comune - com. Beznea Alesd Delurenii - com. Saturau Gurahont Brazii - com. Patal Marghita Viisoara - com. Niuved Oradea Tamaseu b. Sate - satul Beznea, com. Beznea Alesd Delurenii - satul Valea Neagra de Cris, com. Beznea Alesd Valea-Crisului - satul Saracel, com. Bulz Alesd Muntenii - satul Secatura, com. Grosi Alesd Codrisorul - satul Broaste, com. Dumbravani Beius Stincestii - satul Valea Neagra de Jos, com. Dumbravani Beius Valea-de-Jos - satul Calugari, com. Carpinet Beius Ponoarele - satul Valea Neagra de Sus, com. Chiscau Beius Valea-de-Sus - satul Rituri, com. Mizies Beius Livada-Beiusului - satul Negru, com. Draganesti Beius Gradinarii - satul Cirpestii Mari, com. Hidisel Beius Cornisestii - satul Cirpestii Mici, com. Simbata Beius Zavoiul - satul Sic, com. Carand Gurahont Selistea - satul Saturau, com. Saturau Gurahont Brazii - satul Paulian, com. Buteni Gurahont Livada - satul Mocirla, com. Chislaca Ineu Lunca-Teuzului - satul Patal, com. Patal Marghita Viisoara - satul Patalusa, com. Patal Marghita Izvoarele - satul Satu de Necaz, com. Patal Marghita Padurenii - satul Ritu Blaghii, com. Suplacu de Barcau Marghita Vilcelele - satul Ferma Veid, com. Buduslau Marghita Nucestii - satul Spurcani, com. Popesti Marghita Bistra - satul Moara de Rituri, com. Tauteu Marghita Poiana - satul Mociar, com. Ripa Salonta Dumbrava - satul Valea Ungurului, com. Plopis Simleu Fagetul REGIUNEA DOBROGEA a. Comune - com. Beilic Adamclisi Viile - com. Valea Rea Adamclisi Vizienii - com. Pisica Macin Grindul - com. Basarabi Medgidia Murfatlar - com. Valea Neagra Medgidia Lumina - com. Filimon Sirbu Negru Voda Movilita - com. Meidanchioi Tulcea Valea-Teilor - com. Ada Marinescu Tulcea Nufarul - com. Filimon Sirbu Tulcea Izvoarele b. Sate - satul Beilic, com. Beilic Adamclisi Viile - satul Valea Rea, com. Valea Rea Adamclisi Valenii - satul Cocargea, com. Deleni Adamclisi Pietrenii - satul Balaceanu, com. Saraiu Hîrşova Miorita - satul Mahomencea, com. Rahman Hîrşova Stinca - satul Ramazanchioi, com. Rahinan Hîrşova Cismeaua-Noua - satul Elena Pavel, com. Topolog Hîrşova Luminita - satul Rata, com. Ciobanu Hîrşova Plopii - satul Strimba, com. Marasu Hîrşova Magurenii - satul Pasa Cisla, com. Jurilovca Istria Visina - satul Baspunar, com. Slava Cercheza Istria Fintina-Mare - satul Canat Calfa, com. Dorobantu Macin Mesterul - satul Coiumpunar, com. Dorobantu Macin Fintina-Oilor - satul Geaferca Rusa, com. Hamcearca Macin Caprioara - satul Islam Geaferca, com. Horia Macin Floresti - satul Pisica, com. Pisica Macin Grindul - satul Valea Neagra, com. Valea Neagra Medgidia Lumina - satul Galesu, com. Poarta Alba Medgidia Nazarcea - satul Filimon Sirbu, com. Filimon Sirbu Negru Voda Movilita - satul Maior Chiriacescu, com. General Scarisoreanu Negru Voda Casicea - satul Meidanchioi, com. Meidanchioi Tulcea Valea-Teilor - satul Ada Marinescu, com. Ada Marinescu Tulcea Nufarul - satul Pirlita, com. Ada Marinescu Tulcea Victoria - satul Filimon Sirbu, com. Filimon Sirbu Tulcea Izvoarele - satul Calica, com. Valea Nucarilor Tulcea Iazurile - satul Lascar Catargiu, com. Ceatalchioi Tulcea Plaurul - satul Carasuhatu de Sus, com. Bestepe Tulcea Baltenii-de-Sus - satul Carasuhatu de Jos, com. Bestepe Tulcea Baltenii-de-Jos - satul Congaz, com. Mihail Kogalniceanu Tulcea Rindunica - satul Hagilar, com. Mihail Kogalniceanu Tulcea Lastunii - satul Beibugeac, com. Sarinasuf Tulcea Plopul - satul Caraibil, com. Sarinasuf Tulcea Colina - satul Cisla, com. Somova Tulcea Minerii - localitatea componenta Ştefan Gheorghiu Tulcea Revarsarea oraş Isaccea Oraş Constanta - satul Cocosu, com. Ovidiu Or. Constanta Poiana REGIUNEA GALAŢI a. Comune - com. Golasei Brãila Lanurile - com. Naziru Brãila Silistea - com. Osmanu Brãila Unirea - com. Cioara-Doicesti Brãila Baraganul - com. Strimbu Faurei Lunca - com. General Poetas Faurei Ulmul - com. Niculesti Jianu Faurei Dudestii - com. Risipiti Focsani Milcovul - com. Patesti Focsani Unirea - com. Generalisimul Suvorov Focsani Dumbravenii - com. Oasele Galaţi Rediul - com. Lascar Catargiu Galaţi Schela - com. Gãuri Panciu Livezile - com. Puleni Tecuci Valea-Marului b. Sate - satul Golasei, com. Golasei Brãila Lanurile - satul Naziru, com. Naziru Brãila Silistea - satul Osmanu, com. Osmanu Brãila Unirea - satul Cioara-Doicesti, com. Cioara-Doicesti Brãila Baraganul - satul Şerban Raducanu, com. Cioara-Doicesti Brãila Spicul - satul Cioara Radu Voda, com. Cioara-Doicesti Brãila Radu-Voda - satul Ciucea, com. Tichilesti Brãila Albina - satul Ignatesti, com. Firtanesti Bujor Viile - satul Golasei, com. Bujor Bujor Bujor-Sat - satul Strimbu, com. Strimbu Faurei Lunca - satul General Poetas, com. General Poetas Faurei Ulmul - satul Niculesti Jianu, com. Niculesti Jianu Faurei Dudestii - satul Colonel A. Grigorescu, com. Ciresu Faurei Vulturenii - satul Rudari, com. Dealu Lung Focsani Frasinul - satul Valea Rea, com. Mera Focsani Rosioara - satul Valea Boului, com. Reghiu Focsani Piscul-Reghiului - satul Risipiti, com. Risipiti Focsani Milcovul - satul Patesti, com. Patesti Focsani Unirea - satul Generalisimul Suvorov, com. Focsani Dumbravenii Generalisimul Suvorov - satul Sluti, com. Cotesti Focsani Valea-Cotesti - satul Vacaria, com. Herastrau Focsani Bradetul - satul Gainari, com. Nistoresti Focsani Fagetul - satul Calicu, com. Odobasca Focsani Dumbrava - satul Dosu Tojanului, com. Spulber Focsani Tojanii - satul Parosu, com. Tichiris Focsani Viisoara - satul Oasele, com. Oasele Galaţi Rediu - satul Lascar Catargiu, com. Lascar Catargiu Galaţi Schela - satul Gãuri, com. Gãuri Panciu Livezile - satul Purcei, com. Gãuri Panciu Mesteacanul - satul Ciuruc, com. Cîmpuri Panciu Teii - satul Sperieti-Chitcani, com. Movilita Panciu Zabrautii - satul Purcelesti, com. Bolotesti Panciu Putna - localitatea componenta Lingurari, oraş Marasesti Panciu Siretul - satul Puteni, com. Puteni Tecuci Valea-Marului - satul Diaconi, com. Poiana Tecuci Visina - localitatea componenta Catusa, Or. Galaţi Barbosii-Cartier - satul Pintecesti, com. Cimpineanca Or. Focsani Pietroasa REGIUNEA HUNEDOARA a. Comune - com. Valea Dosului Alba Izvorul-Ampoiului - com. Berthelot Hateg Unirea - com. Buruene Ilia Paulisul - com. Cioara Orastie Salistea b. Sate - satul Valea Dosului, com. Valea Dosului Alba Izvorul-Ampoiului - satul Dealu Gaurenilor, com. Metes Alba Poiana-Ursului - satul Gaureni, com. Metes Alba Valenii - satul Jidovina, com. Inuri Alba Poenita - satul Limba, com. Ciugud Alba Dumbrava - satul Fagadaele Galzii, com. Galda de Jos Alba Galdisoara - satul Dosu, com. Bucuresci Brad Merisorul - satul Buha, com. Baia de Cris Brad Valenii - satul Juncu de Jos, com. Ribita Brad Dumbrava-de-Jo s - satul Juncu de Sus, com. Ribita Brad Dumbrava-de-Sus - satul Strimba, com. Tomesti Brad Livada - satul Gaureni, com. Riu de Mori Hateg Brazii - satul Berthelot, com. Berthelot Hateg Unirea - satul Gauricea, com. Berthelot Hateg Livezile - satul Vaideii de Munte, com. Riu Alb Hateg Riul-Mic - satul Matesti, com. Riu Alb Hateg Zavoiul - satul Vilcelele Rele, com. Bretea Romina Hateg Vilcelele - satul Buruene, com. Buruene Ilia Paulisul - satul Nevoes, com. Buruene Ilia Lunca - satul Bicau, com. Branisca Ilia Rovina - satul Strigoanea, com. Lapusnic Ilia Bujorul - satul Bagara, com. Visca Ilia Valea-Poenii - satul Filimon Sirbu, com. Vetel Ilia Herepea - satul Cioara, com. Cioara Orastie Salistea - satul Cioara-Deal, com. Cioara Orastie Salistea-Deal - satul Ciungi, com. Ceru Bacainti Orastie Fintinele - satul Porcurea, com. Almas Orastie Valisoara - satul Valea Iepii, com. Almas Orastie Poenita - satul Cacovita, com. Sasciori Sebes Marga - satul Gaunoasa, com. Pestis Or. Hunedoara Dumbrava - satul Lingina, com. Teliuc Or. Hunedoara Izvoarele - satul Paroasa, com. Toplita Or. Hunedoara Dealul-Mic - localitatea componenta Jupinese Or. Petroseni Pestera REGIUNEA IAŞI a. Comune - com. Basesti Birlad Viisoara - com. Cirligati Husi Padurenii - com. Schiopeni Husi Valenii - com. Cirpiti Iaşi Victoria - com. Stolniceni-Ghitescu Pascani Vinatorii - com. Valea Rea Vaslui Valenii b. Sate - satul Basesti, com. Basesti Birlad Viisoara - satul Valea Mitei, com. Ciocani Birlad Cringul-Nou - satul Strimba, com. Puiesti Birlad Cetatuia - satul Burlaci, com. Gherghesti Birlad Dealul-Soci - satul Leonte Filipescu, com. Gherghesti Birlad Studinetul - satul Politeni, com. Iana Birlad Vadurile - satul Minzati-Boieresti, com. Ibanesti Birlad Minzatii-de-Sus - satul Minzati-Rãzeşi, com. Ibanesti Birlad Minzatii-de-Jos - satul Rai, com. Murgeni Birlad Vadenii - satul Voinesti-Boieresti, com. Obirseni Birlad Cirtibasul - satul Voinesti-Rãzeşi, com. Obirseni Birlad Voinesti - satul Toader Enache, com. Bacani Birlad Baltatenii - satul Sterian Dumbrava, com. Dragalina Birlad Baltenii - satul Ion Arghirescu, com. Sirbi Birlad Satul-Nou - satul Niculaie Hobjila, com. Sirbi Birlad Salcioara - satul Viriti, com. Ceplenita Hirlau Poiana-Marului - satul Vacaria, com. Cotnari Hirlau Ciresenii - satul Moara Prefectului, com. Cotnari Hirlau Bahluiul - satul Latai, com. Prajeni Hirlau Cimpenii - satul Schiopeni, com. Schiopeni Husi Valenii - satul Cirligati, com. Cirligati Husi Padurenii - satul Golosei, com. Deleni Husi Delenii-de-Jos - satul Taetura-Bagau, com. Deleni Husi Rediul - satul Porciseni, com. Botesti Husi Viisoara - satul Sperieti, com. Grajduri Iaşi Padurenii - satul Satrareni, com. Tiganasi Iaşi Stejarii - satul Raiu Blindesti, com. Tiganasi Iaşi Blindestii - satul Gaureni, com. Vladeni Iaşi Vilcelele - satul Cirpiti, com. Cirpiti Iaşi Victoria - satul Damachi, com. Trifesti Iaşi Plopii - satul Marhonda, com. Bosia Iaşi Jijia - satul Chisarai, com. Golaesti Iaşi Gradinarii - satul Secatura, com. Oniceni Negresti Gorunul - satul Gaureni, com. Tibanesti Negresti Valenii - satul Golani, com. Valea Ursului Negresti Zorile - satul Fundu Sistarului, com. Valea Ursului Negresti Izvoarele - satul Cioara, com. Vulturesti Negresti Podenii - satul Secaturi, com Tibana Negresti Livada-Noua - satul Gaunoasa, com. Scheia Negresti Poiana-Schei - satul Lingurari-Ursari, com. Dagita Negresti Poenile - satul Lingurari, com. Mironeasa Negresti Frunzisul - satul Gaureana, com. Strunga Pascani Gura-Vaii - satul Tintirim, com. Stolniceni-Ghitescu Pascani Poenita - satul Stolniceni-Ghitescu, com. Stolniceni-Ghitescu Pascani Vinatorii - satul Fotin Enescu, com. Lespezi Pascani Dumbrava - satul Fãcuţi, com. Baltati Pascani Podisul - satul Valea Rea, com. Valea Rea Vaslui Valenii - satul Poenesti-Strajescu, com. Poenesti Vaslui Frasinul - satul Talharesti, com. Rosiesti Vaslui Codrenii - satul Ursari, com. Bogdana Vaslui Plopenii - satul Lingurari, com. Laza Vaslui Teisorul - satul Porcaret, com. Pungesti Vaslui Stejarul - satul B. Zaharescu, com. Fruntiseni Or. Birlad Dealul-Mare - satul Stroe Beloiescu, com. Grivita Or. Birlad Trestiana REGIUNEA MARAMURES a. Oraşe - oraşul Sighet Sighet Sighetul Marmatiei b. Sate - satul Moara Banfi, com. Tasnad Carei Valea-Morii - satul Ponivas, com. Ciumesti Carei Viisoara - satul Cioara Mica, com. Cehu Silvaniei Cehu Silvaniei Poiana - satul Boereni, com. Rohia Lapus Dumbrava-Noua - satul Poiana Porcului, com. Rohia Lapus Fintinele - satul Bloaja, com. Ciocotis Lapus Izvoarele - satul Paulian, com. Doba Satu Mare Porumbenii - satul Cracesti, com. Desesti Sighet Mara - satul Valea Porcului, com. Vad Sighet Valea-Stejarului - satul Virismort, com. Bocicoiu Mare Sighet Tisa REGIUNEA MURES-AUTONOMĂ MAGHIARA a. Comune - com. Porcesti Reghin Valenii-de-Mures - com. Iedu Tg. Mures Livezenii - com. Oaia Tg. Mures Valenii - com. Saros Tirnaveni Delenii b. Sate - satul Santatelec, com. Lunca de Sus Ciuc Izvorul-Trotusului - satul Girciu, com. Racu Ciuc Satul-Nou - satul Ludfarca, com. Remetea Gheorghieni Brazii - satul Singeroasa, com. Tulghes Gheorghieni Valea-Frumoasa - satul Valea Iepii, com. Papiu Ilarian Ludus Merisorul - satul Dosu Tagului, com. Sopteriu Ludus Podenii - satul Gloduri, com. Chimitelnic Ludus Valisoara - satul Tigareni, com. Taureni Ludus Padurenii - satul Tau Boilor, com. Pogaceaua Ludus Delenii - satul Besineu, com. Sinpaul Ludus Valea-Izvoarelor - satul Iobai, com. Silivasu de Cîmpie Ludus Porumbenii - satul Uzinele Gabor Aron, com. Vlahita Odorhei Vlahita-Noua - satul Porcesti, com. Porcesti Reghin Valenii-de-Mures - satul Mures-Mort, com. Alunis Reghin Lunca-Muresului - satul Seci, com. Gurghiu Reghin Orşova-Padure - satul Piriul Porcului, com. Ibanesti-Padure Reghin Bradetelul - satul Baloasa, com. Cozma Reghin Mestecanisul - satul Iedu, com. Iedu Tg. Mures Livezenii - satul Ogari, com. Iedu Tg. Mures Poienita - satul Oaia, com. Oaia Tg. Mures Valenii - satul Buza, com. Vargata Tg. Mures Griusorul - satul Iobageni, com. Vargata Tg. Mures Valea - satul Tiucolos, com. Ghindari Tg. Mures Ciresenii - satul Surda-Dumitresti, com. Miercurea Nirajului Tg. Mures Dumitrestii - satul Temletbuche, com. Sarateni Tg. Mures Valea-Bradului - satul Saros, com. Saros Tirnaveni Delenii - satul Spini, com. Sona Tirnaveni Lunca-Tirnavei - satul Cocos, com. Cristesti Or. Tg. Mures Valurenii - localitatea componenta Besa Or. Tg. Mures Remetea REGIUNEA OLTENIA a. Raioane - raionul Tirgu Jiu Gorj a. Comune - com. Rudari Bailesti Izvoarele - com. Risipiti Calafat Unirea - com. Bosoteni Caracal Tesluiul - com. Valea Boului Filiasi Stejarul - com. Valea lui Ciine Filiasi Gilortul - com. Turbati Gilort Dumbravenii - com. Cordesti-Hurezani Oltelu Stejarul-Hurezani - com. Cirna Segarcea Dunarenii - com. Baltati Strehaia Dumbrava - com. Borascu Strehaia Livada - com. Degerati Tr. Severin Cervenita - com. Broscari Vinju Mare Livezile - com. Flaminda Vinju Mare Jiana b. Sate - satul Laturoasa, com. Bala Baia de Arama Bratesul - satul Riieni, com. Ponoarele Baia de Arama Delurenii - satul Bisici, com. Floresti Baia de Arama Livezile - satul Porcasa, com. Plostina Baia de Arama Dealul-Pomilor - satul Bizgarei, com. Vulpeni Bals Plopsorelul - satul Dosu Sandii, com. Ungureni Bals Ungurenii Mici - satul Viisoara-Clacasi, com. Dragotesti Bals Viisoara - satul Strimba, com. Gavanesti Bals Dimburile - satul Atirnati, com. Greci Bals Peretul - satul Rudari, com. Rudari Bailesti Izvoarele - satul Orman, com. Urzicuta Bailesti Urzicuta-de-Sus - satul Amzulesti, com. Afumati Bailesti Satul-Vechi - satul Circota, com. Plosca Bailesti Brindusa - localitatea componenta Nadejdea, oraş Bailesti Bailesti Balasanul - satul Risipiti, com. Risipiti Calafat Unirea - satul Nebuna, com. Piscu Vechi Calafat Pisculetul - satul Bosoteni, com. Bosoteni Caracal Tesluiul - satul Strimba, com. Bosoteni Caracal Fintinele - satul Atirnati, com. Preajba de Padure Caracal Preajba-de-Jos - satul Babiciu-Episcopiei., com. Babiciu Caracal Babiciul - satul Burtoiu, com. Brabova Craiova Voita - satul Constanta, com. Breasta Craiova Fagetul - satul Mahalaua, com. Breasta Craiova Rosienii - satul Marioara, com. Breasta Craiova Valea-Lungului - satul Crucile, com. Goesti Craiova Gruita - satul Minastiricea, com. Sopotu Craiova Cernatul - satul Adunatii de Geormane, com. Bratovoesti Craiova Prunetul - satul Cioroi, com. Izvoru Craiova Delenii - satul Ruptura, com. Virvoru Craiova Virvorul-de-Jos - satul Dia, com. Predesti Craiova Predestii-Mici - satul Viriti, com. Suglui Craiova Jiul - satul Bousoru, com. Valea Boului Filiasi Stejerelul - satul Valea lui Ciine, com. Valea lui Ciine Filiasi Gilortul - satul Atirnatii Balacesti, com. Argetoaia Filiasi Poiana-Fintinii - satul Purcaresti, com. Bralostita Filiasi Valea-Fintinilor - satul Atirnati, com. Ceplea Filiasi Brostenii-de-Sus - satul Valea Rea, com. Ceplea Filiasi Valenii-de-Sus - satul Strimba Jiu, com. Girbovu Filiasi Girbovul-de-Sus - satul Strimba, com. Plopsoru Filiasi Sardanestii-de-Sus - satul Valea Calului, com. Turburea Filiasi Sipotelul - satul Turbati, com. Turbati Gilort Dumbravenii - satul Calugaru, com. Capreni Gilort Cetatea - satul Tindalesti, com. Tirgu Logresti Gilort Frunza - satul Murdari, com. Sacelu Gilort Jeristea - satul Surupati, com. Sacelu Gilort Blahnita-de-Sus - satul Vieresti, com. Logresti-Moşteni Gilort Cetatea - satul Strimba, com. Pojaru Gilort Valea-Pojarului - satul Purceleni, com. Pojogeni Gilort Blahnita-de-Jos - satul Cordesti, com. Cordesti-Hurezani Oltetu Stejarul - satul Risipiti, com. Lacusteni Oltetu Lacustenii-de-Jos - satul Biserica, com. Lacusteni Oltetu Lacustenii-de-Sus - satul Pradatoru, com. Fratila Oltetu Infratirea - satul Omoricea, com. Giulesti Oltetu Giulestii-de-Sus - satul Cirna, com. Cirna Segarcea Dunarenii - satul Popoviceni, com. Goicea Segarcea Satul Nou - satul Baltatii de Sus, com. Baltati Strehaia Dumbrava-de-Sus - satul Baltatii de Mijloc, com. Baltati Strehaia Dumbrava-de-Mijloc - satul Baltatii de Jos, com. Baltati Strehaia Dumbrava-de-Jos - satul Borascu, com. Borascu Strehaia Livada - satul Tiuleni, com. Secu Strehaia Comanicea - satul Socolesti, com. Deleni Strehaia Satul-Mare - satul Birzescu, com. Lupsa Strehaia Luncsoara - satul Pirlita, com. Breznita-Motru Strehaia Valea-Teiului - satul Vargati, com. Greci Strehaia Visina - satul Conace, com. Bolbosi Strehaia Valea - satul Robesti, com. Menti Strehaia Motrulenii - satul Strimba, com. Raci Strehaia Nucetul - satul Valea Rea, com. Vagiulesti Strehaia Valea-Motrului - satul Porceni Birnici, com. Simbotinu Tg. Jiu Plesa - satul Porceni Moşteni, com. Simbotinu Tg. Jiu Gornacelul - satul Fometesti, com. Ciuperceni Tg. Jiu Ciupercenii-de-Sus - satul Vai de Ei, com. Valari Tg. Jiu Merisorii - satul Rudaria, com. Cilnicu Tg. Jiu Cilnicul-de-Sus - satul Degerati, com. Degerati Tr. Severin Cervenita - satul Basesti, com. Bilvanesti Tr. Severin Bilvanestii-de-Jos - satul Cacoti, com. Izvoralu Tr. Severin Izvoralul-de-Jos - satul Valea Hotului, com. Izvoru Anestilor Tr. Severin Valea-Izvorului - satul Porcesti, com. Ghelmegioaia Tr. Severin Prunarul - satul Ciolani, com. Perii Tr. Severin Alunisul - satul Valea Rea, com. Cazanesti Tr. Severin Valea-Cosustei - satul Broscari, com. Broscari Vinju Mare Livezile - satul Flaminda, com. Flaminda Vinju Mare Jiana - satul Atirnati, com. Batoti Vinju Mare Dunarea-Mica - satul Poiana Ciorii, com. Gruia Vinju Mare Poiana-Gruii - satul Atirnati, com. Cernele Or. Craiova Izvorul-Rece - localitatea componenta Lascar Catargiu Or. Craiova Lunca-Jiului REGIUNEA PLOIESTI a. Comune - com. Valea Rea Buzau Padurenii - com. Viperesti Cislau Plaiurile - com. Badeni-Miluiti Mizil Cimpenii - com. Ciumati Ploiesti Olarii Vechi - com. Putreda Rm. Sarat Livada - com. Jideni Rm. Sarat Podgoria - com. Obiditi Rm. Sarat Rimnicelul - com. Baltati Rm. Sarat Valea Rimnicului - com. Rincezi Teleajen Nucsoara de Jos - com. Scaiosi Teleajen Fagetul b. Sate - satul Poponeti, com. Aldeni Buzau Fulga - satul Valea Ciomegii, com. Beslii Buzau Satul Vechi - satul Atirnati, com. Izvoru Dulce Buzau Dealul-Viei - satul Calugari, com. Posta Buzau Scarisoara - satul Haimanale, com. Posta Buzau Viisoara - satul Gura Papii, com. Vintila Voda Buzau Plopii - satul Izvoru Boului, com. Vintila Voda Buzau Izvorul - satul Fundu Papii, com. Vintila Voda Buzau Poenita - satul Posircesti, com. Niscov Buzau Livezile - satul Urlatori, com. Plescoi Buzau Valea-Nucului - satul Schitu, com. Scortoasa Buzau Dealul-Frumos - satul Linia Ciolanului, com. Valea Rea Buzau Izvorul - satul Valea Rea, com. Valea Rea Buzau Padurenii - satul Baligosi, com. Balta Tocila Buzau Delenii - satul Miluiti, com. Grajdana Buzau Valea-Salciilor - satul Paroasa, com. Magureni Cimpina Lunca-Prahovei - satul Vrajitoarea, com. Poiana Cimpina Cimpina Pietrisul - satul Strimbu, com. Valea Lungã Gorgota Cimpina Izvorul - satul Ciocoiesti, com. Ederile Cimpina Cricovul-Dulce - satul Fricoasa, com. Provita de Sus Cimpina Izvorul - satul Secaturi, com. Provita de Sus Cimpina Plaiul - satul Gheboasa, com. Valea Lungã Cricov Cimpina Valea-Mare - localitatea componenta Cotoiu-oraş Baicoi Cimpina Schela - satul Viperesti, com. Viperesti Cislau Plaiurile - satul Broasca, com. Siriu Cislau Lunca-Jaristei - satul Inselata, com. Siriu Cislau Coltul-Pietrii - satul Dosu, com. Braesti Cislau Pirscovelul - satul Benga, com. Maruntisu Cislau Lunca - satul Valea Iepei, com. Balanesti Cislau Aninii - satul Geambasu, com. Riu Cislau Izvoarele - satul Muscelu-Tiganu, com. Rusavat Cislau Muscelul - satul Ochiu Boului, com. Pietroasele Mizil Pietroasa Mica - satul Mirosi, com. Badeni-Miluiti Mizil Lunca - satul Badeni-Miluiti, com. Badeni-Miluiti Mizil Cimpenii - satul Degerati, com. Colceag Mizil Vilcelele - satul Vai de Ei, com. Tataru Mizil Podgoria - satul Schiopoaia; com. Cireseanu Mizil Satul-Nou - satul Maracini, com. Cireseanu Mizil Cringurile - satul Atirnati, com. Clondiru Mizil Sarata - satul Mitropolia, com. Smirdan Mizil Smirdanul-Mic - satul Ochiu Boului, com. Catunu Ploiesti Crivatul - satul Ciumati, com. Ciumati Ploiesti Olarii-Vechi - satul Tigania, com. Cocorasti-Colt Ploiesti Satul-de-Sus - satul Dosurile, com. Valea Calugareasca Ploiesti Virfurile - satul Rudari, com. Cojasca Ploiesti Iazul - Colonia Ilie Pintilie, com. Plopeni Ploiesti Stejarul - satul Putreda Mare, com. Putreda Rm. Sarat Livada - satul Putreda Mica, com. Putreda Rm. Sarat Livada-Mica - satul Schiopeni, com. Margaritesti Rm. Sarat Fintinele - satul Maracini, com. Timboesti Rm. Sarat Padurenii - satul Robescu, com. Cochirleanca Rm. Sarat Cimpia - satul N. Fleva, com. Ziduri Rm. Sarat Lanurile - satul Darimati, com. Baltati Rm. Sarat Oreavul - satul Coita, com. Bisoca Rm. Sarat Lacurile - satul Hoinari, com. Macrina Rm. Sarat Lunca - satul Clociti, com. Vadu Soresti Rm. Sarat Prunenii - satul Baltatii Vechi, com. Baltati Rm. Sarat Valea-Rimnicului - satul Baltatii Noi, com. Baltati Rm. Sarat Satul-Nou - satul Jideni, com. Jideni Rm. Sarat Podgoria - satul Strimba, com. Poenita Rm. Sarat Valea Mica - satul Obiditi, com. Obiditi Rm. Sarat Rimnicelul - localitatea componenta Flaminda, oraş Rm. Sarat Rm. Sarat Zidãrii - satul Rincezi, com. Rincezi Teleajen Nucsoara de Jos - satul Scaiosi; com. Scaiosi Teleajen Fagetul - satul Strimbeni, com. Alunis Teleajen Ostrovul - satul Valea Boului, com. Apostolache Teleajen Valea-Cricovului - satul Pacaloaia, com. Mehedinta Teleajen Salcioara - satul Protosinghelu, com. Magurele Teleajen Iazul - satul Opariti, com. Predeal-Sarari Teleajen Poienile - satul Atirnati, com. Matita Teleajen Magura - satul Rudari, com. Singeru Teleajen Piatra-Mica - satul Tita, com. Buciumeni Tirgoviste Dealul-Mare - satul Tigania, com. Gura Ocnitei Tirgoviste Capul-Plaiului - satul Valea Titii, com. Pietrosita Tirgoviste Dealul-Frumos - satul Rimata, com. Bezdead Tirgoviste Bezdeadul-de-Sus - satul Malu Orbului, com. Glodeni Tirgoviste Livezile - satul Strimba, com. Pietrari Tirgoviste Valea - satul Piatra Epii, com. Runcu Tirgoviste Piatra - satul Strimbu, com. Virfuri Tirgoviste Ulmetul - satul Valea Rea, com. Virfuri Tirgoviste Merisorul - satul Degerati, com. Paulesti Or. Ploiesti Paulestii-Noi REGIUNEA SUCEAVA a. Comune - com. Valea Boului Cimpulung Paltinul - com. Bivol Saveni Viisoara b. Sate - satul Fotin Enescu, com. Ringhilesti Botosani Ringhilestii-Deal - satul Pirlita, com. Baluseni Botosani Balusenii-Noi - satul Cucuteni-Tufescu, com. Durnesti Botosani Cucutenii - satul Lingurari, com. Cosula Botosani Padurenii - satul Satrareni, com. Albesti Botosani Jijia - satul Valea Boului, com. Valea Boului Cimpulung Paltinul - satul Porcescu, com. Breaza Cimpulung Breaza-de-Sus - satul Hapai, com. Virfu Cimpului Dorohoi Alunisul - satul Gaureana, com. Braesti Dorohoi Vilcelele - satul Puhai, com. Sendriceni Dorohoi Padurenii - localitatea componenta Putreda, oraş Dorohoi Dorohoi Progresul - satul Poiana Raftivanului, com. Dolhasca Falticeni Poiana - satul Lingurari, com. Probota Falticeni Poienarii - localitatea componenta Timpesti, oraş Falticeni Falticeni Grãdinile - satul Strigoaia, com. Partestii de Jos Gura Humorului Virful-Dealului - satul Gropi, com. Stroiesti Gura Humorului Vilcelele - satul Calinesti-Enache, com. Maritei Radauti Calinestii - satul Calinesti-Cuparencu, com. Serbauti Radauti Arinii - satul Gaureni, com. Granicesti Radauti Dumbrava - satul Slobozia Pruncului, com. Iacobesti Radauti Slobozia-Sucevei - localitatea componenta Verpole, oraş Siret Radauti Padurenii - satul Bivolu Mare, com. Bivolu Saveni Viisoara - satul Bivolu Mic, com. Bivolu Saveni Viisoara-Mica - satul Filipesti, com. Stauceni Or. Botosani Victoria ORAŞUL BUCUREŞTI - satul Filipescu, com. Magurele V. I. Lenin Alunisul - satul Gherman, com. Magurele V. I. Lenin Ciocirlia -------------------------------------------------------------------------------- -------
1. Cu începere de la 1 ianuarie 1965 decontarea lucrãrilor de proiectare elaborate de organizaţiile de proiectare prevãzute în anexele nr. 1 şi 2 la prezenta hotãrîre, se va face astfel: a) La institutele prevãzute în anexa nr. 1, pe baza de norme de proiectare cu tariful de 10 lei ora medie conventionala; b) La direcţiile de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor din subordinea comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi al oraşului Constanta, prevãzute în anexa nr. 2, pe baza de norme de proiectare cu tariful de 10, 50 lei ora medie conventionala. 2. În termen de 10 zile de la data prezentei hotãrîri, Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare va reduce normele de proiectare în medie cu 20% fata de normele de proiectare în vigoare la 31 decembrie 1962 şi le va comunica Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Finanţelor şi organizaţiilor de proiectare prevãzute în anexele nr. 1, 2 şi 3. Normele de proiectare reduse conform prevederilor alin. precedent se vor aplica cu începere de la 1 ianuarie 1965. 3. Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare va urmãri în continuare cu începere din anul 1965 corectarea normelor de proiectare comunicate potrivit art. 2, în scopul reducerii costului proiectelor şi a asigurãrii pentru activitatea de proiectare a unui beneficiu care sa nu depãşeascã 1, 5% la organizaţiile de proiectare prevãzute în anexele nr. 1, 2 şi 3. Corectarea normelor de proiectare se va face astfel încît pînã la 20 august ale fiecãrui an, Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare sa comunice Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Finanţelor precum şi organizaţiilor de proiectare prevãzute în anexele nr. 1, 2 şi 3, noile norme aplicabile de la 1 ianuarie ale anului urmãtor. 4. Ca urmare a reducerii tarifelor şi normelor de proiectare potrivit art. 1 şi 2, ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta sînt obligate ca, în termen de 25 zile de la data prezentei hotãrîri: - sa opereze reducerile corespunzãtoare în proiectele planurilor de cheltuieli pe anul 1965 pentru lucrãrile de proiectare care se finanţeazã de la buget; - sa propunã, Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor reducerile ce urmeazã sa fie aduse în planul de investiţii pe anul 1965 pentru lucrãrile de proiectare care se suporta din fondurile de investiţii. 5. În termen de 40 zile de la data prezentei hotãrîri, tarifele pentru alte lucrãri din profilul institutelor prevãzute în anexa nr. 1 ca: studii speciale, proiectare cu experimentare, cercetare, omologare, asistenta tehnica pentru atingerea parametrilor de baza şi însuşirea functionarii tehnologice a utilajelor şi instalaţiilor, protecţia catodica a conductelor şi instalaţiilor subterane petroliere, foraj de adîncime şi altele asemenea, se vor elabora şi propune spre aprobare de aceste institute, organelor centrale sau locale cãrora le sînt subordonate. În termen de 30 zile de la primirea propunerilor de tarife prevãzute la alin. precedente, organele centrale sau locale respective, vor aproba aceste tarife cu avizul conform al Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, Ministerului Finanţelor şi Comitetului pentru Preţuri. Tarifele aprobate potrivit prevederilor de la alin. precedent se vor aplica de la 1 ianuarie 1965, data de la care decontarea lucrãrilor prevãzute la alin. 1 se va face pe baza acestor tarife. Se autoriza Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, Ministerul Finanţelor şi Comitetul pentru Preţuri, sa ia mãsurile necesare pentru îmbunãtãţirea acestor tarife pe baza rezultatelor obţinute în aplicarea lor. 6. Organizaţiilor de proiectare care funcţioneazã potrivit Decretului nr. 199/1949 pentru organizarea şi funcţionarea întreprinderilor şi organizaţiilor economice ale statului, nu li se vor acorda dotatii de stat, ca urmare a aplicãrii prevederilor prezentei hotãrîri. 7. Lucrãrile elaborate de organizaţiile de proiectare bugetare, conform profilului stabilit prin <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 191/1963 privind organizarea şi profilarea activitãţii de proiectare, precum şi unele mãsuri pentru mãrirea capacitãţii de lucru a organizaţiilor de proiectare şi îmbunãtãţirea activitãţii acestora, nu se deconteazã. În cazurile în care organizaţiile de proiectare prevãzute în anexa nr. 3, vor primi prin planul de proiectare sarcini privind elaborarea unor documentaţii tehnice pentru lucrãri de investiţii, acestea vor fi decontate în condiţiile prevãzute pentru institutele de la art. 1, litera a, iar sumele încasate se vor vãrsa ca venit la buget. Producţia atelierelor de proiectare din cadrul Institutului de cercetãri şi proiectari piscicole se deconteazã pe baza de norme în condiţiile prevãzute pentru institutele de la art. 1 litera a. 8. Institutul de studii şi prospecţiuni va deconta în continuare producţia sa în condiţiile prevãzute de Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 744/1957 privind întocmirea devizelor lucrãrilor de construcţii-montaj, pe categorii de lucrãri şi cheltuieli şi de Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 441/1962 privind aprobarea regulamentului pentru elaborarea normelor de deviz, întocmirea devizelor, contractarea, finanţarea, receptionarea şi decontarea lucrãrilor geologice. 9. Pe data de 1 ianuarie 1965 Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1882/1959 privind modificarea tarifelor pentru lucrãrile efectuate de institutele de proiectare se abroga. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ANEXA 1 Lista institutelor de proiectare şi a institutelor complexe care au şi activitate de proiectare 1. Institutul pentru proiectarea uzinelor şi instalaţiilor metalurgice (IPROMET) 2. Institutul de proiectare pentru uzine şi instalaţii din industria construcţiilor de maşini (IPCM) 3. Institutul pentru proiectare de laminoare (IPL) 4. Institutul de proiectari aparataj electrotehnic şi instalaţii de automatizare (IPA) 5. Institutul de cercetare şi proiectare pentru industria electrotehnica (ICPE) 6. Institutul de cercetãri tehnologice pentru procese tehnologice specifice industriei construcţiilor de maşini (ICTCM) 7. Institutul de studii şi proiectari miniere (IPROMIN) 8. Institutul de studii şi proiectari energetice (ISPE) 9. Institutul de studii şi proiectari hidroenergetice (ISPH) 10. Institutul de proiectare pentru industria chimiei organice şi petrochimice (IPROCHIM) 11. Institutul de proiectare pentru industria chimiei anorganice şi metalelor neferoase (IPRAN) 12. Institutul de studii, experimentari şi proiectare pentru industria celulozei, hirtiei, fibrelor artificiale şi valorificarea stufului (IPCFS) 13. Institutul de proiectare pentru instalaţii petrolifere (IPIP) 14. Institutul de proiectari pentru forajul sondelor şi extractia ţiţeiului şi gazelor (IPFE) 15. Institutul de proiectari şi cercetãri pentru utilaj petrolifer (IPCUP) 16. Institutul de proiectari al industriei uşoare (IPIU) 17. Institutul de proiectari pentru industria alimentara (IPIA) 18. Institutul de proiectari a construcţiilor şi materialelor de construcţii şi de cercetãri pentru materiale de construcţii (IPCMC) 19. Institutul de studii şi proiectari forestiere (ISPF) 20. Institutul de studii şi proiectari agricole (ISPA) 21. Institutul de proiectare a transporturilor şi telecomunicatiilor (IPTTC) 22. Institutul pentru planurile de amenajare şi construcţii hidrotehnice (IPACH) 23. Institutul de studii şi proiectare pentru construcţii, arhitectura şi sistematizare (ISCAS) 24. Institutul de proiectare a construcţiilor şi instalaţiilor de gospodãrie comunalã (IPGC) 25. Institutul proiect Bucureşti (IPB) ANEXA 2 Lista direcţiilor de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor (DSAPC) 1. DSAPC Arges 2. DSAPC Bacau 3. DSAPC Banat 4. DSAPC Braşov 5. DSAPC Bucureşti 6. DSAPC Cluj 7. DSAPC Constanta 8. DSAPC Crisana 9. DSAPC Galaţi 10. DSAPC Hunedoara 11. DSAPC Iaşi 12. DSAPC Maramures 13. DSAPC Mures Autonomã Maghiara 14. DSAPC Ploiesti 15. DSAPC Oltenia 16. DSAPC Suceava ANEXA 3 Lista organizaţiilor de proiectare bugetare care vor deconta documentaţiile tehnice pentru lucrãrile de investiţii 1. Institutul de studii şi proiectare pentru organizarea teritoriului agricol (ISPOTA). 2. Institutul de proiectare a construcţiilor tip (IPCT). ---------
1. Pe data de 1 decembrie 1964, se înfiinţeazã, sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Alimentare, întreprinderile industriale de stat prevãzute în anexa la prezenta hotãrîre. Aceste întreprinderi se organizeazã şi vor funcţiona potrivit Decretului nr. 199/1949, avînd denumirea, sediul şi obiectul prevãzut în anexa. 2. Ministerul Industriei Alimentare va dota întreprinderile prevãzute în anexa, cu mijloacele de baza necesare. În termen de 30 zile de la intrarea în funcţiune a capacitãţilor de producţie, Ministerul Industriei Alimentare va prezenta Ministerului Finanţelor, documentaţia necesarã pentru dotarea cu mijloace circulante a întreprinderilor prevãzute în anexa, împreunã cu planul financiar al acestor întreprinderi. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer --------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane hotãrãşte: I. - Se aproba modificãrile la Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Academiei Republicii Populare Romane, care au fost adoptate de adunarea generalã a Academiei în sesiunea din 22-24 ianuarie 1964, în urmãtoarea redactare: 1. Articolul 2 cu urmãtorul cuprins: "Art. 2. - Academia Republicii Populare Romane are urmãtoarele sarcini: a) sa contribuie direct la propãşirea ştiinţei şi culturii din Republica Populara Romana; b) sa dezvolte şi sa foloseascã cuceririle ştiinţei şi culturii pentru construirea socialismului şi comunismului în patria noastrã şi pentru apãrarea pãcii; c) sa întreţinã şi sa dezvolte relaţii de colaborare cu instituţiile ştiinţifice din alte tari." 2. Articolul 3 cu urmãtorul cuprins: "Art. 3. - În vederea îndeplinirii sarcinilor sale Academia Republicii Populare Romane desfãşoarã urmãtoarele activitãţi: a) face cercetãri de înalt nivel ştiinţific în unitãţile sale de cercetare în strinsa legatura cu necesitãţile construcţiei socialiste în domeniile economiei, ştiinţei şi culturii; b) studiazã posibilitãţile de valorificare a bogãţiilor naturale, punînd cuceririle ştiinţei moderne în serviciul dezvoltãrii forţelor de producţie ale tarii; c) indrumeaza şi coordoneazã activitatea unitãţilor ştiinţifice proprii, colaboreazã cu ministerele şi celelalte organe centrale în scopul sprijinirii activitãţii institutelor departamentale de cercetãri." 3. Articolul 6 cu urmãtorul cuprins: "Art. 6. - Membrii Academiei Republicii Populare Romane sînt aleşi dintre oamenii de ştiinţa şi cultura de inalta ţinuta morala şi cetateneasca, care s-au distins prin lucrãri originale de mare valoare teoreticã şi practica şi contribuie activ la construirea socialismului şi comunismului. Membrii de onoare se aleg dintre oamenii de ştiinţa şi cultura cu merite excepţionale. Membrii titulari se aleg de regula dintre membrii corespondenti şi numai în mod excepţional din rindul celorlalţi oameni de ştiinţa şi cultura care s-au distins prin lucrãri originale, de valoare deosebita. Membrii corespondenti se aleg dintre oamenii de ştiinţa şi cultura care s-au afirmat prin lucrãri originale de mare importanta pentru ştiinţa, cultura şi practica." 4. Articolul 7 cu urmãtorul cuprins: "Art. 7. - Membrii titulari şi membrii corespondenti ai Academiei Republicii Populare Romane au sarcina: - sa contribuie prin munca lor la imbogatirea ştiinţei şi culturii; - sa facã cercetãri în cele mai importante domenii ştiinţifice de actualitate şi sa elaboreze lucrãri originale de înalt nivel; - sa lupte pentru ca activitatea lor sa contribuie la rezolvarea problemelor importante ale practicii construcţiei socialiste; - sa se îngrijeascã de ridicarea calificãrii cadrelor ştiinţifice; - sa desfãşoare o activitate susţinutã pe tarim obştesc. Membrii titulari şi membrii corespondenti ai Academiei Republicii Populare Romane prezintã sectiei din care fac parte dãri de seama periodice asupra activitãţii lor ştiinţifice sau artistice. Aceste dãri de seama vor fi dezbãtute în secţie dupã care, împreunã cu aprecierea acesteia, se vor inainta Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane". 5. Articolul 8 cu urmãtorul cuprins: "Art. 8. - În afarã de cetãţenii romani, pot fi aleşi membri de onoare şi membri corespondenti ai Academiei Republicii Populare Romane, oameni de ştiinţa şi cultura cu merite excepţionale dintre cetãţenii altor state". 6. Articolul 9 cu urmãtorul cuprins: "Art. 9. - Numãrul membrilor Academiei Republicii Populare Romane de orice categorie se fixeazã de Consiliul de Miniştri la propunerea Academiei". 7. Articolul 11 cu urmãtorul cuprins: "Art. 11. - Initiativa propunerilor de candidaţi pentru locurile de membri titulari şi membri corespondenti aparţine secţiilor, filialelor şi bazelor Academiei Republicii Populare Romane, unitãţilor de cercetãri ştiinţifice, instituţiilor de învãţãmînt superior şi instituţiilor de cultura. Propunerile sînt examinate de adunarea sectiei de specialitate care, cu majoritatea voturilor membrilor titulari, stabileşte lista candidaţilor. Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane analizeazã propunerile primite; stabileşte lista definitiva a candidaţilor şi o prezintã apoi adunãrii generale a Academiei. Pentru a fi ales, fiecare candidat trebuie sa întruneascã majoritatea voturilor din numãrul total al membrilor titulari ai Academiei Republicii Populare Romane". 8. Articolul 13 cu urmãtorul cuprins: "Art. 13. - Membrii titulari şi membrii corespondenti ai Academiei Republicii Populare Romane, cetãţeni romani, sînt obligaţi sa participe regulat la şedinţele adunãrilor generale ale Academiei, ale secţiilor şi la lucrãrile unitãţilor de cercetare şi ale comisiilor din care fac parte". 9. Articolul 18 cu urmãtorul cuprins: "Art. 18. - Pentru desfãşurarea activitãţii ştiinţifice, Academia Republicii Populare Romane are unitãţi ştiinţifice, direcţii şi servicii, încadrate cu personal ştiinţific de cercetare, personal ajutator de cercetare, personal tehnic şi administrativ gospodãresc. Statele de funcţiuni pentru unitãţile ştiinţifice se aproba de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane în limita planului de munca şi salarii aprobat. Funcţiile îndeplinite de personalul ştiinţific în unitãţile Academiei Republicii Populare Romane sînt considerate funcţii de rãspundere potrivit Codului muncii. Recrutarea şi numirea personalului de orice categorie al Academiei Republicii Populare Romane se fac conform normelor legale în vigoare". 10. Articolul 19 cu urmãtorul cuprins: "Art. 19. - Academia Republicii Populare Romane are urmãtoarele secţii: I. Secţia de ştiinţe matematice; II. Secţia de ştiinţe fizice; III. Secţia de ştiinţe chimice; IV. Secţia de ştiinţe tehnice; V. Secţia de ştiinţe biologice; VI. Secţia de ştiinţe agricole şi silvice; VII. Secţia de ştiinţe geologice şi geografice; VIII. Secţia de ştiinţe medicale; IX. Secţia de ştiinţe economice, filozofice şi juridice; X. Secţia de ştiinţe istorice; XI. Secţia de ştiinţe biologice; XII. Secţia de literatura şi arte". 11. Articolul 20 cu urmãtorul cuprins: "Art. 20. - Cu aprobarea Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane, în cadrul secţiilor Academiei se pot crea subsectii". 12. Articolul 21 cu urmãtorul cuprins: "Art. 21. - Secţiile Academiei Republicii Populare Romane sînt foruri ştiinţifice şi organizatorice cãrora le revin urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, indrumeaza, coordoneazã şi controleazã activitatea ştiinţificã a unitãţilor ştiinţifice subordonate; - asigura o justa orientare cercetãrii şi un înalt nivel creatiei ştiinţifice din unitãţile lor de cercetare; - urmãresc valorificarea sub toate aspectele a rezultatelor cercetãrii obţinute în unitãţile lor (aplicarea în economie, publicarea în reviste şi periodice de specialitate, prezentarea la manifestãri ştiinţifice naţionale şi internaţionale etc.). În vederea aplicãrii în economie a rezultatelor cercetãrii ştiinţifice, secţiile organizeazã periodic, în colaborare cu organele centrale interesate, consfatuiri la care participa cercetatorii din unitãţile ştiinţifice ale Academiei, din institutele ministerelor şi celorlalte organe centrale, cadre didactice din învãţãmîntul superior, ingineri şi tehnicieni din producţie. Consfatuirile vor avea ca obiect teme de mare importanta pentru economia nationala; - întocmesc lucrãrile pentru încadrarea unitãţilor ştiinţifice subordonate cu personal de cercetare; urmãresc, indrumeaza şi controleazã acţiunile de selecţionare, perfecţionare şi promovare a cadrelor ştiinţifice; - elaboreazã propuneri pentru întãrirea bazei materiale a unitãţilor ştiinţifice subordonate, în vederea inzestrarii lor cu aparatura, materiale şi mijloace de documentare şi informare ştiinţificã necesare; participa prin reprezentanţii lor la întocmirea planurilor de cheltuieli şi de investiţii ale Academiei". 13. Articolul 23 cu urmãtorul cuprins: "Art. 23. - Secţiile îşi constituie birouri formate din preşedintele sectiei, dintr-un secretar ştiinţific şi mai mulţi membri. Membrii biroului şi secretarul ştiinţific se aleg dintre membrii titulari şi membrii corespondenti ai sectiei. Alegerea membrilor biroului se face cu majoritatea voturilor din numãrul total al membrilor sectiei şi se confirma de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane. În lipsa preşedintelui sectiei, acesta va fi înlocuit de un membru al biroului, conform delegaţiei date de preşedintele Academiei Republicii Populare Romane. 14. Articolul 24 se abroga. 15. Articolul 25 cu urmãtorul cuprins: "Art. 25. - Preşedintele de secţie organizeazã, indrumeaza şi controleazã intreaga activitate a sectiei, conform prevederilor statutului şi dispoziţiilor Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane. În acest scop exercita urmãtoarele atribuţii: - convoacã şi conduce adunãrile sectiei şi asigura executarea hotãrîrilor luate în aceste adunãri; - controleazã şi indrumeaza activitatea revistelor a cãror editare este în sarcina sectiei; - prezintã rapoarte de activitate Prezidiului Academiei, trimestrial, precum şi ori de cîte ori i se cer; - reprezintã secţia în toate relaţiile sale". 16. Articolul 27 cu urmãtorul cuprins: "Art. 27. - Adunãrile sectiei sînt constituite legal cu 2/3 din numãrul membrilor sectiei, iar hotãrîrile se iau cu majoritatea voturilor din numãrul total al membrilor sectiei. În cazuri excepţionale, adunãrile sectiei se pot tine cu majoritatea simpla a membrilor sectiei. În aceste cazuri, hotãrîrile se iau în condiţiile prevãzute la alineatul precedent şi urmeazã sa fie ratificate la prima şedinţa a sectiei, cînd sînt prezenţi 2/3 din numãrul membrilor sectiei". 17. Articolul 29 cu urmãtorul cuprins: "Art. 29. - Academia Republicii Populare Romane are filiale şi baze de cercetãri ştiinţifice. Filialele şi bazele sînt unitãţi ştiinţifice şi organizatorice care asigura inaltul nivel ştiinţific al cercetãrilor, indrumeaza, coordoneazã şi controleazã activitatea institutelor şi unitãţilor ştiinţifice subordonate". 18. Articolul 31 cu urmãtorul cuprins: "Art. 31. - Filialele sînt formate din membrii Academiei Republicii Populare Romane din regiunile în care fiinteaza filiala". 19. Articolul 32 cu urmãtorul cuprins: "Art. 32. - Filialele sînt conduse de un birou format din preşedintele filialei, un secretar şi un numãr de membri ai filialei. Preşedintele este ales dintre membrii titulari ai filialei, iar secretarul şi ceilalţi membri ai biroului se aleg dintre membrii sãi titulari şi corespondenti. În lipsa preşedintelui filialei, acesta va fi înlocuit de un membru al biroului, conform delegaţiei date de preşedintele Academiei Republicii Populare Romane". 20. Articolul 34 cu urmãtorul cuprins: "Art. 34. - Biroul filialei conduce activitatea filialei şi rãspunde de îndeplinirea sarcinilor date prin statut şi de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane". 21. Articolul 35 cu urmãtorul cuprins: "Art. 35. - Bazele de cercetãri ştiinţifice sînt conduse de un director numit dintre membrii titulari sau corespondenti. El este ajutat de un director adjunct şi un secretar ştiinţific. Cînd nevoile o cer, se poate forma şi un birou compus din directorul bazei, directorul adjunct, secretarul ştiinţific şi un numãr de membri". 22. Articolul 38 cu urmãtorul cuprins: "Art. 38. - Organele de baza prin care Academia Republicii Populare Romane îşi desfãşoarã activitatea sînt unitãţile sale ştiinţifice care cuprind: institute de cercetare, centre de cercetare, muzee, staţiuni, filiale ale Bibliotecii Academiei etc.". 23. Articolul 39 cu urmãtorul cuprins: "Art. 39. - Înfiinţarea şi desfiinţarea institutelor se face de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane, la propunerea secţiilor de specialitate, cu aprobarea Consiliului de Miniştri. Centrele de cercetãri, muzeele, staţiunile, filialele Bibliotecii Academiei etc. se înfiinţeazã şi se desfiinţeazã prin hotãrîri ale Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane". 24. Articolul 40 cu urmãtorul cuprins: "Art. 40. - Unitãţile ştiinţifice ale Academiei Republicii Populare Romane au urmãtoarele sarcini: - sa rezolve problemele de specialitate, potrivit cu necesitãţile ştiinţei şi construcţiei socialismului; - sa asigure realizarea planurilor de cercetare aprobate de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane; - sa urmãreascã valorificarea în practica a rezultatelor ştiinţifice obţinute; - sa sprijine prin diferite forme de documentare şi informare ştiinţificã activitatea altor unitãţi ştiinţifice; - sa formeze noi cadre de cercetãtori în diferite ramuri ale ştiinţei; - sa difuzeze publicaţiile Academiei în ţara şi strãinãtate". 25. Articolul 41 cu urmãtorul cuprins: "Art. 41. - Unitãţile ştiinţifice ale Academiei Republicii Populare Romane colaboreazã cu instituţiile ministerelor, celorlalte organe centrale şi cu asociaţiile şi societãţile ştiinţifice şi le sprijinã în activitatea lor. Condiţiile de colaborare se vor stabili prin convenţii încheiate între Academia Republicii Populare Romane şi ministere sau alte organe centrale". 26. Articolul 42 cu urmãtorul cuprins: "Art. 42. - Unitãţile ştiinţifice ale Academiei Republicii Populare Romane sînt conduse de cîte un director, numit de preferinta dintre membrii Academiei. El este ajutat în munca sa de unul sau mai mulţi directori adjuncţi şi de un secretar ştiinţific. Numirea lor se face de Prezidiul Academiei, la propunerea sectiei care are în subordine unitatea ştiinţificã. Directorii, directorii adjuncţi şi secretarii ştiinţifici ai unitãţilor care depind de filiale, sînt numiţi de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane la propunerea filialelor, cu avizul sectiei de specialitate". 27. Articolul 43 cu urmãtorul cuprins: "Art. 43. - Atribuţiile directorului sînt: - sa elaboreze planurile de cercetare ştiinţificã, în conformitate cu indicaţiile date de conducerea Academiei şi sa le supunã sectiei spre analiza şi avizare; - sa organizeze, coordoneze şi controleze desfãşurarea activitãţii ştiinţifice din unitatea pe care o conduce şi sa asigure executarea planului de cercetãri ştiinţifice aprobat de Prezidiul Academiei; - sa organizeze şi sa indrumeze acţiunile de valorificare a rezultatelor obţinute, asigurind elaborarea la înalt nivel ştiinţific a materialelor pe care cercetatorii din unitatea ştiinţificã urmeazã sa le publice sau sa le prezinte la manifestãri ştiinţifice naţionale şi internaţionale (sesiuni ştiinţifice, colocvii, simpozioane, congrese etc.); - sa efectueze, în limita competentei sale, lucrãrile stabilite pentru recrutarea, selecţionarea şi promovarea personalului ştiinţific şi administrativ-gospodãresc; - sa execute planul de cheltuieli şi planul de investiţii ale unitãţii pe care o conduce. Directorul fiecãrei unitãţi ştiinţifice prezintã periodic sectiei de resort rapoarte de activitate" 28. Articolul 44 cu urmãtorul cuprins: "Art. 44. - Pentru îndrumarea şi coordonarea muncii ştiinţifice, directorul este ajutat în activitatea sa de un consiliu ştiinţific, ca organ consultativ. Consiliul ştiinţific se compune din: preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar ştiinţific, un numãr de membri numiţi dintre specialiştii din cadrul sau din afarã Academiei Republicii Populare Romane, delegaţi ai ministerelor, celorlalte organe centrale şi ai întreprinderilor. Membrii Academiei Republicii Populare Romane din unitatea ştiinţificã, directorul, directorii adjuncţi ştiinţifici şi secretarul ştiinţific sînt de drept membri ai consiliului ştiinţific. Preşedintele, secretarul ştiinţific şi membrii consiliului ştiinţific se numesc de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane, la propunerea sectiei". 29. Articolul 45 cu urmãtorul cuprins: "Art. 45. - Lucrãrile executate în unitãţile ştiinţifice sau de persoane din afarã acestor unitãţi, cu mijloacele Academiei Republicii Populare Romane, sînt bunuri ale Republicii Populare Romane, pãstrate şi administrate de Academie. Drepturile autorilor pentru astfel de lucrãri sînt cele stabilite prin legea dreptului de autor şi celelalte acte normative privind aceste drepturi". 30. Articolul 46 cu urmãtorul cuprins: "Art. 46. - În unitãţile ştiinţifice ale Academiei Republicii Populare Romane se primesc aspiranti la titlul de candidat în ştiinţe, potrivit normelor legale în vigoare. Bursele pentru aspiranti vor fi prevãzute în planul de cheltuieli al Academiei Republicii Populare Romane". 31. Articolul 49 cu urmãtorul cuprins: "Art. 49. - Academia Republicii Populare Romane are o editura proprie, denumita "Editura Academiei Republicii Populare Romane", cu personalitate juridicã. Editura Academiei Republicii Populare Romane asigura editarea de opere ştiinţifice, tratate, monografii şi publicaţii periodice. Lucrãrile editate de Editura Academiei Republicii Populare Romane se stabilesc anual prin planul editorial. Planurile editoriale se întocmesc de Editura, la propunerea secţiilor Academiei. Publicaţiile periodice şi titlul lor se stabilesc de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane, la propunerea sectiei de specialitate, cu avizul consiliului de editura". 32. Articolul 51 cu urmãtorul cuprins: "Art. 51. - Pentru îndrumarea, coordonarea şi controlul lucrãrilor Editurii Academiei Republicii Populare Romane, funcţioneazã un consiliu de editura format dintr-un preşedinte, doi vicepreşedinţi, cîte 1-3 delegaţi ai fiecãrei secţii a Academiei Republicii Populare Romane, directorul general al Editurii Academiei şi locţiitorul sau, redactorul şef al Editurii Academiei, precum şi din reprezentanţi ai altor edituri, ca membri. Preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii consiliului de editura se numesc de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane" 33. Articolul 52 cu urmãtorul cuprins: "Art. 52. - Consiliul de editura al Academiei Republicii Populare Romane avizeazã planul anual de editare, îl supune spre aprobare Prezidiului Academiei şi urmãreşte executarea lui în conformitate cu prevederile planului de cheltuieli". 34. Articolul 53 cu urmãtorul cuprins: "Art. 53. - Fiecare publicaţie periodicã a Academiei Republicii Populare Romane are un comitet de redactie. Membrii comitetului de redactie sînt numiţi de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane, la propunerea secţiilor, dintre membrii Academiei şi din personalul ştiinţific al unitãţilor ştiinţifice din cadrul Academiei. Comitetele de redactie rãspund de nivelul ştiinţific al publicaţiilor periodice, de modul lor de prezentare şi de apariţia lor la timp". 35. Articolul 54 cu urmãtorul cuprins: "Art. 54. - Lucrãrile executate pe baza planului de cercetãri ştiinţifice ale Academiei Republicii Populare Romane se publica de cãtre Editura Academiei sau de alte edituri din ţara sau strãinãtate, dupã profilul lucrãrilor". 36. Articolul 55 cu urmãtorul cuprins: "Art. 55. - Academia Republicii Populare Romane are o biblioteca centrala la Bucureşti şi o reţea de biblioteci în unitãţile sale ştiinţifice. Biblioteca Academiei Republicii Populare Romane are personalitate juridicã". 37. Articolul 56 cu urmãtorul cuprins: "Art. 56. - Biblioteca Academiei Republicii Populare Romane are urmãtoarele atribuţii: a) indrumeaza, coordoneazã şi controleazã activitatea bibliotecilor din reţeaua Academiei Republicii Populare Romane; b) asigura, împreunã cu Centrul de documentare ştiinţificã al Academiei Republicii Populare Romane, documentarea necesarã bunei desfasurari a cercetãrii ştiinţifice în unitãţile de cercetare ale Academiei". 38. Articolul 57 cu urmãtorul cuprins: "Art. 57. - Biblioteca Academiei Republicii Populare Romane colectioneaza, pãstreazã şi organizeazã din fondul naţional de tiparituri, tipariturile care intra în profilul sau. Biblioteca Academiei Republicii Populare Romane şi Centrul de documentare ştiinţificã al Academiei fac studii şi cercetãri în domeniul bibliologiei şi documentãrii". 39. Articolul 60 cu urmãtorul cuprins: "Art. 60. - Pentru îndrumarea activitãţii sale, Biblioteca Academiei Republicii Populare Romane are un consiliu ştiinţific, alcãtuit dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte, cîte un delegat al fiecãrei secţii, directorul general, locţiitorul sau şi delegaţi de la principalele biblioteci din ţara, ca membri. Preşedintele, vicepreşedintele şi membrii consiliului ştiinţific al Bibliotecii se numesc de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane". 40. Articolul 61 cu urmãtorul cuprins: "Art. 61. - Organul suprem de conducere al Academiei Republicii Populare Romane este adunarea generalã; ea este formatã din membrii titulari şi membrii corespondenti ai Academiei. Adunarea generalã stabileşte liniile directoare ale întregii activitãţi a Academiei, pentru a asigura realizarea sarcinilor sale, aproba darea de seama anuala şi planul anual de activitate. Adunarea generalã alege membrii Academiei, preşedintele, membrii Prezidiului Academiei şi confirma preşedinţii de secţii şi preşedinţii de filiale". 41. Articolul 65 cu urmãtorul cuprins: "Art. 65. - În cadrul sarcinilor sale, Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane: a) convoacã congrese, sesiuni, conferinţe şi consfatuiri ştiinţifice, organizeazã expeditii de cercetare şi altele asemenea; b) ia mãsuri pentru valorificarea descoperirilor ştiinţifice şi rezultatelor muncii de cercetare în practica construcţiei socialiste; c) înfiinţeazã, potrivit statutului, unitãţi şi organizaţii ştiinţifice de cercetare necesare Academiei Republicii Populare Romane; d) analizeazã şi orienteaza planurile de cercetare ştiinţificã aprobate de adunarea generalã a Academiei Republicii Populare Romane şi controleazã îndeplinirea lor; e) aproba planul editorial al Academiei Republicii Populare Romane; f) stabileşte relaţii ştiinţifice cu institutele ştiinţifice din strãinãtate, cu care poate încheia direct convenţii de colaborare; g) acorda premii pentru lucrãri ştiinţifice, literare şi artistice, descoperiri ştiinţifice şi invenţii de valoare; h) sprijinã asociaţiile şi societãţile ştiinţifice; i) convoacã sesiunile adunãrii generale ale Academiei Republicii Populare Romane; j) prezintã spre aprobare adunãrii generale a Academiei Republicii Populare Romane rapoarte anuale asupra activitãţii Academiei". 42. Articolul 67 cu urmãtorul cuprins: "Art. 67. - Preşedintele Academiei Republicii Populare Romane şi membrii Prezidiului Academiei sînt aleşi, dintre membrii titulari, de adunarea generalã, cu majoritatea voturilor din numãrul total al membrilor titulari. Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane alege dintre membrii sãi 2 sau mai mulţi vicepreşedinţi şi pe primul secretar". 43. Articolul 75 cu urmãtorul cuprins: "Art. 75. - Atribuţiile Secretariatului Academiei Republicii Populare Romane sînt: - sa urmãreascã executarea hotãrîrilor Prezidiului Academiei; - sa pregãteascã lucrãrile pentru dezbaterile adunãrilor generale şi pentru şedinţele Prezidiului Academiei; - sa urmãreascã elaborarea şi executarea planurilor de cercetãri ştiinţifice ale secţiilor şi unitãţilor ştiinţifice din Academie; - sa supravegheze executarea planului de cheltuieli al Academiei; - sa pregãteascã darea de seama anuala a activitãţii Academiei". 44. Articolul 76 cu urmãtorul cuprins: "Art. 76. - Alegerea preşedintelui Academiei Republicii Populare Romane, a membrilor Prezidiului Academiei şi a celorlalte organe de conducere de la secţiile şi filialele Academiei, se fac toate în aceeaşi sesiune, mandatul lor fiind pe timp de 3 ani. Dacã mandatul vreunuia din cei prevãzuţi la alineatul precedent înceteazã înainte de împlinirea celor 3 ani, alegerea în locul vacant se va face numai pe timpul ce mai rãmîne pînã la împlinirea acestor 3 ani. Confirmarea alegerilor pentru locurile devenite vacante de presedinti de secţii şi de filiale se face de Prezidiul Academiei Republicii Populare Romane". 45. Articolul 79 cu urmãtorul cuprins: "Art. 79. - Academia Republicii Populare Romane poate primi donaţii care servesc direct scopurilor sale (spaţiu de cercetare, documente, cãrţi, colecţii de valoare ştiinţificã, artisticã şi altele), potrivit cu prevederile legale în vigoare. II. Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Academiei Republicii Populare Romane aprobat prin <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 124 din 22 martie 1963 , cu modificãrile prevãzute în prezenta hotãrîre, se va republica, dîndu-se o noua numerotare articolelor. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ----------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane hotãrãşte: ARTICOL UNIC Preţurile cu amãnuntul pentru cartoane, hirtii, mucavale, pungi şi saci de hirtie, precum şi pentru alte produse de papetarie se stabilesc de Ministerul Comerţului Interior. La produsele cuprinse în lista anexa nr. 1 la Decretul nr. 172/1953 pentru reorganizarea regimului de stabilire a preţurilor, preţurile se stabilesc cu avizul Comitetului pentru Preţuri. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer -------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane hotãrãşte: 1. Prevederile <>art. 2 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 922/1963 privind unele mãsuri pentru stimularea contractarilor de carne şi lapte, se extind asupra membrilor gospodariilor agricole colective şi celorlalţi crescatori individuali din raioanele şi localitãţile prevãzute în lista anexa precum şi asupra crescatorilor individuali din celelalte sate şi comune de deal şi munte. 2. Membrii gospodariilor agricole colective şi crescatorii individuali din raioanele şi localitãţile unde se aplica prevederile <>art. 2 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 922/1963 - astfel cum a fost completat prin articolul precedent - care deţin scroafe şi livreaza organizaţiilor Ministerului Industriei Alimentare pe baza de contract, doi sau mai mulţi porci dupã fiecare scroafa, vor putea cumpara prin unitãţile comerţului socialist cîte 200 kg porumb pentru fiecare scroafa de la care au livrat porci, în afarã cantitãţilor de furaje concentrate acordate pentru livrarea porcilor, potrivit <>art. 2 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 922/1963 . Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ANEXA 1 LISTA raioanelor şi localitãţilor în care se extind prevederile <>art. 2 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 922/1963 -------
Guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Romane, Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice şi Republicii Socialiste Cehoslovace: Avînd în vedere creşterea continua a transporturilor feroviare de mãrfuri dintre aceste tari şi pornind de la recomandãrile organelor Consiliului de Ajutor Economic Reciproc privitoare la o mai buna folosire a vagoanelor de marfa şi sporirea economicitatii transporturilor, au hotãrît sa încheie prezenta Convenţie despre cele ce urmeazã: ART. 1 1. În scopul creãrii condiţiilor necesare pentru reducerea parcursurilor în stare goala ale vagoanelor de marfa în traficul internaţional şi intern, accelerarii rulajului şi sporirii eficacitatii economice a exploatãrii vagoanelor de marfa, precum şi reducerii intensitatii traficului de marfa şi a unei folosiri mai bune a magistralelor feroviare internaţionale, a statiilor de frontiera şi de triaj, Pãrţile Contractante au convenit sa înfiinţeze parcul comun al vagoanelor de marfa, denumit în cele ce urmeazã "parcul comun". 2. Parcul comun se înfiinţeazã din vagoane de marfa cu 2 şi 4 osii (acoperite şi descoperite) de ecartament 1435 mm. 3. Felul şi cantitatea vagoanelor transmise în parcul comun de cãtre Pãrţile Contractante, care au cai ferate cu ecartament de 1435 mm, trebuie sa corespundã nevoilor reale ale transporturilor internaţionale pe cãile lor ferate ţinînd cont de folosirea acestor vagoane în traficul intern. 4. Cantitatea vagoanelor transmise în parcul comun de Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice trebuie sa corespundã aproximativ cantitãţii vagoanelor din parcul comun care se gãsesc zilnic pe cãile ferate ale U.R.S.S. ART. 2 1. Pentru soluţionarea problemelor legate de înfiinţarea şi exploatarea împreunã a parcului comun în condiţiile stabilite prin prezenta Convenţie, se instituie Consiliul parcului comun al vagoanelor de marfa, denumit mai departe "Consiliu". 2. Consiliul se compune din reprezentanţii împuterniciţi ai tuturor Pãrţilor Contractante - cîte unul de la fiecare Parte. Consiliul se întruneşte în şedinţele sale în mãsura necesitãţii, însã cel puţin o data pe an. 3. Consiliul este împuternicit sa discute toate problemele legate de îndeplinirea prezentei Convenţii şi sa ia hotãrîri asupra acestor probleme. Hotãrîrile se iau de cãtre Consiliu numai cu acordul reprezentanţilor tuturor Pãrţilor Contractante. 4. Consiliul îşi aproba singur Regulamentul sau de lucru. ART. 3 1. Pentru asigurarea îndeplinirii hotãrîrilor Consiliului şi efectuarea tuturor lucrãrilor curente legate de exploatarea parcului comun, precum şi pentru urmãrirea circulaţiei trenurilor internaţionale de marfa şi cãlãtori, activitãţii statiilor de frontiera şi realizãrii mãsurilor coordonate de dirijare privind acordarea de ajutor cãilor ferate ale Pãrţilor Contractante în vederea asigurãrii transporturilor mãrfurilor de export-import, Consiliul are un aparat executiv permanent - Biroul pentru exploatarea parcului comun de vagoane de marfa, denumit în continuare "Birou", cu sediul în oraşul Praga - capitala Republicii Socialiste Cehoslovace. 2. Biroul se compune din directorul Biroului, adjunctul sau, un numãr necesar de specialişti şi personal tehnic şi de serviciu. 3. Directorul Biroului şi locţiitorul sau se numesc şi se elibereazã din funcţie de cãtre Consiliu. Ceilalţi colaboratori ai Biroului se numesc şi se elibereazã din funcţie de directorul Biroului în conformitate cu Regulamentul Biroului, iar colaboratorii-specialişti se numesc şi se elibereazã din funcţie de directorul Biroului cu acordul reprezentantului tarii respective în Consiliu. 4. Lucrãrile Biroului sînt conduse de directorul Biroului care rãspunde în fata Consiliului. 5. La îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, directorul Biroului, locţiitorul sau şi colaboratorii-specialişti ai Biroului funcţioneazã în calitate de funcţionari internationali. 6. Biroul se bucura de drepturi de persoana juridicã. Biroul, precum şi functionarii Biroului se bucura de aceleaşi privilegii şi imunitãţi de care se bucura şi Consiliul de Ajutor Economic Reciproc şi functionarii sãi în conformitate cu art. II şi punctele 2, 4 şi 5 din art. V ale Convenţiei privind capacitatea juridicã, privilegiile şi imunitãţile Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Totodatã directorul Biroului are dreptul şi este obligat sa renunţe la imunitatea acordatã oricãrui funcţionar al Biroului, în acele cazuri cînd, dupã pãrerea lui, imunitatea impiedica înfãptuirea justiţiei şi se poate renunţa la aceasta fãrã a prejudicia interesele Biroului. În ceea ce priveşte directorul Biroului şi locţiitorul sau, dreptul de renunţare la imunitate aparţine Consiliului. 7. Atribuţiile şi împuternicirile Biroului, componenta sa, modul de lucru şi alte probleme legate de activitatea Biroului, se stabilesc prin Regulamentul Biroului, aprobat de Consiliu. 8. Cheltuielile legate de întreţinerea Biroului, se suporta în pãrţi egale de cãile ferate ale Pãrţilor Contractante. ART. 4 1. Pãrţile Contractante sînt de acord ca vagoanele ce se transmit în parcul comun, trebuie sa fie vagoane standardizate. Totuşi, în perioada de tranzitie necesarã pentru efectuarea standardizarii vagoanelor, se admite exploatarea în parcul comun a vagoanelor care corespund cerinţelor tehnice speciale pentru aceasta perioada stabilite în Regulamentul privind folosirea împreunã a parcului comun al vagoanelor de marfa, denumit mai departe "Regulament OPW". 2. În Regulamentul OPW, în afarã de cerinţele tehnice pe care trebuie sa le îndeplineascã vagoanele ce se transmit în parcul comun, se stabilesc de asemenea modul de folosire a acestor vagoane, metodele de determinare a cotei de calcul a cãilor ferate ale Pãrţilor Contractante la parcul comun, precum şi modul de includere a acestor vagoane în parcul comun şi modul de scoatere a lor din acest parc, modul de decontare dintre cãile ferate pentru folosirea vagoanelor din parcul comun, şi se rezolva alte probleme legate de utilizarea parcului comun. Totodatã, modul de folosire a vagoanelor transmise de U.R.S.S. în parcul comun, se stabileşte ţinînd cont de condiţiile ce decurg din diferenţa de largime a ecartamentului cãilor ferate U.R.S.S. şi a altor Pãrţi Contractante. 3. Regulamentul OPW se aproba de Consiliu. 4. Felul şi cantitatea vagoanelor ce se transmit de Pãrţile Contractante în parcul comun, se stabilesc periodic de Consiliu ţinînd seama de prevederile punctelor 3 şi 4 ale art. I din prezenta Convenţie. ART. 5 1. Vagoanele incluse în parcul comun rãmîn în proprietatea acelei Pãrţi Contractante care a transmis aceste vagoane. Vagoanele incluse în parcul comun, pe lîngã initialele caii ferate cãreia îi aparţin, se înseamnã cu un semn special. 2. Vagoanele parcului comun sînt folosite de cãile ferate ale Pãrţilor Contractante, în special în traficul internaţional dintre aceste Pãrţi. Aceste vagoane pot fi utilizate şi în traficul intern al Pãrţilor Contractante şi în traficul cu ţãrile neparticipante la prezenta Convenţie. 3. În cazul încãrcãrii vagoanelor din parcul comun de cãile ferate ale uneia din Pãrţile Contractante, cu destinaţia spre cãile ferate ale ţãrilor neparticipante la prezenta Convenţie, cota de calcul a cãilor ferate ale acestei Pãrţi se micşoreazã în mod corespunzãtor. 4. Toate condiţiile dupã care vagoanele din parcul comun vor fi indrumate la cãile ferate ale ţãrilor neparticipante la prezenta Convenţie, se stabilesc prin Regulamentul OPW. ART. 6 1. Pãrţile Contractante au convenit ca îngrijirea, întreţinerea şi reparaţiile curente ale vagoanelor din parcul comun sa se facã de cãile ferate ale Partii care foloseşte aceste vagoane. 2. Reparaţiile periodice ale vagoanelor din parcul comun, se vor efectua de cãile ferate ale Partii Contractante cãreia îi aparţin aceste vagoane, în termenele prevãzute de schemele unice ale reparaţiilor planificate, prevãzute de Regulamentul OPW. În perioada de tranzitie se pot folosi totuşi schemele reparaţiilor planificate stabilite la cãile ferate respective. 3. Pentru efectuarea reparaţiilor periodice, vagoanele din parcul comun se indrumeaza la calea feratã a Partii Contractante cãreia îi aparţin, astfel ca aceste vagoane sa soseascã la acea cale feratã înainte de termenul de expirare stabilit pentru reparaţia periodicã. 4. Condiţiile şi felul reparaţiilor, modul de asigurare a cãilor ferate ale Pãrţilor Contractante care folosesc vagoane din parcul comun cu piesele de schimb pentru reparaţia acestor vagoane, precum şi modul de îndrumare al vagoanelor din parcul comun la reparaţia periodicã se stabilesc de Regulamentul OPW. ART. 7 Pentru pierderea, deteriorarea grava care necesita reparaţii la nivelul celor periodice, sau pentru o deteriorare în urma cãreia vagonul din parcul comun urmeazã sa fie scos din parcul inventar al caii ferate a Partii Contractante - proprietara a acestui vagon, calea feratã care foloseşte acest vagon, poarta rãspunderea conform Regulamentului OPW. ART. 8 1. Cãile ferate ale Pãrţilor Contractante folosesc vagoanele din parcul comun în mod gratuit, dacã numãrul vagoanelor folosite de ele nu depãşeşte cota lor de calcul. 2. Cota de calcul a cãilor ferate ale fiecãreia din Pãrţile Contractante se stabileşte pe fel de vagoane, luind ca baza cota efectivã de participare a Partii respective în parcul comun şi acele devieri de la aceasta cota, care sînt prevãzute în Regulamentul OPW. Stabilirea cotei de calcul se face de Birou. 3. Dirijarea existentului vagoanelor din parcul comun între cãile ferate ale Pãrţilor Contractante se efectueazã de Birou prin compensare dupã cantitate şi fel de vagoane, în conformitate cu Regulamentul OPW. 4. Pentru folosirea vagoanelor peste cota de calcul, cãile ferate ale Pãrţilor Contractante, potrivit calculelor Biroului, deconteazã în folosul cãilor ferate al cãror existent de vagoane în parcul comun este mai mic decît cota lor de calcul, plata pentru fiecare vagon/zi conform Regulamentului OPW. Cuantumul taxelor pentru fiecare vagon/zi se stabileşte de Consiliu. 5. Dacã Biroul primeşte de la una din cãile ferate ale Pãrţilor Contractante o cerere pentru completarea parcului sau cu vagoane corespunzãtor cotei de calcul a acestei cai ferate, Biroul înştiinţeazã neîntîrziat despre aceasta acele cai ferate al cãror existent de vagoane în parcul comun depãşeşte cota lor de calcul, precum şi cãile ferate de tranzit şi coordoneazã cu acestea transmiterea numãrului necesar de vagoane, astfel ca în decurs de 2 zile de la data înştiinţãrii Biroului (considerind de la începutul zilei urmãtoare), calea feratã care a fãcut cererea sa-şi primeascã completarea respectiva cu vagoane din parcul comun de la cãile ferate vecine. 6. Cãile ferate ale Pãrţilor Contractante care nu au îndeplinit indicaţiile Biroului fac o plata pentru folosirea vagoanelor pe care ele trebuiau sa le predea, corespunzãtor cu taxele progresiv sporite în funcţie de timpul de reţinere a vagoanelor, taxe diferenţiate în primul şi al doilea semestru. Cuantumul acestor taxe se stabileşte în Regulamentul OPW. 7. Dacã cãile ferate ale uneia din Pãrţile Contractante nu au primit vagoanele din parcul comun ce le-au fost transmise, cãile ferate transmitatoare sînt scutite de plata pentru numãrul respectiv de vagoane/zile în conformitate cu Regulamentul OPW. 3. Stabilirea existentului şi evidenta vagoanelor din parcul comun pe cãile ferate ale Pãrţilor Contractante, precum şi decontãrile între aceste cai ferate se efectueazã de Birou în conformitate cu Regulamentul OPW. ART. 9 1. Ajutorul reciproc de vagoane se realizeazã pe baza înţelegerii dintre cãile ferate ale Pãrţilor Contractante interesate, pe cît posibil, pe seama vagoanelor din parcul comun. 2. Despre înţelegerea realizatã între cãile ferate ale Pãrţilor interesate cu privire la acordarea ajutorului de vagoane din parcul comun, cãile ferate ale Pãrţilor respective înştiinţeazã de urgenta Biroul. În acest caz cota de calcul a vagoanelor din parcul comun se majoreazã în mod corespunzãtor pentru cãile ferate care au primit ajutorul şi, se micşoreazã, pentru cãile ferate care au acordat ajutorul. 3. Condiţiile acordãrii ajutorului reciproc de vagoane se coordoneazã între cãile ferate ale Pãrţilor interesate. ART. 10 Limba de lucru a Consiliului şi a Biroului, este limba rusa. Toate documentele în legatura cu şedinţele Consiliului şi cu activitatea Biroului, se întocmesc în limba de lucru. ART. 11 Prezenta Convenţie este încheiatã pe un termen nelimitat. Fiecare din Pãrţile Contractante poate sa renunţe la participarea la prezenta Convenţie, instiintind despre aceasta pe depozitarul Convenţiei cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea anului calendaristic curent. Aceasta înştiinţare intra în vigoare de la 1 ianuarie a anului urmãtor. ART. 12 La prezenta Convenţie pot adera cu acordul tututor Pãrţilor Contractante şi alte tari prin transmiterea documentului de aderare cãtre depozitarul Convenţiei spre pãstrare. ART. 13 Convenţia poate fi modificatã sau completatã oricind cu acordul tuturor Pãrţilor Contractante. Propunerile privind modificarea sau completarea Convenţiei se trimit de Partea interesatã depozitarului Convenţiei, care ia mãsuri pentru coordonarea lor cu Pãrţile Contractante. ART. 14 Prezenta Convenţie urmeazã sa fie supusã aprobãrii Guvernelor Pãrţilor Contractante. Convenţia va intra în vigoare dupã expirarea termenului de 30 de zile de la predarea ultimului document de aprobare a acestei Convenţii cãtre depozitar, spre pãstrare, despre care depozitarul înştiinţeazã Pãrţile Contractante. Prezenta Convenţie s-a întocmit în limba rusa, într-un singur exemplar şi se transmite pentru pãstrare Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace, care va îndeplini funcţia de depozitar al acestei Convenţii. Guvernul Republicii Socialiste Cehoslovace va trimite tuturor Pãrţilor Contractante copii certificate ale Convenţiei. Drept care reprezentanţii împuterniciţi ai Pãrţilor Contractante au semnat prezenta Convenţie. Încheiatã la Bucureşti, la 21 decembrie 1963. Din împuternicirea Guvernului Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Bulgaria Republicii Populare Romane (ss) Simionov N. (ss) D. Simulescu Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Ungare Din împuternicirea Guvernului (ss) L. Foldwary Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice (ss) N. Gavrilov Din împuternicirea Guvernului Republicii Democrate Germane Din împuternicirea Guvernului Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Polone Republicii Socialiste (ss) P. Lewinski Cehoslovace (ss) P. Bouda -------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane: 1. Aproba Convenţia privind înfiinţarea şi exploatarea împreunã a parcului comun de vagoane de marfa, încheiatã între guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Romane, Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice şi Republicii Socialiste Cehoslovace, la Bucureşti la 21 decembrie 1963. Preşedintele Consiliului de Miniştri Ion Gheorghe Maurer CONVENŢIA privind înfiinţarea şi exploatarea împreunã a parcului comun de vagoane de marfa Guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Romane, Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice şi Republicii Socialiste Cehoslovace: Avînd în vedere creşterea continua a transporturilor feroviare de mãrfuri dintre aceste tari şi pornind de la recomandãrile organelor Consiliului de Ajutor Economic Reciproc privitoare la o mai buna folosire a vagoanelor de marfa şi sporirea economicitatii transporturilor, au hotãrît sa încheie prezenta Convenţie despre cele ce urmeazã: ART. 1 1. În scopul creãrii condiţiilor necesare pentru reducerea parcursurilor în stare goala ale vagoanelor de marfa în traficul internaţional şi intern, accelerarii rulajului şi sporirii eficacitatii economice a exploatãrii vagoanelor de marfa, precum şi reducerii intensitatii traficului de marfa şi a unei folosiri mai bune a magistralelor feroviare internaţionale, a statiilor de frontiera şi de triaj, Pãrţile Contractante au convenit sa înfiinţeze parcul comun al vagoanelor de marfa, denumit în cele ce urmeazã "parcul comun". 2. Parcul comun se înfiinţeazã din vagoane de marfa cu 2 şi 4 osii (acoperite şi descoperite) de ecartament 1435 mm. 3. Felul şi cantitatea vagoanelor transmise în parcul comun de cãtre Pãrţile Contractante, care au cai ferate cu ecartament de 1435 mm, trebuie sa corespundã nevoilor reale ale transporturilor internaţionale pe cãile lor ferate ţinînd cont de folosirea acestor vagoane în traficul intern. 4. Cantitatea vagoanelor transmise în parcul comun de Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice trebuie sa corespundã aproximativ cantitãţii vagoanelor din parcul comun care se gãsesc zilnic pe cãile ferate ale U.R.S.S. ART. 2 1. Pentru soluţionarea problemelor legate de înfiinţarea şi exploatarea împreunã a parcului comun în condiţiile stabilite prin prezenta Convenţie, se instituie Consiliul parcului comun al vagoanelor de marfa, denumit mai departe "Consiliu". 2. Consiliul se compune din reprezentanţii împuterniciţi ai tuturor Pãrţilor Contractante - cîte unul de la fiecare Parte. Consiliul se întruneşte în şedinţele sale în mãsura necesitãţii, însã cel puţin o data pe an. 3. Consiliul este împuternicit sa discute toate problemele legate de îndeplinirea prezentei Convenţii şi sa ia hotãrîri asupra acestor probleme. Hotãrîrile se iau de cãtre Consiliu numai cu acordul reprezentanţilor tuturor Pãrţilor Contractante. 4. Consiliul îşi aproba singur Regulamentul sau de lucru. ART. 3 1. Pentru asigurarea îndeplinirii hotãrîrilor Consiliului şi efectuarea tuturor lucrãrilor curente legate de exploatarea parcului comun, precum şi pentru urmãrirea circulaţiei trenurilor internaţionale de marfa şi cãlãtori, activitãţii statiilor de frontiera şi realizãrii mãsurilor coordonate de dirijare privind acordarea de ajutor cãilor ferate ale Pãrţilor Contractante în vederea asigurãrii transporturilor mãrfurilor de export-import, Consiliul are un aparat executiv permanent - Biroul pentru exploatarea parcului comun de vagoane de marfa, denumit în continuare "Birou", cu sediul în oraşul Praga - capitala Republicii Socialiste Cehoslovace. 2. Biroul se compune din directorul Biroului, adjunctul sau, un numãr necesar de specialişti şi personal tehnic şi de serviciu. 3. Directorul Biroului şi locţiitorul sau se numesc şi se elibereazã din funcţie de cãtre Consiliu. Ceilalţi colaboratori ai Biroului se numesc şi se elibereazã din funcţie de directorul Biroului în conformitate cu Regulamentul Biroului, iar colaboratorii-specialişti se numesc şi se elibereazã din funcţie de directorul Biroului cu acordul reprezentantului tarii respective în Consiliu. 4. Lucrãrile Biroului sînt conduse de directorul Biroului care rãspunde în fata Consiliului. 5. La îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, directorul Biroului, locţiitorul sau şi colaboratorii-specialişti ai Biroului funcţioneazã în calitate de funcţionari internationali. 6. Biroul se bucura de drepturi de persoana juridicã. Biroul, precum şi functionarii Biroului se bucura de aceleaşi privilegii şi imunitãţi de care se bucura şi Consiliul de Ajutor Economic Reciproc şi functionarii sãi în conformitate cu art. II şi punctele 2, 4 şi 5 din art. V ale Convenţiei privind capacitatea juridicã, privilegiile şi imunitãţile Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Totodatã directorul Biroului are dreptul şi este obligat sa renunţe la imunitatea acordatã oricãrui funcţionar al Biroului, în acele cazuri cînd, dupã pãrerea lui, imunitatea impiedica înfãptuirea justiţiei şi se poate renunţa la aceasta fãrã a prejudicia interesele Biroului. În ceea ce priveşte directorul Biroului şi locţiitorul sau, dreptul de renunţare la imunitate aparţine Consiliului. 7. Atribuţiile şi împuternicirile Biroului, componenta sa, modul de lucru şi alte probleme legate de activitatea Biroului, se stabilesc prin Regulamentul Biroului, aprobat de Consiliu. 8. Cheltuielile legate de întreţinerea Biroului, se suporta în pãrţi egale de cãile ferate ale Pãrţilor Contractante. ART. 4 1. Pãrţile Contractante sînt de acord ca vagoanele ce se transmit în parcul comun, trebuie sa fie vagoane standardizate. Totuşi, în perioada de tranzitie necesarã pentru efectuarea standardizarii vagoanelor, se admite exploatarea în parcul comun a vagoanelor care corespund cerinţelor tehnice speciale pentru aceasta perioada stabilite în Regulamentul privind folosirea împreunã a parcului comun al vagoanelor de marfa, denumit mai departe "Regulament OPW". 2. În Regulamentul OPW, în afarã de cerinţele tehnice pe care trebuie sa le îndeplineascã vagoanele ce se transmit în parcul comun, se stabilesc de asemenea modul de folosire a acestor vagoane, metodele de determinare a cotei de calcul a cãilor ferate ale Pãrţilor Contractante la parcul comun, precum şi modul de includere a acestor vagoane în parcul comun şi modul de scoatere a lor din acest parc, modul de decontare dintre cãile ferate pentru folosirea vagoanelor din parcul comun, şi se rezolva alte probleme legate de utilizarea parcului comun. Totodatã, modul de folosire a vagoanelor transmise de U.R.S.S. în parcul comun, se stabileşte ţinînd cont de condiţiile ce decurg din diferenţa de largime a ecartamentului cãilor ferate U.R.S.S. şi a altor Pãrţi Contractante. 3. Regulamentul OPW se aproba de Consiliu. 4. Felul şi cantitatea vagoanelor ce se transmit de Pãrţile Contractante în parcul comun, se stabilesc periodic de Consiliu ţinînd seama de prevederile punctelor 3 şi 4 ale art. I din prezenta Convenţie. ART. 5 1. Vagoanele incluse în parcul comun rãmîn în proprietatea acelei Pãrţi Contractante care a transmis aceste vagoane. Vagoanele incluse în parcul comun, pe lîngã initialele caii ferate cãreia îi aparţin, se înseamnã cu un semn special. 2. Vagoanele parcului comun sînt folosite de cãile ferate ale Pãrţilor Contractante, în special în traficul internaţional dintre aceste Pãrţi. Aceste vagoane pot fi utilizate şi în traficul intern al Pãrţilor Contractante şi în traficul cu ţãrile neparticipante la prezenta Convenţie. 3. În cazul încãrcãrii vagoanelor din parcul comun de cãile ferate ale uneia din Pãrţile Contractante, cu destinaţia spre cãile ferate ale ţãrilor neparticipante la prezenta Convenţie, cota de calcul a cãilor ferate ale acestei Pãrţi se micşoreazã în mod corespunzãtor. 4. Toate condiţiile dupã care vagoanele din parcul comun vor fi indrumate la cãile ferate ale ţãrilor neparticipante la prezenta Convenţie, se stabilesc prin Regulamentul OPW. ART. 6 1. Pãrţile Contractante au convenit ca îngrijirea, întreţinerea şi reparaţiile curente ale vagoanelor din parcul comun sa se facã de cãile ferate ale Partii care foloseşte aceste vagoane. 2. Reparaţiile periodice ale vagoanelor din parcul comun, se vor efectua de cãile ferate ale Partii Contractante cãreia îi aparţin aceste vagoane, în termenele prevãzute de schemele unice ale reparaţiilor planificate, prevãzute de Regulamentul OPW. În perioada de tranzitie se pot folosi totuşi schemele reparaţiilor planificate stabilite la cãile ferate respective. 3. Pentru efectuarea reparaţiilor periodice, vagoanele din parcul comun se indrumeaza la calea feratã a Partii Contractante cãreia îi aparţin, astfel ca aceste vagoane sa soseascã la acea cale feratã înainte de termenul de expirare stabilit pentru reparaţia periodicã. 4. Condiţiile şi felul reparaţiilor, modul de asigurare a cãilor ferate ale Pãrţilor Contractante care folosesc vagoane din parcul comun cu piesele de schimb pentru reparaţia acestor vagoane, precum şi modul de îndrumare al vagoanelor din parcul comun la reparaţia periodicã se stabilesc de Regulamentul OPW. ART. 7 Pentru pierderea, deteriorarea grava care necesita reparaţii la nivelul celor periodice, sau pentru o deteriorare în urma cãreia vagonul din parcul comun urmeazã sa fie scos din parcul inventar al caii ferate a Partii Contractante - proprietara a acestui vagon, calea feratã care foloseşte acest vagon, poarta rãspunderea conform Regulamentului OPW. ART. 8 1. Cãile ferate ale Pãrţilor Contractante folosesc vagoanele din parcul comun în mod gratuit, dacã numãrul vagoanelor folosite de ele nu depãşeşte cota lor de calcul. 2. Cota de calcul a cãilor ferate ale fiecãreia din Pãrţile Contractante se stabileşte pe fel de vagoane, luind ca baza cota efectivã de participare a Partii respective în parcul comun şi acele devieri de la aceasta cota, care sînt prevãzute în Regulamentul OPW. Stabilirea cotei de calcul se face de Birou. 3. Dirijarea existentului vagoanelor din parcul comun între cãile ferate ale Pãrţilor Contractante se efectueazã de Birou prin compensare dupã cantitate şi fel de vagoane, în conformitate cu Regulamentul OPW. 4. Pentru folosirea vagoanelor peste cota de calcul, cãile ferate ale Pãrţilor Contractante, potrivit calculelor Biroului, deconteazã în folosul cãilor ferate al cãror existent de vagoane în parcul comun este mai mic decît cota lor de calcul, plata pentru fiecare vagon/zi conform Regulamentului OPW. Cuantumul taxelor pentru fiecare vagon/zi se stabileşte de Consiliu. 5. Dacã Biroul primeşte de la una din cãile ferate ale Pãrţilor Contractante o cerere pentru completarea parcului sau cu vagoane corespunzãtor cotei de calcul a acestei cai ferate, Biroul înştiinţeazã neîntîrziat despre aceasta acele cai ferate al cãror existent de vagoane în parcul comun depãşeşte cota lor de calcul, precum şi cãile ferate de tranzit şi coordoneazã cu acestea transmiterea numãrului necesar de vagoane, astfel ca în decurs de 2 zile de la data înştiinţãrii Biroului (considerind de la începutul zilei urmãtoare), calea feratã care a fãcut cererea sa-şi primeascã completarea respectiva cu vagoane din parcul comun de la cãile ferate vecine. 6. Cãile ferate ale Pãrţilor Contractante care nu au îndeplinit indicaţiile Biroului fac o plata pentru folosirea vagoanelor pe care ele trebuiau sa le predea, corespunzãtor cu taxele progresiv sporite în funcţie de timpul de reţinere a vagoanelor, taxe diferenţiate în primul şi al doilea semestru. Cuantumul acestor taxe se stabileşte în Regulamentul OPW. 7. Dacã cãile ferate ale uneia din Pãrţile Contractante nu au primit vagoanele din parcul comun ce le-au fost transmise, cãile ferate transmitatoare sînt scutite de plata pentru numãrul respectiv de vagoane/zile în conformitate cu Regulamentul OPW. 3. Stabilirea existentului şi evidenta vagoanelor din parcul comun pe cãile ferate ale Pãrţilor Contractante, precum şi decontãrile între aceste cai ferate se efectueazã de Birou în conformitate cu Regulamentul OPW. ART. 9 1. Ajutorul reciproc de vagoane se realizeazã pe baza înţelegerii dintre cãile ferate ale Pãrţilor Contractante interesate, pe cît posibil, pe seama vagoanelor din parcul comun. 2. Despre înţelegerea realizatã între cãile ferate ale Pãrţilor interesate cu privire la acordarea ajutorului de vagoane din parcul comun, cãile ferate ale Pãrţilor respective înştiinţeazã de urgenta Biroul. În acest caz cota de calcul a vagoanelor din parcul comun se majoreazã în mod corespunzãtor pentru cãile ferate care au primit ajutorul şi, se micşoreazã, pentru cãile ferate care au acordat ajutorul. 3. Condiţiile acordãrii ajutorului reciproc de vagoane se coordoneazã între cãile ferate ale Pãrţilor interesate. ART. 10 Limba de lucru a Consiliului şi a Biroului, este limba rusa. Toate documentele în legatura cu şedinţele Consiliului şi cu activitatea Biroului, se întocmesc în limba de lucru. ART. 11 Prezenta Convenţie este încheiatã pe un termen nelimitat. Fiecare din Pãrţile Contractante poate sa renunţe la participarea la prezenta Convenţie, instiintind despre aceasta pe depozitarul Convenţiei cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea anului calendaristic curent. Aceasta înştiinţare intra în vigoare de la 1 ianuarie a anului urmãtor. ART. 12 La prezenta Convenţie pot adera cu acordul tututor Pãrţilor Contractante şi alte tari prin transmiterea documentului de aderare cãtre depozitarul Convenţiei spre pãstrare. ART. 13 Convenţia poate fi modificatã sau completatã oricind cu acordul tuturor Pãrţilor Contractante. Propunerile privind modificarea sau completarea Convenţiei se trimit de Partea interesatã depozitarului Convenţiei, care ia mãsuri pentru coordonarea lor cu Pãrţile Contractante. ART. 14 Prezenta Convenţie urmeazã sa fie supusã aprobãrii Guvernelor Pãrţilor Contractante. Convenţia va intra în vigoare dupã expirarea termenului de 30 de zile de la predarea ultimului document de aprobare a acestei Convenţii cãtre depozitar, spre pãstrare, despre care depozitarul înştiinţeazã Pãrţile Contractante. Prezenta Convenţie s-a întocmit în limba rusa, într-un singur exemplar şi se transmite pentru pãstrare Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace, care va îndeplini funcţia de depozitar al acestei Convenţii. Guvernul Republicii Socialiste Cehoslovace va trimite tuturor Pãrţilor Contractante copii certificate ale Convenţiei. Drept care reprezentanţii împuterniciţi ai Pãrţilor Contractante au semnat prezenta Convenţie. Încheiatã la Bucureşti, la 21 decembrie 1963. Din împuternicirea Guvernului Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Bulgaria Republicii Populare Romane (ss) Simionov N. (ss) D. Simulescu Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Ungare Din împuternicirea Guvernului (ss) L. Foldwary Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice (ss) N. Gavrilov Din împuternicirea Guvernului Republicii Democrate Germane Din împuternicirea Guvernului Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Polone Republicii Socialiste (ss) P. Lewinski Cehoslovace (ss) P. Bouda -------------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romine decreteazã: ART. 1 Decretul nr. 468/1957 pentru reglementarea îndeplinirii serviciului militar, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romine nr. 27 din 3 octombrie 1957, cu modificãrile ulterioare, se modifica dupã cum urmeazã: 1. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 1. - Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi cetãţenii Republicii Populare Romine. Serviciul militar este o îndatorire de onoare şi se îndeplineşte în condiţiile stabilite de prezentul decret. Prin serviciul militar se înţelege activitatea pe care o desfãşoarã cetãţenii în cadrul Forţelor Armate ale Republicii Populare Romine sau în unitãţile militare ale Ministerului Afacerilor Interne". 2. Articolul 2 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 2. - În vederea îndeplinirii serviciului militar, cetãţenii sînt obligaţi: a) sa se prezinte la recrutare, încorporare, concentrare sau mobilizare; b) sa se prezinte la comisariatul militar pentru luarea sau scoaterea din evidenta; c) sa comunice comisariatului militar schimbãrile survenite în situaţia lor". 3. Dupã articolul 2 se introduce art. 2^1 care va avea urmãtorul cuprins: "Art. 2^1. - Pentru asigurarea îndeplinirii serviciului militar de cãtre cetãţenii Republicii Populare Romine, organizaţiile socialiste sînt obligate sa execute toate îndatoririle ce le revin potrivit prezentului decret". 4. Articolul 3 se abroga. 5. Articolul 4 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 4. - Serviciul militar se îndeplineşte de cãtre cetãţeni în urmãtoarele forme: a) ca militari în termen, de la data la care cei încorporaţi s-au prezentat la unitãţi sau formaţiuni militare şi pînã la data inminarii documentelor de trecere în rezerva; b) ca elevi în şcoli militare de ofiţeri de rezerva sau ca militari cu termen redus, de la data la care absolvenţii instituţiilor de învãţãmînt superior ori ai altor instituţii de învãţãmînt stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, sau prezentat la şcolile militare de ofiţeri de rezorva sau la unitãţi şi pînã la data inminarii documentelor de trecere în rezerva; c) ca elevi în şcoli militare sau în instituţii militare de învãţãmînt superior, de la data la care cei în cauza s-au prezentat la şcolile sau instituţiile militare de învãţãmînt superior; d) în calitate de cadre permanente în Forţele Armate ale Republicii Populare Romine sau în unitãţile militare ale Ministerului Afacerilor Interne; e) în calitate de rezervişti concentraţi sau mobilizati, de la data la care s-au prezentat la unitãţi sau formaţiuni militare şi pînã la data inminarii livretului militar cu mutatia de desconcentrare sau de demobilizare, ori a dovezii de desconcentrare sau de demobilizare". 6. Articolul 5 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 5. - Cetãţenii Republicii Populare Romine, bãrbaţi, pot fi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar de la împlinirea virstei de 20 ani pînã la împlinirea virstei de 50 ani, cu excepţiile prevãzute în articolele 13 alineatele doi şi trei, 30, 31, 34^1 şi 49^1 din prezentul decret. Între limitele de virsta prevãzute la alineatul precedent, pe timpul cît nu îndeplinesc serviciul militar, cetãţenii se gãsesc în rezerva forţelor armate. Femeile în virsta de la 20 la 50 ani, cetãţeni ai Republicii Populare Romine, care au o pregãtire medicalã (umanã, veterinara) sau tehnica, precum şi acelea care cunosc limbi strãine pot fi luate în evidenta rezervei forţelor armate şi chemate sa îndeplineascã serviciul militar". 7. Articolul 7 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 7. - Nu îndeplinesc serviciul militar: - alienaţii mintali; - cetãţenii care au fost condamnaţi la degradare civicã, pe timpul prevãzut în sentinţele de condamnare". 8. Articolul 8 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 8. - Militarii şi rezervistii se împart în: - soldati; - gradati; - subofiteri; - maiştri militari; - ofiţeri inferiori, superiori, generali şi amirali; - maresali". 9. Articolul 9 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 9. - Gradele militarilor şi rezervistilor în ordinea lor ierarhica, sînt: a) pentru soldati: - soldat. b) pentru gradati: - fruntas; - caporal; - sergent. c) pentru subofiteri: - sergent major; - plutonier; - plutonier major; - plutonier adjutant. d) pentru maiştri militari: - maistru militar clasa a IV-a; - maistru militar clasa a III-a; - maistru militar clasa a II-a; - maistru militar clasa I; - maistru militar principal. e) pentru ofiţeri: ofiţeri inferiori: - sublocotenent; - locotenent; - locotenent major; - cãpitan, cãpitan locotenent pentru marina militarã; ofiţeri superiori: - maior, cãpitan de rangul III pentru marina militarã; - locotenent colonel, cãpitan de rangul II pentru marina militarã; - colonel, cãpitan de rangul I pentru marina militarã. generali şi amirali: - general maior; contrmiral pentru marina militarã; - general locotenent, viceamiral pentru marina militarã; - general colonel, amiral pentru marina militarã; - general de armata. f) gradul de mareşal al Republicii Populare Romine se acorda de Consiliul de Stat al Republicii Populare Romine pentru contribuţii de seama aduse la întãrirea forţelor armate şi pentru merite deosebite în conducerea trupelor". 10. Articolul 10 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 10. - Militarii depun jurãmîntul militar de credinţa poporului muncitor, patriei şi conducerii de stat a Republicii Populare Romine. Jurãmîntul militar are urmãtorul cuprins: Eu, cetãţean al Republicii Populare Romine, intrînd în rindurile forţelor armate, jur sa fiu devotat poporului muncitor, patriei mele şi conducerii de stat a Republicii Populare Romine. Jur sa-mi insusesc temeinic toate cunostintelo militare pentru a fi un bun militar al Forţelor Armate ale Republicii Populare Romine. Jur sa fiu luptãtor dirz, cinstit, curajos, disciplinat şi vigilent, sa pãstrez cu stricteţe setcretul militar şi de stat, sa pazesc cu grija avutul militar şi obştesc, sa execut fãrã sovaire prevederile regulamentelor militare şi ordinele coanandantilor şi sefilor mei. Jur sa urasc din adincul fiinţei mele pe toţi dusmanii patriei şi ai poporului muncitor. Jur sa fiu gata oricind sa lupt pentru apãrarea patriei mele, Republica Populara Romina, şi ca militar al Forţelor Armate ale Republicii Populare Romine sa lupt cu toatã dirzenia şi priceperea, neprecupetind singele şi viata mea, pentru dobindirea victoriei depline asupra dusmanilor. Dacã voi calca jurãmîntul meu, sa ma loveasca pedeapsa aspra a legii Republicii Populare Romine şi sa-mi atrag ura şi dispreţul oamenilor muncii. Ma leg sa îndeplinesc întocmai jurãmîntul meu, pentru libertatea şi fericirea patriei şi a poporului muncitor". 11. Articolul 11 se abroga. 12. Articolul 12 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 12. - Durata serviciului militar este de 1 an şi 4 luni pentru militarii în termen din toate armele, în afarã de militarii în termen încorporaţi la marina militarã şi la navele de graniceri, pentru care durata serviciului militar este de 2 ani. Durata serviciului militar ca elevi în şcolile militare de ofiţeri de rezerva sau ca militari cu termen redus pentru absolvenţii instituţiilor de învãţãmînt superior ori ai altor instituţii de învãţãmînt stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, este de 8 luni. Durata serviciului militar în termen se socoteşte începînd de la 1 a lunii urmãtoare incorporarii. În caz de nevoie, durata serviciului militar în termen poate fi prelungitã cu cel mult 9 luni şi anume: pentru primele 3 luni prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate, iar pentru urmãtoarele 6 luni prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri". 13. Articolul 13 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 13. - Pentru indeplinirtea serviciului militar în termen sînt chemaţi cetãţenii de sex masculin, care în perioada de la 1 ianuarie-31 decembrie a anului incorporarii împlinesc virsta de 20 ani. Cetãţenii care au absolvit şcoli medii de cultura generalã sau şcoli echivalente acestora sînt chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen în cursul anului în care împlinesc virsta de 18 ani, însã nu înainte de perioada în care se tine în anul respectiv examenul de admitere în instituţiile de învãţãmînt superior. Pot fi încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen şi cetãţenii ce solicita acest lucru şi care în cursul anului incorporarii împlinesc virsta de 18 ani. Condiţiile asupra incorporarii acestora se vor stabili prin instrucţiuni ale ministrului Forţelor Armate. Limita maxima de virsta pînã la care cetãţenii de sex masculin pot fi chemaţi sa îndeplineascã serviciul militar în termen este de 26 ani. Cei încorporaţi pînã la împlinirea acestei virste executa serviciul militar în termen cu durata prtevazuta la art. 12 alineatul 1. Pentru absolvenţii instituţiilor de învãţãmînt superior şi ai altor instituţii de învãţãmînt stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, nu sînt limite de virsta". 14. Articolul 14 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 14. - În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, comisariatele militare de raion sau de oraş efectueazã anual recrutarea tinerilor. Sînt retcrutati ţinerii care pînã la data de 1 ianuarie a anului cînd se face recrutarea au împlinit virsta de 18 sau 19 ani, la datele şi în condiţiile stabilite prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate. Elevii şcolilor medii de cultura generalã sau ai şcolilor echivalente acestora sînt recrutati în ultimul an de studii. Toţi ţinerii care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alineatele precedente sînt obligaţi sa se prezinte, în perioada recrutarii, la comisariatele militare pe teritoriul cãrora îşi au domiciliul sau se afla şcoala respectiva, chiar dacã nu au primit ordine de chemare. Recrutarea se face în localitatea unde se gãseşte comisariatul militar de raion sau de oraş pentru toţi ţinerii domiciliaţi pe teritoriul raionului sau oraşului respectiv. Elevii şi studenţii vor fi recrutati de cãtre comisariatele militare pe teritoriul cãrora se gãsesc şcolile sau instituţiile de învãţãmînt superior respective. Ţinerii recrutati de comisariatele militare se numesc recruti". 15. Articolul 15 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 15. - În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, comisariatele militare de raion sau de oraş efectueazã în fiecare an încorporarea tinerilor, la datele stabilite prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate". 16. Articolul 17 se abroga. 17. Articolul 18 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 18. - Recrutii deţinuţi pentru executarea unor pedepse privative de libertate, care nu au fost condamnaţi la degradare civicã, vor fi chemaţi la încorporare dupã executarea pedepsei, dacã nu au împlinit virsta de 26 ani". 18. Articolul 19 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 19. - Recrutii care sînt unicii sustinatori ai pãrinţilor şi contribuie efectiv la întreţinerea lor materialã se scutesc de serviciul militar în termen, dacã: a) tatãl este în virsta de cel puţin 60 ani şi mama de 55 ani; b) ambii pãrinţi sînt invalizi de gradul I sau II, indiferent de virsta; c) pãrintele supravieţuitor ori, în caz de despartire legalã a pãrinţilor sau de separare a lor în fapt de cel puţin 2 ani înainte de recrutare, pãrintele întreţinut de recrut, îndeplineşte una din condiţiile de mai sus. De asemenea, se scutesc de serviciul militar în termen şi recrutii care sînt unicii sustinatori ai fraţilor şi surorilor minori şi contribuie efectiv la întreţinerea lor materialã. Recrutii care au obţinut scutire de serviciul militar în timp de pace, ca sustinatori de familie, se trec în rezerva la categoria a II-a şi li se elibereazã livret militar. În cazul cînd înceteazã cauza de scutire, recrutii trecuţi în rezerva la categoria a II-a pot fi chemaţi pentru a îndeplini serviciul militar în termen dacã nu au împlinit virsta de 26 ani". 19. Articolul 20 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 20. - Amînarea de la încorporare se acorda: a) tinerilor gasiti la încorporare bolnavi sau cu infirmitãţi fizice, în condiţiile stabilite prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate; b) elevilor şcolilor medii de cultura generalã sau ai şcolilor echivalente acestora de la cursurile de zi, pînã la absolvirea şcolii; c) studenţilor de la cursurile de zi, serale sau fãrã frecventa ale instituţiilor de învãţãmînt superior, precum şi elevilor unor instituţii de învãţãmînt stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, pînã la absolvirea instituţiilor respective. În cazul întreruperii studiilor fãrã o temeinica justificare sau în caz de exmatriculare, elevii şi studenţii aminati de la încorporare pentru studii în baza prevederilor de la literele b şi c, pierd acest drept şi se incorporeaza în condiţiile stabilite pentru toţi ţinerii. Ţinerii aminati de la încorporare în condiţiile prevãzute în acest articol, care au împlinit virsta de 26 ani, cu excepţia celor prevãzuţi la litora c, nu se mai incorporeaza ci se trec în rezerva la categoria a II-a". 20. Articolul 21 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 21. - Recrutarea şi încorporarea tinerilor se face de cãtre comisiile de recrutare sau încorporare care se constituie pe lîngã comisariatele militare de raion sau de oraş. Aceste comisii se compun din: - preşedinte: - comisarul militar al raionului sau oraşului; - membri: - unul din vicepreşedinţii comitetului executiv al sfatului popular raional sau orasenesc, desemnat de preşedintele comitetului executiv; - delegatul organului raional sau orasenesc al Ministerului Afacerilor Interne; - doi medici - un internist şi un chirurg - desemnaţi de comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc. Din comisiile de încorporare raionale sau orãşeneşti, în afarã de cei doi medici desemnaţi de comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc, pot face parte şi medici militari desemnaţi de Ministerul Forţelor Armate. Comisiile de recrutare sau încorporare pot folosi în calitate de consultanţi şi medici specialişti desemnaţi de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale sau orãşeneşti. Încadrarea nominalã a comisiilor de recrutare sau încorporare şi numirea medicilor specialişti consultanţi se aproba de cãtre comisarii militari de regiune". 21. Articolul 23 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 23. - Comisiile de încorporare au urmãtoarele atribuţii: a) examinarea medicalã a recrutilor în vederea stabilirii aptitudinilor sau inaptitudinilor acestora pentru serviciul militar din cauza bolilor, infirmitatilor sau defectelor fizice; b) acordarea aminarilor de la incorptorare pentru studii sau motive de boala şi acordarea scutirilor de serviciul militar pentru cazurile prevãzute la art. 19. Amînarea din cauza de boala se acorda cel mult de doua ori, dupã care se ia hotãrîrea definitiva de: - încorporare; - trecere în rezerva ca inapt pentru serviciul militar în timp de pace; - scoatere din evidenta militarã ca inapt pentru serviciul militar; c) repartizarea recrutilor pentru îndeplinirea serviciului militar în termen la unitãţi sau formaţiuni militare. Hotãrîrile definitivte ale comisiilor de încorporare se comunica recrutilor". 22. Articolele 24 şi 25 se abroga. 23. Articolul 26 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 26. - Pe lîngã comisariatele militare de regiune funcţioneazã comisii de încorporare regionale alcãtuite din: - preşedinte: - comisarul militar al regiunii; - membri: - unul din vicepreşedinţii comitetului executiv al sfatului popular al regiunii, desemnat de preşedintele comitetului executiv; - delegatul organului regional al Ministerului Afacerilor Interne; - doi medici - un internist şi un chirurg - desemnaţi de comitetul executiv al sfatului popular regional. Din comisiile de încorporare regionale, în afarã de cei doi medici desemnaţi de comitetul executiv al sfatului popular regional, pot face parte şi medici militari desemnaţi de Ministerul Forţelor Armate. Comisiile de încorporare regionale pot folosi în calitate de consultanţi şi medici spocialisti desemnaţi de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale. Încadrarea nominalã a membrilor comisiilor de încorporare regionale şi numirea medicilor specialişti consultanţi se aproba de cãtre comisarii militari de regiune". 24. Dupã articolul 26 se introduce art. 26^1 care va avea urmãtorul cuprins: "Art. 26^1. - Comisiile de încorporare regionale au urmãtoarele atribuţii: a) conducerea şi controlul efectuãrii incorporarii recrutilor de cãtre comisiile de încorporare raionale sau orãşeneşti; b) soluţionarea reclamatiilor recrutilor; c) revizuirea hotãrîrilor comisiilor de încorporare raionale sau orãşeneşti, netemeinice sau nelegale. Hotãrîrile comisiilor de încorporare regionale sînt definitive". 25. Articolul 29 se abroga. 26. Articolul 30 va avea urmãtorul cuprins:. "Art. 30. - Ţinerii care au împlinit virsta de 18 ani pot fi admişi în şcolile militare sau în instituţiile militare de învãţãmînt superior. Cei admişi sînt consideraţi încorporaţi. Elevii liceelor militare, la absolvirea liceului militar, se considera încorporaţi în şcolile militare la care au fost repartizaţi de cãtre Ministerul Forţelor Armate. Absolvenţii liceelor militare care nu au reuşit la examenul de maturitate sau la examenul de admitere în şcolile militare de ofiţeri, cît şi cei care comit abateri disciplinare grave, sînt trimişi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen la unitãţi militare. Condiţiile de admitere în instituţiile militare de învãţãmânt se stabilesc prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate. Pe timpul examenelor de admitere în instituţiile militare de învãţãmînt, Ministerul Forţelor Armate asigura tinerilor participanţi la aceste examene: cazare, hrana, asistenta medicalã şi medicamente, în condiţiile stabilite pentru elevii instituţiilor militare respective. De asemenea, le asigura documente militare de transport de la domiciliu la locul unde se ţin examenele şi înapoi, potrivit instrucţiunilor ministrului Forţelor Armate". 27. Articolul 31 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 31. - Elevii şcolilor militare şi ai instituţiilor militare de învãţãmînt superior care manifesta lipsa de interes la studii sau comit abateri disciplinare grave, se elimina din şcoala şi se trimit sa indepiineasca serviciul militar în termen la unitãţi militare, fãrã a li se lua în considerare timpul petrecut în aceste instituţii militare de învãţãmînt. Elevii din şcolile militare sau din instituţiile militare de învãţãmînt superior care au absolvit anul I şi nu mai pot continua cursurile din cauza de boala sau pentru alte motive decît cele prevãzute la alineatul 1, dar sînt apţi pentru serviciul militar combatant suu ne-combatant, se trimit la unitãţi sau formaţiuni militare pentru continuarea serviciului militar în termen cu gradul de sergent. În acest caz, timpul petrecut în şcolile militare sau în instituţiile militare de învãţãmînt superior li se scade din durata serviciului militar. Cei care au absolvit anul II se trec în rezerva cu gradul de sergent major, iar cei care au absolvit anul III cu gradul de sublocotenent. Elevii şcolilor militare şi ai instituţiilor militare de învãţãmînt superior, care devin inapti psntru serviciul militar, se trec în rezerva". 28. Dupã articolul 31 se introduce articolul 31^1 care va avea urmãtorul cuprins: "Art. 31^1. - Absolvenţii instituţiilor de învãţãmînt superior sau ai altor instituţii de învãţãmînt stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, îndeplinesc serviciul militar în şcoli militare de ofiţeri de rezerva sau în unitãţi militare, timp de 8 luni. La terminarea serviciului militar, li se arorda grade de ofiţeri sau subofiteri de rezerva, în condiiiile stabilite prin Statutul corpului ofiţerilor şi prin Statutul corpului subofiţerilor". 29. Articolul 34 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 34. - Cadrele permanente ale forţelor armate se compun din: subofiteri, maiştri militari şi ofiţeri, în activitate". 30. Dupã articolul 34 se introduc articolele 34^1 şi 34^2 care vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 34^1. - Cadrele permanente ale forţelor armate pot fi menţinute în activitate pînã la urmãtoarele limite de virsta: a) subofiterii: - sergentii majori 45 ani - plutonierii 50 ani - plutonierii majori 55 ani - plutonierii adjutanti 60 ani b) maistrii militari: - maistrii militari clasa a IV-a, maistrii militari clasa a III-a şi maistrii militari ciasa a II-a 50 ani - maistrii militari clasa I 55 ani - maistrii militari principali 60 ani c) ofiţerii: - sublocotententii şi locotenentii 30 ani - locotenentii majori 35 ani - capitanii 40 ani - maiorii şi similarii lor 48 ani - locotenent coloneii şi similarii lor 55 ani - coloneii, generalii maiori, generalii locotenenti şi similari lor 60 ani. Pentru gradele de general colonel, amiral, general de armata şi mareşal nu sînt limite de virsta. Subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii necesari forţelor armate pot fi mentinuti în activitate peste limitele de virsta prevãzute la literele a, b şi c. Ofitetii medici, farmacisti, ingineri şi jurişti pot fi mentinuti în activitate pînã la virsta de 60 ani, indiferent de grad". "Art. 34^2. - Normele referitoare la: provenienta cadrelor permanente şi a celor din rezerva, acordarea gradelor, numirea lor în funcţie, stabilirea duratei de stagiu în grad, durata concediului de adihna, trecerea în rezerva şi în retragere, retrogradarea şi degradarea militarã, precum şi alte norme în legatura cu situaţia lor militarã, se sbabilesc prin Statutul corpului subofiţerilor, Statutul corpului maiştrilor militari şi Statutul corpului ofiţerilor, aprobate prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri". 31. Articolele 35, 36, 37, 38 şi 39 se abroga. 32. Articolul 40 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 40. - Soldatii şi gradatii se iau şi se ţin în evidenta rezervei forţelor armate de la terminarea serviciului militar în termen sau de la lãsarea lor la vatra pînã la implinitea virstei de 50 ani. Cetãţenii care nu au fost încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen din cauzele prevãzute la articolele 18, 19, 20 alineatul ultim, articolul 23 lit. b alin. 2 linia 2 şi art. 43, se iau şi se ţin în evidenta rezervei forţelor armate de la data cînd li se aplica prevederile articolelor respective". 33. Articolul 41 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 41. - Soldatii şi gradatii din rezerva se împart în doua categorii: categoria I instruiti şi categoria a II-a neinstruiti. Se considera instruiti cei care au îndeplinit ca militar în termen sau ca militar cu termen redus 8 luni de serviciu militar în unitãţile sau formaţiunile militare". 34. Articolul 42 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 42. - Dupã îndeplinirea serviciului militar în termen, soldatii şi gradatii se trec în rezerva la categoria I". 35. Articolul 43 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 43. - Recrutii care rãmîn în surplusul de contingent dupã completarea nevoilor unitãţilor şi formatiunilor militare se trec în rezerva la categoria a II-a, la împlinirea virstei de 26 ani". 36. Articolul 44 se abroga. 37. Articolul 45 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 45. - Dupã virsta, soldatii şi gradatii din rezerva se împart în 3 clase: a) clasa I pînã la 35 ani inclusiv; b) clasa a II-a de la 36 pînã la 45 ani inclusiv; c) clasa a III-a de la 46 ani pînã la împlinirea virstei de 50 ani". 38. Articolul 46 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 46. - Pentru ridicarea nivelului de pregãtire militarã, soldatii şi gradatii din rezerva pot fi chemaţi la concentrare, astftel: - soldatii şi gradatii în rezerva din cateoria I, precum şi soldatii în rezerva din categoria a II-a, pe timpul cît se gãsesc în clasa I, la cel mult 5 concentrari fãrã ca durata fiecãrei concentrari sa depãşeascã 3 luni; - soldatii şi gradatii în rezerva din categoria I, precum şi soldatii în rezerva din categoria a II-a, pe timpul cît se gãsesc în clasa a II-a, la cel mult 5 concentrari fãrã ca durata fiecãrei concentrari sa depãşeascã o luna. Durata concentrarilor poate fi prelungitã, în caz de nevoie, cu cel mult 2 luni prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate". 39. Articolele 47 şi 48 se abroga. 40. Articolul 49 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 49. - Soldatii şi gradatii în rezerva din clasa I care urmeazã sa fie pregatiti pentru gradul de sergent major în rezerva sau pentru gradul de sublocotenent în rezerva sînt chemaţi la o concentrare pe timp de 3 luni. Acordarea acestor grade se face potrivit prevederilor Statutului corpului subofiţerilor şi Statutului corpului ofiţerilor". 41. Dupã articolul 49 se introduce articolul 49^1 care va avea urmãtorul cuprins: "Art. 49^1. - Subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva se împart dupã virsta în trei clase, astfel: Limite de virsta GRADE ------------------------------ Clasa Clasa Clasa I a II-a a III-a ----------------------------------------------------------------- - sergenti majori şi plutonieri 45 ani 50 ani 55 ani - plutonieri majori 50 ani 55 ani 60 ani - plutonieri adjutanti 55 ani - 60 ani ----------------------------------------------------------------- b) Maistrii militari din rezerva: ----------------------------------------------------------------- Limite de virsta GRADE ----------------------- Clasa Clasa Clasa I a II-a a III-a ----------------------------------------------------------------- - maiştri militari clasa a IV-a, maiştri militari dasa a III-a şi maiştri militari clasa a II-a 45 ani 55 ani 60 ani - maiştri militari clasa I 50 ani 55 ani 60 ani - maiştri militari principali 55 ani - 60 ani ----------------------------------------------------------------- c) ofiţerii din rezerva: ----------------------------------------------------------------- Limite de virsta GRADE ----------------------- Clasa Clasa Clasa I a II-a a III-a ----------------------------------------------------------------- - sublocotenenti şi locotenenti 40 ani 45 ani 50 ani - locotenenti majori şi capitani 45 ani 50 ani 55 ani - maiori şi capitani de rangul III 48 ani 53 ani 58 ani - locotenent colonei şi capitani de rangul II 55 ani - 60 ani - colonei şi capitani de rangul I - - 60 ani - generali maiori, generali locotenenti, contrmirali şi viceamirali - - 65 ani ----------------------------------------------------------------- Ofiţerii din rezerva medici şi ofiţerii din rezerva cu specialitãţi militare de ingineri care au grade de la sublocotenent la maior, respectiv cãpitan de rangul III inclusiv, rãmîn în rezerva forţelor armate şi dupã depãşirea limitei de virsta prevãzutã pentru gradul respectiv la clasa a III-a pînã la virsta de 60 ani. Pentru gradele de general colonel, amiral şi general de armata în rezerva nu sînt limite de virsta". 42. Articolele 50, 51, 52 şi 53 se abroga. 43. Articolul 54 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 54. - Pentru ridicarea nivelului de pregãtire militarã, subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva pot fi chemaţi la concentrare la datele şi pe durata stabilitã prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate, astfel: a) subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva, pe timpul cît se gãsesc în clasa I, în fiecare an pînã la 3 luni; b) subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva, pe timpul cît se gãsesc în clasa a II-a, la 2 concentrari cu o durata de cel mult 3 luni fiecare; c) subofiterii, maistrii mililtari şi ofiţerii din rezerva, pe timpul cît se gãsesc în clasa a III-a, la o singura concentrare cu o durata de 2 luni. Durata concentrarilor poate fi prelungitã în caz de nevoie, astfel: - prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate cu 2 luni; - prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, peste termenul prevãzut mai sus. De asemenea, subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva pot fi chemaţi pentru instruire periodicã, fãrã scoaterea din producţie, pe baza ordinului ministrului Forţelor Armate". 44. Articolele 55 şi 56 se abroga. 45. Articolul 57 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 57. - Chemarea pentru mobilizare sau chemãrile ulterioare în timp de rãzboi se fac prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate". 46. Dupã articolul 58 se introduce articolul 58^1 care va avea urmãtorul cuprins: "Art. 58^1. - Pentru satisfacerea nevoilor economiei naţionale în timp de rãzboi, pot fi mobilizati la locul de munca cetãţenii care lucreazã în ramurile importante ale economiei naţionale sau deţin funcţii de rãspundere, în condiţiile stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri". 47. Articolul 60 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 60. - La terminarea rãzboiului, soldatilor şi gradatilor lasati la vatra li se distribuie gratuit un rind de echipament, în buna stare, care va rãmîne în proprietatea lor, potrivit instrucţiunilor ministerului Forţelor Armate". 48. Articolul 62 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 62. - Pe timpul îndeplinirii serviciului militar în termen, cu termen redus sau ca elevi în şcolile militare, militarii au dreptul la: solda, hrana, echipament, întreţinere, cazare, asistenta medicalã şi medicamente. De asemenea, aceştia au dreptul la documente militare de transport la lãsarea la vatra, în caz de concedii, permisii, internari şi iesiri din spitale, potrivit instrucţiunilor ministrului Forţelor Armate". 49. Articolul 64 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 64. - Cadrele permanente ale forţelor armate au dreptul la: solda, echipament, concediu de odihna, asistenta medicalã şi medicamente, pensie, documente militare de transport, precum şi la orice alte drepturi prevãzute de dispoziţiile legale. Membrii de familie ai cadrelor permanente au dreptul de a primi de la Ministerul Forţelor Armate: asistenta medicalã, documente militare de transport în cazul mutãrii cadrelor dintr-o garnizoana în alta, pensie de urmaş, ajutor sau despãgubiri în cazul decesulul militarului, precum şi orice alte drepturi prevãzute de dispoziţiile legale". 50. Articolul 65 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 65. - Recrutii chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, cu termen redus sau ca elevi în şcolile militare de ofiţeri de rezerva, au urmatoanele drepturi: a) primesc de la organizaţiile socialiste la care sînt angajaţi toate drepturile la zi, inclusiv compensatia în bani a concediului de odihna neefectuat; b) primesc de la Ministerul Forţelor Armate documente de transport şi hrana pe timpul transportului de la comisariatele militare la unitãţi, precum şi documente de transport de la domiciliu la comisariatele militare de raion sau de oraş de care aparţin, numai dacã au domiciliul la o distanta mai mare de 40 km. De asemenea, mai primesc de la Ministerul Forţelor Armate documente de transport de la domiciliu la comisariatele militare de raion sau de oraş şi înapoi, ţinerii care sînt chemaţi la recrutare şi au domiciliul la o distanta mai mare de 40 km. De acest drept beneficiazã şi ţinerii care sînt trimişi pentru precizarea diagnosticului sau pentru tratament medical în alte oraşe decît cele de resedinta ale comisariatelor militare de raion sau de oraş, la o distanta mai mare de 40 km". 51. Dupã articolul 65 se introduce articolul 65^1 care va avea urmãtorul cuprins: "Art. 65^1. - Contractele de munca ale angajaţilor care au fost încorporaţi nu se vor desface de cãtre aceia care angajeazã decît la împlinirea unui termen de 60 zile socotit de la data prevãzutã în ordinele de chemare pentru prezentarea la comisariatele militare. Cei care au fost lasati la vatra înlãuntrul acestui termen sînt obligaţi sa se prezinte la locul de munca în cel mult 10 zile de la data lasarii lor la vatra, fãrã însã a depãşi termenul de 60 zile. Recrutii chemaţi la comisariatele militare în vederea incorporarii, dar care nu au fost încorporaţi, sînt obligaţi sa se prezinte la locurile de munca în termen de 5 zile de la data la care li s-a comunicat ca nu au fost incorparati. Compensaţia în bani plãtitã recrutilor prevãzuţi la alineatele 1 şi 2, pentru concediul de odihna neefectuat, se va retine din cîştigul acestora în 3 rate lunate, cei în cauza avînd drept la concediu de odihna. Dispoziţiile articolelor 102 şi 136 alinteatul 2 din Codul Muncii rãmîn aplicabile celor lasati la vatra dupã expirarea unui termen de 60 zile de la data incorporarii". 52. Articolul 66 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 66. - Ţinerii care au calitatea de angajaţi şi sînt chemaţi de cãtre comisariatele militare la recrutare sau pentru diferite relaţii în legatura cu serviciul militar au drept la concediu de maximum 3 zile cu plata corespunzãtoare a salariului calculat în raport cu salariul mediu realizat în ultimele 3 luni. De drepturi corespunzãtoare beneficiazã şi membrii cooperativelor meşteşugãreşti, aceştia primind o indemnizaţie calculatã pe baza cistigului mediu realizat în ultimele 3 luni". 53. Articolul 67 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 67. - Pe timpul concentrarii, rezervistii primesc de la unitãţile militare la care sînt concentraţi drepturile de solda, hrana, echipament, cazare, întreţinere, asistenta medicalã şi medicamente, potrivit dispoziţiilor legale. Organizaţiile socialiste sînt obligate ca pe timpul concentrarii soldatilor, gradatilor, subofiţerilor, maiştrilor militari şi ofiţerilor din rezerva sa le pãstreze locul şi funcţia avutã la data concentrarii. Pe toatã durata concentrarii rezervistii primesc: a) soldatii şi gradatii: - solda prevãzutã de dispoziţiile legale, de la unitãţile militare la care sînt concentraţi; - o indemnizaţie lunarã egala cu jumãtate din salariul lor mediu, luindu-se de baza salariul calcutat pe ultimele 3 luni, de la organizaţiile socialiste la care au lucrat. Membrii cooperativelor meşteşugãreşti şi membrii colegiilor de avocaţi primesc toate drepturile bãneşti prevãzute pentru militarii în termen, de la unitãţile militare la care sînt concentraţi, iar de la cooperativele sau colegiile ai cãror membri sînt, primesc lunar jumãtate din cîştigul lor mediu, luindu-se de baza cîştigul realizat pe ultimele 3 luni. Membrii gospadariilor agricole colective primesc toate drepturile bãneşti prevãzute pentru militarii în termen, de la unitãţile militare la care sînt concentraţi, iar familiile lor primesc de la gospodãriile ai cãror membri sînt, un ajutor lunar egal cu 50 la suta din numãrul mediu al zilelor munca realizat de cel concentrat în ultimele 3 luni. b) subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii: - solda gradului şi funcţiei, de la unitãţile militare la care sînt concentraţi". 54. Articolul 68 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 68. - Documentele de transport pe calea feratã, auto sau pe apa, precum şi hrana pe timpul transportului soldatilor şi gradatilor din rezerva la locul concentrarii şi înapoi, se asigura de cãtre comisariatele militare şi unitãţile militare respective. Subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva primesc pentru deplasarea de la domiciliu la locul concentrarii şi înapoi, documente militare de transport de la comisariatele militare sau de la unitãţile militare respective". 55. Articolul 69 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 69. - Rezervistii care au calitatea de angajaţi şi sînt chemaţi de cãtre comisariatele militare pentru diferite relaţii în legatura cu evidenta militarã, au drept la concediu de maximum 3 zile cu plata corespunzãtoare a salariului calculat în raport cu salariul mediu realizat pe ultimele 3 luni. De drepturi corespunzãtoare beneficiazã şi membrii cooperativelor meşteşugãreşti sau ai colegiilor de avocaţi, aceştia primind o indemnizaţie calculatã pe baza cistigului mediu realizat pe ultimele 3 luni". 56. Articolul 71 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 71. - Ţinerii chemaţi la recrutare sau încorporare şi rezervistii sînt obligaţi: a) sa se prezinte la data şi locul prevãzut în ordinele de chemare emise de comisariatele militare; b) sa se prezinte la comisariatul militar în termenul stabilit, pentru a fi luati în evidenta; c) sa anunţe comisariatul militar în termen de 5 zile de la data sosirii la noul domiciliu, pentru a fi luati în evidenta; d) sa anunţe comisariatului militar în termen de 15 zile, schimbarea locului de munca; e) sa anunţe comisariatului militar, în termen de 10 zile, absentarea de la domiciliu pe o durata mai mare de 45 zile; f) rezervistii sa se prezinte la comisariatul militar pentru primirea sau viza livretului militar, precum şi în cazul cînd pierd livretul militar". 57. Articolul 72 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 72. - Conducerea generalã a ţinerii evidentei rezervistilor şi recrutilor se efectueazã de cãtre Ministerul Forţelor Armate". 58. Articolul 73 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 73. - Evidenta militarã a rezervistilor şi recrutilor se tine dupã domiciliul acestora, înscris în buletinul de identitate. Trecerea rezervistilor şi recrutilor din evidenta unui comisariat militar în evidenta altui comisariat militar se face numai în caz de schimbare a domiciliului". 59. Articolul 74 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 74. - Evidenta nominalã şi numericã pentru toţi rezervistii şi recrutii se tine de cãtre comisariatele militare de raion sau de oraş. Comisariatele militare au dreptul sa cheme rezervistii şi recrutii pentru precizarea unor date în legatura cu situaţia lor militarã. Rezervistii pot fi chemaţi de cel mult 2 ori, iar recrutii de cel mult 3 ori pe an. Documentul de evidenta militarã aflat asupra rezervistilor este livretul militar, iar pentru recruti adeverinta de recrutare". 60. Articolul 75 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 75. - Evidenta militarã a cetãţenilor Republicii Populare Romine care se gãsesc în strãinãtate se tine de oficiile diplomatice sau de cãtre consulatele Republicii Populare Romine din ţãrile respective". 61. Articolul 76 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 76. - Cazurile de deces ale rezervistilor şi recrutilor se comunica lunar comisariatelor militare de cãtre comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orãşeneşti". 62. Dupã articolul 76 se introduce articolul 76^1 care va avea urmãtorul cuprins: "Art. 76^1. - Neprezentarea la concentrare, recrutare sau încorporare, la data fixatã prin ordinul de chemare, poate fi motivatã: a) cînd rezervistul sau recrutul este bolnav şi nu se poate deplasa, dovedind acest fapt cu certificat medical eliberat de unitãţile sanitare competente; b) în cazul decesului pãrinţilor, sotiei, copilului rezervistului sau recrutului; c) în alte cazuri temeinic justificate. Pentru cazurile arãtate la literele b şi c, rezervistul sau recrutul este obligat sa prezinte la comisariatul militar o dovada eliberata de comitetul executiv al sfatului popular sau de alte organe competente din care sa rezulte cauza neprezentarii la data stabilitã. Rezervistii chemaţi la concentrare, ţinerii chemaţi la recrutare sau încorporare, familiile acestora şi organizaţiile socialiste unde ei lucreazã, au obligaţia de a anunta imediat comisariatelor militare de raion sau de oraş motivele neprezentarii la comisariatele militare la datele prevãzute în ordinele de chemare, urmînd ca în termen de 3 zile sa prezinte actele justificative". 63. Articolul 77 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 77. - Contravenţiile la prezentul decret se stabilesc prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate". 64. Articolul 78 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 78. - Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale şi organele militiei sînt obligate: a) comitetele executive alte sfaturilor populare comunale: - sa ţinã evidenta nominalã a rezervistilor şi recrutilor cu domiciliul în comuna respectiva şi sa verifice dacã aceştia respecta regulile de evidenta militarã; - sa comunice lunar comisariatelor militare schimbãrile survenite în datele de evidenta a rezervistilor şi recrutilor; - sa inmineze rezervistilor ordinele de chemare la concentrare, iar recrutilor ordinele de chemare la recrutare sau încorporare şi sa trimitã la comisariatele militare pe rezervistii şi recrutii chemaţi prin ordinele de chemare ale comisariatelor militare, desemnind, dupã caz, cîte un delegat care sa însoţeascã pe recruti; - sa întocmeascã anual tabele nominale cu ţinerii care urmeazã sa fie recrutati în anul urmãtor şi sa le predea comisariatelor militare de raion sau de oraş, la cererea acestora. b) organele militiei: - sa efectueze în buletinul de identitate al cetãţenilor supuşi obligaţiilor militare viza de schimbare a domiciliului sau de locuire temporarã peste 45 zile, numai dupã ce aceştia prezintã dovada ca au fost luati în evidenta de cãtre comisariatele militare respective; - în baza actelor legale emise de cãtre organele de urmãrire penalã, sa urmãreascã şi sa conducã la comisariatele militare pe rezervistii nesupusi la concentrare sau mobilizare şi pe recrutii nesupusi la recrutare sau încorporare; - sa dea tot concursul comisariatelor militare la verificarea şi confruntarea cu documentele de evidenta populaţiei a tabelelor nominale cu ţinerii ce urmeazã a fi recrutati în anul urmãtor şi sa comunice acestora, la cerere, date de evidenta referitoare la rezervişti şi recruti; - organele militiei orãşeneşti sa întocmeascã anual tabele nominale cu ţinerii care urmeazã sa fie recrutati în anul urmãtor şi sa le predea comisariatelor militare de raion sau de oraş, la cererea acestora". 65. Articolul 79 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 79. - Organizaţiile socialiste sînt obligate: - sa ţinã evidenta nominalã a rezervistilor şi a recrutilor aflaţi în serviciul lor; - sa verifice la angajarea în serviciu a rezervistilor şi a recrutilor, dacã aceştia poseda livrete militare, respectiv adeverinte de recrutare, cu menţiunea ca au fost luati în evidenta de cãtre comisariatul militar pe teritoriul cãruia rezervistul sau recrutul îşi are domiciliul; - sa comunice în termen de 15 zile comisariatelor militare de raion sau de oraş toate schimbãrile survenite în studiile şi calificarea salariaţilor rezervişti şi recruti, precum şi în funcţia ce o ocupa în producţie; - sa ia mãsuri, în cazul cînd cei angajaţi nu poseda livret militar sau adeverinta de recrutare, ori nu au în livretul militar, respectiv în adeverinta de recrutare, menţiunea de luare în evidenta de cãtre comisariatul militar pe teritoriul cãruia îşi au domiciliul, ca aceştia sa-şi punã la punct documentele de evidenta militarã în termen de 10 zile; - sa inmineze rezervistilor ordinele de chemare la concentrare, iar recrutilor ordinele de chemare la recrutare sau încorporare, emise de comisariatele militare de raion sau de oraş; - sa întocmeascã anual tabele nominale cu ţinerii care urmeazã sa fie recrutati în anul urmãtor şi sa le predea comisariatelor militare de raion sau de oraş, la cererea acestora; - sa acorde un concediu neplãtit de 5 zile, înainte de data prezentãrii la comisariatele militare, recrutilor chemaţi la încorporare pentru îndeplinirea serviciului militar în scopul rezolvarii diferitelor probleme personale şi familiale. Obligaţiile prevãzute în prezentul articol revin în mod corespunzãtor, atunci cînd este cazul, şi instituţiilor de învãţãmînt pentru elevii şi studenţii de la cursurile de zi. De asemenea, instituţiile de învãţãmînt sînt obligate sa comunice comisariatelor militare pierderea dreptului de amînare de la încorporare pentru elevii şi studenţii care au fost exmatriculati". 66. Dupã articolul 79 se introduce articolul 79^1 care va avea urmãtorul cuprins: "Art. 79^1. - Comisarii militari verifica şi indrumeaza activitatea organelor comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale şi ale organizaţiilor socialiste privind ţinerea evidentei militare a rezervistilor şi recrutilor". 67. Articolul 80 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 80. - Instanţele judecãtoreşti sînt obligate sa comunice lunar comisariatelor militare din raionul sau oraşul în care cei în cauza domiciliazã, condamnãrile privative de libertate cu sau fãrã degradare civicã a rezervistilor şi recrutilor. Livretele militare ale rezervistilor arestaţi se ridica de cãtre organele anchetatoare; în caz de condamnare la pedepse privative de libertate, livretele se predau comisariatelor militare în a cãror evidenta se gãsesc cei arestaţi". 68. Articolul 82 se abroga. 69. Articolul 83 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 83. - Prevederile prezentului decret se aplica în mod corespunzãtor şi militarilor din Ministerul Afacerilor Interne. Expresia "ministrul Forţelor Armate" precum şi aceea de "Ministerul Forţelor Armate", din cuprinsul prezentului decret se referã, dupã caz, la "ministrul Afacerilor Interne" sau la "Ministerul Afacerilor Interne" ori de cîte ori este vorba de unitãţile militare ale Ministerului Afacerilor Interne. Obligaţiile prevãzute în prezentul decret pentru organizaţiile socialiste revin în mod corespunzãtor şi oricãror alte persoane juridice sau fizice care au angajaţi". ART. 2 Trecerea la durata serviciului militar prevãzutã la art. 12 din prezentul decret, începe la 1 noiembrie 1964 şi se termina la 1 martie 1966. ART. 3 Decretul nr. 454/1949 pentru stabilirea formulei jurãmîntului de credinţa a militarilor, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Romine nr. 84 din 29 decembrie 1949, se abroga. ART. 4 Decretul nr. 468/1957 pentru reglementarea îndeplinirii serviciului militar, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romine nr. 27 din 3 octombrie 1957, cu toate modificãrile ulterioare, se va republica, dîndu-se o noua numerotare articolelor. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ---------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ART. 1 Pentru a se asigura paza unor obiective aparţinînd organizaţiilor socialiste se organizeazã paza civilã contractualã. Paza civilã contractualã se realizeazã prin direcţii de paza civilã contractualã care vor funcţiona în subordinea Comitetelor executive ale Sfaturilor populare regionale şi al oraşului Bucureşti. Direcţia de paza civilã contractualã de pe lîngã Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Dobrogea asigura şi paza obiectivelor din cuprinsul oraşului Constanta. Direcţiile de paza civilã contractualã se înfiinţeazã prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 2 Direcţiile de paza civilã contractualã funcţioneazã potrivit dispoziţiilor Decretului nr. 199/1949 pentru organizarea şi funcţionarea întreprinderilor şi organizaţiilor economice ale statului. Angajarea personalului operativ, precum şi transferarea salariaţilor din alte unitãţi în funcţiile operative din direcţiile de paza civilã contractualã, se face numai cu avizul conform al organelor locale de militie. Pentru şefii direcţiilor de paza civilã contractualã şi adjunctii acestora, avizul se da de Direcţia generalã a militiei. ART. 3 Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia generalã a militiei, exercita îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate a activitãţii direcţiilor de paza civilã contractualã, îndrumãrile pe care le da fiind obligatorii. Art. 4 Obiectivele a cãror paza se asigura pe baza de contract se stabilesc de Comitetele executive ale Sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, împreunã cu organele regionale de militie, respectiv ale Direcţiei militiei Capitalei. ART. 5 Paza obiectivelor aparţinînd organizaţiilor socialiste se face potrivit contractelor ce se vor încheia de cãtre direcţiile de paza civilã contractualã cu organizaţiile socialiste ale cãror obiective urmeazã a fi pazite. Modul în care se încheie contractele şi condiţiile în care se acorda despãgubiri pentru pagubele cauzate organizaţiilor socialiste în urma neîndeplinirii obligaţiilor contractuale, se vor stabili prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 6 Prin derogare de la dispoziţiile <>art. 4 alin. 2 din Decretul nr. 61/1959 privind regimul armelor, muniţiilor şi materialelor explozive, personalul din paza civilã contractualã va putea fi dotat cu armament şi muniţii de tipul celor aflate în dotarea Forţelor Armate ale Republicii Populare Romane. Armamentul şi munitiile vor fi asigurate direcţiilor de paza civilã contractualã de cãtre Ministerul Afacerilor Interne. ART. 7 Obiectivele a cãror paza nu se asigura pe baza de contract, vor continua sa fie pazite potrivit dispoziţiilor Decretului nr. 35/1951 privitor la paza bunurilor obşteşti. ART. 8 Modul de aplicare a prezentului decret se va stabili prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ---------------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ART. 1 Articolul 5 din <>Decretul nr. 153/1954 privitor la impozitul pe veniturile populaţiei, astfel cum a fost modificat prin <>Decretul nr. 5/1955 publicat în Buletinul Oficial nr. 2 din 16 februarie 1955 şi <>Decretul nr. 291/1959 publicat în Buletinul Oficial nr. 20 din 10 august 1959, se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 5. - Impozitul de la muncitori şi funcţionari se calculeazã lunar, pe fiecare loc de munca în parte, asupra totalitãţii cistigului realizat în luna expiratã, pe baza urmãtoarelor cote: Fracţiunile în bani rezultate din calculul impozitului rãmîn în favoarea salariaţilor". ART. 2 Prevederile prezentului decret intra în vigoare între 1 august 1964 şi trim. IV. 1965, eşalonat pe ramuri şi sectoare de activitate, concomitent cu majorarea salariilor. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ -------------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ART. 1 Decretul nr. 285/1960 privind acordarea alocaţiei de stat pentru copii, publicat în Buletinul Oficial nr. 15 din 10 august 1960, se modifica dupã cum urmeazã: 1. Articolul 2 alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Alocaţia de stat pentru copii se acorda în raport cu cuantumul salariului tarifar, remizei, bursei, pensiei, ajutorului social, respectiv cistigului mediu realizat ca membru al unei uniuni profesionale de cãtre beneficiarul alocaţiei, precum şi cu numãrul şi virsta copiilor, astfel: - pînã la 2.000 lei lunar, pentru toţi copiii; - între 2.001-2.500 lei, începînd de la al doilea copil; - între 2.501-3.000 lei, începînd de la al treilea copil; - între 3.001-3.500 lei, începînd de la al patrulea copil. - Peste 3.500 lei nu se acorda alocaţia." 2. Articolul 5 alineatul ultim va avea urmãtorul cuprins: "Beneficiarii de alocatie care lucreazã la doua unitãţi diferite, primesc alocaţia de stat pentru copii de la unitatea la care au funcţia de baza, iar angajaţii cu contracte de munca pe durata nedeterminatã, care sînt şi pensionari, primesc alocaţia de stat prin unitãţile ai cãror angajaţi sînt." 3. La articolul 7, dupã alineatul 4, se adauga un nou alineat cu urmãtorul cuprins: "Angajaţii cãrora li se acorda concedii fãrã plata în lunile ianuarie şi februarie, ca urmare a reducerii, din cauza condiţiilor atmosferice, a activitãţii organizaţiei socialiste la care sînt angajaţi, beneficiazã de alocaţia de stat pentru copii şi pe aceste luni. În aceste cazuri, plata alocaţiei de stat de cãtre organizaţiile socialiste în subordine se aproba de ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, cu avizul Ministerului Finanţelor şi Comitetului de Stat pentru Problemele de Munca şi Salarii." 4. Articolul 15 se abroga. ART. 2 Sumele plãtite drept alocatie de stat pentru copii, fãrã a se încadra în prevederile Decretului nr. 285/1960 , neurmarite sau nerecuperate pînã la data publicãrii prezentului decret, rãmîn bine plãtite, în afarã de cazul cînd ele au fost determinate de declaraţii nesincere sau ca urmare a unor fapte care întrunesc elementele unei infracţiuni. ART. 3 Prezentul decret se aplica de la data publicãrii lui, cu urmãtoarele excepţii: - prevederile articolului I, punctele 1 şi 4, se aplica eşalonat pe ramuri şi sectoare de activitate concomitent cu majorarea salariilor; - plafoanele prevãzute la articolul I, punctul 1, se aplica de la 1 august 1964, pentru cei care beneficiazã de alocaţia de stat pentru copii, ca pensionari. ART. 4 Decretul nr. 771 din 25 decembrie 1963 pentru aprobarea unei derogãri de la prevederile articolului 7 din Decretul nr. 285/1960 privind acordarea alocaţiei de stat pentru copii, se abroga. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ --------------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Se ratifica Convenţia privind decontãrile multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã, încheiatã la Moscova, la 22 octombrie 1963. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ CONVENŢIE privind decontãrile multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã) Text extras din Convenţie 22 octombrie 1963 ___________ ) Traducere. Guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Mongole, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Romane, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovace, calauzindu-se de interesele dezvoltãrii şi adincirii diviziunii internaţionale socialiste a muncii, largirii şi intaririi în continuare a relaţiilor comerciale şi economice, şi în scopul perfecţionãrii sistemului decontãrilor şi intaririi influentei valutar-financiare asupra îndeplinirii obligaţiilor reciproce, au cãzut de acord asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Decontãrile derivînd din acordurile bilaterale şi multilaterale şi din diverse contracte privind livrãrile reciproce de mãrfuri, precum şi din acordurile privind alte plati dintre Pãrţile Contractante, se vor efectua începînd de la 1 ianuarie 1964 în ruble transferabile. Conţinutul-aur al rublei transferabile este de 0,987.412 grame aur pur. Fiecare Parte Contractantã care deţine mijloace în conturile de ruble transferabile poate dispune în mod liber de aceste mijloace, pentru decontãri cu celelalte Pãrţi Contractante. Fiecare Parte Contractantã va asigura, la încheierea acordurilor comerciale, echilibrarea în cadrul anului calendaristic a încasãrilor şi plãţilor în ruble transferabile, în ansamblu cu toate celelalte Pãrţi Contractante. În acest caz, se va tine seama de crearea sau de folosirea eventualelor rezerve în ruble transferabile, precum şi de operaţiile de credit. Fiecare Parte Contractantã va asigura îndeplinirea la timp şi în întregime a obligaţiilor sale de plata în ruble transferabile fata de celelalte Pãrţi Contractante şi fata de Banca Internationala de Colaborare Economicã. ART. 2 În scopul de a contribui la colaborarea economicã şi dezvoltarea economiei naţionale a Pãrţilor Contractante, precum şi la lãrgirea colaborãrii acestor Pãrţi cu alte tari, se înfiinţeazã Banca Internationala de Colaborare Economicã, cu sediul în oraşul Moscova. Membrii Bãncii sînt Pãrţile Contractante. Banca este insarcinata cu: a) efectuarea decontãrilor multilaterale în ruble transferabile; b) creditarea operaţiunilor de comerţ exterior şi a altor operaţiuni ale Pãrţilor Contractante; c) atragerea şi pãstrarea mijloacelor libere în ruble transferabile; d) atragerea în conturi şi în depozite a aurului, valutei liber convertibile şi a altor valute ale ţãrilor membre ale Bãncii, precum şi ale altor tari, şi efectuarea operaţiunilor cu aceste mijloace în limitele sumelor atrase. Consiliul Bãncii, dupã expirarea primului an de activitate a Bãncii, va examina problema formãrii unei pãrţi din capitalul Bãncii în valuta liber convertibilã şi în aur şi va studia posibilitatea efectuãrii de cãtre Banca a operaţiunilor de schimb a rublelor transferabile în aur şi în valuta liber convertibilã; e) efectuarea altor operaţiuni bancare, care corespund scopurilor şi sarcinilor Bãncii, ce decurg din Statutul sau. În afarã de funcţiile enumerate mai sus, Banca efectueazã, din însãrcinarea ţãrilor interesate, finanţarea şi creditarea construcţiei, reconstructiei şi exploatãrii în comun a întreprinderilor industriale şi a altor obiective din resursele puse la dispoziţie de aceste tari. Activitatea Bãncii este reglementatã de prezenta Convenţie, de Statutul Bãncii, care constituie parte integrantã a acestei Convenţii, precum şi de instrucţiunile şi de regulile ce vor fi emise de Banca în limitele competentei sale. ART. 3 Capitalul statutar al Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã se fixeazã la suma de trei sute milioane ruble transferabile. Cotele de participaţie ale Pãrţilor Contractante la acest capital se stabilesc în funcţie de volumul exportului lor în comerţul reciproc şi reprezintã pentru: - Republica Populara Bulgaria 17 milioane ruble - Republica Populara Ungara 21 milioane ruble - Republica Democrata Germanã 55 milioane ruble - Republica Populara Mongola 3 milioane ruble - Republica Populara Polona 27 milioane ruble - Republica Populara Romana 16 milioane ruble - Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste 116 milioane ruble - Republica Socialistã Cehoslovaca 45 milioane ruble Vãrsãmintele la capitalul statutar al Bãncii vor fi asigurate prin depãşirea de cãtre livrãrile de mãrfuri a importului, peste livrãrile de mãrfuri echilibrate ale Pãrţilor Contractante, pentru sume egale cu cotele de participaţie ale acestora. Vãrsãmintele la capitalul statutar al Bãncii (în ruble transferabile), la dorinta tarii, pot fi fãcute de cãtre aceasta şi în valuta liber convertibilã sau în aur. Vãrsãmintele se vor efectua de fiecare Parte Contractantã în primul an, în proporţie de 20% din cota sa de participaţie, iar în viitor, în conformitate cu hotãrîrile Consiliului Bãncii. Suma capitalului statutar al Bãncii poate fi modificatã prin hotãrîrea Pãrţilor Contractante. Banca are capital de rezerva; termenele, mãrimea, destinaţia şi modalitatea constituirii acestuia se fixeazã de Consiliul Bãncii. Banca poate sa aibã, de asemenea, fonduri speciale, care se creeazã de Consiliul Bãncii pe baza înţelegerii dintre Pãrţile Contractante. ART. 4 Activitatea Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã se realizeazã pe baza deplinei egalitati în drepturi şi a respectãrii suveranitãţii ţãrilor membre ale Bãncii. La examinarea şi rezolvarea problemelor legate de activitatea Bãncii, membrii Bãncii au drepturi egale. ART. 5 Decontãrile dintre Pãrţile Contractante se vor efectua în ruble transferabile prin Banca Internationala de Colaborare Economicã, cu participarea bãncilor Pãrţilor Contractante. Se stabilesc urmãtoarele principii de baza ale sistemului de decontãri multilaterale: a) decontãrile se vor efectua prin conturile de ruble transferabile ale bãncilor Pãrţilor Contractante, deschise la Banca Internationala de Colaborare Economicã sau, în înţelegere cu ea, la Bãncile Pãrţilor Contractante. În acest caz, Banca tarii exportatoare remite documentele respective privind dispoziţia pentru mãrfuri şi plati direct Bãncii tarii importatoare. Bãncile ţãrilor comunica zilnic Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã date, conform formularului stabilit, cu indicarea respectiva a sumei creanţei (încasãrii) sau a sumelor de plata în favoarea Bãncii exportatoare; b) plãţile se vor efectua în limita mijloacelor pe care le are fiecare banca în conturile de ruble transferabile, în care se trec toate încasãrile în favoarea bãncii titulare a contului, inclusiv sumele creditelor primite; c) ordonatorul mijloacelor din conturile în ruble transferabile este Banca Partii Contractante pe numele cãreia este deschis contul; d) mijloacele proprii şi împrumutate în ruble transferabile ale bãncilor Pãrţilor Contractante se separa, în care scop se deschid acestor bãnci conturi separate, în care se pãstreazã mijloacele ce aparţin acestor bãnci, şi conturi separate de împrumut (de credit), în care se evidenţiazã datoria pentru creditele primite de aceste bãnci de la Banca Internationala de Colaborare Economicã; e) se stabileşte ca forma de decontare este cu prioritate incaso, cu acceptarea ulterioara (incaso cu plata imediata). În baza înţelegerii reciproce dintre bãncile Pãrţilor Contractante pot fi aplicate şi alte forme de decontare (incaso cu accept prealabil, acreditiv, transfer bancar şi altele); f) Banca Internationala de Colaborare Economicã plãteşte dobinzi în mod diferenţiat pentru mijloacele bãneşti din conturi şi pentru depozite, în funcţie de termenul de pãstrare. Consiliul Bãncii poate sa stabileascã cuantumul minim al disponibilitãţilor din conturi, pentru care nu se calculeazã dobinzi de cãtre Banca. ART. 6 Banca Internationala de Colaborare Economicã poate acorda credite: a) pentru asigurarea la timp a decontãrilor decurgind din schimbul de mãrfuri în cazul de decalaj de scurta durata între intrari şi plati (credit de decontare). Acest credit se da imediat pentru plata mãrfurilor, în cazul lipsei de mijloace în contul plãtitorului. Cuantumul creditului pentru banca fiecãrei Pãrţi Contractante se stabileşte de Consiliul Bãncii; b) pentru acoperirea depasirilor de plati fata de intrari, provocate de condiţii sezoniere şi alte condiţii ale producţiei şi realizãrii mãrfurilor. Cuantumul acestui credit şi termenele lui de rambursare se stabilesc de Consiliul Bãncii pe baza planurilor de intrari şi plati, decurgind din planul de export şi import de mãrfuri şi din alte operaţii. Acest credit se acorda pe termene în cadrul anului calendaristic; c) pentru acoperirea depasirilor temporare de plati peste plan fata de intrari, provocate de intirzierea livrãrilor de mãrfuri fata de termenele stabilite. Acest credit se acorda pe baza hotãrîrii Consiliului Bãncii, cu rambursarea pînã la finele anului calendaristic şi cu dobinda mai ridicatã. Concomitent cu acordarea unui astfel de credit, Banca informeazã Pãrţile Contractante, în conformitate cu articolul 7 al prezentei Convenţii; d) pentru operaţiunile legate de lãrgirea schimbului de mãrfuri peste contingentele de mãrfuri convenite între Pãrţile Contractante, pe termen pînã la finele anului urmãtor; e) pentru echilibrarea balanţei de plati în legatura cu greutatile temporare în schimbul de mãrfuri al unor tari. Acest credit se acorda în cazuri excepţionale pe baza hotãrîrii Consiliului Bãncii; termenul de rambursare a unui asemenea credit se stabileşte de Consiliul Bãncii, în funcţie de condiţiile concrete şi fãrã a depãşi finele anului urmãtor; f) pentru construcţia, reconstructia şi exploatarea în comun a întreprinderilor industriale şi a altor obiective. Acest credit se acorda din resursele puse la dispoziţie de ţãrile interesate. Pentru folosirea creditelor se percep dobinzi. Cuantumul cotei procentuale se stabileşte de Consiliul Bãncii în mod diferenţiat, în funcţie de felul şi termenul creditului şi pornind de la necesitatea de a stimula folosirea economicã a mijloacelor bãneşti şi de a asigura rentabilitatea Bãncii. Prin hotãrîrea Consiliului Bãncii, creditul de decontare se poate acorda fãrã dobinzi; ţinînd seama de specificul schimbului de mãrfuri al diferitelor tari, se poate acorda credit în funcţie de necesitaţi sezoniere, fãrã dobinzi, cu condiţia ca cuantumul creditului fãrã dobinzi sa nu depãşeascã trei procente din schimbul anual al mãrfurilor tarii respective cu ţãrile membre ale Bãncii. ART. 7 Banca Internationala de Colaborare Economicã, în efectuarea funcţiilor ce-i sînt încredinţate în ce priveşte decontãrile şi creditarea, va contribui prin toate mijloacele la îndeplinirea de cãtre Pãrţile Contractante a obligaţiilor decurgind din livrãrile reciproce de mãrfuri şi la întãrirea disciplinei de plan şi de plati în decontãrile dintre ele. În legatura cu aceasta, Banca este imputernicita: a) sa limiteze sau sa sisteze complet acordarea de credite bãncilor acelor Pãrţi Contractante, care incalca obligaţiile lor de plata fata de Banca sau fata de alte Pãrţi Contractante. Limitarea şi sistarea creditarii se va face în termenele stabilite de Consiliul Bãncii; b) sa informeze, pe baza datelor pe care le are la dispoziţie, organele corespunzãtoare şi, în cazurile necesare, guvernele Pãrţilor Contractante, de încãlcãrile obligaţiilor de plati pentru mãrfuri livrate acestora, precum şi a obligaţiilor legate de finanţarea şi creditarea construcţiei, reconstructiei şi exploatãrii întreprinderilor industriale comune şi a altor obiective. Banca va asigura, la efectuarea decontãrilor şi creditarii în ruble transferabile, evidenta îndeplinirii obligaţiilor de plata ale Pãrţilor Contractante. ART. 8 Decontãrile privind operaţiunile necomerciale ce se efectueazã la preţurile interne cu amãnuntul şi la tarifele interne pentru prestaţii de servicii se fac în conturi separate ţinute în valuta nationala la bãncile Pãrţilor Contractante, pe baza acordurilor în vigoare între aceste Pãrţi privind decontãrile pentru plati necomerciale. Aceste conturi se pot alimenta din conturile în ruble transferabile, cu recalcularea prin coeficientul şi cursul cu prima (rabat) pentru plãţile necomerciale, stabilite prin acordurile menţionate privind decontãrile pentru plãţile necomerciale. Mijloacele din conturile pentru plãţile necomerciale se pot vira în conturile de ruble transferabile, aplicindu-se de asemenea coeficientul şi cursul menţionate mai sus. ART. 9 Prin hotãrîrea Consiliului Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã, aceasta Banca poate sa efectueze decontãri în ruble transferabile cu ţãrile neparticipante la prezenta Convenţie. Modul şi condiţiile decontãrilor în ruble transferabile cu aceste tari se stabilesc de Consiliul Bãncii în înţelegere cu ţãrile interesate. ART. 10 Participarea ţãrilor la Banca Internationala de Colaborare Economicã şi activitatea acestei Bãnci nu pot constitui nici un fel de piedica pentru dezvoltarea relaţiilor financiare directe şi a altor relaţii directe de afaceri, atît între Pãrţile Contractante cît şi cu alte tari. ART. 11 Banca Internationala de Colaborare Economicã se bucura pe teritoriul fiecãrei Pãrţi Contractante de capacitatea juridicã necesarã pentru îndeplinirea funcţiilor şi atingerea scopurilor ei. Banca, precum şi reprezentanţii ţãrilor în Consiliul Bãncii şi persoanele oficiale ale Bãncii, beneficiazã pe teritoriul fiecãrei Pãrţi Contractante de privilegiile şi imunitãţile care sînt necesare pentru îndeplinirea funcţiilor şi atingerea scopurilor prevãzute de prezenta Convenţie şi de Statutul Bãncii. Capacitatea juridicã, privilegiile şi imunitãţile menţionate în acest articol se definesc prin Statutul Bãncii. ART. 12 Pãrţile Contractante vor introduce schimbãrile care rezulta din prezenta Convenţie în acordurile bilaterale în vigoare între ele, care stabilesc decontãrile prin conturi de cliring, sau vor încheia noi acorduri care sa prevadã decontarea în ruble transferabile. Dupã semnarea prezentei Convenţii, Pãrţile Contractante vor anunta denunţarea Acordului privind cliringul multilateral, din 20 iunie 1957, în conformitate cu articolul 15 al acestui Acord. Datoria Pãrţilor Contractante existenta la 1 ianuarie 1964 în conturile de cliring bilaterale va fi luatã în considerare la încheierea acordurilor comerciale pe anul 1964 şi rambursata în ruble transferabile în cadrul acestor acorduri, în modul convenit de Pãrţile interesate. ART. 13 Pe baza acordului tuturor Pãrţilor Contractante, la prezenta Convenţie pot sa adere şi alte tari care impartasesc scopul şi principiile acesteia şi care îşi asuma obligaţiile rezultind din prezenta Convenţie şi din Statutul Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã. Documentul de aderare se preda depozitarului prezentei Convenţii. ART. 14 Prezenta Convenţie urmeazã a fi ratificatã şi intra în vigoare la data cînd ultima din Pãrţile Contractante va preda instrumentele de ratificare depozitarului prezentei Convenţii. Convenţia va putea intra însã în vigoare temporar, începînd de la 1 ianuarie 1964, dacã la aceasta data ea nu va intra în vigoare conform primului alineat al prezentului articol. În ceea ce priveşte ţãrile care adera la prezenta Convenţie, data intrãrii în vigoare a Convenţiei va fi data consimtamintului tuturor Pãrţilor Contractante pentru aderarea la Convenţie a ţãrilor respective. ART. 15 Prezenta Convenţie poate fi modificatã numai cu acordul tuturor Pãrţilor Contractante. Fiecare Parte Contractantã poate renunţa la participarea la prezenta Convenţie aducind acest lucru la cunostinta Secretariatului Consiliului de Ajutor Economic Reciproc cu cel puţin şase luni înainte şi lichidind în cadrul acestui termen obligaţiile sale care rezulta din prezenta Convenţie. Prezenta Convenţie îşi va inceta valabilitatea dacã va fi denunţatã de cel puţin 2/3 din numãrul Pãrţilor Contractante. ART. 16 Prezenta Convenţie va fi predatã spre pãstrare Secretariatului Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, care va îndeplini funcţia de depozitar al acestei Convenţii. Încheiatã în oraşul Moscova, la data de 22 octombrie 1963, într-un singur exemplar în limba rusa. Copiile certificate ale prezentei Convenţii vor fi remise de depozitar tuturor Pãrţilor Contractante. ANEXA 1 STATUTUL Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã --------------- Text extras din Statut 22 octombrie 1963 Banca Internationala de Colaborare Economicã este creata prin înţelegere între guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Mongole, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Romane, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovace, cu scopul de a contribui la colaborarea economicã şi la dezvoltarea economiei naţionale a ţãrilor membre ale Bãncii, precum şi la lãrgirea relaţiilor comerciale şi economice ale acestora cu alte tari. I. Dispoziţii generale ART. 1 Banca Internationala de Colaborare Economicã, denumita în continuare Banca, organizeazã şi efectueazã operaţiile de decontare, de creditare, finanţare şi alte operaţii bancare. ART. 2 1. Banca este persoana juridicã, denumita "Banca Internationala de Colaborare Economicã". 2) Banca are dreptul: a) sa încheie acorduri, precum şi orice fel de tranzacţii, în limitele competentei sale; b) sa achizitioneze, sa arendeze şi sa înstrãineze patrimoniul; c) sa intenteze acţiuni şi sa rãspundã în fata instanţelor de judecata şi arbitraj; d) sa deschidã pe teritoriul tarii în care se afla, precum şi pe teritoriul altor tari, filiale şi agenţii şi sa aibã reprezentanţii sãi; e) sa emita instrucţiuni şi reguli în probleme decurgind din competenta sa; f) sa efectueze alte acţiuni, îndreptate spre îndeplinirea sarcinilor ce revin Bãncii, în conformitate cu prezentul Statut. 3. Banca poarta rãspundere pentru angajamentele sale în limitele patrimoniului care-i aparţine. Banca nu poarta rãspundere pentru angajamentele ţãrilor membre ale Bãncii, dupã cum nici ţãrile membre ale Bãncii nu rãspund pentru angajamentele Bãncii. 4. Banca are ştampila cu inscripţia: "Banca Internationala de Colaborare Economicã". Filialele şi agenţiile Bãncii au ştampila cu aceeaşi inscripţie, cu completarea denumirii filialei sau agenţiei. Sediul Bãncii este în oraşul Moscova, U.R.S.S. ART. 3 Banca garanteazã secretul operaţiunilor, conturilor şi depozitelor clienţilor şi corespondentilor sãi. Toate persoanele oficiale şi functionarii Bãncii sînt obligaţi sa pãstreze secretul operaţiunilor, conturilor şi depozitelor Bãncii, ale clienţilor şi corespondentilor sãi. II. Capitalul şi conturile Bãncii ART. 4 Banca are capital statutar şi capital de rezerva. Banca poate avea, de asemenea, fonduri speciale. ART. 5 Capitalul statutar al Bãncii este de 300 milioane ruble transferabile şi se formeazã prin vãrsãminte în ruble transferabile. Fiecare ţara membra a Bãncii are dreptul sa efectueze varsamintul la capitalul statutar al Bãncii (în ruble transferabile) şi în valuta liber convertibilã sau în aur. Vãrsãmintele la capitalul statutar se efectueazã în modul şi la termenele stabilite de Consiliul Bãncii. Capitalul statutar al Bãncii este destinat sa serveascã drept garanţie pentru obligaţiile sale şi se foloseşte în scopurile prevãzute în Statutul de fata. Suma capitalului statutar al Bãncii poate fi modificatã pe baza hotãrîrii ţãrilor membre ale Bãncii. Vãrsãmintele ţãrilor vor fi restituite în cazul iesirii tarii din Banca. În acest caz, din suma varsamintului se retine datoria acestei tari fata de Banca. La încetarea activitãţii Bãncii, vãrsãmintele şi alte mijloace existente în Banca, dupã scãderea sumelor pentru acoperirea datoriilor prin reglementarea reciprocã a pretenţiilor ţãrilor membre ale Bãncii, sînt restituite ţãrilor membre ale Bãncii. ART. 6 Tarii care a efectuat varsamintul sau la capitalul statutar al Bãncii i se elibereazã un certificat, care constituie o confirmare şi o dovada a varsamintului efectuat de ea. ART. 7 Banca are capital de rezerva; termenul, mãrimea, destinaţia şi modul de constituire a acestuia se stabilesc de Consiliul Bãncii. ART. 8 Fondurile speciale se formeazã de Consiliul Bãncii, pe baza înţelegerii dintre ţãrile membre ale Bãncii. III. Operaţiunile Bãncii Operaţiunile de decontare ale Bãncii ART. 9 Banca organizeazã şi efectueazã decontãrile multilaterale în ruble transferabile pentru operaţiunile comerciale şi alte operaţiuni. ART. 10 Decontãrile se efectueazã prin conturile în ruble transferabile ale bãncilor ţãrilor membre, denumite în continuare bãncile împuternicite, deschise la Banca Internationala de Colaborare Economicã sau, prin înţelegere cu aceasta, la alte bãnci împuternicite. Plãţile se efectueazã în limita disponibilului pe care îl are fiecare banca în conturile de ruble transferabile. ART. 11 Banca primeşte şi plaseaza mijloacele în ruble transferabile şi în alte valute, în modul stabilit de Consiliul Bãncii. Banca efectueazã, de asemenea, şi alte operaţiuni bancare. Modul de efectuare a operaţiunilor, modul de deschidere, ţinere şi închidere a conturilor la Banca se stabilesc de Consiliul Bãncii. Bãncile împuternicite, care dispun la conturile Bãncii de mijloace în ruble transferabile, pot dispune liber de aceste mijloace pentru decontãrile ce se efectueazã în ruble transferabile. Posesorii conturilor la Banca în alte valute pot dispune liber de mijloacele din aceste conturi. ART. 12 Mijloacele bãneşti în ruble transferabile se pãstreazã de bãncile împuternicite la Banca Internationala de Colaborare Economicã. Pentru aceste mijloace, Banca plãteşte dobinzi în cuantumul stabilit de Consiliul Bãncii. ART. 13 Banca efectueazã operaţiuni de decontare legate de finanţarea investiţiilor şi de creditarea întreprinderilor şi a altor obiective ce se construiesc, se reconstruiesc sau se exploateazã în comun de cãtre ţãrile interesate. ART. 14 Banca poate sa efectueze decontãrile în ruble transferabile şi cu ţãrile care nu sînt membre ale Bãncii. Modalitatea şi condiţiile unor astfel de decontãri în ruble transferabile se stabilesc de Consiliul Bãncii în înţelegere cu ţãrile interesate. ART. 15 Banca poate sa emita cecuri în ruble transferabile şi în alte valute şi sa efectueze operaţiuni cu aceste cecuri, precum şi cu cecurile altor bãnci. În baza hotãrîrii Consiliului Bãncii, pot fi emise alte documente de plata. ART. 16 Banca poate sa dea garanţii pentru obligaţiile bãneşti ale bãncilor ţãrilor membre, ale altor persoane juridice, precum şi ale persoanelor fizice. ART. 17 Banca poate sa colaboreze sau sa participe la organizaţiile a cãror activitate corespunde cu sarcinile Bãncii. ART. 18 Banca încheie cu alte bãnci acorduri privind modul de decontare şi de ţinere a conturilor deschise la Banca, precum şi contracte de corespondent şi alte contracte. Operaţiunile de credit ale Bãncii ART. 19 Banca acorda credite bãncilor împuternicite. Creditarea se efectueazã pentru anumite scopuri şi în condiţiile de rambursare a creditului la termenele convenite. Scopurile pentru care se acorda creditele, modul de acordare, garantare şi rambursarea lor se stabilesc de Consiliul Bãncii. ART. 20 Pentru efectuarea operaţiunilor de credit, Banca întocmeşte planuri de credite. Planurile de credite ale Bãncii se întocmesc pe baza acordurilor comerciale bilaterale şi multilaterale, la cererea de credite a bãncilor împuternicite. Planurile de credite se aproba de Consiliul Bãncii. În cazul cererii de credite de cãtre banca imputernicita a unei tari, peste sumele prevãzute în planul de credit, Banca analizeazã aceasta cerere, ţinînd seama de datele prezentate de banca imputernicita, referitor la mersul îndeplinirii de cãtre ţara respectiva a acordurilor comerciale şi de alte materiale necesare în acest scop. ART. 21 Pentru creditele primite de la Banca, beneficiarii plãtesc dobinzi în proportiile stabilite de Consiliul Bãncii. ART. 22 Rambursarea creditului acordat de Banca se face la scadenta, pe calea virarii de cãtre Banca a sumei creditului din contul curent al bãncii împrumutate, pe baza angajamentelor de plata irevocabile date de banca împrumutatã, în ordinea de preferinta, fãrã o dispoziţie specialã data în fiecare caz de banca împrumutatã. În cazul lipsei sau insuficienţei mijloacelor în contul curent al bãncii împrumutate, recuperarea poate fi facuta în acelaşi mod din mijloacele ce intra în acest cont. ART. 23 Banca efectueazã, din însãrcinarea ţãrilor interesate, finanţarea şi creditarea construcţiei, reconstructiei şi exploatãrii în comun a întreprinderilor industriale şi a altor obiective, din resursele puse la dispoziţie de aceste tari. ART. 24 Banca efectueazã operaţiuni de decontare, creditare, depozit, arbitraj, de garanţie şi alte operaţiuni în valuta liber convertibilã şi în alta valuta, precum şi operaţiuni în aur în limita mijloacelor atrase. IV. Modul de conducere a Bãncii ART. 25 Organele de conducere ale Bãncii sînt Consiliul şi Conducerea Administrativã a Bãncii. Consiliul Bãncii ART. 26 Consiliul Bãncii este organul suprem de conducere care exercita conducerea generalã a activitãţii Bãncii. Consiliul Bãncii este compus din reprezentanţii tuturor ţãrilor membre ale Bãncii, fiecare ţara membra a Bãncii avînd un singur vot, indiferent de mãrimea cotei-pãrţi vãrsate de aceasta la capitalul Bãncii. Membrii Consiliului Bãncii sînt numiţi de guvernele ţãrilor membre ale Bãncii, pînã la trei reprezentanţi din fiecare ţara. Consiliul Bãncii se întruneşte în şedinţe pe mãsura necesitãţii, însã cel puţin o data pe trimestru. Şedinţele Consiliului sînt prezidate pe rind de reprezentanţii fiecãrei tari membre a Bãncii. ART. 27 Hotãrîrile Consiliului Bãncii se adopta în unanimitate. Regulile de procedura ale Consiliului se stabilesc de Consiliu însuşi. ART. 28 Consiliul Bãncii: a) defineste linia generalã a activitãţii Bãncii în ceea ce priveşte stabilirea legãturilor de afaceri şi a colaborãrii Bãncii cu bãncile ţãrilor membre şi cu bãncile altor tari, precum şi a colaborãrii sau participãrii în organizaţii a cãror activitate corespunde sarcinilor Bãncii; b) aproba, la propunerea Conducerii Administrative a Bãncii, planurile de credite şi alte planuri ale Bãncii, darea de seama anuala, bilanţul şi repartizarea beneficiului Bãncii, instrucţiunile şi regulile Bãncii, în problemele creditarii, finanţãrii, decontãrilor internaţionale şi operaţiunilor valutare, care determina relaţiile Bãncii cu clientela sa; stabileşte cuantumul cotelor procentuale pentru credite, depozite, conturi curente şi alte conturi, structura şi statele de funcţiuni ale Bãncii, planul de cheltuieli administrative-gospodãreşti ale Bãncii; c) creeazã fonduri speciale ale Bãncii pe baza înţelegerii dintre ţãrile membre ale Bãncii; d) numeşte preşedintele şi membrii Conducerii Administrative a Bãncii; e) numeşte Comisia de revizie a Bãncii, asculta dãrile ei de seama şi ia hotãrîri pe baza lor; f) aproba deschiderea şi închiderea de filiale, agenţii şi reprezentante ale Bãncii; g) asculta dãrile de seama ale Conducerii Administrative a Bãncii privind activitatea sa şi ia hotãrîri pe baza lor; h) face propuneri pentru examinarea de cãtre ţãrile membre cu privire la primirea de noi membri ai Bãncii; i) aproba regulile privind condiţiile de munca ale lucrãtorilor Bãncii; j) exercita alte funcţiuni decurgind din prezentul Statut, care apar necesare în vederea realizãrii scopurilor şi sarcinilor Bãncii. Conducerea Administrativã a Bãncii ART. 29 Conducerea Administrativã a Bãncii este organul executiv care exercita conducerea directa a activitãţii Bãncii în cadrul împuternicirilor ce i se acorda prin prezentul Statut şi în conformitate cu hotãrîrile Consiliului Bãncii. Conducerea Administrativã rãspunde fata de Consiliul Bãncii şi este subordonata acestuia. Conducerea Administrativã se compune din preşedinte şi membrii Conducerii Administrative, numiţi din cetãţeni ai tuturor ţãrilor membre ale Bãncii, pe termen de pînã la 5 ani. Numãrul membrilor Conducerii Administrative se stabileşte de Consiliul Bãncii. În cazul cînd lipseşte temporar preşedintele Conducerii Administrative, atribuţiile acestuia se îndeplinesc, conform hotãrîrii Conducerii Administrative, de cãtre unul din membrii Conducerii Administrative. Preşedintele şi membrii Conducerii Administrative, în exercitarea obligaţiilor lor de serviciu, acţioneazã în calitate de funcţionari internationali, care nu depind de organizaţiile şi persoanele oficiale ale ţãrilor ai cãror cetãţeni sînt. ART. 30 Conducerea Administrativã a Bãncii, în persoana preşedintelui ei sau a altor persoane cu munca de rãspundere ale Bãncii, împuternicite de Conducerea Administrativã, reprezintã Banca în toate problemele şi acţiunile Bãncii în fata persoanelor oficiale, organizaţiilor de stat şi internaţionale şi a altor persoane juridice, prezintã pretenţii în numele Bãncii şi intenteaza acţiuni la instanţele judecãtoreşti şi de arbitraj. Conducerea Administrativã a Bãncii poate imputernici persoane de rãspundere ale Bãncii de a reprezenta Banca, pe baza unei procuri speciale. Angajamentele şi procurile Bãncii sînt valabile cu doua semnãturi, a preşedintelui şi a unui membru al Conducerii Administrative, iar în lipsa preşedintelui, cu semnãturile a doi membri din Conducerea Administrativã a Bãncii, din care unul trebuie sa fie membrul Conducerii Administrative care îndeplineşte atribuţii de preşedinte al Conducerii Administrative. ART. 31 Conducerea Administrativã a Bãncii analizeazã principalele probleme ale activitãţii operative a Bãncii, în special: a) problemele a cãror soluţionare sau aprobare este de competenta Consiliului Bãncii, potrivit prezentului Statut şi pregãteşte materialele şi propunerile corespunzãtoare pentru examinarea de cãtre Consiliul Bãncii; b) problemele legate de stabilirea modului de semnare a documentelor bãneşti şi de decontare şi a corespondentei în numele Bãncii; a modului de semnare şi eliberare a procurilor în numele filialelor şi agentiilor Bãncii; a formularelor documentelor bãneşti şi de decontare folosite de cãtre Banca în relaţiile cu clienţii sãi; a cotelor procentuale pentru credite, depozite, conturi curente şi alte conturi, în conformitate cu hotãrîrile Consiliului Bãncii, precum şi a cuantumului comisioanelor pentru îndeplinirea dispoziţiilor de la clienţii şi corespondenţii sãi; a modului şi condiţiilor de acordare a garanţiilor de cãtre Banca, precum şi a condiţiilor de primire la cont şi în garanţie a tratatelor şi a altor obligaţiuni bãneşti; c) problemele legate de controlul activitãţii direcţiilor şi serviciilor Bãncii, precum şi a filialelor, agentiilor şi reprezentantelor; d) problemele folosirii patrimoniului şi a mijloacelor Bãncii. În limitele competentei sale, Conducerea Administrativã a Bãncii are dreptul de a prezenta propuneri spre examinare Consiliului Bãncii. Modul de lucru al Conducerii Administrative se stabileşte de însãşi Conducerea Administrativã. Hotãrîrile luate de Conducerea Administrativã se perfecteazã prin protocoale. În aplicarea hotãrîrilor, Conducerea Administrativã poate sa emita ordine, instrucţiuni sau regulamente, care se semneazã de preşedintele Conducerii Administrative sau, din împuternicirea acestuia, de cãtre un membru al Conducerii Administrative. ART. 32 Preşedintele conduce activitatea Conducerii Administrative a Bãncii şi ia mãsuri pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor pe care le are Banca pe baza prezentului Statut. Preşedintele Conducerii Administrative: a) dispune în conformitate cu prezentul Statut şi cu hotãrîrile Consiliului Bãncii de întreg patrimoniul şi mijloacele Bãncii; b) reprezintã Banca; c) emite ordine şi ia hotãrîri în problemele operative ale activitãţii Bãncii; d) semneazã angajamentele şi elibereazã procurile în numele Bãncii, în conformitate cu articolul 30 al prezentului Statut; e) numeşte şi elibereazã pe lucrãtorii Bãncii, cu excepţia directorilor care sînt membri ai Conducerii Administrative a Bãncii; de asemenea stabileşte, în conformitate cu statele de funcţiuni şi cu planul de cheltuieli administrative-gospodãreşti aprobate de Consiliu, salariile tarifare şi acorda recompense salariaţilor evidentiati în munca; f) îndeplineşte alte funcţii care decurg din prezentul Statut şi din hotãrîrile Consiliului Bãncii. V. Organizarea Bãncii ART. 33 Banca are direcţii, servicii, filiale, agenţii şi reprezentante, care se creeazã de Conducerea Administrativã în conformitate cu structura Bãncii, aprobatã de Consiliul Bãncii. Personalul Bãncii se completeazã cu cetãţeni din ţãrile membre ale Bãncii, în conformitate cu Regulile privind condiţiile de munca ale lucrãtorilor Bãncii. În scopul îndeplinirii de cãtre lucrãtorii Bãncii în mod independent a obligaţiilor lor, li se acorda privilegii şi imunitãţi, conform articolului 40 din prezentul Statut. VI. Revizia activitãţii Bãncii ART. 34 Revizia activitãţii Bãncii, care cuprinde verificarea dãrii de seama anuale a Conducerii Administrative a Bãncii, verificarea casei şi patrimoniului, revizia evidentei, a darilor de seama şi a gestiunii Bãncii, filialelor şi agentiilor acesteia, se înfãptuieşte de Comisia de Revizie numita de Consiliul Bãncii pe termen de doi ani şi care se compune din preşedintele comisiei de Revizie şi patru membri. Preşedintele şi membrii Comisiei de Revizie nu pot ocupa nici un fel de alte funcţii în cadrul Bãncii. Organizarea şi modul de efectuare a reviziilor se stabilesc de Consiliul Bãncii. ART. 35 Conducerea Administrativã a Bãncii pune la dispoziţia Comisiei de Revizie toate materialele necesare efectuãrii reviziilor. Rapoartele Comisiei de Revizie se prezintã Consiliului Bãncii. VII. Modul de soluţionare a litigiilor ART. 36 Pretenţiile fata de Banca pot fi prezentate în termen de doi ani din momentul naşterii dreptului la acţiune. ART. 37 Litigiile Bãncii cu clientela sa trebuie soluţionate prin arbitrajul ce se alege din Cadrul arbitrajelor existente sau nou constituite, potrivit înţelegerii dintre Pãrţi. În lipsa înţelegerii menţionate mai sus, rezolvarea litigiului se transmite spre examinare arbitrajului de pe lîngã Camera de Comerţ a tarii în care se afla sediul Bãncii. VIII. Privilegiile şi imunitãţile Bãncii şi ale persoanelor sale oficiale ART. 38 1. Patrimoniul Bãncii, activele şi documentele acesteia, indiferent de locul unde se afla, precum şi operaţiunile Bãncii, beneficiazã de imunitate în ce priveşte orice forma de amestec administrativ sau juridic, cu excepţia cazurilor cînd Banca însãşi renunţa la imunitate. Localurile Bãncii, precum şi ale filialelor, agentiilor şi reprezentantelor acesteia, aflate pe teritoriul oricãrei tari membre a Bãncii, sînt inviolabile. 2. Banca, pe teritoriul ţãrilor membre ale Bãncii: a) este scutitã de toate impozitele şi taxele directe, atît cele de stat, cît şi cele locale. Aceasta prevedere nu se aplica plãţilor pentru serviciile comunale şi pentru alte servicii; b) este scutitã de taxe vamale şi de restrictii în ce priveşte importul şi exportul de obiecte destinate activitãţii Bãncii; c) beneficiazã pe teritoriul fiecãrei tari membre a Bãncii de toate avantajele în ce priveşte prioritatea şi în ce priveşte tarifele şi taxele pentru serviciile poştale şi legãturile telegrafice şi telefonice care se acorda de ţara respectiva reprezentantelor diplomatice. ART. 39 1. Reprezentanţilor ţãrilor în Consiliul Bãncii li se acorda pe teritoriul fiecãrei tari membre a Bãncii, la îndeplinirea obligaţiilor lor de serviciu, urmãtoarele privilegii şi imunitãţi; a) imunitatea de arest personal sau reţinere, precum şi imunitatea de jurisdicţie a instanţelor judecãtoreşti fata de toate acţiunile pe care ei le-ar putea savirsi în calitate de reprezentanţi; b) inviolabilitatea tuturor documentelor şi actelor; c) aceleaşi înlesniri vamale în ceea ca priveşte bagajele lor personale, care se acorda funcţionarilor de acelaşi rang din reprezentantele diplomatice aflate în ţara respectiva; d) scutirea de contribuţii personale în munca şi de impozite şi taxe directe în ceea ce priveşte sumele bãneşti pe care reprezentanţii le primesc din partea tarii care i-a numit. 2. Privilegiile şi imunitãţile prevãzute în prezentul articol se acorda persoanelor menţionate în acest articol, exclusiv în interes de serviciu. Fiecare ţara membru la Banca are dreptul şi este obligatã sa renunţe la imunitatea reprezentantului sau în toate cazurile cînd, dupã pãrerea acestei tari, imunitatea impiedica exercitarea justiţiei şi cînd renunţarea la imunitate nu prejudiciazã scopurile pentru care s-a acordat imunitatea. 3. Prevederile punctului 1 din acest articol nu se aplica în relaţiile dintre reprezentant şi organele tarii al carei cetãţean este. ART. 40 1. Consiliul Bãncii, la propunerea Conducerii Administrative a Bãncii, stabileşte categoriile de persoane cu munca de rãspundere din Banca, cãrora li se aplica prevederile acestui articol. Numele acestor persoane cu funcţii de rãspundere se comunica în mod periodic de cãtre preşedintele Conducerii Administrative organelor competente din ţãrile membre ale Bãncii. 2. Persoanele cu funcţii de rãspundere ale Bãncii, în exercitarea de cãtre ele a obligaţiilor de serviciu pe teritoriul fiecãrei tari membre la Banca: a) nu rãspund în fata instanţelor judecãtoreşti şi administrative pentru nici una din acţiunile pe care ele le-ar savirsi în calitate de persoane cu funcţii de rãspundere; b) sînt scutite de îndatoriri personale şi de impozite şi taxe directe în ceea ce priveşte salariul pe care îl primesc de la Banca. Aceasta prevedere nu se aplica persoanelor cu munca de rãspundere ale Bãncii, care sînt cetãţeni ai tarii pe teritoriul cãreia se afla sediul Bãncii sau sediul filialelor şi agentiilor acesteia; c) beneficiazã de aceleaşi înlesniri vamale în ceea ce priveşte bagajele lor personale, care se acorda funcţionarilor de acelaşi rang din reprezentantele diplomatice aflate în ţara respectiva. 3. Privilegiile şi imunitãţile prevãzute în acest articol se acorda persoanelor cu funcţii de rãspundere ale Bãncii, exclusiv în interes de serviciu. Preşedintele Conducerii Administrative a Bãncii are dreptul şi este obligat sa renunţe la imunitatea persoanelor cu funcţii de rãspundere ale Bãncii în toate cazurile cînd, dupã pãrerea lui, imunitatea impiedica exercitarea justiţiei şi cînd renunţarea la imunitate nu prejudiciazã scopurile pentru care s-a acordat imunitatea. În ceea ce priveşte preşedintele şi membrii Conducerii Administrative, dreptul de a renunţa la imunitate aparţine Consiliului Bãncii. IX. Dãrile de seama ART. 41 Anul de gestiune al Bãncii se considera de la 1 ianuarie pînã la 31 decembrie inclusiv. Bilanţurile anuale se publica de cãtre Conducerea Administrativã în modul stabilit de cãtre Consiliul Bãncii. X. Repartizarea beneficiului ART. 42 Beneficiul Bãncii - dupã aprobarea dãrii de seama anuale - se repartizeazã potrivit cu hotãrîrea Consiliului Bãncii şi poate fi destinat pentru completarea capitalului de rezerva şi pentru alte scopuri. XI. Modul de primire de noi membri ai Bãncii şi de retragere ART. 43 Primirea de noi membri ai Bãncii se face cu acordul tuturor ţãrilor membre ale Bãncii. Ţara care doreşte sa devinã membru la Banca prezintã Consiliului Bãncii o cerere, cu menţiunea ca îşi însuşeşte scopurile şi principiile Bãncii şi îşi asuma obligaţiile care decurg din prezentul Statut, în special privind cota de participaţie la capitalul statutar al Bãncii şi cuantumul şi termenele de efectuare a vãrsãmintelor stabilite de Consiliul Bãncii. Fiecare ţara poate sa renunţe la participarea la Banca, instiintind despre aceasta Consiliul Bãncii cu cel puţin 6 luni înainte. În termenul arãtat, trebuie sa fie reglementate relaţiile dintre Banca şi ţara respectiva, cu privire la obligaţiile lor reciproce. XII. Dispoziţii finale ART. 44 Modul de modificare a Statutului Fiecare ţara membra a Bãncii poate face propuneri privind modificarea prezentului Statut. Modificãrile Statutului se efectueazã cu acordul tuturor ţãrilor membre ale Bãncii. ART. 45 Încetarea activitãţii Bãncii Activitatea Bãncii poate sa înceteze pe baza hotãrîrii a 2/3 din numãrul ţãrilor membre ale Bãncii, care stabilesc modul de lichidare a activitãţii Bãncii. --------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Se ratifica Tratatul de comerţ şi navigaţie între Republica Populara Romana şi Republica Socialistã Cehoslovaca, semnat la 16 decembrie 1963. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ TRATAT de comerţ şi navigaţie între Republica Populara Romana şi Republica Socialistã Cehoslovaca Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane şi Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace, animati de dorinta de a întãri şi dezvolta mai departe colaborarea reciprocã între cele doua state prietene şi de a largi relaţiile economice şi comerciale, în interesul ridicãrii continue a nivelului de trai al populaţiei din ambele tari, au hotãrît sa încheie prezentul Tratat de comerţ şi navigaţie. În acest scop, au numit ca împuterniciţi ai lor: Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane pe Gheorghe Pele, Adjunct al Ministrului Afacerilor Externe, Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslavace pe Jaraslav Sykora, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar în Republica Populara Romana, care, dupã schimbul deplinelor puteri, gãsite în buna şi cuvenitã forma, au stabilit urmãtoarele: ART. 1 Pãrţile contractante vor lua toate mãsurile necesare pentru întãrirea şi dezvoltarea relaţiilor comerciale între cele doua state în spiritul colaborãrii prieteneşti şi intrajutorarii, pe baza principiului egalitãţii în drepturi şi avantajului reciproc. În acest scop, guvernele Pãrţilor contractante vor încheia acorduri privind relaţiile economice reciproce, îndeosebi acorduri comerciale de lungã durata, care sa asigure dezvoltarea schimbului de mãrfuri potrivit cu necesitãţile economiilor naţionale ale celor doua state. ART. 2 Pãrţile contractante îşi vor acorda, în mod reciproc, regimul naţiunii celei mai favorizate în toate problemele privind comerţul - inclusiv cele vamale -, navigaţia, precum şi în alte relaţii economice între cele doua state. ART. 3 Pãrţile contractante vor sprijini schimbul reciproc de experienta în toate domeniile economice, îndeosebi prin trimiterea şi primirea de specialişti, bursieri şi practicanti, prin schimbul de documentaţie tehnica, organizare de expoziţii, precum şi prin orice alte acţiuni care pot contribui la dezvoltarea economicã a celor doua state. ART. 4 În interesul simplificarii formalitãţilor vamale la importul şi exportul de mãrfuri, nici una din Pãrţile contractante, pe baza de reciprocitate, nu va cere facturi consulare pentru importul de mãrfuri provenitã de pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. De asemenea, pe baza de reciprocitate, nici una din Pãrţile contractante nu va cere certificate de origine a mãrfurilor, în afarã de cazul în care, la importul anumitor categorii de mãrfuri exista alte prevederi în legatura cu aplicarea tarifelor vamale. Dispoziţiile alineatului precedent nu se referã la certificatele de origine a mãrfurilor cerute de legislaţia Pãrţilor contractante privind problemele de protecţie a plantelor şi cele sanitar-veterinare. ART. 5 Valoarea vamalã a mãrfurilor importate de pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante se stabileşte, în cazul cînd taxele vamale se percep în funcţie de valoarea mãrfii, pe baza preţului menţionat în factura. ART. 6 Pãrţile contractante îşi vor acorda reciproc libertatea tranzitului pentru transportul mãrfurilor uneia din Pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. Produsele solului şi industriei uneia din Pãrţile contractante, transportate în tranzit pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, nu sînt supuse taxelor vamale. În ceea ce priveşte reglementãrile şi formalitãţile referitoare la tranzitul unor asemenea produse se va acorda un regim nu mai puţin favorabil decît pentru tranzitul mãrfurilor oricãrui stat terţ. ART. 7 Mostrele de mãrfuri de orice categorie exportate de pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, în cantitãţile uzitate în comerţ, destinate agentiilor economice sau întreprinderilor de comerţ exterior ale Pãrţilor contractante şi folosite numai ca mostre, precum şi cataloagele, listele de preţuri, prospectele, materialele de reclama - inclusiv filmele de reclama -, vor fi scutite de taxe vamale, impozite şi alte taxe, atît la import cît şi la export. ART. 8 Cu condiţia reimportului sau reexportului în cadrul termenului prevãzut în autorizaţia de import-export eliberata în acest scop şi cu condiţia dovedirii identitãţii lor, urmãtoarele obiecte vor fi scutite de taxe vamale şi alte taxe la import şi export: a) obiectele destinate tirgurilor, expozitiilor sau concursurilor; b) obiectele destinate unor experienţe şi probe; c) obiectele importate pentru a fi reparate şi care urmeazã a fi reexportate dupã reparare; d) sculele şi instrumentele de montaj importate sau exportate de montori sau trimise lor; e) produsele solului şi industriei, importate pentru prelucrare şi care urmeazã a fi reexportate dupã prelucrare; f) ambalajele importate pentru a fi folosite la transportul mãrfurilor precum şi ambalajele mãrfurilor importate care trebuie înapoiate în termenul stabilit; g) alte obiecte convenite de comun acord între autoritãţile competente ale Pãrţilor contractante. ART. 9 Navelor comerciale ale unei Pãrţi contractante, precum şi incarcaturilor acestor nave, li se va acorda la sosire, plecare şi şedere în porturile şi locurile de ancorare ale celeilalte Pãrţi contractante regimul naţiunii celei mai favorizate. Dispoziţiile alineatului precedent nu indreptatesc nici una din Pãrţile contractante sa execute servicii portuare, inclusiv servicii de pilotare şi remorcare în porturile şi apele celeilalte Pãrţi contractante şi nici operaţii de cabotaj. Nu se va considera cabotaj dacã navele uneia din Pãrţile contractante navigheaza dintr-un port şi celeilalte Pãrţi contractante într-un alt port al aceleiaşi Pãrţi, pentru a descarca mãrfuri aduse dintr-un stat terţ sau pentru a lua pe bord mãrfuri cu locul de destinaţie într-un stat terţ. În ceea ce priveşte navigaţia pe Dunare, dispoziţiile prezentului articol se vor aplica în conformitate cu prevederile Convenţiei despre regimul navigaţiei pe Dunare, din 18 august 1948. ART. 10 Dacã nava uneia din Pãrţile contractante suferã o catastrofa sau naufragiu lîngã tarmul celeilalte Pãrţi contractante, nava şi incarcatura se vor bucura de aceleaşi privilegii şi facilitãţi pe care aceasta Parte contractantã le acorda în situaţii similare navelor proprii. Comandantului, echipajului şi pasagerilor, precum şi navei şi încãrcãturii li se va acorda, în orice timp, ajutorul şi asistenta necesarã în aceiaşi mãsura ca şi navelor proprii aflate în situaţie similarã. ART. 11 Naţionalitatea navelor unei Pãrţi contractante se recunoaşte de cealaltã Parte contractantã pe baza documentelor aflate la bordul navei, eliberate de organele competente în conformitate cu legile şi dispoziţiile Partii contractante sub pavilionul cãreia navigheaza nava. Certificatele de tonaj şi celelalte documente ale navei, precum şi documentele privind echipajul, eliberate în conformitate cu legile şi dispoziţiile Partii contractante sub pavilionul cãreia navigheaza nava, vor fi recunoscute de autoritãţile celeilalte Pãrţi contractante. Navele uneia dintre Pãrţile contractante care deţin certificate de tonaj, legal emise, vor fi scutite de o noua mãsurãtoare în porturile celeilalte Pãrţi contractante, iar calcularea taxelor portuare se va face, dacã aceste taxe se percep în funcţie de tonaj, în baza tonajului atestat în certificatul de tonaj al navei. În ceea ce priveşte navigaţia pe Dunare în sectoarele Administraţiilor Fluviale speciale înfiinţate în baza Convenţiei despre regimul navigaţiei pe Dunare, din 18 august 1948, se vor aplica reglementãrile stabilite de aceste Administraţii. ART. 12 Persoanele juridice care au sediul pe teritoriul unei Pãrţi contractante şi au fost înfiinţate pe baza legislaţiei acestei Pãrţi vor fi recunoscute şi pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. Persoanele juridice ale unei Pãrţi contractante pot exercita activitate economicã pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante în condiţiile stabilite de legislaţia acestei Pãrţi contractante. În desfãşurarea activitãţii lor economice pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, persoanele juridice se vor bucura de acelaşi tratament acordat persoanelor juridice similare ale oricãrui alt stat terţ. Persoanele juridice ale unei Pãrţi contractante se vor bucura pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante de ocrotire juridicã, vor avea acces liber la instanţele judecãtoreşti şi li se va recunoaşte capacitatea juridicã, în conformitate cu prevederile acordurilor în vigoare între Pãrţile contractante în acest domeniu. ART. 13 Pãrţile contractante vor recunoaşte reciproc hotãrîrile instanţelor de arbitraj, precum şi tranzacţiile încheiate în fata acestora, în litigiile care eventual ar putea surveni între persoanele juridice ale celor doua state din efectuarea operaţiunilor comerciale, cu condiţia ca pãrţile în litigiu sa fi convenit ca litigiul sa fie rezolvat de o instanta de arbitraj, permanenta sau special constituitã în acest scop. Executarea hotãrîrii arbitrale se va face în conformitate cu legile Partii contractante, pe teritoriul cãreia urmeazã sa se execute hotãrîrea. ART. 14 Dispoziţiile prezentului Tratat nu se extind asupra drepturilor şi privilegiilor pe care una din Pãrţile contractante le-a acordat sau le va acorda statelor vecine, pentru a usura relaţiile comerciale de frontiera cu aceste state. ART. 15 Prezentul Tratat este supus ratificãrii şi va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare, care se va efectua la Praga. Tratatul va rãmîne în vigoare pînã la expirarea unei perioade de 6 luni de la data cînd una din Pãrţile contractante va face cunoscut în scris celeilalte Pãrţi contractante intenţia sa de a denunta Tratatul. Fãcut la Bucureşti, în ziua de 16 decembrie 1963, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi limba ceha, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. -------------
Text extras din Statut 22 octombrie 1963 Banca Internationala de Colaborare Economicã este creata prin înţelegere între guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Mongole, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Romane, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovace, cu scopul de a contribui la colaborarea economicã şi la dezvoltarea economiei naţionale a ţãrilor membre ale Bãncii, precum şi la lãrgirea relaţiilor comerciale şi economice ale acestora cu alte tari. I. Dispoziţii generale ART. 1 Banca Internationala de Colaborare Economicã, denumita în continuare Banca, organizeazã şi efectueazã operaţiile de decontare, de creditare, finanţare şi alte operaţii bancare. ART. 2 1. Banca este persoana juridicã, denumita "Banca Internationala de Colaborare Economicã". 2) Banca are dreptul: a) sa încheie acorduri, precum şi orice fel de tranzacţii, în limitele competentei sale; b) sa achizitioneze, sa arendeze şi sa înstrãineze patrimoniul; c) sa intenteze acţiuni şi sa rãspundã în fata instanţelor de judecata şi arbitraj; d) sa deschidã pe teritoriul tarii în care se afla, precum şi pe teritoriul altor tari, filiale şi agenţii şi sa aibã reprezentanţii sãi; e) sa emita instrucţiuni şi reguli în probleme decurgind din competenta sa; f) sa efectueze alte acţiuni, îndreptate spre îndeplinirea sarcinilor ce revin Bãncii, în conformitate cu prezentul Statut. 3. Banca poarta rãspundere pentru angajamentele sale în limitele patrimoniului care-i aparţine. Banca nu poarta rãspundere pentru angajamentele ţãrilor membre ale Bãncii, dupã cum nici ţãrile membre ale Bãncii nu rãspund pentru angajamentele Bãncii. 4. Banca are ştampila cu inscripţia: "Banca Internationala de Colaborare Economicã". Filialele şi agenţiile Bãncii au ştampila cu aceeaşi inscripţie, cu completarea denumirii filialei sau agenţiei. Sediul Bãncii este în oraşul Moscova, U.R.S.S. ART. 3 Banca garanteazã secretul operaţiunilor, conturilor şi depozitelor clienţilor şi corespondentilor sãi. Toate persoanele oficiale şi functionarii Bãncii sînt obligaţi sa pãstreze secretul operaţiunilor, conturilor şi depozitelor Bãncii, ale clienţilor şi corespondentilor sãi. II. Capitalul şi conturile Bãncii ART. 4 Banca are capital statutar şi capital de rezerva. Banca poate avea, de asemenea, fonduri speciale. ART. 5 Capitalul statutar al Bãncii este de 300 milioane ruble transferabile şi se formeazã prin vãrsãminte în ruble transferabile. Fiecare ţara membra a Bãncii are dreptul sa efectueze varsamintul la capitalul statutar al Bãncii (în ruble transferabile) şi în valuta liber convertibilã sau în aur. Vãrsãmintele la capitalul statutar se efectueazã în modul şi la termenele stabilite de Consiliul Bãncii. Capitalul statutar al Bãncii este destinat sa serveascã drept garanţie pentru obligaţiile sale şi se foloseşte în scopurile prevãzute în Statutul de fata. Suma capitalului statutar al Bãncii poate fi modificatã pe baza hotãrîrii ţãrilor membre ale Bãncii. Vãrsãmintele ţãrilor vor fi restituite în cazul iesirii tarii din Banca. În acest caz, din suma varsamintului se retine datoria acestei tari fata de Banca. La încetarea activitãţii Bãncii, vãrsãmintele şi alte mijloace existente în Banca, dupã scãderea sumelor pentru acoperirea datoriilor prin reglementarea reciprocã a pretenţiilor ţãrilor membre ale Bãncii, sînt restituite ţãrilor membre ale Bãncii. ART. 6 Tarii care a efectuat varsamintul sau la capitalul statutar al Bãncii i se elibereazã un certificat, care constituie o confirmare şi o dovada a varsamintului efectuat de ea. ART. 7 Banca are capital de rezerva; termenul, mãrimea, destinaţia şi modul de constituire a acestuia se stabilesc de Consiliul Bãncii. ART. 8 Fondurile speciale se formeazã de Consiliul Bãncii, pe baza înţelegerii dintre ţãrile membre ale Bãncii. III. Operaţiunile Bãncii Operaţiunile de decontare ale Bãncii ART. 9 Banca organizeazã şi efectueazã decontãrile multilaterale în ruble transferabile pentru operaţiunile comerciale şi alte operaţiuni. ART. 10 Decontãrile se efectueazã prin conturile în ruble transferabile ale bãncilor ţãrilor membre, denumite în continuare bãncile împuternicite, deschise la Banca Internationala de Colaborare Economicã sau, prin înţelegere cu aceasta, la alte bãnci împuternicite. Plãţile se efectueazã în limita disponibilului pe care îl are fiecare banca în conturile de ruble transferabile. ART. 11 Banca primeşte şi plaseaza mijloacele în ruble transferabile şi în alte valute, în modul stabilit de Consiliul Bãncii. Banca efectueazã, de asemenea, şi alte operaţiuni bancare. Modul de efectuare a operaţiunilor, modul de deschidere, ţinere şi închidere a conturilor la Banca se stabilesc de Consiliul Bãncii. Bãncile împuternicite, care dispun la conturile Bãncii de mijloace în ruble transferabile, pot dispune liber de aceste mijloace pentru decontãrile ce se efectueazã în ruble transferabile. Posesorii conturilor la Banca în alte valute pot dispune liber de mijloacele din aceste conturi. ART. 12 Mijloacele bãneşti în ruble transferabile se pãstreazã de bãncile împuternicite la Banca Internationala de Colaborare Economicã. Pentru aceste mijloace, Banca plãteşte dobinzi în cuantumul stabilit de Consiliul Bãncii. ART. 13 Banca efectueazã operaţiuni de decontare legate de finanţarea investiţiilor şi de creditarea întreprinderilor şi a altor obiective ce se construiesc, se reconstruiesc sau se exploateazã în comun de cãtre ţãrile interesate. ART. 14 Banca poate sa efectueze decontãrile în ruble transferabile şi cu ţãrile care nu sînt membre ale Bãncii. Modalitatea şi condiţiile unor astfel de decontãri în ruble transferabile se stabilesc de Consiliul Bãncii în înţelegere cu ţãrile interesate. ART. 15 Banca poate sa emita cecuri în ruble transferabile şi în alte valute şi sa efectueze operaţiuni cu aceste cecuri, precum şi cu cecurile altor bãnci. În baza hotãrîrii Consiliului Bãncii, pot fi emise alte documente de plata. ART. 16 Banca poate sa dea garanţii pentru obligaţiile bãneşti ale bãncilor ţãrilor membre, ale altor persoane juridice, precum şi ale persoanelor fizice. ART. 17 Banca poate sa colaboreze sau sa participe la organizaţiile a cãror activitate corespunde cu sarcinile Bãncii. ART. 18 Banca încheie cu alte bãnci acorduri privind modul de decontare şi de ţinere a conturilor deschise la Banca, precum şi contracte de corespondent şi alte contracte. Operaţiunile de credit ale Bãncii ART. 19 Banca acorda credite bãncilor împuternicite. Creditarea se efectueazã pentru anumite scopuri şi în condiţiile de rambursare a creditului la termenele convenite. Scopurile pentru care se acorda creditele, modul de acordare, garantare şi rambursarea lor se stabilesc de Consiliul Bãncii. ART. 20 Pentru efectuarea operaţiunilor de credit, Banca întocmeşte planuri de credite. Planurile de credite ale Bãncii se întocmesc pe baza acordurilor comerciale bilaterale şi multilaterale, la cererea de credite a bãncilor împuternicite. Planurile de credite se aproba de Consiliul Bãncii. În cazul cererii de credite de cãtre banca imputernicita a unei tari, peste sumele prevãzute în planul de credit, Banca analizeazã aceasta cerere, ţinînd seama de datele prezentate de banca imputernicita, referitor la mersul îndeplinirii de cãtre ţara respectiva a acordurilor comerciale şi de alte materiale necesare în acest scop. ART. 21 Pentru creditele primite de la Banca, beneficiarii plãtesc dobinzi în proportiile stabilite de Consiliul Bãncii. ART. 22 Rambursarea creditului acordat de Banca se face la scadenta, pe calea virarii de cãtre Banca a sumei creditului din contul curent al bãncii împrumutate, pe baza angajamentelor de plata irevocabile date de banca împrumutatã, în ordinea de preferinta, fãrã o dispoziţie specialã data în fiecare caz de banca împrumutatã. În cazul lipsei sau insuficienţei mijloacelor în contul curent al bãncii împrumutate, recuperarea poate fi facuta în acelaşi mod din mijloacele ce intra în acest cont. ART. 23 Banca efectueazã, din însãrcinarea ţãrilor interesate, finanţarea şi creditarea construcţiei, reconstructiei şi exploatãrii în comun a întreprinderilor industriale şi a altor obiective, din resursele puse la dispoziţie de aceste tari. ART. 24 Banca efectueazã operaţiuni de decontare, creditare, depozit, arbitraj, de garanţie şi alte operaţiuni în valuta liber convertibilã şi în alta valuta, precum şi operaţiuni în aur în limita mijloacelor atrase. IV. Modul de conducere a Bãncii ART. 25 Organele de conducere ale Bãncii sînt Consiliul şi Conducerea Administrativã a Bãncii. Consiliul Bãncii ART. 26 Consiliul Bãncii este organul suprem de conducere care exercita conducerea generalã a activitãţii Bãncii. Consiliul Bãncii este compus din reprezentanţii tuturor ţãrilor membre ale Bãncii, fiecare ţara membra a Bãncii avînd un singur vot, indiferent de mãrimea cotei-pãrţi vãrsate de aceasta la capitalul Bãncii. Membrii Consiliului Bãncii sînt numiţi de guvernele ţãrilor membre ale Bãncii, pînã la trei reprezentanţi din fiecare ţara. Consiliul Bãncii se întruneşte în şedinţe pe mãsura necesitãţii, însã cel puţin o data pe trimestru. Şedinţele Consiliului sînt prezidate pe rind de reprezentanţii fiecãrei tari membre a Bãncii. ART. 27 Hotãrîrile Consiliului Bãncii se adopta în unanimitate. Regulile de procedura ale Consiliului se stabilesc de Consiliu însuşi. ART. 28 Consiliul Bãncii: a) defineste linia generalã a activitãţii Bãncii în ceea ce priveşte stabilirea legãturilor de afaceri şi a colaborãrii Bãncii cu bãncile ţãrilor membre şi cu bãncile altor tari, precum şi a colaborãrii sau participãrii în organizaţii a cãror activitate corespunde sarcinilor Bãncii; b) aproba, la propunerea Conducerii Administrative a Bãncii, planurile de credite şi alte planuri ale Bãncii, darea de seama anuala, bilanţul şi repartizarea beneficiului Bãncii, instrucţiunile şi regulile Bãncii, în problemele creditarii, finanţãrii, decontãrilor internaţionale şi operaţiunilor valutare, care determina relaţiile Bãncii cu clientela sa; stabileşte cuantumul cotelor procentuale pentru credite, depozite, conturi curente şi alte conturi, structura şi statele de funcţiuni ale Bãncii, planul de cheltuieli administrative-gospodãreşti ale Bãncii; c) creeazã fonduri speciale ale Bãncii pe baza înţelegerii dintre ţãrile membre ale Bãncii; d) numeşte preşedintele şi membrii Conducerii Administrative a Bãncii; e) numeşte Comisia de revizie a Bãncii, asculta dãrile ei de seama şi ia hotãrîri pe baza lor; f) aproba deschiderea şi închiderea de filiale, agenţii şi reprezentante ale Bãncii; g) asculta dãrile de seama ale Conducerii Administrative a Bãncii privind activitatea sa şi ia hotãrîri pe baza lor; h) face propuneri pentru examinarea de cãtre ţãrile membre cu privire la primirea de noi membri ai Bãncii; i) aproba regulile privind condiţiile de munca ale lucrãtorilor Bãncii; j) exercita alte funcţiuni decurgind din prezentul Statut, care apar necesare în vederea realizãrii scopurilor şi sarcinilor Bãncii. Conducerea Administrativã a Bãncii ART. 29 Conducerea Administrativã a Bãncii este organul executiv care exercita conducerea directa a activitãţii Bãncii în cadrul împuternicirilor ce i se acorda prin prezentul Statut şi în conformitate cu hotãrîrile Consiliului Bãncii. Conducerea Administrativã rãspunde fata de Consiliul Bãncii şi este subordonata acestuia. Conducerea Administrativã se compune din preşedinte şi membrii Conducerii Administrative, numiţi din cetãţeni ai tuturor ţãrilor membre ale Bãncii, pe termen de pînã la 5 ani. Numãrul membrilor Conducerii Administrative se stabileşte de Consiliul Bãncii. În cazul cînd lipseşte temporar preşedintele Conducerii Administrative, atribuţiile acestuia se îndeplinesc, conform hotãrîrii Conducerii Administrative, de cãtre unul din membrii Conducerii Administrative. Preşedintele şi membrii Conducerii Administrative, în exercitarea obligaţiilor lor de serviciu, acţioneazã în calitate de funcţionari internationali, care nu depind de organizaţiile şi persoanele oficiale ale ţãrilor ai cãror cetãţeni sînt. ART. 30 Conducerea Administrativã a Bãncii, în persoana preşedintelui ei sau a altor persoane cu munca de rãspundere ale Bãncii, împuternicite de Conducerea Administrativã, reprezintã Banca în toate problemele şi acţiunile Bãncii în fata persoanelor oficiale, organizaţiilor de stat şi internaţionale şi a altor persoane juridice, prezintã pretenţii în numele Bãncii şi intenteaza acţiuni la instanţele judecãtoreşti şi de arbitraj. Conducerea Administrativã a Bãncii poate imputernici persoane de rãspundere ale Bãncii de a reprezenta Banca, pe baza unei procuri speciale. Angajamentele şi procurile Bãncii sînt valabile cu doua semnãturi, a preşedintelui şi a unui membru al Conducerii Administrative, iar în lipsa preşedintelui, cu semnãturile a doi membri din Conducerea Administrativã a Bãncii, din care unul trebuie sa fie membrul Conducerii Administrative care îndeplineşte atribuţii de preşedinte al Conducerii Administrative. ART. 31 Conducerea Administrativã a Bãncii analizeazã principalele probleme ale activitãţii operative a Bãncii, în special: a) problemele a cãror soluţionare sau aprobare este de competenta Consiliului Bãncii, potrivit prezentului Statut şi pregãteşte materialele şi propunerile corespunzãtoare pentru examinarea de cãtre Consiliul Bãncii; b) problemele legate de stabilirea modului de semnare a documentelor bãneşti şi de decontare şi a corespondentei în numele Bãncii; a modului de semnare şi eliberare a procurilor în numele filialelor şi agentiilor Bãncii; a formularelor documentelor bãneşti şi de decontare folosite de cãtre Banca în relaţiile cu clienţii sãi; a cotelor procentuale pentru credite, depozite, conturi curente şi alte conturi, în conformitate cu hotãrîrile Consiliului Bãncii, precum şi a cuantumului comisioanelor pentru îndeplinirea dispoziţiilor de la clienţii şi corespondenţii sãi; a modului şi condiţiilor de acordare a garanţiilor de cãtre Banca, precum şi a condiţiilor de primire la cont şi în garanţie a tratatelor şi a altor obligaţiuni bãneşti; c) problemele legate de controlul activitãţii direcţiilor şi serviciilor Bãncii, precum şi a filialelor, agentiilor şi reprezentantelor; d) problemele folosirii patrimoniului şi a mijloacelor Bãncii. În limitele competentei sale, Conducerea Administrativã a Bãncii are dreptul de a prezenta propuneri spre examinare Consiliului Bãncii. Modul de lucru al Conducerii Administrative se stabileşte de însãşi Conducerea Administrativã. Hotãrîrile luate de Conducerea Administrativã se perfecteazã prin protocoale. În aplicarea hotãrîrilor, Conducerea Administrativã poate sa emita ordine, instrucţiuni sau regulamente, care se semneazã de preşedintele Conducerii Administrative sau, din împuternicirea acestuia, de cãtre un membru al Conducerii Administrative. ART. 32 Preşedintele conduce activitatea Conducerii Administrative a Bãncii şi ia mãsuri pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor pe care le are Banca pe baza prezentului Statut. Preşedintele Conducerii Administrative: a) dispune în conformitate cu prezentul Statut şi cu hotãrîrile Consiliului Bãncii de întreg patrimoniul şi mijloacele Bãncii; b) reprezintã Banca; c) emite ordine şi ia hotãrîri în problemele operative ale activitãţii Bãncii; d) semneazã angajamentele şi elibereazã procurile în numele Bãncii, în conformitate cu articolul 30 al prezentului Statut; e) numeşte şi elibereazã pe lucrãtorii Bãncii, cu excepţia directorilor care sînt membri ai Conducerii Administrative a Bãncii; de asemenea stabileşte, în conformitate cu statele de funcţiuni şi cu planul de cheltuieli administrative-gospodãreşti aprobate de Consiliu, salariile tarifare şi acorda recompense salariaţilor evidentiati în munca; f) îndeplineşte alte funcţii care decurg din prezentul Statut şi din hotãrîrile Consiliului Bãncii. V. Organizarea Bãncii ART. 33 Banca are direcţii, servicii, filiale, agenţii şi reprezentante, care se creeazã de Conducerea Administrativã în conformitate cu structura Bãncii, aprobatã de Consiliul Bãncii. Personalul Bãncii se completeazã cu cetãţeni din ţãrile membre ale Bãncii, în conformitate cu Regulile privind condiţiile de munca ale lucrãtorilor Bãncii. În scopul îndeplinirii de cãtre lucrãtorii Bãncii în mod independent a obligaţiilor lor, li se acorda privilegii şi imunitãţi, conform articolului 40 din prezentul Statut. VI. Revizia activitãţii Bãncii ART. 34 Revizia activitãţii Bãncii, care cuprinde verificarea dãrii de seama anuale a Conducerii Administrative a Bãncii, verificarea casei şi patrimoniului, revizia evidentei, a darilor de seama şi a gestiunii Bãncii, filialelor şi agentiilor acesteia, se înfãptuieşte de Comisia de Revizie numita de Consiliul Bãncii pe termen de doi ani şi care se compune din preşedintele comisiei de Revizie şi patru membri. Preşedintele şi membrii Comisiei de Revizie nu pot ocupa nici un fel de alte funcţii în cadrul Bãncii. Organizarea şi modul de efectuare a reviziilor se stabilesc de Consiliul Bãncii. ART. 35 Conducerea Administrativã a Bãncii pune la dispoziţia Comisiei de Revizie toate materialele necesare efectuãrii reviziilor. Rapoartele Comisiei de Revizie se prezintã Consiliului Bãncii. VII. Modul de soluţionare a litigiilor ART. 36 Pretenţiile fata de Banca pot fi prezentate în termen de doi ani din momentul naşterii dreptului la acţiune. ART. 37 Litigiile Bãncii cu clientela sa trebuie soluţionate prin arbitrajul ce se alege din Cadrul arbitrajelor existente sau nou constituite, potrivit înţelegerii dintre Pãrţi. În lipsa înţelegerii menţionate mai sus, rezolvarea litigiului se transmite spre examinare arbitrajului de pe lîngã Camera de Comerţ a tarii în care se afla sediul Bãncii. VIII. Privilegiile şi imunitãţile Bãncii şi ale persoanelor sale oficiale ART. 38 1. Patrimoniul Bãncii, activele şi documentele acesteia, indiferent de locul unde se afla, precum şi operaţiunile Bãncii, beneficiazã de imunitate în ce priveşte orice forma de amestec administrativ sau juridic, cu excepţia cazurilor cînd Banca însãşi renunţa la imunitate. Localurile Bãncii, precum şi ale filialelor, agentiilor şi reprezentantelor acesteia, aflate pe teritoriul oricãrei tari membre a Bãncii, sînt inviolabile. 2. Banca, pe teritoriul ţãrilor membre ale Bãncii: a) este scutitã de toate impozitele şi taxele directe, atît cele de stat, cît şi cele locale. Aceasta prevedere nu se aplica plãţilor pentru serviciile comunale şi pentru alte servicii; b) este scutitã de taxe vamale şi de restrictii în ce priveşte importul şi exportul de obiecte destinate activitãţii Bãncii; c) beneficiazã pe teritoriul fiecãrei tari membre a Bãncii de toate avantajele în ce priveşte prioritatea şi în ce priveşte tarifele şi taxele pentru serviciile poştale şi legãturile telegrafice şi telefonice care se acorda de ţara respectiva reprezentantelor diplomatice. ART. 39 1. Reprezentanţilor ţãrilor în Consiliul Bãncii li se acorda pe teritoriul fiecãrei tari membre a Bãncii, la îndeplinirea obligaţiilor lor de serviciu, urmãtoarele privilegii şi imunitãţi; a) imunitatea de arest personal sau reţinere, precum şi imunitatea de jurisdicţie a instanţelor judecãtoreşti fata de toate acţiunile pe care ei le-ar putea savirsi în calitate de reprezentanţi; b) inviolabilitatea tuturor documentelor şi actelor; c) aceleaşi înlesniri vamale în ceea ca priveşte bagajele lor personale, care se acorda funcţionarilor de acelaşi rang din reprezentantele diplomatice aflate în ţara respectiva; d) scutirea de contribuţii personale în munca şi de impozite şi taxe directe în ceea ce priveşte sumele bãneşti pe care reprezentanţii le primesc din partea tarii care i-a numit. 2. Privilegiile şi imunitãţile prevãzute în prezentul articol se acorda persoanelor menţionate în acest articol, exclusiv în interes de serviciu. Fiecare ţara membru la Banca are dreptul şi este obligatã sa renunţe la imunitatea reprezentantului sau în toate cazurile cînd, dupã pãrerea acestei tari, imunitatea impiedica exercitarea justiţiei şi cînd renunţarea la imunitate nu prejudiciazã scopurile pentru care s-a acordat imunitatea. 3. Prevederile punctului 1 din acest articol nu se aplica în relaţiile dintre reprezentant şi organele tarii al carei cetãţean este. ART. 40 1. Consiliul Bãncii, la propunerea Conducerii Administrative a Bãncii, stabileşte categoriile de persoane cu munca de rãspundere din Banca, cãrora li se aplica prevederile acestui articol. Numele acestor persoane cu funcţii de rãspundere se comunica în mod periodic de cãtre preşedintele Conducerii Administrative organelor competente din ţãrile membre ale Bãncii. 2. Persoanele cu funcţii de rãspundere ale Bãncii, în exercitarea de cãtre ele a obligaţiilor de serviciu pe teritoriul fiecãrei tari membre la Banca: a) nu rãspund în fata instanţelor judecãtoreşti şi administrative pentru nici una din acţiunile pe care ele le-ar savirsi în calitate de persoane cu funcţii de rãspundere; b) sînt scutite de îndatoriri personale şi de impozite şi taxe directe în ceea ce priveşte salariul pe care îl primesc de la Banca. Aceasta prevedere nu se aplica persoanelor cu munca de rãspundere ale Bãncii, care sînt cetãţeni ai tarii pe teritoriul cãreia se afla sediul Bãncii sau sediul filialelor şi agentiilor acesteia; c) beneficiazã de aceleaşi înlesniri vamale în ceea ce priveşte bagajele lor personale, care se acorda funcţionarilor de acelaşi rang din reprezentantele diplomatice aflate în ţara respectiva. 3. Privilegiile şi imunitãţile prevãzute în acest articol se acorda persoanelor cu funcţii de rãspundere ale Bãncii, exclusiv în interes de serviciu. Preşedintele Conducerii Administrative a Bãncii are dreptul şi este obligat sa renunţe la imunitatea persoanelor cu funcţii de rãspundere ale Bãncii în toate cazurile cînd, dupã pãrerea lui, imunitatea impiedica exercitarea justiţiei şi cînd renunţarea la imunitate nu prejudiciazã scopurile pentru care s-a acordat imunitatea. În ceea ce priveşte preşedintele şi membrii Conducerii Administrative, dreptul de a renunţa la imunitate aparţine Consiliului Bãncii. IX. Dãrile de seama ART. 41 Anul de gestiune al Bãncii se considera de la 1 ianuarie pînã la 31 decembrie inclusiv. Bilanţurile anuale se publica de cãtre Conducerea Administrativã în modul stabilit de cãtre Consiliul Bãncii. X. Repartizarea beneficiului ART. 42 Beneficiul Bãncii - dupã aprobarea dãrii de seama anuale - se repartizeazã potrivit cu hotãrîrea Consiliului Bãncii şi poate fi destinat pentru completarea capitalului de rezerva şi pentru alte scopuri. XI. Modul de primire de noi membri ai Bãncii şi de retragere ART. 43 Primirea de noi membri ai Bãncii se face cu acordul tuturor ţãrilor membre ale Bãncii. Ţara care doreşte sa devinã membru la Banca prezintã Consiliului Bãncii o cerere, cu menţiunea ca îşi însuşeşte scopurile şi principiile Bãncii şi îşi asuma obligaţiile care decurg din prezentul Statut, în special privind cota de participaţie la capitalul statutar al Bãncii şi cuantumul şi termenele de efectuare a vãrsãmintelor stabilite de Consiliul Bãncii. Fiecare ţara poate sa renunţe la participarea la Banca, instiintind despre aceasta Consiliul Bãncii cu cel puţin 6 luni înainte. În termenul arãtat, trebuie sa fie reglementate relaţiile dintre Banca şi ţara respectiva, cu privire la obligaţiile lor reciproce. XII. Dispoziţii finale ART. 44 Modul de modificare a Statutului Fiecare ţara membra a Bãncii poate face propuneri privind modificarea prezentului Statut. Modificãrile Statutului se efectueazã cu acordul tuturor ţãrilor membre ale Bãncii. ART. 45 Încetarea activitãţii Bãncii Activitatea Bãncii poate sa înceteze pe baza hotãrîrii a 2/3 din numãrul ţãrilor membre ale Bãncii, care stabilesc modul de lichidare a activitãţii Bãncii. --------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Tovarasul Petru Manu se acrediteazã în calitatea de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Populare Romane în Suedia. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ----------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Bunurile mobile de uz personal sau casnic, proprietate de stat, pot fi transmise în proprietate, fãrã plata, persoanelor fizice, prin dispoziţia Consiliului de Miniştri. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ---------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: Articol unic Se ratifica Acordul de colaborare culturalã şi ştiinţificã între Republica Populara Romana şi Republica Mali, semnat la 26 septembrie 1963. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ACORD de colaborare culturalã şi ştiinţificã între Republica Populara Romana şi Republica Mali Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Mali, animate de dorinta de a dezvolta legãturile de prietenie şi colaborare mutuala între cele doua popoare, au cãzut de acord sa încheie prezentul Acord, numind în acest scop plenipotenţiarii lor: Guvernul Republicii Populare Romane pe Excelenta Sa Domnul Gheorghe Popescu, Ambasador în Republica Mali, Guvernul Republicii Mali pe Excelenta Sa Domnul Moussa Keita, inaltul Comisar al Comisariatului Tineretului şi al Sporturilor, care, dupã schimbarea deplinelor lor puteri, gãsite în buna şi cuvenitã forma, au cãzut de acord asupra urmãtoarelor: ART. 1 Pãrţile contractante se angajeazã, pe baza respectului mutual a suveranitãţii, al egalitãţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne, sa dezvolte şi sa întãreascã colaborarea în domeniile ştiinţei, educaţiei, culturii şi artei, al protecţiei sãnãtãţii şi sportului. ART. 2 Pãrţile contractante îşi comunica reciproc documente asupra realizarilor obţinute în domeniile menţionate la articolul 1 din prezentul Acord; vor incuraja şi sprijini schimbul de delegaţii pentru studii şi specializare, schimbul de materiale documentare, cãrţi şi publicaţii. De asemenea vor facilita colaborarea între instituţiile lor care se ocupa de ştiinţa, cultura, învãţãmînt, presa, radio şi sport. ART. 3 Fiecare Parte contractantã va oferi tinerilor din cealaltã ţara burse de studii sau locuri în instituţiile de învãţãmînt superior, mediu sau tehnic, pentru studierea unor discipline care vor fi stabilite de comun acord. ART. 4 Cele doua Pãrţi contractante vor sprijini schimbul de formaţii artistice, solisti şi expoziţii, precum şi de filme artistice şi documentare. ART. 5 Pentru îndeplinirea prevederilor prezentului Acord, Pãrţile vor numi reprezentanţii lor, care se vor intilni pentru a stabili schimburile şi acţiunile ce urmeazã a fi realizate într-o anumitã perioada. ART. 6 Prezentul Acord a fost încheiat pentru o perioada de 5 ani. Valabilitatea sa se prelungeşte în mod tacit pentru o perioada de durata egala dacã nici una din Pãrţile contractante nu-l denunta cu şase luni înainte de expirarea perioadei în curs. Prezentul Acord va fi supus ratificãrii conform legislaţiei interne a fiecãrei Pãrţi contractante şi va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare. Întocmit la Bamako, la 26 septembrie 1963, în doua exemplare autentice, fiecare în limbile romina şi franceza, ambele texte avînd putere egala. -----------
În temeiul articolului 28 din Decretul nr. 391/1953 , cu privire la alegerea deputaţilor în Sfaturile populare, Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Se confirma comisiile electorale pentru alegerile parţiale de deputaţi în Sfaturile populare ale oraşului şi regiunii Bucureşti, care vor avea loc la data de 24 mai 1964, în componenta arãtatã în anexa prezentului decret. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ANEXA 1 A. Componenta comisiei electorale pentru alegerile parţiale de deputaţi în Sfatul popular al oraşului Bucureşti 1. Costache Constantin - preşedinte 2. Florea Ştefan - vicepreşedinte 3. Siclovan Gheorghe - secretar Membri: 4. Costache Aurica 8. Hoaje Alexandru 5. Dascalescu Gheorghe 9. Popa Andrei 6. Ene Ana 10. Raiciu Ion 7. Gheorghian Eugenia 11. Costache Chitimia B. Componenta comisiei electorale pentru alegerile parţiale de deputaţi în Sfatul popular al regiunii Bucureşti 1. Toma Ion - preşedinte 2. Radu Grigore - vicepreşedinte 3. Suditu Marin - secretar Membri: 4. Golici Gheorghe 8. Preda Maria 5. Visan Anastasia 9. Paun Stelian 6. Mihalache Gheorghe 10. Lazar Gheorghe 7. Rovinaru Nicolae 11. Selten Gheorghe -------------
Cu prilejul implinirii a 10 ani de activitate a Studioului regional de radio Cluj, Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ART. 1 Se conferã Ordinul Muncii clasa a III-a tovarasilor: Ovidiu Suciu Ioan Abraham ART. 2 Se conferã Medalia Muncii tovarasilor: Constantin Iacob Victor Porjalt Marieta Cristoreanu Iuditha Moga Ileana Orza Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Mali, animate de dorinta de a dezvolta legãturile de prietenie şi colaborare mutuala între cele doua popoare, au cãzut de acord sa încheie prezentul Acord, numind în acest scop plenipotenţiarii lor: Guvernul Republicii Populare Romane pe Excelenta Sa Domnul Gheorghe Popescu, Ambasador în Republica Mali, Guvernul Republicii Mali pe Excelenta Sa Domnul Moussa Keita, inaltul Comisar al Comisariatului Tineretului şi al Sporturilor, care, dupã schimbarea deplinelor lor puteri, gãsite în buna şi cuvenitã forma, au cãzut de acord asupra urmãtoarelor: ART. 1 Pãrţile contractante se angajeazã, pe baza respectului mutual a suveranitãţii, al egalitãţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne, sa dezvolte şi sa întãreascã colaborarea în domeniile ştiinţei, educaţiei, culturii şi artei, al protecţiei sãnãtãţii şi sportului. ART. 2 Pãrţile contractante îşi comunica reciproc documente asupra realizarilor obţinute în domeniile menţionate la articolul 1 din prezentul Acord; vor incuraja şi sprijini schimbul de delegaţii pentru studii şi specializare, schimbul de materiale documentare, cãrţi şi publicaţii. De asemenea vor facilita colaborarea între instituţiile lor care se ocupa de ştiinţa, cultura, învãţãmînt, presa, radio şi sport. ART. 3 Fiecare Parte contractantã va oferi tinerilor din cealaltã ţara burse de studii sau locuri în instituţiile de învãţãmînt superior, mediu sau tehnic, pentru studierea unor discipline care vor fi stabilite de comun acord. ART. 4 Cele doua Pãrţi contractante vor sprijini schimbul de formaţii artistice, solisti şi expoziţii, precum şi de filme artistice şi documentare. ART. 5 Pentru îndeplinirea prevederilor prezentului Acord, Pãrţile vor numi reprezentanţii lor, care se vor intilni pentru a stabili schimburile şi acţiunile ce urmeazã a fi realizate într-o anumitã perioada. ART. 6 Prezentul Acord a fost încheiat pentru o perioada de 5 ani. Valabilitatea sa se prelungeşte în mod tacit pentru o perioada de durata egala dacã nici una din Pãrţile contractante nu-l denunta cu şase luni înainte de expirarea perioadei în curs. Prezentul Acord va fi supus ratificãrii conform legislaţiei interne a fiecãrei Pãrţi contractante şi va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare. Întocmit la Bamako, la 26 septembrie 1963, în doua exemplare autentice, fiecare în limbile romina şi franceza, ambele texte avînd putere egala. -----------
Text extras din Convenţie 22 octombrie 1963 ___________ *) Traducere. Guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Mongole, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Romane, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovace, calauzindu-se de interesele dezvoltãrii şi adincirii diviziunii internaţionale socialiste a muncii, largirii şi intaririi în continuare a relaţiilor comerciale şi economice, şi în scopul perfecţionãrii sistemului decontãrilor şi intaririi influentei valutar-financiare asupra îndeplinirii obligaţiilor reciproce, au cãzut de acord asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Decontãrile derivînd din acordurile bilaterale şi multilaterale şi din diverse contracte privind livrãrile reciproce de mãrfuri, precum şi din acordurile privind alte plati dintre Pãrţile Contractante, se vor efectua începînd de la 1 ianuarie 1964 în ruble transferabile. Conţinutul-aur al rublei transferabile este de 0,987.412 grame aur pur. Fiecare Parte Contractantã care deţine mijloace în conturile de ruble transferabile poate dispune în mod liber de aceste mijloace, pentru decontãri cu celelalte Pãrţi Contractante. Fiecare Parte Contractantã va asigura, la încheierea acordurilor comerciale, echilibrarea în cadrul anului calendaristic a încasãrilor şi plãţilor în ruble transferabile, în ansamblu cu toate celelalte Pãrţi Contractante. În acest caz, se va tine seama de crearea sau de folosirea eventualelor rezerve în ruble transferabile, precum şi de operaţiile de credit. Fiecare Parte Contractantã va asigura îndeplinirea la timp şi în întregime a obligaţiilor sale de plata în ruble transferabile fata de celelalte Pãrţi Contractante şi fata de Banca Internationala de Colaborare Economicã. ART. 2 În scopul de a contribui la colaborarea economicã şi dezvoltarea economiei naţionale a Pãrţilor Contractante, precum şi la lãrgirea colaborãrii acestor Pãrţi cu alte tari, se înfiinţeazã Banca Internationala de Colaborare Economicã, cu sediul în oraşul Moscova. Membrii Bãncii sînt Pãrţile Contractante. Banca este insarcinata cu: a) efectuarea decontãrilor multilaterale în ruble transferabile; b) creditarea operaţiunilor de comerţ exterior şi a altor operaţiuni ale Pãrţilor Contractante; c) atragerea şi pãstrarea mijloacelor libere în ruble transferabile; d) atragerea în conturi şi în depozite a aurului, valutei liber convertibile şi a altor valute ale ţãrilor membre ale Bãncii, precum şi ale altor tari, şi efectuarea operaţiunilor cu aceste mijloace în limitele sumelor atrase. Consiliul Bãncii, dupã expirarea primului an de activitate a Bãncii, va examina problema formãrii unei pãrţi din capitalul Bãncii în valuta liber convertibilã şi în aur şi va studia posibilitatea efectuãrii de cãtre Banca a operaţiunilor de schimb a rublelor transferabile în aur şi în valuta liber convertibilã; e) efectuarea altor operaţiuni bancare, care corespund scopurilor şi sarcinilor Bãncii, ce decurg din Statutul sau. În afarã de funcţiile enumerate mai sus, Banca efectueazã, din însãrcinarea ţãrilor interesate, finanţarea şi creditarea construcţiei, reconstructiei şi exploatãrii în comun a întreprinderilor industriale şi a altor obiective din resursele puse la dispoziţie de aceste tari. Activitatea Bãncii este reglementatã de prezenta Convenţie, de Statutul Bãncii, care constituie parte integrantã a acestei Convenţii, precum şi de instrucţiunile şi de regulile ce vor fi emise de Banca în limitele competentei sale. ART. 3 Capitalul statutar al Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã se fixeazã la suma de trei sute milioane ruble transferabile. Cotele de participaţie ale Pãrţilor Contractante la acest capital se stabilesc în funcţie de volumul exportului lor în comerţul reciproc şi reprezintã pentru: - Republica Populara Bulgaria 17 milioane ruble - Republica Populara Ungara 21 milioane ruble - Republica Democrata Germanã 55 milioane ruble - Republica Populara Mongola 3 milioane ruble - Republica Populara Polona 27 milioane ruble - Republica Populara Romana 16 milioane ruble - Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste 116 milioane ruble - Republica Socialistã Cehoslovaca 45 milioane ruble Vãrsãmintele la capitalul statutar al Bãncii vor fi asigurate prin depãşirea de cãtre livrãrile de mãrfuri a importului, peste livrãrile de mãrfuri echilibrate ale Pãrţilor Contractante, pentru sume egale cu cotele de participaţie ale acestora. Vãrsãmintele la capitalul statutar al Bãncii (în ruble transferabile), la dorinta tarii, pot fi fãcute de cãtre aceasta şi în valuta liber convertibilã sau în aur. Vãrsãmintele se vor efectua de fiecare Parte Contractantã în primul an, în proporţie de 20% din cota sa de participaţie, iar în viitor, în conformitate cu hotãrîrile Consiliului Bãncii. Suma capitalului statutar al Bãncii poate fi modificatã prin hotãrîrea Pãrţilor Contractante. Banca are capital de rezerva; termenele, mãrimea, destinaţia şi modalitatea constituirii acestuia se fixeazã de Consiliul Bãncii. Banca poate sa aibã, de asemenea, fonduri speciale, care se creeazã de Consiliul Bãncii pe baza înţelegerii dintre Pãrţile Contractante. ART. 4 Activitatea Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã se realizeazã pe baza deplinei egalitati în drepturi şi a respectãrii suveranitãţii ţãrilor membre ale Bãncii. La examinarea şi rezolvarea problemelor legate de activitatea Bãncii, membrii Bãncii au drepturi egale. ART. 5 Decontãrile dintre Pãrţile Contractante se vor efectua în ruble transferabile prin Banca Internationala de Colaborare Economicã, cu participarea bãncilor Pãrţilor Contractante. Se stabilesc urmãtoarele principii de baza ale sistemului de decontãri multilaterale: a) decontãrile se vor efectua prin conturile de ruble transferabile ale bãncilor Pãrţilor Contractante, deschise la Banca Internationala de Colaborare Economicã sau, în înţelegere cu ea, la Bãncile Pãrţilor Contractante. În acest caz, Banca tarii exportatoare remite documentele respective privind dispoziţia pentru mãrfuri şi plati direct Bãncii tarii importatoare. Bãncile ţãrilor comunica zilnic Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã date, conform formularului stabilit, cu indicarea respectiva a sumei creanţei (încasãrii) sau a sumelor de plata în favoarea Bãncii exportatoare; b) plãţile se vor efectua în limita mijloacelor pe care le are fiecare banca în conturile de ruble transferabile, în care se trec toate încasãrile în favoarea bãncii titulare a contului, inclusiv sumele creditelor primite; c) ordonatorul mijloacelor din conturile în ruble transferabile este Banca Partii Contractante pe numele cãreia este deschis contul; d) mijloacele proprii şi împrumutate în ruble transferabile ale bãncilor Pãrţilor Contractante se separa, în care scop se deschid acestor bãnci conturi separate, în care se pãstreazã mijloacele ce aparţin acestor bãnci, şi conturi separate de împrumut (de credit), în care se evidenţiazã datoria pentru creditele primite de aceste bãnci de la Banca Internationala de Colaborare Economicã; e) se stabileşte ca forma de decontare este cu prioritate incaso, cu acceptarea ulterioara (incaso cu plata imediata). În baza înţelegerii reciproce dintre bãncile Pãrţilor Contractante pot fi aplicate şi alte forme de decontare (incaso cu accept prealabil, acreditiv, transfer bancar şi altele); f) Banca Internationala de Colaborare Economicã plãteşte dobinzi în mod diferenţiat pentru mijloacele bãneşti din conturi şi pentru depozite, în funcţie de termenul de pãstrare. Consiliul Bãncii poate sa stabileascã cuantumul minim al disponibilitãţilor din conturi, pentru care nu se calculeazã dobinzi de cãtre Banca. ART. 6 Banca Internationala de Colaborare Economicã poate acorda credite: a) pentru asigurarea la timp a decontãrilor decurgind din schimbul de mãrfuri în cazul de decalaj de scurta durata între intrari şi plati (credit de decontare). Acest credit se da imediat pentru plata mãrfurilor, în cazul lipsei de mijloace în contul plãtitorului. Cuantumul creditului pentru banca fiecãrei Pãrţi Contractante se stabileşte de Consiliul Bãncii; b) pentru acoperirea depasirilor de plati fata de intrari, provocate de condiţii sezoniere şi alte condiţii ale producţiei şi realizãrii mãrfurilor. Cuantumul acestui credit şi termenele lui de rambursare se stabilesc de Consiliul Bãncii pe baza planurilor de intrari şi plati, decurgind din planul de export şi import de mãrfuri şi din alte operaţii. Acest credit se acorda pe termene în cadrul anului calendaristic; c) pentru acoperirea depasirilor temporare de plati peste plan fata de intrari, provocate de intirzierea livrãrilor de mãrfuri fata de termenele stabilite. Acest credit se acorda pe baza hotãrîrii Consiliului Bãncii, cu rambursarea pînã la finele anului calendaristic şi cu dobinda mai ridicatã. Concomitent cu acordarea unui astfel de credit, Banca informeazã Pãrţile Contractante, în conformitate cu articolul 7 al prezentei Convenţii; d) pentru operaţiunile legate de lãrgirea schimbului de mãrfuri peste contingentele de mãrfuri convenite între Pãrţile Contractante, pe termen pînã la finele anului urmãtor; e) pentru echilibrarea balanţei de plati în legatura cu greutatile temporare în schimbul de mãrfuri al unor tari. Acest credit se acorda în cazuri excepţionale pe baza hotãrîrii Consiliului Bãncii; termenul de rambursare a unui asemenea credit se stabileşte de Consiliul Bãncii, în funcţie de condiţiile concrete şi fãrã a depãşi finele anului urmãtor; f) pentru construcţia, reconstructia şi exploatarea în comun a întreprinderilor industriale şi a altor obiective. Acest credit se acorda din resursele puse la dispoziţie de ţãrile interesate. Pentru folosirea creditelor se percep dobinzi. Cuantumul cotei procentuale se stabileşte de Consiliul Bãncii în mod diferenţiat, în funcţie de felul şi termenul creditului şi pornind de la necesitatea de a stimula folosirea economicã a mijloacelor bãneşti şi de a asigura rentabilitatea Bãncii. Prin hotãrîrea Consiliului Bãncii, creditul de decontare se poate acorda fãrã dobinzi; ţinînd seama de specificul schimbului de mãrfuri al diferitelor tari, se poate acorda credit în funcţie de necesitaţi sezoniere, fãrã dobinzi, cu condiţia ca cuantumul creditului fãrã dobinzi sa nu depãşeascã trei procente din schimbul anual al mãrfurilor tarii respective cu ţãrile membre ale Bãncii. ART. 7 Banca Internationala de Colaborare Economicã, în efectuarea funcţiilor ce-i sînt încredinţate în ce priveşte decontãrile şi creditarea, va contribui prin toate mijloacele la îndeplinirea de cãtre Pãrţile Contractante a obligaţiilor decurgind din livrãrile reciproce de mãrfuri şi la întãrirea disciplinei de plan şi de plati în decontãrile dintre ele. În legatura cu aceasta, Banca este imputernicita: a) sa limiteze sau sa sisteze complet acordarea de credite bãncilor acelor Pãrţi Contractante, care incalca obligaţiile lor de plata fata de Banca sau fata de alte Pãrţi Contractante. Limitarea şi sistarea creditarii se va face în termenele stabilite de Consiliul Bãncii; b) sa informeze, pe baza datelor pe care le are la dispoziţie, organele corespunzãtoare şi, în cazurile necesare, guvernele Pãrţilor Contractante, de încãlcãrile obligaţiilor de plati pentru mãrfuri livrate acestora, precum şi a obligaţiilor legate de finanţarea şi creditarea construcţiei, reconstructiei şi exploatãrii întreprinderilor industriale comune şi a altor obiective. Banca va asigura, la efectuarea decontãrilor şi creditarii în ruble transferabile, evidenta îndeplinirii obligaţiilor de plata ale Pãrţilor Contractante. ART. 8 Decontãrile privind operaţiunile necomerciale ce se efectueazã la preţurile interne cu amãnuntul şi la tarifele interne pentru prestaţii de servicii se fac în conturi separate ţinute în valuta nationala la bãncile Pãrţilor Contractante, pe baza acordurilor în vigoare între aceste Pãrţi privind decontãrile pentru plati necomerciale. Aceste conturi se pot alimenta din conturile în ruble transferabile, cu recalcularea prin coeficientul şi cursul cu prima (rabat) pentru plãţile necomerciale, stabilite prin acordurile menţionate privind decontãrile pentru plãţile necomerciale. Mijloacele din conturile pentru plãţile necomerciale se pot vira în conturile de ruble transferabile, aplicindu-se de asemenea coeficientul şi cursul menţionate mai sus. ART. 9 Prin hotãrîrea Consiliului Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã, aceasta Banca poate sa efectueze decontãri în ruble transferabile cu ţãrile neparticipante la prezenta Convenţie. Modul şi condiţiile decontãrilor în ruble transferabile cu aceste tari se stabilesc de Consiliul Bãncii în înţelegere cu ţãrile interesate. ART. 10 Participarea ţãrilor la Banca Internationala de Colaborare Economicã şi activitatea acestei Bãnci nu pot constitui nici un fel de piedica pentru dezvoltarea relaţiilor financiare directe şi a altor relaţii directe de afaceri, atît între Pãrţile Contractante cît şi cu alte tari. ART. 11 Banca Internationala de Colaborare Economicã se bucura pe teritoriul fiecãrei Pãrţi Contractante de capacitatea juridicã necesarã pentru îndeplinirea funcţiilor şi atingerea scopurilor ei. Banca, precum şi reprezentanţii ţãrilor în Consiliul Bãncii şi persoanele oficiale ale Bãncii, beneficiazã pe teritoriul fiecãrei Pãrţi Contractante de privilegiile şi imunitãţile care sînt necesare pentru îndeplinirea funcţiilor şi atingerea scopurilor prevãzute de prezenta Convenţie şi de Statutul Bãncii. Capacitatea juridicã, privilegiile şi imunitãţile menţionate în acest articol se definesc prin Statutul Bãncii. ART. 12 Pãrţile Contractante vor introduce schimbãrile care rezulta din prezenta Convenţie în acordurile bilaterale în vigoare între ele, care stabilesc decontãrile prin conturi de cliring, sau vor încheia noi acorduri care sa prevadã decontarea în ruble transferabile. Dupã semnarea prezentei Convenţii, Pãrţile Contractante vor anunta denunţarea Acordului privind cliringul multilateral, din 20 iunie 1957, în conformitate cu articolul 15 al acestui Acord. Datoria Pãrţilor Contractante existenta la 1 ianuarie 1964 în conturile de cliring bilaterale va fi luatã în considerare la încheierea acordurilor comerciale pe anul 1964 şi rambursata în ruble transferabile în cadrul acestor acorduri, în modul convenit de Pãrţile interesate. ART. 13 Pe baza acordului tuturor Pãrţilor Contractante, la prezenta Convenţie pot sa adere şi alte tari care impartasesc scopul şi principiile acesteia şi care îşi asuma obligaţiile rezultind din prezenta Convenţie şi din Statutul Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã. Documentul de aderare se preda depozitarului prezentei Convenţii. ART. 14 Prezenta Convenţie urmeazã a fi ratificatã şi intra în vigoare la data cînd ultima din Pãrţile Contractante va preda instrumentele de ratificare depozitarului prezentei Convenţii. Convenţia va putea intra însã în vigoare temporar, începînd de la 1 ianuarie 1964, dacã la aceasta data ea nu va intra în vigoare conform primului alineat al prezentului articol. În ceea ce priveşte ţãrile care adera la prezenta Convenţie, data intrãrii în vigoare a Convenţiei va fi data consimtamintului tuturor Pãrţilor Contractante pentru aderarea la Convenţie a ţãrilor respective. ART. 15 Prezenta Convenţie poate fi modificatã numai cu acordul tuturor Pãrţilor Contractante. Fiecare Parte Contractantã poate renunţa la participarea la prezenta Convenţie aducind acest lucru la cunostinta Secretariatului Consiliului de Ajutor Economic Reciproc cu cel puţin şase luni înainte şi lichidind în cadrul acestui termen obligaţiile sale care rezulta din prezenta Convenţie. Prezenta Convenţie îşi va inceta valabilitatea dacã va fi denunţatã de cel puţin 2/3 din numãrul Pãrţilor Contractante. ART. 16 Prezenta Convenţie va fi predatã spre pãstrare Secretariatului Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, care va îndeplini funcţia de depozitar al acestei Convenţii. Încheiatã în oraşul Moscova, la data de 22 octombrie 1963, într-un singur exemplar în limba rusa. Copiile certificate ale prezentei Convenţii vor fi remise de depozitar tuturor Pãrţilor Contractante. ANEXA 1 STATUTUL Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã --------------- Text extras din Statut 22 octombrie 1963 Banca Internationala de Colaborare Economicã este creata prin înţelegere între guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Mongole, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Romane, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovace, cu scopul de a contribui la colaborarea economicã şi la dezvoltarea economiei naţionale a ţãrilor membre ale Bãncii, precum şi la lãrgirea relaţiilor comerciale şi economice ale acestora cu alte tari. I. Dispoziţii generale ART. 1 Banca Internationala de Colaborare Economicã, denumita în continuare Banca, organizeazã şi efectueazã operaţiile de decontare, de creditare, finanţare şi alte operaţii bancare. ART. 2 1. Banca este persoana juridicã, denumita "Banca Internationala de Colaborare Economicã". 2) Banca are dreptul: a) sa încheie acorduri, precum şi orice fel de tranzacţii, în limitele competentei sale; b) sa achizitioneze, sa arendeze şi sa înstrãineze patrimoniul; c) sa intenteze acţiuni şi sa rãspundã în fata instanţelor de judecata şi arbitraj; d) sa deschidã pe teritoriul tarii în care se afla, precum şi pe teritoriul altor tari, filiale şi agenţii şi sa aibã reprezentanţii sãi; e) sa emita instrucţiuni şi reguli în probleme decurgind din competenta sa; f) sa efectueze alte acţiuni, îndreptate spre îndeplinirea sarcinilor ce revin Bãncii, în conformitate cu prezentul Statut. 3. Banca poarta rãspundere pentru angajamentele sale în limitele patrimoniului care-i aparţine. Banca nu poarta rãspundere pentru angajamentele ţãrilor membre ale Bãncii, dupã cum nici ţãrile membre ale Bãncii nu rãspund pentru angajamentele Bãncii. 4. Banca are ştampila cu inscripţia: "Banca Internationala de Colaborare Economicã". Filialele şi agenţiile Bãncii au ştampila cu aceeaşi inscripţie, cu completarea denumirii filialei sau agenţiei. Sediul Bãncii este în oraşul Moscova, U.R.S.S. ART. 3 Banca garanteazã secretul operaţiunilor, conturilor şi depozitelor clienţilor şi corespondentilor sãi. Toate persoanele oficiale şi functionarii Bãncii sînt obligaţi sa pãstreze secretul operaţiunilor, conturilor şi depozitelor Bãncii, ale clienţilor şi corespondentilor sãi. II. Capitalul şi conturile Bãncii ART. 4 Banca are capital statutar şi capital de rezerva. Banca poate avea, de asemenea, fonduri speciale. ART. 5 Capitalul statutar al Bãncii este de 300 milioane ruble transferabile şi se formeazã prin vãrsãminte în ruble transferabile. Fiecare ţara membra a Bãncii are dreptul sa efectueze varsamintul la capitalul statutar al Bãncii (în ruble transferabile) şi în valuta liber convertibilã sau în aur. Vãrsãmintele la capitalul statutar se efectueazã în modul şi la termenele stabilite de Consiliul Bãncii. Capitalul statutar al Bãncii este destinat sa serveascã drept garanţie pentru obligaţiile sale şi se foloseşte în scopurile prevãzute în Statutul de fata. Suma capitalului statutar al Bãncii poate fi modificatã pe baza hotãrîrii ţãrilor membre ale Bãncii. Vãrsãmintele ţãrilor vor fi restituite în cazul iesirii tarii din Banca. În acest caz, din suma varsamintului se retine datoria acestei tari fata de Banca. La încetarea activitãţii Bãncii, vãrsãmintele şi alte mijloace existente în Banca, dupã scãderea sumelor pentru acoperirea datoriilor prin reglementarea reciprocã a pretenţiilor ţãrilor membre ale Bãncii, sînt restituite ţãrilor membre ale Bãncii. ART. 6 Tarii care a efectuat varsamintul sau la capitalul statutar al Bãncii i se elibereazã un certificat, care constituie o confirmare şi o dovada a varsamintului efectuat de ea. ART. 7 Banca are capital de rezerva; termenul, mãrimea, destinaţia şi modul de constituire a acestuia se stabilesc de Consiliul Bãncii. ART. 8 Fondurile speciale se formeazã de Consiliul Bãncii, pe baza înţelegerii dintre ţãrile membre ale Bãncii. III. Operaţiunile Bãncii Operaţiunile de decontare ale Bãncii ART. 9 Banca organizeazã şi efectueazã decontãrile multilaterale în ruble transferabile pentru operaţiunile comerciale şi alte operaţiuni. ART. 10 Decontãrile se efectueazã prin conturile în ruble transferabile ale bãncilor ţãrilor membre, denumite în continuare bãncile împuternicite, deschise la Banca Internationala de Colaborare Economicã sau, prin înţelegere cu aceasta, la alte bãnci împuternicite. Plãţile se efectueazã în limita disponibilului pe care îl are fiecare banca în conturile de ruble transferabile. ART. 11 Banca primeşte şi plaseaza mijloacele în ruble transferabile şi în alte valute, în modul stabilit de Consiliul Bãncii. Banca efectueazã, de asemenea, şi alte operaţiuni bancare. Modul de efectuare a operaţiunilor, modul de deschidere, ţinere şi închidere a conturilor la Banca se stabilesc de Consiliul Bãncii. Bãncile împuternicite, care dispun la conturile Bãncii de mijloace în ruble transferabile, pot dispune liber de aceste mijloace pentru decontãrile ce se efectueazã în ruble transferabile. Posesorii conturilor la Banca în alte valute pot dispune liber de mijloacele din aceste conturi. ART. 12 Mijloacele bãneşti în ruble transferabile se pãstreazã de bãncile împuternicite la Banca Internationala de Colaborare Economicã. Pentru aceste mijloace, Banca plãteşte dobinzi în cuantumul stabilit de Consiliul Bãncii. ART. 13 Banca efectueazã operaţiuni de decontare legate de finanţarea investiţiilor şi de creditarea întreprinderilor şi a altor obiective ce se construiesc, se reconstruiesc sau se exploateazã în comun de cãtre ţãrile interesate. ART. 14 Banca poate sa efectueze decontãrile în ruble transferabile şi cu ţãrile care nu sînt membre ale Bãncii. Modalitatea şi condiţiile unor astfel de decontãri în ruble transferabile se stabilesc de Consiliul Bãncii în înţelegere cu ţãrile interesate. ART. 15 Banca poate sa emita cecuri în ruble transferabile şi în alte valute şi sa efectueze operaţiuni cu aceste cecuri, precum şi cu cecurile altor bãnci. În baza hotãrîrii Consiliului Bãncii, pot fi emise alte documente de plata. ART. 16 Banca poate sa dea garanţii pentru obligaţiile bãneşti ale bãncilor ţãrilor membre, ale altor persoane juridice, precum şi ale persoanelor fizice. ART. 17 Banca poate sa colaboreze sau sa participe la organizaţiile a cãror activitate corespunde cu sarcinile Bãncii. ART. 18 Banca încheie cu alte bãnci acorduri privind modul de decontare şi de ţinere a conturilor deschise la Banca, precum şi contracte de corespondent şi alte contracte. Operaţiunile de credit ale Bãncii ART. 19 Banca acorda credite bãncilor împuternicite. Creditarea se efectueazã pentru anumite scopuri şi în condiţiile de rambursare a creditului la termenele convenite. Scopurile pentru care se acorda creditele, modul de acordare, garantare şi rambursarea lor se stabilesc de Consiliul Bãncii. ART. 20 Pentru efectuarea operaţiunilor de credit, Banca întocmeşte planuri de credite. Planurile de credite ale Bãncii se întocmesc pe baza acordurilor comerciale bilaterale şi multilaterale, la cererea de credite a bãncilor împuternicite. Planurile de credite se aproba de Consiliul Bãncii. În cazul cererii de credite de cãtre banca imputernicita a unei tari, peste sumele prevãzute în planul de credit, Banca analizeazã aceasta cerere, ţinînd seama de datele prezentate de banca imputernicita, referitor la mersul îndeplinirii de cãtre ţara respectiva a acordurilor comerciale şi de alte materiale necesare în acest scop. ART. 21 Pentru creditele primite de la Banca, beneficiarii plãtesc dobinzi în proportiile stabilite de Consiliul Bãncii. ART. 22 Rambursarea creditului acordat de Banca se face la scadenta, pe calea virarii de cãtre Banca a sumei creditului din contul curent al bãncii împrumutate, pe baza angajamentelor de plata irevocabile date de banca împrumutatã, în ordinea de preferinta, fãrã o dispoziţie specialã data în fiecare caz de banca împrumutatã. În cazul lipsei sau insuficienţei mijloacelor în contul curent al bãncii împrumutate, recuperarea poate fi facuta în acelaşi mod din mijloacele ce intra în acest cont. ART. 23 Banca efectueazã, din însãrcinarea ţãrilor interesate, finanţarea şi creditarea construcţiei, reconstructiei şi exploatãrii în comun a întreprinderilor industriale şi a altor obiective, din resursele puse la dispoziţie de aceste tari. ART. 24 Banca efectueazã operaţiuni de decontare, creditare, depozit, arbitraj, de garanţie şi alte operaţiuni în valuta liber convertibilã şi în alta valuta, precum şi operaţiuni în aur în limita mijloacelor atrase. IV. Modul de conducere a Bãncii ART. 25 Organele de conducere ale Bãncii sînt Consiliul şi Conducerea Administrativã a Bãncii. Consiliul Bãncii ART. 26 Consiliul Bãncii este organul suprem de conducere care exercita conducerea generalã a activitãţii Bãncii. Consiliul Bãncii este compus din reprezentanţii tuturor ţãrilor membre ale Bãncii, fiecare ţara membra a Bãncii avînd un singur vot, indiferent de mãrimea cotei-pãrţi vãrsate de aceasta la capitalul Bãncii. Membrii Consiliului Bãncii sînt numiţi de guvernele ţãrilor membre ale Bãncii, pînã la trei reprezentanţi din fiecare ţara. Consiliul Bãncii se întruneşte în şedinţe pe mãsura necesitãţii, însã cel puţin o data pe trimestru. Şedinţele Consiliului sînt prezidate pe rind de reprezentanţii fiecãrei tari membre a Bãncii. ART. 27 Hotãrîrile Consiliului Bãncii se adopta în unanimitate. Regulile de procedura ale Consiliului se stabilesc de Consiliu însuşi. ART. 28 Consiliul Bãncii: a) defineste linia generalã a activitãţii Bãncii în ceea ce priveşte stabilirea legãturilor de afaceri şi a colaborãrii Bãncii cu bãncile ţãrilor membre şi cu bãncile altor tari, precum şi a colaborãrii sau participãrii în organizaţii a cãror activitate corespunde sarcinilor Bãncii; b) aproba, la propunerea Conducerii Administrative a Bãncii, planurile de credite şi alte planuri ale Bãncii, darea de seama anuala, bilanţul şi repartizarea beneficiului Bãncii, instrucţiunile şi regulile Bãncii, în problemele creditarii, finanţãrii, decontãrilor internaţionale şi operaţiunilor valutare, care determina relaţiile Bãncii cu clientela sa; stabileşte cuantumul cotelor procentuale pentru credite, depozite, conturi curente şi alte conturi, structura şi statele de funcţiuni ale Bãncii, planul de cheltuieli administrative-gospodãreşti ale Bãncii; c) creeazã fonduri speciale ale Bãncii pe baza înţelegerii dintre ţãrile membre ale Bãncii; d) numeşte preşedintele şi membrii Conducerii Administrative a Bãncii; e) numeşte Comisia de revizie a Bãncii, asculta dãrile ei de seama şi ia hotãrîri pe baza lor; f) aproba deschiderea şi închiderea de filiale, agenţii şi reprezentante ale Bãncii; g) asculta dãrile de seama ale Conducerii Administrative a Bãncii privind activitatea sa şi ia hotãrîri pe baza lor; h) face propuneri pentru examinarea de cãtre ţãrile membre cu privire la primirea de noi membri ai Bãncii; i) aproba regulile privind condiţiile de munca ale lucrãtorilor Bãncii; j) exercita alte funcţiuni decurgind din prezentul Statut, care apar necesare în vederea realizãrii scopurilor şi sarcinilor Bãncii. Conducerea Administrativã a Bãncii ART. 29 Conducerea Administrativã a Bãncii este organul executiv care exercita conducerea directa a activitãţii Bãncii în cadrul împuternicirilor ce i se acorda prin prezentul Statut şi în conformitate cu hotãrîrile Consiliului Bãncii. Conducerea Administrativã rãspunde fata de Consiliul Bãncii şi este subordonata acestuia. Conducerea Administrativã se compune din preşedinte şi membrii Conducerii Administrative, numiţi din cetãţeni ai tuturor ţãrilor membre ale Bãncii, pe termen de pînã la 5 ani. Numãrul membrilor Conducerii Administrative se stabileşte de Consiliul Bãncii. În cazul cînd lipseşte temporar preşedintele Conducerii Administrative, atribuţiile acestuia se îndeplinesc, conform hotãrîrii Conducerii Administrative, de cãtre unul din membrii Conducerii Administrative. Preşedintele şi membrii Conducerii Administrative, în exercitarea obligaţiilor lor de serviciu, acţioneazã în calitate de funcţionari internationali, care nu depind de organizaţiile şi persoanele oficiale ale ţãrilor ai cãror cetãţeni sînt. ART. 30 Conducerea Administrativã a Bãncii, în persoana preşedintelui ei sau a altor persoane cu munca de rãspundere ale Bãncii, împuternicite de Conducerea Administrativã, reprezintã Banca în toate problemele şi acţiunile Bãncii în fata persoanelor oficiale, organizaţiilor de stat şi internaţionale şi a altor persoane juridice, prezintã pretenţii în numele Bãncii şi intenteaza acţiuni la instanţele judecãtoreşti şi de arbitraj. Conducerea Administrativã a Bãncii poate imputernici persoane de rãspundere ale Bãncii de a reprezenta Banca, pe baza unei procuri speciale. Angajamentele şi procurile Bãncii sînt valabile cu doua semnãturi, a preşedintelui şi a unui membru al Conducerii Administrative, iar în lipsa preşedintelui, cu semnãturile a doi membri din Conducerea Administrativã a Bãncii, din care unul trebuie sa fie membrul Conducerii Administrative care îndeplineşte atribuţii de preşedinte al Conducerii Administrative. ART. 31 Conducerea Administrativã a Bãncii analizeazã principalele probleme ale activitãţii operative a Bãncii, în special: a) problemele a cãror soluţionare sau aprobare este de competenta Consiliului Bãncii, potrivit prezentului Statut şi pregãteşte materialele şi propunerile corespunzãtoare pentru examinarea de cãtre Consiliul Bãncii; b) problemele legate de stabilirea modului de semnare a documentelor bãneşti şi de decontare şi a corespondentei în numele Bãncii; a modului de semnare şi eliberare a procurilor în numele filialelor şi agentiilor Bãncii; a formularelor documentelor bãneşti şi de decontare folosite de cãtre Banca în relaţiile cu clienţii sãi; a cotelor procentuale pentru credite, depozite, conturi curente şi alte conturi, în conformitate cu hotãrîrile Consiliului Bãncii, precum şi a cuantumului comisioanelor pentru îndeplinirea dispoziţiilor de la clienţii şi corespondenţii sãi; a modului şi condiţiilor de acordare a garanţiilor de cãtre Banca, precum şi a condiţiilor de primire la cont şi în garanţie a tratatelor şi a altor obligaţiuni bãneşti; c) problemele legate de controlul activitãţii direcţiilor şi serviciilor Bãncii, precum şi a filialelor, agentiilor şi reprezentantelor; d) problemele folosirii patrimoniului şi a mijloacelor Bãncii. În limitele competentei sale, Conducerea Administrativã a Bãncii are dreptul de a prezenta propuneri spre examinare Consiliului Bãncii. Modul de lucru al Conducerii Administrative se stabileşte de însãşi Conducerea Administrativã. Hotãrîrile luate de Conducerea Administrativã se perfecteazã prin protocoale. În aplicarea hotãrîrilor, Conducerea Administrativã poate sa emita ordine, instrucţiuni sau regulamente, care se semneazã de preşedintele Conducerii Administrative sau, din împuternicirea acestuia, de cãtre un membru al Conducerii Administrative. ART. 32 Preşedintele conduce activitatea Conducerii Administrative a Bãncii şi ia mãsuri pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor pe care le are Banca pe baza prezentului Statut. Preşedintele Conducerii Administrative: a) dispune în conformitate cu prezentul Statut şi cu hotãrîrile Consiliului Bãncii de întreg patrimoniul şi mijloacele Bãncii; b) reprezintã Banca; c) emite ordine şi ia hotãrîri în problemele operative ale activitãţii Bãncii; d) semneazã angajamentele şi elibereazã procurile în numele Bãncii, în conformitate cu articolul 30 al prezentului Statut; e) numeşte şi elibereazã pe lucrãtorii Bãncii, cu excepţia directorilor care sînt membri ai Conducerii Administrative a Bãncii; de asemenea stabileşte, în conformitate cu statele de funcţiuni şi cu planul de cheltuieli administrative-gospodãreşti aprobate de Consiliu, salariile tarifare şi acorda recompense salariaţilor evidentiati în munca; f) îndeplineşte alte funcţii care decurg din prezentul Statut şi din hotãrîrile Consiliului Bãncii. V. Organizarea Bãncii ART. 33 Banca are direcţii, servicii, filiale, agenţii şi reprezentante, care se creeazã de Conducerea Administrativã în conformitate cu structura Bãncii, aprobatã de Consiliul Bãncii. Personalul Bãncii se completeazã cu cetãţeni din ţãrile membre ale Bãncii, în conformitate cu Regulile privind condiţiile de munca ale lucrãtorilor Bãncii. În scopul îndeplinirii de cãtre lucrãtorii Bãncii în mod independent a obligaţiilor lor, li se acorda privilegii şi imunitãţi, conform articolului 40 din prezentul Statut. VI. Revizia activitãţii Bãncii ART. 34 Revizia activitãţii Bãncii, care cuprinde verificarea dãrii de seama anuale a Conducerii Administrative a Bãncii, verificarea casei şi patrimoniului, revizia evidentei, a darilor de seama şi a gestiunii Bãncii, filialelor şi agentiilor acesteia, se înfãptuieşte de Comisia de Revizie numita de Consiliul Bãncii pe termen de doi ani şi care se compune din preşedintele comisiei de Revizie şi patru membri. Preşedintele şi membrii Comisiei de Revizie nu pot ocupa nici un fel de alte funcţii în cadrul Bãncii. Organizarea şi modul de efectuare a reviziilor se stabilesc de Consiliul Bãncii. ART. 35 Conducerea Administrativã a Bãncii pune la dispoziţia Comisiei de Revizie toate materialele necesare efectuãrii reviziilor. Rapoartele Comisiei de Revizie se prezintã Consiliului Bãncii. VII. Modul de soluţionare a litigiilor ART. 36 Pretenţiile fata de Banca pot fi prezentate în termen de doi ani din momentul naşterii dreptului la acţiune. ART. 37 Litigiile Bãncii cu clientela sa trebuie soluţionate prin arbitrajul ce se alege din Cadrul arbitrajelor existente sau nou constituite, potrivit înţelegerii dintre Pãrţi. În lipsa înţelegerii menţionate mai sus, rezolvarea litigiului se transmite spre examinare arbitrajului de pe lîngã Camera de Comerţ a tarii în care se afla sediul Bãncii. VIII. Privilegiile şi imunitãţile Bãncii şi ale persoanelor sale oficiale ART. 38 1. Patrimoniul Bãncii, activele şi documentele acesteia, indiferent de locul unde se afla, precum şi operaţiunile Bãncii, beneficiazã de imunitate în ce priveşte orice forma de amestec administrativ sau juridic, cu excepţia cazurilor cînd Banca însãşi renunţa la imunitate. Localurile Bãncii, precum şi ale filialelor, agentiilor şi reprezentantelor acesteia, aflate pe teritoriul oricãrei tari membre a Bãncii, sînt inviolabile. 2. Banca, pe teritoriul ţãrilor membre ale Bãncii: a) este scutitã de toate impozitele şi taxele directe, atît cele de stat, cît şi cele locale. Aceasta prevedere nu se aplica plãţilor pentru serviciile comunale şi pentru alte servicii; b) este scutitã de taxe vamale şi de restrictii în ce priveşte importul şi exportul de obiecte destinate activitãţii Bãncii; c) beneficiazã pe teritoriul fiecãrei tari membre a Bãncii de toate avantajele în ce priveşte prioritatea şi în ce priveşte tarifele şi taxele pentru serviciile poştale şi legãturile telegrafice şi telefonice care se acorda de ţara respectiva reprezentantelor diplomatice. ART. 39 1. Reprezentanţilor ţãrilor în Consiliul Bãncii li se acorda pe teritoriul fiecãrei tari membre a Bãncii, la îndeplinirea obligaţiilor lor de serviciu, urmãtoarele privilegii şi imunitãţi; a) imunitatea de arest personal sau reţinere, precum şi imunitatea de jurisdicţie a instanţelor judecãtoreşti fata de toate acţiunile pe care ei le-ar putea savirsi în calitate de reprezentanţi; b) inviolabilitatea tuturor documentelor şi actelor; c) aceleaşi înlesniri vamale în ceea ca priveşte bagajele lor personale, care se acorda funcţionarilor de acelaşi rang din reprezentantele diplomatice aflate în ţara respectiva; d) scutirea de contribuţii personale în munca şi de impozite şi taxe directe în ceea ce priveşte sumele bãneşti pe care reprezentanţii le primesc din partea tarii care i-a numit. 2. Privilegiile şi imunitãţile prevãzute în prezentul articol se acorda persoanelor menţionate în acest articol, exclusiv în interes de serviciu. Fiecare ţara membru la Banca are dreptul şi este obligatã sa renunţe la imunitatea reprezentantului sau în toate cazurile cînd, dupã pãrerea acestei tari, imunitatea impiedica exercitarea justiţiei şi cînd renunţarea la imunitate nu prejudiciazã scopurile pentru care s-a acordat imunitatea. 3. Prevederile punctului 1 din acest articol nu se aplica în relaţiile dintre reprezentant şi organele tarii al carei cetãţean este. ART. 40 1. Consiliul Bãncii, la propunerea Conducerii Administrative a Bãncii, stabileşte categoriile de persoane cu munca de rãspundere din Banca, cãrora li se aplica prevederile acestui articol. Numele acestor persoane cu funcţii de rãspundere se comunica în mod periodic de cãtre preşedintele Conducerii Administrative organelor competente din ţãrile membre ale Bãncii. 2. Persoanele cu funcţii de rãspundere ale Bãncii, în exercitarea de cãtre ele a obligaţiilor de serviciu pe teritoriul fiecãrei tari membre la Banca: a) nu rãspund în fata instanţelor judecãtoreşti şi administrative pentru nici una din acţiunile pe care ele le-ar savirsi în calitate de persoane cu funcţii de rãspundere; b) sînt scutite de îndatoriri personale şi de impozite şi taxe directe în ceea ce priveşte salariul pe care îl primesc de la Banca. Aceasta prevedere nu se aplica persoanelor cu munca de rãspundere ale Bãncii, care sînt cetãţeni ai tarii pe teritoriul cãreia se afla sediul Bãncii sau sediul filialelor şi agentiilor acesteia; c) beneficiazã de aceleaşi înlesniri vamale în ceea ce priveşte bagajele lor personale, care se acorda funcţionarilor de acelaşi rang din reprezentantele diplomatice aflate în ţara respectiva. 3. Privilegiile şi imunitãţile prevãzute în acest articol se acorda persoanelor cu funcţii de rãspundere ale Bãncii, exclusiv în interes de serviciu. Preşedintele Conducerii Administrative a Bãncii are dreptul şi este obligat sa renunţe la imunitatea persoanelor cu funcţii de rãspundere ale Bãncii în toate cazurile cînd, dupã pãrerea lui, imunitatea impiedica exercitarea justiţiei şi cînd renunţarea la imunitate nu prejudiciazã scopurile pentru care s-a acordat imunitatea. În ceea ce priveşte preşedintele şi membrii Conducerii Administrative, dreptul de a renunţa la imunitate aparţine Consiliului Bãncii. IX. Dãrile de seama ART. 41 Anul de gestiune al Bãncii se considera de la 1 ianuarie pînã la 31 decembrie inclusiv. Bilanţurile anuale se publica de cãtre Conducerea Administrativã în modul stabilit de cãtre Consiliul Bãncii. X. Repartizarea beneficiului ART. 42 Beneficiul Bãncii - dupã aprobarea dãrii de seama anuale - se repartizeazã potrivit cu hotãrîrea Consiliului Bãncii şi poate fi destinat pentru completarea capitalului de rezerva şi pentru alte scopuri. XI. Modul de primire de noi membri ai Bãncii şi de retragere ART. 43 Primirea de noi membri ai Bãncii se face cu acordul tuturor ţãrilor membre ale Bãncii. Ţara care doreşte sa devinã membru la Banca prezintã Consiliului Bãncii o cerere, cu menţiunea ca îşi însuşeşte scopurile şi principiile Bãncii şi îşi asuma obligaţiile care decurg din prezentul Statut, în special privind cota de participaţie la capitalul statutar al Bãncii şi cuantumul şi termenele de efectuare a vãrsãmintelor stabilite de Consiliul Bãncii. Fiecare ţara poate sa renunţe la participarea la Banca, instiintind despre aceasta Consiliul Bãncii cu cel puţin 6 luni înainte. În termenul arãtat, trebuie sa fie reglementate relaţiile dintre Banca şi ţara respectiva, cu privire la obligaţiile lor reciproce. XII. Dispoziţii finale ART. 44 Modul de modificare a Statutului Fiecare ţara membra a Bãncii poate face propuneri privind modificarea prezentului Statut. Modificãrile Statutului se efectueazã cu acordul tuturor ţãrilor membre ale Bãncii. ART. 45 Încetarea activitãţii Bãncii Activitatea Bãncii poate sa înceteze pe baza hotãrîrii a 2/3 din numãrul ţãrilor membre ale Bãncii, care stabilesc modul de lichidare a activitãţii Bãncii. --------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Tovarasul Alexandru Lazareanu, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Populare Romane în Marea Britanie, se acrediteazã şi în calitatea de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Populare Romane în Islanda, cu resedinta la Londra. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ------------
ART. 1 Organizaţiile socialiste şi oricare alte organizaţii care deţin multiplicatoare ca: ghestetnere, sapirografe, heliografe şi altele asemenea, sînt obligate sa le înregistreze la organele de militie. Deţinerea sau folosirea de cãtre persoanele fizice a multiplicatoarelor, precum şi a materialelor necesare reproducerii diferitelor scrieri ca: matrite, litere de cauciuc şi paste este interzisã. ART. 2 Se excepteazã de la dispoziţiile art. 1 alin. 2 multiplicatoarele şi materialele necesare reproducerii diferitelor scrieri, aparţinînd strãinilor veniti temporar în Republica Populara Romana. ART. 3 Normele de aplicare a prezentului Decret se vor stabili prin Hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 4 <>Decretul nr. 1056/1962 privind regimul maşinilor de scris, multiplicatoarelor şi materialelor necesare reproducerii scrierilor, cu modificãrile aduse prin Decretul nr. 283/1963 , astfel cum a fost republicat în Buletinul oficial al Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romane nr. 12 din 25 iunie 1963, se abroga. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ------------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ART. 1 Articolul 4 din <>Decretul nr. 101/1962 , pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, astfel cum a fost modificat şi completat prin Decretul nr. 1055/1962 , se modifica precum urmeazã: "Art. 4. - Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei are urmãtoarea structura organizatoricã: - Direcţia generalã foraj-extracţie ţiţei; - Direcţia generalã a gazului metan - Medias; - Direcţia generalã construcţii-montaje schele şi reparaţii utilaj petrolier; - Direcţia generalã a prelucrãrii ţiţeiului - Ploiesti; - Direcţia generalã construcţii-montaje pentru uzine chimice şi rafinarii; - Direcţia generalã a lucrãrilor capitale; - Direcţia generalã a industriei chimice anorganice; - Direcţia generalã a industriei metalelor neferoase şi rare; - Direcţia generalã a industriei azotului; - Direcţia generalã a industriei chimice organice; - Direcţia generalã a industriei petrochimice; - Direcţia generalã a industriei de medicamente; - Direcţia generalã a industriei celulozei şi hirtiei; - Direcţia generalã de aprovizionare şi desfacere; - Direcţia plan, organizarea muncii şi investiţii; - Direcţia tehnica; - Direcţia mecano-energetica; - Direcţia de livrãri complete; - Direcţia plan financiar şi îndrumare contabila; - Direcţia control financiar; - Direcţia geologica; - Direcţia personal şi învãţãmînt; - Direcţia I; - Direcţia relaţii şi colaborare tehnico-economicã; - Corpul de control al ministrului; - Direcţia secretariat şi gospodãrie; - Oficiul juridic; - Arbitrajul ministerului; - Comisia de coordonare stuf. Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei are în subordinea sa întreprinderi şi organizaţii economice, institute de cercetãri şi proiectari şi centrul de documentare. Atribuţiile şi normele de funcţionare, precum şi structura organizatoricã a unitãţilor prevãzute în prezentul articol se stabilesc de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei, în conformitate cu normele legale în vigoare". ART. 2 <>Decretul nr. 101/1962 , pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, cu modificãrile prevãzute în Decretul nr. 1055/1962 şi în prezentul decret, se va republica. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ -----------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane şi Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace, animati de dorinta de a întãri şi dezvolta mai departe colaborarea reciprocã între cele doua state prietene şi de a largi relaţiile economice şi comerciale, în interesul ridicãrii continue a nivelului de trai al populaţiei din ambele tari, au hotãrît sa încheie prezentul Tratat de comerţ şi navigaţie. În acest scop, au numit ca împuterniciţi ai lor: Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane pe Gheorghe Pele, Adjunct al Ministrului Afacerilor Externe, Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslavace pe Jaraslav Sykora, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar în Republica Populara Romana, care, dupã schimbul deplinelor puteri, gãsite în buna şi cuvenitã forma, au stabilit urmãtoarele: ART. 1 Pãrţile contractante vor lua toate mãsurile necesare pentru întãrirea şi dezvoltarea relaţiilor comerciale între cele doua state în spiritul colaborãrii prieteneşti şi intrajutorarii, pe baza principiului egalitãţii în drepturi şi avantajului reciproc. În acest scop, guvernele Pãrţilor contractante vor încheia acorduri privind relaţiile economice reciproce, îndeosebi acorduri comerciale de lungã durata, care sa asigure dezvoltarea schimbului de mãrfuri potrivit cu necesitãţile economiilor naţionale ale celor doua state. ART. 2 Pãrţile contractante îşi vor acorda, în mod reciproc, regimul naţiunii celei mai favorizate în toate problemele privind comerţul - inclusiv cele vamale -, navigaţia, precum şi în alte relaţii economice între cele doua state. ART. 3 Pãrţile contractante vor sprijini schimbul reciproc de experienta în toate domeniile economice, îndeosebi prin trimiterea şi primirea de specialişti, bursieri şi practicanti, prin schimbul de documentaţie tehnica, organizare de expoziţii, precum şi prin orice alte acţiuni care pot contribui la dezvoltarea economicã a celor doua state. ART. 4 În interesul simplificarii formalitãţilor vamale la importul şi exportul de mãrfuri, nici una din Pãrţile contractante, pe baza de reciprocitate, nu va cere facturi consulare pentru importul de mãrfuri provenitã de pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. De asemenea, pe baza de reciprocitate, nici una din Pãrţile contractante nu va cere certificate de origine a mãrfurilor, în afarã de cazul în care, la importul anumitor categorii de mãrfuri exista alte prevederi în legatura cu aplicarea tarifelor vamale. Dispoziţiile alineatului precedent nu se referã la certificatele de origine a mãrfurilor cerute de legislaţia Pãrţilor contractante privind problemele de protecţie a plantelor şi cele sanitar-veterinare. ART. 5 Valoarea vamalã a mãrfurilor importate de pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante se stabileşte, în cazul cînd taxele vamale se percep în funcţie de valoarea mãrfii, pe baza preţului menţionat în factura. ART. 6 Pãrţile contractante îşi vor acorda reciproc libertatea tranzitului pentru transportul mãrfurilor uneia din Pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. Produsele solului şi industriei uneia din Pãrţile contractante, transportate în tranzit pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, nu sînt supuse taxelor vamale. În ceea ce priveşte reglementãrile şi formalitãţile referitoare la tranzitul unor asemenea produse se va acorda un regim nu mai puţin favorabil decît pentru tranzitul mãrfurilor oricãrui stat terţ. ART. 7 Mostrele de mãrfuri de orice categorie exportate de pe teritoriul uneia din Pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, în cantitãţile uzitate în comerţ, destinate agentiilor economice sau întreprinderilor de comerţ exterior ale Pãrţilor contractante şi folosite numai ca mostre, precum şi cataloagele, listele de preţuri, prospectele, materialele de reclama - inclusiv filmele de reclama -, vor fi scutite de taxe vamale, impozite şi alte taxe, atît la import cît şi la export. ART. 8 Cu condiţia reimportului sau reexportului în cadrul termenului prevãzut în autorizaţia de import-export eliberata în acest scop şi cu condiţia dovedirii identitãţii lor, urmãtoarele obiecte vor fi scutite de taxe vamale şi alte taxe la import şi export: a) obiectele destinate tirgurilor, expozitiilor sau concursurilor; b) obiectele destinate unor experienţe şi probe; c) obiectele importate pentru a fi reparate şi care urmeazã a fi reexportate dupã reparare; d) sculele şi instrumentele de montaj importate sau exportate de montori sau trimise lor; e) produsele solului şi industriei, importate pentru prelucrare şi care urmeazã a fi reexportate dupã prelucrare; f) ambalajele importate pentru a fi folosite la transportul mãrfurilor precum şi ambalajele mãrfurilor importate care trebuie înapoiate în termenul stabilit; g) alte obiecte convenite de comun acord între autoritãţile competente ale Pãrţilor contractante. ART. 9 Navelor comerciale ale unei Pãrţi contractante, precum şi incarcaturilor acestor nave, li se va acorda la sosire, plecare şi şedere în porturile şi locurile de ancorare ale celeilalte Pãrţi contractante regimul naţiunii celei mai favorizate. Dispoziţiile alineatului precedent nu indreptatesc nici una din Pãrţile contractante sa execute servicii portuare, inclusiv servicii de pilotare şi remorcare în porturile şi apele celeilalte Pãrţi contractante şi nici operaţii de cabotaj. Nu se va considera cabotaj dacã navele uneia din Pãrţile contractante navigheaza dintr-un port şi celeilalte Pãrţi contractante într-un alt port al aceleiaşi Pãrţi, pentru a descarca mãrfuri aduse dintr-un stat terţ sau pentru a lua pe bord mãrfuri cu locul de destinaţie într-un stat terţ. În ceea ce priveşte navigaţia pe Dunare, dispoziţiile prezentului articol se vor aplica în conformitate cu prevederile Convenţiei despre regimul navigaţiei pe Dunare, din 18 august 1948. ART. 10 Dacã nava uneia din Pãrţile contractante suferã o catastrofa sau naufragiu lîngã tarmul celeilalte Pãrţi contractante, nava şi incarcatura se vor bucura de aceleaşi privilegii şi facilitãţi pe care aceasta Parte contractantã le acorda în situaţii similare navelor proprii. Comandantului, echipajului şi pasagerilor, precum şi navei şi încãrcãturii li se va acorda, în orice timp, ajutorul şi asistenta necesarã în aceiaşi mãsura ca şi navelor proprii aflate în situaţie similarã. ART. 11 Naţionalitatea navelor unei Pãrţi contractante se recunoaşte de cealaltã Parte contractantã pe baza documentelor aflate la bordul navei, eliberate de organele competente în conformitate cu legile şi dispoziţiile Partii contractante sub pavilionul cãreia navigheaza nava. Certificatele de tonaj şi celelalte documente ale navei, precum şi documentele privind echipajul, eliberate în conformitate cu legile şi dispoziţiile Partii contractante sub pavilionul cãreia navigheaza nava, vor fi recunoscute de autoritãţile celeilalte Pãrţi contractante. Navele uneia dintre Pãrţile contractante care deţin certificate de tonaj, legal emise, vor fi scutite de o noua mãsurãtoare în porturile celeilalte Pãrţi contractante, iar calcularea taxelor portuare se va face, dacã aceste taxe se percep în funcţie de tonaj, în baza tonajului atestat în certificatul de tonaj al navei. În ceea ce priveşte navigaţia pe Dunare în sectoarele Administraţiilor Fluviale speciale înfiinţate în baza Convenţiei despre regimul navigaţiei pe Dunare, din 18 august 1948, se vor aplica reglementãrile stabilite de aceste Administraţii. ART. 12 Persoanele juridice care au sediul pe teritoriul unei Pãrţi contractante şi au fost înfiinţate pe baza legislaţiei acestei Pãrţi vor fi recunoscute şi pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante. Persoanele juridice ale unei Pãrţi contractante pot exercita activitate economicã pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante în condiţiile stabilite de legislaţia acestei Pãrţi contractante. În desfãşurarea activitãţii lor economice pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante, persoanele juridice se vor bucura de acelaşi tratament acordat persoanelor juridice similare ale oricãrui alt stat terţ. Persoanele juridice ale unei Pãrţi contractante se vor bucura pe teritoriul celeilalte Pãrţi contractante de ocrotire juridicã, vor avea acces liber la instanţele judecãtoreşti şi li se va recunoaşte capacitatea juridicã, în conformitate cu prevederile acordurilor în vigoare între Pãrţile contractante în acest domeniu. ART. 13 Pãrţile contractante vor recunoaşte reciproc hotãrîrile instanţelor de arbitraj, precum şi tranzacţiile încheiate în fata acestora, în litigiile care eventual ar putea surveni între persoanele juridice ale celor doua state din efectuarea operaţiunilor comerciale, cu condiţia ca pãrţile în litigiu sa fi convenit ca litigiul sa fie rezolvat de o instanta de arbitraj, permanenta sau special constituitã în acest scop. Executarea hotãrîrii arbitrale se va face în conformitate cu legile Partii contractante, pe teritoriul cãreia urmeazã sa se execute hotãrîrea. ART. 14 Dispoziţiile prezentului Tratat nu se extind asupra drepturilor şi privilegiilor pe care una din Pãrţile contractante le-a acordat sau le va acorda statelor vecine, pentru a usura relaţiile comerciale de frontiera cu aceste state. ART. 15 Prezentul Tratat este supus ratificãrii şi va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare, care se va efectua la Praga. Tratatul va rãmîne în vigoare pînã la expirarea unei perioade de 6 luni de la data cînd una din Pãrţile contractante va face cunoscut în scris celeilalte Pãrţi contractante intenţia sa de a denunta Tratatul. Fãcut la Bucureşti, în ziua de 16 decembrie 1963, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi limba ceha, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. -------------
ARTICOL UNIC Legatia Republicii Populare Romine din Buenos-Aires se ridica la rangul de Ambasada. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ------------
În vederea alegerii unor deputaţi în Sfaturile populare ale oraşului şi regiunii Bucureşti, în locurile devenite vacante; În temeiul articolului 108 din Decretul nr. 391/1953 , cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare; Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Se stabileşte data de 24 mai 1964 pentru alegerile parţiale de deputaţi în Sfaturile populare ale oraşului şi regiunii Bucureşti, în locurile devenite vacante din circumscripţiile electorale orãşeneşti nr. 54, 118, 155, 182, 229 şi 417 şi din circumscripţia electoralã regionala nr. 24. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ---------
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ART. 1 Tovarasul Pavel Babuci se recheamã din calitatea de Trimis Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al Republicii Populare Romane în Belgia, Olanda şi Luxemburg. ART. 2 Tovarasul Ion Oancea se acrediteazã în calitatea de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Populare Romane în Belgia şi în calitatea de Trimis Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al Republicii Populare Romane în Olanda şi Luxemburg, cu resedinta la Bruxelles. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Codul Muncii se modifica dupã cum urmeazã: 1. Articolul 50 din Codul Muncii va avea urmãtorul cuprins: "Art. 50. - Durata normalã a muncii prestate în timpul nopţii se fixeazã la 7 ore, asigurindu-se salariul tarifar cuvenit pentru 8 ore. În unitãţile în care procesul de munca este neintrerupt sau unde condiţiile specifice ale muncii o impun, durata muncii prestate în timpul nopţii poate fi egala cu aceea prestatã în cursul zilei. În asemenea cazuri se acorda un spor de 15% asupra salariului tarifar cuvenit pentru orele lucrate în timpul nopţii, cu condiţia ca acestea sa reprezinte cel puţin jumãtate din programul normal de lucru. De acest spor beneficiazã şi angajaţii al cãror timp de lucru a fost stabilit, în baza art. 49 alin. 2, la o durata mai mica de 8 ore". 2. Dupã articolul 50 se introduce art. 50^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 50^1. - Munca în timpul nopţii se socoteşte aceea care se presteazã în intervalul de timp cuprins între orele 22-8, iar pentru tineri şi femei între orele 21-8". Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ---------------
Pentru merite deosebite şi activitate îndelungatã în domeniul creatiei literare, cu prilejul implinirii a 75 ani de la naştere, Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Se conferã ordinul Steaua Republicii Populare Romane clasa I scriitorului Victor Eftimiu. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ------------
În vederea alegerii unui deputat în Sfatul popular al regiunii Ploiesti, în locul devenit vacant, Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC În temeiul articolului 108 din Decretul 391/1953, cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare, se fixeazã data de 29 martie 1964 pentru alegerea unui deputat în Sfatul popular al regiunii Ploiesti, în locul devenit vacant din circumscripţia electoralã nr. 97. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
Pentru merite în opera de construire a socialismului, Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Se conferã Ordinul Muncii clasa I tovarasului Mihail Ciobanu. Preşedintele Consiliului de Stat GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ --------------
În temeiul articolului 28 din Decretul nr. 391/1953 , cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare, Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane decreteazã: ARTICOL UNIC Se confirma comisia electoralã pentru alegerea unui deputat în Sfatul Popular al regiunii Ploiesti, care va avea loc la 29 martie 1964, în componenta arãtatã în anexa prezentului decret. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ANEXA 1 Componenta comisiei electorale pentru alegerea unui deputat în Sfatul Popular al regiunii Ploiesti 1. Tudor Constantin - preşedinte 2. Petre Alexandru - vicepreşedinte 3. Nicolescu Dragos - secretar Membri: 4. Serbanescu Maria 5. Pescaru Gheorghe 6. Mihoreanu Dumitru 7. Visinovschi Elena 8. Oana Constantin 9. Banateanu Alexandru 10. Toader Ştefan 11. Molnar Victor -----------
1. Se aproba Protocolul privind rectificarea frontierei de stat între Republica Populara Romana şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia, în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. Preşedintele Consiliului de Miniştri Ion Gheorghe Maurer PROTOCOL privind rectificarea frontierei de stat între Republica Populara Romana şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia, în zona obiectului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea În conformitate cu articolul 9 punctul 1 aliniatul a şi punctul 2 din Acordul între Republica Populara Romana şi Republica Socilista Federativã Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, încheiat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad, a fost constituitã Comisia mixtã romana-iugoslava pentru rectificarea frontierei de stat în zona obiectului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, denumita în cele ce urmeazã "Comisia mixtã". Comisia mixtã are urmãtoarea componenta: Din parte Republicii Populare Romane: - General-maior Tudor Ion, preşedintele delegaţiei, - Dumitriu Lucilius, membru, - Maior Zahiu Atanase, delegat tehnic, - Maior Popescu Emil, secretar - Cãpitan Furnica Constantin, translator, Din partea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia: - Cuk Milojko, colonel al Armatei populare iugoslave, preşedintele delegaţiei, - Dokmanovic Stevo, colonel al Armatei populare iugoslave, membru, - Dzakovic Vojislav, membru - Tanovic Adem, membru, - Stevovic Branislav, delegat tehnic, - Samanc Ion, translator, Dupã schimbul deplinelor puteri ale Preşedinţilor celor doua delegaţii, gãsite în buna şi cuvenitã forma, Comisia mixtã a stabilit urmãtoarele: ART. 1 Comisia mixtã a determinat prin mãsurãtori în teren traseul rectificat al frontierei de stat romano-iugoslave în zona obiectului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, încheiat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad, dupã cum urmeazã: Din punctul 1 cu coordonatele X=4.948.724,64; Y=7.621.808,71, unde frontiera actuala atinge latura amonte a fundaţiei barajului, frontiera se abate pe albia fluviului de-a lungul laturii amonte a fundaţiei barajului, pana la punctul 2 cu coordonatele X=4.948.552,66; Y=7.621.670,71, care marcheaza mijlocul laturii amonte a fundaţiei barajului deversor, de unde se abate în unghi drept şi intersecteazã barajul deversor la mijloc pana la punctul 3, cu coordonatele X=4.948.506, 69; Y=7.621.728,01 şi apoi se abte pe albia fluviului de-a lungul laturii aval a radierului barajului cãtre malul stang al Dunãrii, pana la punctul 4 cu coordonatele X=4.948.678,67; Y=7.621.866,01 unde se intalneste cu actuala frontiera. Aceasta rectificare s-a efectuat conform configuraţiei barajului din Sarcina de proiectare a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. ART. 2 Comisia mixtã a marcat pe teren prin stâlpi de beton doua puncte situate pe teritoriul Republicii Populare Romane denumite M.B. şi XII şi un punct pe teritoriul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, denumit 167, care servesc la determinarea coordonatelor punctelor menţionate la articolul 1 din prezentul Protocol. În baza mãsurãtorilor topografice, Comisia mixtã a întocmit la scara 1:5000 pe care a fost trasata rectificarea frontierei de stat romano-iugoslave în zona barajului. Planul de situaţie cu rectificarea frontierei romano-iugoslave în zona barajului Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier se anexeazã şi face parte integrantã din prezentul Protocol. ART. 3 Protocolul împreunã cu anexa constituie document oficial privind frontiera de stat romano-iugoslava şi înlocuieşte documentele de frontiera actuale existente în zona barajului şi pentru suprafata prevãzutã în prezentul Protocol. ART. 4 Rectificarea frontierei de stat efectuatã prin prezentul Protocol rãmâne în vigoare asa cum se prevede în articolul 9, punctul 2 din Acordul între Republica Populara Romana şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. În cazul ca dupã mutarea frontierei conform articolului 9 punctul 1 litera a din Acord, din oricare motiv nu se va ajunge la construirea sistemului şi la exploatarea sa, se va restabili actuala frontiera, asa cum se prevede în scrisorile dintre Prsedintii celor doua delegaţii guvernamentale, schimbate la Belgrad la 30 noiembrie 1963, care se referã la rectificãrile frontierei pe Dunare. ARI. 5 Compensaţia pentru rectificarea frontierei de stat efectuate în favoarea Republicii Populare Romane în legatura cu construirea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, se va face în modul prevãzut în scrisorile preşedinţilor celor doua delegaţii guvernamentale schimbate la Belgrad la 30 noiembrie 1963, care se referã la rectificãrile frontierei pe Dunare. ART. 6 Prezentul Protocol va fi supus aprobãrii celor doua guverne şi va intra în vigoare în ziua informãrii reciproce asupra aprobãrii lui. Fãcut la Orşova, la 29 septembrie 1964 în câte doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba sârbo-croatã, ambele texte având aceeaşi valabilitate. PREŞEDINTELE PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI ROMANE DELEGAŢIEI IUGOSLAVE DIN COMISIA MIXTĂ DIN COMISIA MIXTĂ General-maior Tudor Ion Colonel Cuk Milojko -------------
În conformitate cu articolul 9 punctul 1 aliniatul a şi punctul 2 din Acordul între Republica Populara Romana şi Republica Socilista Federativã Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, încheiat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad, a fost constituitã Comisia mixtã romana-iugoslava pentru rectificarea frontierei de stat în zona obiectului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, denumita în cele ce urmeazã "Comisia mixtã". Comisia mixtã are urmãtoarea componenta: Din parte Republicii Populare Romane: - General-maior Tudor Ion, preşedintele delegaţiei, - Dumitriu Lucilius, membru, - Maior Zahiu Atanase, delegat tehnic, - Maior Popescu Emil, secretar - Cãpitan Furnica Constantin, translator, Din partea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia: - Cuk Milojko, colonel al Armatei populare iugoslave, preşedintele delegaţiei, - Dokmanovic Stevo, colonel al Armatei populare iugoslave, membru, - Dzakovic Vojislav, membru - Tanovic Adem, membru, - Stevovic Branislav, delegat tehnic, - Samanc Ion, translator, Dupã schimbul deplinelor puteri ale Preşedinţilor celor doua delegaţii, gãsite în buna şi cuvenitã forma, Comisia mixtã a stabilit urmãtoarele: ART. 1 Comisia mixtã a determinat prin mãsurãtori în teren traseul rectificat al frontierei de stat romano-iugoslave în zona obiectului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, încheiat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad, dupã cum urmeazã: Din punctul 1 cu coordonatele X=4.948.724,64; Y=7.621.808,71, unde frontiera actuala atinge latura amonte a fundaţiei barajului, frontiera se abate pe albia fluviului de-a lungul laturii amonte a fundaţiei barajului, pana la punctul 2 cu coordonatele X=4.948.552,66; Y=7.621.670,71, care marcheaza mijlocul laturii amonte a fundaţiei barajului deversor, de unde se abate în unghi drept şi intersecteazã barajul deversor la mijloc pana la punctul 3, cu coordonatele X=4.948.506, 69; Y=7.621.728,01 şi apoi se abte pe albia fluviului de-a lungul laturii aval a radierului barajului cãtre malul stang al Dunãrii, pana la punctul 4 cu coordonatele X=4.948.678,67; Y=7.621.866,01 unde se intalneste cu actuala frontiera. Aceasta rectificare s-a efectuat conform configuraţiei barajului din Sarcina de proiectare a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. ART. 2 Comisia mixtã a marcat pe teren prin stâlpi de beton doua puncte situate pe teritoriul Republicii Populare Romane denumite M.B. şi XII şi un punct pe teritoriul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, denumit 167, care servesc la determinarea coordonatelor punctelor menţionate la articolul 1 din prezentul Protocol. În baza mãsurãtorilor topografice, Comisia mixtã a întocmit la scara 1:5000 pe care a fost trasata rectificarea frontierei de stat romano-iugoslave în zona barajului. Planul de situaţie cu rectificarea frontierei romano-iugoslave în zona barajului Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier se anexeazã şi face parte integrantã din prezentul Protocol. ART. 3 Protocolul împreunã cu anexa constituie document oficial privind frontiera de stat romano-iugoslava şi înlocuieşte documentele de frontiera actuale existente în zona barajului şi pentru suprafata prevãzutã în prezentul Protocol. ART. 4 Rectificarea frontierei de stat efectuatã prin prezentul Protocol rãmâne în vigoare asa cum se prevede în articolul 9, punctul 2 din Acordul între Republica Populara Romana şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. În cazul ca dupã mutarea frontierei conform articolului 9 punctul 1 litera a din Acord, din oricare motiv nu se va ajunge la construirea sistemului şi la exploatarea sa, se va restabili actuala frontiera, asa cum se prevede în scrisorile dintre Prsedintii celor doua delegaţii guvernamentale, schimbate la Belgrad la 30 noiembrie 1963, care se referã la rectificãrile frontierei pe Dunare. ARI. 5 Compensaţia pentru rectificarea frontierei de stat efectuate în favoarea Republicii Populare Romane în legatura cu construirea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, se va face în modul prevãzut în scrisorile preşedinţilor celor doua delegaţii guvernamentale schimbate la Belgrad la 30 noiembrie 1963, care se referã la rectificãrile frontierei pe Dunare. ART. 6 Prezentul Protocol va fi supus aprobãrii celor doua guverne şi va intra în vigoare în ziua informãrii reciproce asupra aprobãrii lui. Fãcut la Orşova, la 29 septembrie 1964 în câte doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba sârbo-croatã, ambele texte având aceeaşi valabilitate. PREŞEDINTELE PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI ROMANE DELEGAŢIEI IUGOSLAVE DIN COMISIA MIXTĂ DIN COMISIA MIXTĂ General-maior Tudor Ion Colonel Cuk Milojko -------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane, 1. Aproba recomandãrile şi hotãrîrile înscrise în Protocolul) celei de-a VI-a sesiuni ordinare a Comisiei mixte pentru aplicarea Convenţiei privind pescuitul în apele Dunãrii, semnat la Bucureşti la data de 17 aprilie 1964. ------------- ) Protocolul va fi difuzat prin grija Ministerului Industriei Alimentare. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer -------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane, 1. Aproba recomandãrile înscrise în Protocolul) celei de a V-a sesiuni ordinare a Comisiei mixte pentru aplicarea Convenţiei de pescuit în Marea Neagra, semnat la Constanta la data de 14 iunie 1964. -------------- ) Protocolul va fi difuzat prin grija Ministerului Industriei Alimentare. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer --------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine hotãrãşte: 1. Absolvenţii instituţiilor de învãţãmînt superior din seriile 1961 şi 1962 şi anterioare, care nu s-au prezentat la examenul de stat sau care s-au prezentat o singura data şi nu l-au promovat, se pot prezenta pentru a susţine acest examen, în mod excepţional, într-una din sesiunile anilor 1965 sau 1966. 2. Înscrierea la examenul de stat şi susţinerea lui se va desfasura în conformitate cu prevederile Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 995/1959 privind organizarea examenului de stat în instituţiile de învãţãmînt superior. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ------------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine hotãrãşte: 1. Oficiul Naţional de Turism "Carpaţi" este organizaţie economicã de interes general, sub îndrumarea şi controlul Ministerului Comerţului Exterior şi funcţioneazã potrivit prevederilor Decretului nr. 198/1949 . Oficiul Naţional de Turism "Carpaţi" este condus de un director general numit de ministrul Comerţului Exterior. 2. Oficiul Naţional de Turism "Carpaţi" are urmãtoarele atributiuni: a) contracteazã cu organizaţiile, instituţiile şi întreprinderile de turism din strãinãtate organizarea venirii turistilor strãini în Republica Populara Romina şi trimiterea de turişti romini în alte tari, asigurind îndeplinirea condiţiilor prevãzute în contractele privind activitatea turistica internationala; b) poate organiza deservirea delegatiilor strãine, care viziteaza ţara în cadrul acordurilor culturale, ştiinţifice şi economice şi a invitaţilor strãini ai instituţiilor şi organizaţiilor din ţara; c) organizeazã acţiuni turistice interne; asigura deservirea turistilor în acţiunile organizate de cãtre comisiile de turism sportivi care funcţioneazã în cadrul Uniunii de Cultura Fizica şi Sport; d) organizeazã trimiterea oamenilor muncii la odihna şi tratament, în staţiunile balneo-climaterice din ţara, în conformitate cu dispoziţiile în vigoare; e) popularizeaza frumusetile şi realizarile tarii noastre prin toate mijloacele de propaganda: editeazã reviste, broşuri, pliante, afişe, precum şi alte materiale de propaganda turistica, beneficiind de regimul editurilor; comercializeazã, prin agenţii, materialele editate. 3. Oficiul Naţional de turism "Carpaţi" are prioritate în folosirea hotelurilor, restaurantelor, a celorlalte baze turistice, precum şi a mijloacelor de transport ale organizaţiilor de specialitate, încheind în acest scop contracte cu organizaţiile respective pentru cazarea, hrana şi transportul turistilor. 4. Oficiul Naţional de Turism "Carpaţi" are urmãtoarea structura organizatoricã: - Direcţia turismului internaţional;, - Direcţia turismului intern; - Direcţia prestaţii turistice; - Direcţia transporturi turistice auto; - Direcţia plan economic şi contabilitate; - Oficiul propaganda; - Oficiul studii şi documentare; - Oficiul personal şi învãţãmînt; - Oficiul secretariat-administrativ; - Agenţii de turism în ţara şi birouri de turism în strãinãtate. Direcţia transporturi turistice auto funcţioneazã pe principiul gospodãririi socialiste interne. Birourile de turism din strãinãtate vor funcţiona în cadrul agentiilor economice ale Republicii Populare Romine. 5. Realizarile în valuta strãinã, provenite din operaţiunile Oficiului Naţional de Turism "Carpaţi", vor fi considerate şi decontate ca operaţiuni de comerţ exterior. 6. În vederea asigurãrii dezvoltãrii coordonate a turismului, Ministerul Comerţului Exterior prin Oficiul Naţional de Turism "Carpaţi": - avizeazã amplasarea şi temele de proiectare a bazelor turistice; avizeazã modificarea obiectului bazelor turistice sau desfiinţarea acestora; - face propuneri pentru deschiderea de noi zone turistice; - elaboreazã norme cu privire la modul de funcţionare a cabanelor turistice; 9. Prezenta hotãrîre intra în vigoare pe data de 1 octombrie 1964. Pe aceeaşi data, Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 162/1962 cu privire la unele mãsuri pentru îmbunãtãţirea şi dezvoltarea activitãţii turistice, se abroga. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ----------------
CAP. 1 Accidentele în munca A. Definitia accidentelor de munca 1. Este considerat accident în munca vãtãmarea violenta a organismului care provoacã incapacitate temporarã de munca de cel puţin o zi, invaliditate ori deces survenit în urmãtoarele împrejurãri: a) pentru angajaţi şi membri cooperativelor meşteşugãreşti, accidentul survenit în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, în incinta unitãţii în care lucreazã sau în incinta altei unitãţi, în care angajatul sau membrul cooperativei meşteşugãreşti a fost trimis sa lucreze. Se considera accident în munca şi accidentul survenit în afarã incintei unitãţii, în timpul executãrii sarcinilor de serviciu de cãtre conducãtorii mijloacelor de transport şi persoanele care au sarcina sa însoţeascã mijlocul de transport. Pentru tractoristi, mecanizatori şi insotitorii acestora, accidentele care au loc pe drumurile publice sau în timpul deplasarii de la un loc de munca la altul pe drumuri publice, atunci când executa sarcinile de serviciu, se considera de asemenea accidente în munca. b) pentru studenţi, elevi sau ucenici, accidentul survenit în timpul îndeplinirii practicii în producţie sau al practicii profesionale. c) pentru cei care îndeplinesc sarcini de stat sau obşteşti, accidentul survenit în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini. 2. Se considera accident de munca, în ceea ce priveşte pe angajaţi şi pe membrii cooperativelor meşteşugãreşti, accidentul survenit în urmãtoarele împrejurãri: a) înainte de începerea lucrului, dacã angajatul sau membru cooperativei meşteşugãreşti se afla în incinta unitãţii în care lucreazã, la locul sau de munca sau alt loc de munca pentru interese legate de serviciu. b) în timpul pauzelor care au loc în desfãşurarea programului de munca; c) dupã încetarea lucrului, dacã angajatul sau membrul cooperativei meşteşugãreşti se afla în incinta unitãţii în care lucreazã pentru interese legate de serviciu. Dispoziţiunile prezentului articol se aplica şi categoriilor prevãzute la articolul 1 literele b şi c. 3. Se considera accidente în munca şi intoxicatiile profesionale acute. B. Gruparea accidentelor de munca 4. În vederea înregistrãrii şi raportarii unitare a accidentelor în munca acestea se grupeazã în felul urmãtor: a) accidente care produc incapacitate temporarã de munca de cel puţin o zi; b) accidente care produc invaliditate; c) accidente care cauzeazã decesul imediat sau mai târziu, dacã acesta a fost confirmat în baza unei constatãri medicale ca urmare a accidentului în munca suferit. 5. Accidentarea a cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauza, indiferent de gravitate se considera accident colectiv. C. Înregistrarea accidentelor în munca 6. Accidentele în munca vor fi aduse imediat la cunostinta maistrului sau şefului ierarhic de cãtre accidentat sau de cãtre orice persoana care a luat cunostinta de accident. Acesta le comunica, în mod ierarhic, conducatorului unitãţii, precum şi comitetului sindicatului. 7. Accidentele în munca ce produc incapacitate temporarã de munca de cel puţin o zi vor fi cercetate îndatã dupã anunţarea lor conducatorului unitãţii, care rãspunde de efectuarea cercetãrii. La cercetarea acestor accidente va participa obligatoriu medicul de întreprindere sau un cadru mediu sanitar când unitatea are numai punct sanitar. Cercetarea nu poate fi facuta de acei care potrivit dispoziţiunilor legale, rãspund la locul de munca unde s-a produs accidentul, pentru luarea mãsurilor de protecţie a muncii. Cu prilejul cercetãrii se vor stabili cauzele accidentului, persoanele vinovate de neluarea mãsurilor de protecţie a muncii şi mãsurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente cu raspunderi şi termene precise de executare. Totodatã se va întocmi procesul verbal tip pentru înregistrarea accidentului în munca, potrivit instrucţiunilor emise de Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale. Procesul verbal tip va fi semnat de conducãtorul unitãţii. 8. Dacã cel accidentat provine de la o alta unitate, fiind trimis în interes de serviciu, pentru practica sau schimb de experienta, accidentul se înregistreazã şi se trece în evidenta unitãţii, care conform normelor legale, aveau obligaţia sa ia mãsurile de protecţia muncii la locul de munca unde a avut loc accidentul, indicandu-se în procesul verbal tip unitatea de la care provine cel accidentat. În acest caz, o copie a procesului verbal de înregistrare a accidentului se trimite şi unitãţii de la care provine accidentatul. 9. În cazul accidentelor în munca ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective, conducãtorul unitãţii va anunta imediat telefonic aceste accidente, ministerului, organului central sau comitetului executiv, al sfatului popular cãruia îi este subordonata unitatea, Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii, organelor procuraturii şi consiliilor locale ale sindicatelor. 10. Este interzis conducatorului procesului tehnologic, precum şi oricãrei alte persoane, sa modifice starea de fapt a condiţiilor în care s-a produs accidentul, în afarã de cazurile când menţinerea acestei stãri ar da loc la alte accidente, ar periclita viata accidentatilor sau securitatea unitãţii, ori ar bloca cãile principale de acces şi transport ale unitãţii, ale unui sector sau secţii. Atunci când este necesar sa se modifice starea de fapt din momentul accidentului, se va face în prealabil fotografii sau schite ale locului de munca respectiv. 11. În cazul accidentelor de munca ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective, cu excepţia celor prevãzute la art. 1, litera a al. 2 şi 3, Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii, prin organele sale, va începe imediat cercetãrile la fata locului în vederea stabilirii cauzelor accidentului, a persoanelor vinovate de neluarea mãsurilor de protecţia muncii la locul de munca respectiv şi a mãsurilor ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente. Cercetarea va fi încheiatã în cel mai scurt timp posibil. Cercetarea accidentelor în munca ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective, se va face cu participarea delegaţilor unitãţilor respective, iar în cazul accidentelor mortale sau colective, cu participarea şi a delegaţilor organului superior al acesteia. Procesul verbal tip pentru înregistrarea accidentelor în munca ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective se va completa de unitate pe baza dosarului de cercetare, întocmit de organele Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii. Procesul verbal tip va fi semnat de conducãtorul unitãţii. 12. Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii are dreptul sa ceara, iar ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare, întreprinderile, organizaţiile economice de stat şi celelalte organizaţii obşteşti sunt obligate sa acorde sprijin tehnic, prin punerea la dispoziţie a specialiştilor necesari pentru efectuarea expertizelor tehnice şi lãmurirea unor probleme ce se ridica la cercetarea unor accidente în munca. 13. Accidentele de munca prevãzute la art. 1 litera a alin. 2 şi 3 vor fi înregistrate de unitãţi pe baza cercetãrilor fãcute dupã caz, de organele de militie sau ale procuraturii, care, dacã va fi necesar vor solicita participarea organelor Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii. Pentru completarea proceselor verbale tip de înregistrare a accidentelor prevãzute la alineatul precedent, conducãtorii unitãţilor în cauza vor solicita organelor de militie sau ale procuraturii, care au anchetat accidentele respective, o copie de pe procesul verbal încheiat, iar aceste organe au obligaţia sa trimitã unitãţilor interesate copia procesului verbal. Accidentele în munca ce produc invaliditate şi accidentele mortale sau colective, înregistrate conform normelor prevãzute în prezentul articol vor fi comunicate de cãtre unitatea respectiva, imediat dupã înregistrare, Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii. 14. Pe baza proceselor verbale tip pentru înregistrarea accidentelor în munca, conducãtorii unitãţilor rãspund de întocmirea darilor de seama, statistice, potrivit instrucţiunilor Direcţiei Centrale de Statistica. 15. Accidentele în munca survenite în unitãţile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Forţelor Armate, vor fi cercetate de personalul de specialitate al acestor ministere. La nevoie aceste ministere vor cere sprijinul Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii. 16. Odatã cu intrarea în vigoare a prezentului regulament, Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale va lua mãsuri pentru organizarea înregistrãrii şi evidentei distincte la nivelul circumscriptiilor medico-sanitare, a accidentelor în munca suferite de membrii gospodariilor agricole colective. CAP. 2 Bolile profesionale 17. Declararea, înregistrarea şi raportarea bolilor profesionale este obligatorie şi se face în conformitate cu instrucţiunile Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale avizate de Direcţia Centrala de Statistica. 18. Lista bolilor profesionale este cea stabilitã în anexa nr. 1 la prezentul regulament. 19. Intoxicatiile profesionale acute se înregistreazã şi se raporteazã atât ca boli profesionale cat şi ca accidente de munca. 20. Bolile profesionale transmisibile se înregistreazã şi se raporteazã atât ca boli profesionale cat şi ca boli transmisibile dacã sunt cuprinse în lista bolilor profesionale. CAP. 3 Mãsuri şi fonduri pentru protecţia muncii 21. Conducãtorii întreprinderilor ai organizaţiilor economice de stat, ai organizaţiilor cooperatiste şi ai celorlalte organizaţii obşteşti, precum şi ai unitãţilor bugetare, vor stabili odatã cu mãsurile de realizare a planului de producţie sau a sarcinilor curente de serviciu şi cele mai eficiente mãsuri de protecţia muncii, care sa ducã la îmbunãtãţirea continua a condiţiilor de munca, în vederea prevenirii accidentelor în munca şi a imbolnavirilor profesionale. Se aproba nomenclatura generalã a mãsurilor de protecţie a muncii, potrivit anexei nr. 2 la prezentul regulament. Aceasta nomenclatura nu este limitativa, cei care conduc, organizeazã şi controleazã producţia, fiind obligaţi sa prevadã orice alte mãsuri necesare pentru eliminarea riscurilor de accidentare şi imbolnavire profesionalã. 22. Mãsurile de protecţia muncii stabilite conform articolului precedent, completate cu mãsurile prescrise de organele Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii, vor fi cuprinse într-un capitol al planului anual de mãsuri tehnico-organizatorice. 23. Mãsurile de protecţia muncii prevãzute în planul anual de mãsuri tehnico-organizatorice şi în contractul colectiv, vor fi grupate şi evidentiate, conform formularului prevãzut în anexa nr. 3 la prezentul regulament. 24. Fondurile pentru realizarea mãsurilor de protecţia muncii, vor fi prevãzute distinct în planurile de investiţii capitale, în planurile de reparaţii capitale, în cheltuielile de producţie sau de circulaţie, dupã caz, precum şi în alte planuri de cheltuieli bugetare. Aceste fonduri nu pot fi folosite în alte scopuri. 25. Lucrãrile de protecţia muncii care în acelaşi timp sunt necesare şi din punct de vedere al producţiei, nu vor fi incluse în planul financiar la capitolul lucrãrilor de protecţie a muncii. Aceste lucrãri vor fi cuprinse în capitolele privind producţia. 26. Ministerul Finanţelor va lua mãsuri sa se evidentieze separat cheltuielile pentru protecţia muncii pe capitolele nomenclaturii generale a mãsurilor de protecţie a muncii, în conturile analitice de cheltuieli ale secţiilor de producţie, precum şi în conturile analitice de cheltuieli generale ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice. 27. Raportarea cheltuielilor efectuate pentru protecţia muncii se face conform instrucţiunilor Direcţiei Centrale de Statistica. CAP. 4 Dispoziţiuni finale 28. Prezentul regulament se aplica întreprinderilor, organizaţiilor economice de stat, organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti, precum şi unitãţilor bugetare. 29. Rãspunderea pentru înregistrarea şi evidenta corecta şi la timp a accidentelor în munca, a bolilor profesionale şi a cheltuirii fondurilor de protecţia muncii, precum şi pentru raportarea lor, revine conducãtorilor unitãţii respective. 30. Nerespectarea prevederilor prezentului regulament se sancţioneazã conform dispoziilor legale. ANEXA 1 ANEXA 2 NOMENCLATURA GENERALĂ A MĂSURILOR DE PROTECŢIA MUNCII I. Tehnica securitãţii 1. Executarea aparatorilor şi dispozitivelor care se asigura deservirea fãrã pericol a maşinilor de forta, agregatelor maşinilor de lucru şi de transport la aparate, instalaţii, dispozitive electrice, mecanice, termice şi altele de toate tipurile. 2. Amenajarea instalaţiilor de protecţie, prin legare la pãmânt a utilajelor şi echipamentelor electrice, executarea tuturor mãsurilor de siguranta ce au drept scop protecţia muncii la deservirea instalaţiilor şi aparatajului electric. 3. Amenajarea diferitelor instalaţii de semnalizare şi marcarea locurilor de trecere periculoase la maşini, agregate şi instalaţii. 4. Imprejmuirea şi semnalizarea tuturor locurilor periculoase, precum şi imprejmuirea cu plasa şi apãrãtori, în scopul reţinerii sculelor materialelor sau a altor obiecte ce pot cãdea în timpul executãrii unor operaţiuni la înãlţime, sau în timpul transportãrii lor. 5. Amenajarea instalaţiei de iluminat la tensiune redusã în cazurile prevãzute de normele de tehnica securitãţii (pentru lucrul în focarele cazanelor, în cazane, cisterne,puţuri, etc.) 6. Amenajarea şi introducerea la locurile de munca a mijloacelor de ridicare şi transport, a pieselor şi materialelor grele, precum şi mecanizarea operaţiunilor grele şi periculoase în vederea reducerii efortului fizic şi a eliminãrii accidentelor. 7. Nivelarea pavimentului şi amenajarea lui pentru asigurarea protecţiei muncii. 8. Mecanizarea, automatizarea sau ungerea de la distanta a maşinilor, mecanismelor, dispozitivelor etc. de orice fel, în scopul evitãrii momentelor periculoase la executarea manualã a acestor operaţiuni. 9. Amenajarea pasajelor de nivel şi a locurilor de trecere de la locurile de munca unde se executa lucrãri, pentru asigurarea unei circulatii nepericuloase. 10. Organizarea raţionalã a tuturor locurilor de munca, în scopul asigurãrii mãsurilor de protecţie a muncii. II. Ventilaţie 11. Dotarea locurilor de munca cu mijloace de ventilaţie naturala sau mecanicã în scopul asigurãrii indepartarii prafului şi a diverselor amestecuri nocive, dar fãrã a provoca îmbolnãviri prin curenţi de aer vatamatori. 12. Amenajarea şi repararea generalã şi periodicã a instalaţiilor de ventilaţie, ce au drept scop asigurarea condiţiilor de protecţie a muncii. III. Mãsuri tehnico-sanitare în producţie 13. Asigurarea unui iluminat natural şi artificial corespunzãtor pentru toate locurile de munca, precum şi a iluminatului de siguranta la locurile prevãzute de normele de tehnica securitãţii, în scopul creãrii condiţiilor nepericuloase de lucru. 14. Curãţirea ferestrelor, luminatoarelor, etc., precum şi introducerea dispozitivelor pentru deschiderea lor. 15. Construirea şi amenajarea dispozitivelor, paravanelor sau a altor mijloace eficace care sa protejeze angajaţii şi membrii cooperativelor meşteşugãreşti impotriva caldurii iradiante, curentilor de aer, etc. Construirea ecranelor impotriva radiatiilor emise de sursele de radiatii nucleare, conform instrucţiunilor privind regimul de lucru cu surse de radiatii nucleare, elaborate de Comitetul pentru energia nucleara în baza <>art. 13 din Hotãrârea Consiliului de miniştri nr. 741/1961 . 16. Izolarea prin despartituri, încãperi separate sau a altor mijloace eficace a locurilor de munca unde se efectueazã lucrãri periculoase sau dãunãtoare. 17. Introducerea mecanizarii, ermetizarii şi dotãrii cu dispozitive corespunzãtoare de protecţia muncii, în procesele de prelucrare şi transportare a substanţelor inflamabile, toxice, explozive, radioactive sau în procesele legate de degajarea prafului. vicierea atmosferei cu substanţe toxice, etc., atât pe teritoriul întreprinderii cat şi în afarã lui. 18. Dotarea cu gratare, pardoseala izolatoare, etc. a locurilor de munca şi a grupurilor sociale care prezintã pericol de imbolnavire sau accidentare. 19. Amenajarea şi completarea încãperilor auxiliare ca: a) bãi pentru uzul exclusiv al angajaţilor şi membrilor cooperativelor meşteşugãreşti; b) spãlãtorii şi camere de aerisire şi dezinfectare a echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru. c) încãperi cu duşuri şi spalatoare cu apa calda şi rece, în cazul când se efectueazã operaţii ce produc murdarirea corpului, datoritã prafului, operaţii la temperaturi ridicate, operaţiile cu substanţe chimice; d) vestiare şi dulapuri pentru haine; e) camere de odihna şi pentru luarea unor gustari în timpul pauzelor legale; f) camere pentru încãlzirea angajatiilor şi membrilor cooperativelor meşteşugãreşti, în cazul efectuãrii lucrãrilor pe timp de iarna, în aer liber; g) uscãtorii pentru echipamentul de protecţie şi echipamentul de lucru; h) încãperi speciale pentru igiena femeii; În cazul când încãperile auxiliare menţionate nu au fost constrite sau amenajate conform prevederilor legale şi date în folosinta, organele de stat competente vor obliga conducerile unitãţilor sa se încadreze în aceste prevederi. 20. Amenajarea sau introducerea instalaţiilor de dezinfecţie a materiilor prime sau a materialelor care reprezintã pericol de imbolnavire. 21. Amenajarea de instalaţii pentru: a) asigurarea cu apa potabilã a locurilor de munca b) dezinfectarea şi filtrarea apei c) scurgerea apei reziduale d) staţii de epurare a apelor reziduale care sa preintampine rãspândirea impuritatilor; e) prepararea ape carbogazoase clorosodice destinate protecţiei muncii acolo unde este cazul. 22. Procurarea de materiale de protecţie cu caracter igienico-sanitar prevãzute şi indicate de normele în vigoare (pasta de dinti, periute, prosoape, sapun, etc.). IV. Materiale şi echipament de protecţie şi echipament de lucru 23. Asigurarea locurilor de munca şi dotarea angajaţilor şi membrilor cooperativelor meşteşugãreşti conform prevederilor legale, cu: a) materiale şi echipament de protecţie; b) echipament de lucru. V. Alimentaţie de protecţie 24. Procurarea alimentaţiei de protecţie ca: a) alimente de protecţie; b) masa specialã; c) apa carbogazoasa clorosodica. VI. Mãsuri de îndrumare, organizare şi propaganda a protecţiei muncii 25. Înlocuirea proiectelor pentru mãsurile de protecţia muncii. 26. Procurarea materialelor de propaganda şi documentare ca: - afişe sugestive, broşuri, cãrţi, instrucţiuni pentru fiecare loc de munca, panouri sugestive, diafilme, filme documentare, cursuri, etc. 27. Amenajarea şi dotarea cabinetelor de tehnica securitãţii, a expozitiilor, etc. precum şi organizarea cursurilor de instructaj, conferinţelor, consfatuirilor, schimburilor de experienta legate de protecţia muncii. ANEXA 3 ----------
----------- Preşedintele Consiliului de Miniştri Ion Gheorghe Maurer ANEXA 1 REGULAMENT privind înregistrarea şi evidenta accidentelor în munca şi a bolilor profesionale, precum şi asigurarea şi utilizarea fondurilor pentru protecţia muncii CAP. 1 Accidentele în munca A. Definitia accidentelor de munca 1. Este considerat accident în munca vãtãmarea violenta a organismului care provoacã incapacitate temporarã de munca de cel puţin o zi, invaliditate ori deces survenit în urmãtoarele împrejurãri: a) pentru angajaţi şi membri cooperativelor meşteşugãreşti, accidentul survenit în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, în incinta unitãţii în care lucreazã sau în incinta altei unitãţi, în care angajatul sau membrul cooperativei meşteşugãreşti a fost trimis sa lucreze. Se considera accident în munca şi accidentul survenit în afarã incintei unitãţii, în timpul executãrii sarcinilor de serviciu de cãtre conducãtorii mijloacelor de transport şi persoanele care au sarcina sa însoţeascã mijlocul de transport. Pentru tractoristi, mecanizatori şi insotitorii acestora, accidentele care au loc pe drumurile publice sau în timpul deplasarii de la un loc de munca la altul pe drumuri publice, atunci când executa sarcinile de serviciu, se considera de asemenea accidente în munca. b) pentru studenţi, elevi sau ucenici, accidentul survenit în timpul îndeplinirii practicii în producţie sau al practicii profesionale. c) pentru cei care îndeplinesc sarcini de stat sau obşteşti, accidentul survenit în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini. 2. Se considera accident de munca, în ceea ce priveşte pe angajaţi şi pe membrii cooperativelor meşteşugãreşti, accidentul survenit în urmãtoarele împrejurãri: a) înainte de începerea lucrului, dacã angajatul sau membru cooperativei meşteşugãreşti se afla în incinta unitãţii în care lucreazã, la locul sau de munca sau alt loc de munca pentru interese legate de serviciu. b) în timpul pauzelor care au loc în desfãşurarea programului de munca; c) dupã încetarea lucrului, dacã angajatul sau membrul cooperativei meşteşugãreşti se afla în incinta unitãţii în care lucreazã pentru interese legate de serviciu. Dispoziţiunile prezentului articol se aplica şi categoriilor prevãzute la articolul 1 literele b şi c. 3. Se considera accidente în munca şi intoxicatiile profesionale acute. B. Gruparea accidentelor de munca 4. În vederea înregistrãrii şi raportarii unitare a accidentelor în munca acestea se grupeazã în felul urmãtor: a) accidente care produc incapacitate temporarã de munca de cel puţin o zi; b) accidente care produc invaliditate; c) accidente care cauzeazã decesul imediat sau mai târziu, dacã acesta a fost confirmat în baza unei constatãri medicale ca urmare a accidentului în munca suferit. 5. Accidentarea a cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauza, indiferent de gravitate se considera accident colectiv. C. Înregistrarea accidentelor în munca 6. Accidentele în munca vor fi aduse imediat la cunostinta maistrului sau şefului ierarhic de cãtre accidentat sau de cãtre orice persoana care a luat cunostinta de accident. Acesta le comunica, în mod ierarhic, conducatorului unitãţii, precum şi comitetului sindicatului. 7. Accidentele în munca ce produc incapacitate temporarã de munca de cel puţin o zi vor fi cercetate îndatã dupã anunţarea lor conducatorului unitãţii, care rãspunde de efectuarea cercetãrii. La cercetarea acestor accidente va participa obligatoriu medicul de întreprindere sau un cadru mediu sanitar când unitatea are numai punct sanitar. Cercetarea nu poate fi facuta de acei care potrivit dispoziţiunilor legale, rãspund la locul de munca unde s-a produs accidentul, pentru luarea mãsurilor de protecţie a muncii. Cu prilejul cercetãrii se vor stabili cauzele accidentului, persoanele vinovate de neluarea mãsurilor de protecţie a muncii şi mãsurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente cu raspunderi şi termene precise de executare. Totodatã se va întocmi procesul verbal tip pentru înregistrarea accidentului în munca, potrivit instrucţiunilor emise de Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale. Procesul verbal tip va fi semnat de conducãtorul unitãţii. 8. Dacã cel accidentat provine de la o alta unitate, fiind trimis în interes de serviciu, pentru practica sau schimb de experienta, accidentul se înregistreazã şi se trece în evidenta unitãţii, care conform normelor legale, aveau obligaţia sa ia mãsurile de protecţia muncii la locul de munca unde a avut loc accidentul, indicandu-se în procesul verbal tip unitatea de la care provine cel accidentat. În acest caz, o copie a procesului verbal de înregistrare a accidentului se trimite şi unitãţii de la care provine accidentatul. 9. În cazul accidentelor în munca ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective, conducãtorul unitãţii va anunta imediat telefonic aceste accidente, ministerului, organului central sau comitetului executiv, al sfatului popular cãruia îi este subordonata unitatea, Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii, organelor procuraturii şi consiliilor locale ale sindicatelor. 10. Este interzis conducatorului procesului tehnologic, precum şi oricãrei alte persoane, sa modifice starea de fapt a condiţiilor în care s-a produs accidentul, în afarã de cazurile când menţinerea acestei stãri ar da loc la alte accidente, ar periclita viata accidentatilor sau securitatea unitãţii, ori ar bloca cãile principale de acces şi transport ale unitãţii, ale unui sector sau secţii. Atunci când este necesar sa se modifice starea de fapt din momentul accidentului, se va face în prealabil fotografii sau schite ale locului de munca respectiv. 11. În cazul accidentelor de munca ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective, cu excepţia celor prevãzute la art. 1, litera a al. 2 şi 3, Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii, prin organele sale, va începe imediat cercetãrile la fata locului în vederea stabilirii cauzelor accidentului, a persoanelor vinovate de neluarea mãsurilor de protecţia muncii la locul de munca respectiv şi a mãsurilor ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente. Cercetarea va fi încheiatã în cel mai scurt timp posibil. Cercetarea accidentelor în munca ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective, se va face cu participarea delegaţilor unitãţilor respective, iar în cazul accidentelor mortale sau colective, cu participarea şi a delegaţilor organului superior al acesteia. Procesul verbal tip pentru înregistrarea accidentelor în munca ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective se va completa de unitate pe baza dosarului de cercetare, întocmit de organele Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii. Procesul verbal tip va fi semnat de conducãtorul unitãţii. 12. Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii are dreptul sa ceara, iar ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare, întreprinderile, organizaţiile economice de stat şi celelalte organizaţii obşteşti sunt obligate sa acorde sprijin tehnic, prin punerea la dispoziţie a specialiştilor necesari pentru efectuarea expertizelor tehnice şi lãmurirea unor probleme ce se ridica la cercetarea unor accidente în munca. 13. Accidentele de munca prevãzute la art. 1 litera a alin. 2 şi 3 vor fi înregistrate de unitãţi pe baza cercetãrilor fãcute dupã caz, de organele de militie sau ale procuraturii, care, dacã va fi necesar vor solicita participarea organelor Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii. Pentru completarea proceselor verbale tip de înregistrare a accidentelor prevãzute la alineatul precedent, conducãtorii unitãţilor în cauza vor solicita organelor de militie sau ale procuraturii, care au anchetat accidentele respective, o copie de pe procesul verbal încheiat, iar aceste organe au obligaţia sa trimitã unitãţilor interesate copia procesului verbal. Accidentele în munca ce produc invaliditate şi accidentele mortale sau colective, înregistrate conform normelor prevãzute în prezentul articol vor fi comunicate de cãtre unitatea respectiva, imediat dupã înregistrare, Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii. 14. Pe baza proceselor verbale tip pentru înregistrarea accidentelor în munca, conducãtorii unitãţilor rãspund de întocmirea darilor de seama, statistice, potrivit instrucţiunilor Direcţiei Centrale de Statistica. 15. Accidentele în munca survenite în unitãţile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Forţelor Armate, vor fi cercetate de personalul de specialitate al acestor ministere. La nevoie aceste ministere vor cere sprijinul Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii. 16. Odatã cu intrarea în vigoare a prezentului regulament, Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale va lua mãsuri pentru organizarea înregistrãrii şi evidentei distincte la nivelul circumscriptiilor medico-sanitare, a accidentelor în munca suferite de membrii gospodariilor agricole colective. CAP. 2 Bolile profesionale 17. Declararea, înregistrarea şi raportarea bolilor profesionale este obligatorie şi se face în conformitate cu instrucţiunile Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale avizate de Direcţia Centrala de Statistica. 18. Lista bolilor profesionale este cea stabilitã în anexa nr. 1 la prezentul regulament. 19. Intoxicatiile profesionale acute se înregistreazã şi se raporteazã atât ca boli profesionale cat şi ca accidente de munca. 20. Bolile profesionale transmisibile se înregistreazã şi se raporteazã atât ca boli profesionale cat şi ca boli transmisibile dacã sunt cuprinse în lista bolilor profesionale. CAP. 3 Mãsuri şi fonduri pentru protecţia muncii 21. Conducãtorii întreprinderilor ai organizaţiilor economice de stat, ai organizaţiilor cooperatiste şi ai celorlalte organizaţii obşteşti, precum şi ai unitãţilor bugetare, vor stabili odatã cu mãsurile de realizare a planului de producţie sau a sarcinilor curente de serviciu şi cele mai eficiente mãsuri de protecţia muncii, care sa ducã la îmbunãtãţirea continua a condiţiilor de munca, în vederea prevenirii accidentelor în munca şi a imbolnavirilor profesionale. Se aproba nomenclatura generalã a mãsurilor de protecţie a muncii, potrivit anexei nr. 2 la prezentul regulament. Aceasta nomenclatura nu este limitativa, cei care conduc, organizeazã şi controleazã producţia, fiind obligaţi sa prevadã orice alte mãsuri necesare pentru eliminarea riscurilor de accidentare şi imbolnavire profesionalã. 22. Mãsurile de protecţia muncii stabilite conform articolului precedent, completate cu mãsurile prescrise de organele Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii, vor fi cuprinse într-un capitol al planului anual de mãsuri tehnico-organizatorice. 23. Mãsurile de protecţia muncii prevãzute în planul anual de mãsuri tehnico-organizatorice şi în contractul colectiv, vor fi grupate şi evidentiate, conform formularului prevãzut în anexa nr. 3 la prezentul regulament. 24. Fondurile pentru realizarea mãsurilor de protecţia muncii, vor fi prevãzute distinct în planurile de investiţii capitale, în planurile de reparaţii capitale, în cheltuielile de producţie sau de circulaţie, dupã caz, precum şi în alte planuri de cheltuieli bugetare. Aceste fonduri nu pot fi folosite în alte scopuri. 25. Lucrãrile de protecţia muncii care în acelaşi timp sunt necesare şi din punct de vedere al producţiei, nu vor fi incluse în planul financiar la capitolul lucrãrilor de protecţie a muncii. Aceste lucrãri vor fi cuprinse în capitolele privind producţia. 26. Ministerul Finanţelor va lua mãsuri sa se evidentieze separat cheltuielile pentru protecţia muncii pe capitolele nomenclaturii generale a mãsurilor de protecţie a muncii, în conturile analitice de cheltuieli ale secţiilor de producţie, precum şi în conturile analitice de cheltuieli generale ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice. 27. Raportarea cheltuielilor efectuate pentru protecţia muncii se face conform instrucţiunilor Direcţiei Centrale de Statistica. CAP. 4 Dispoziţiuni finale 28. Prezentul regulament se aplica întreprinderilor, organizaţiilor economice de stat, organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti, precum şi unitãţilor bugetare. 29. Rãspunderea pentru înregistrarea şi evidenta corecta şi la timp a accidentelor în munca, a bolilor profesionale şi a cheltuirii fondurilor de protecţia muncii, precum şi pentru raportarea lor, revine conducãtorilor unitãţii respective. 30. Nerespectarea prevederilor prezentului regulament se sancţioneazã conform dispoziilor legale. ANEXA 1 ANEXA 2 NOMENCLATURA GENERALĂ A MĂSURILOR DE PROTECŢIA MUNCII I. Tehnica securitãţii 1. Executarea aparatorilor şi dispozitivelor care se asigura deservirea fãrã pericol a maşinilor de forta, agregatelor maşinilor de lucru şi de transport la aparate, instalaţii, dispozitive electrice, mecanice, termice şi altele de toate tipurile. 2. Amenajarea instalaţiilor de protecţie, prin legare la pãmânt a utilajelor şi echipamentelor electrice, executarea tuturor mãsurilor de siguranta ce au drept scop protecţia muncii la deservirea instalaţiilor şi aparatajului electric. 3. Amenajarea diferitelor instalaţii de semnalizare şi marcarea locurilor de trecere periculoase la maşini, agregate şi instalaţii. 4. Imprejmuirea şi semnalizarea tuturor locurilor periculoase, precum şi imprejmuirea cu plasa şi apãrãtori, în scopul reţinerii sculelor materialelor sau a altor obiecte ce pot cãdea în timpul executãrii unor operaţiuni la înãlţime, sau în timpul transportãrii lor. 5. Amenajarea instalaţiei de iluminat la tensiune redusã în cazurile prevãzute de normele de tehnica securitãţii (pentru lucrul în focarele cazanelor, în cazane, cisterne,puţuri, etc.) 6. Amenajarea şi introducerea la locurile de munca a mijloacelor de ridicare şi transport, a pieselor şi materialelor grele, precum şi mecanizarea operaţiunilor grele şi periculoase în vederea reducerii efortului fizic şi a eliminãrii accidentelor. 7. Nivelarea pavimentului şi amenajarea lui pentru asigurarea protecţiei muncii. 8. Mecanizarea, automatizarea sau ungerea de la distanta a maşinilor, mecanismelor, dispozitivelor etc. de orice fel, în scopul evitãrii momentelor periculoase la executarea manualã a acestor operaţiuni. 9. Amenajarea pasajelor de nivel şi a locurilor de trecere de la locurile de munca unde se executa lucrãri, pentru asigurarea unei circulatii nepericuloase. 10. Organizarea raţionalã a tuturor locurilor de munca, în scopul asigurãrii mãsurilor de protecţie a muncii. II. Ventilaţie 11. Dotarea locurilor de munca cu mijloace de ventilaţie naturala sau mecanicã în scopul asigurãrii indepartarii prafului şi a diverselor amestecuri nocive, dar fãrã a provoca îmbolnãviri prin curenţi de aer vatamatori. 12. Amenajarea şi repararea generalã şi periodicã a instalaţiilor de ventilaţie, ce au drept scop asigurarea condiţiilor de protecţie a muncii. III. Mãsuri tehnico-sanitare în producţie 13. Asigurarea unui iluminat natural şi artificial corespunzãtor pentru toate locurile de munca, precum şi a iluminatului de siguranta la locurile prevãzute de normele de tehnica securitãţii, în scopul creãrii condiţiilor nepericuloase de lucru. 14. Curãţirea ferestrelor, luminatoarelor, etc., precum şi introducerea dispozitivelor pentru deschiderea lor. 15. Construirea şi amenajarea dispozitivelor, paravanelor sau a altor mijloace eficace care sa protejeze angajaţii şi membrii cooperativelor meşteşugãreşti impotriva caldurii iradiante, curentilor de aer, etc. Construirea ecranelor impotriva radiatiilor emise de sursele de radiatii nucleare, conform instrucţiunilor privind regimul de lucru cu surse de radiatii nucleare, elaborate de Comitetul pentru energia nucleara în baza <>art. 13 din Hotãrârea Consiliului de miniştri nr. 741/1961 . 16. Izolarea prin despartituri, încãperi separate sau a altor mijloace eficace a locurilor de munca unde se efectueazã lucrãri periculoase sau dãunãtoare. 17. Introducerea mecanizarii, ermetizarii şi dotãrii cu dispozitive corespunzãtoare de protecţia muncii, în procesele de prelucrare şi transportare a substanţelor inflamabile, toxice, explozive, radioactive sau în procesele legate de degajarea prafului. vicierea atmosferei cu substanţe toxice, etc., atât pe teritoriul întreprinderii cat şi în afarã lui. 18. Dotarea cu gratare, pardoseala izolatoare, etc. a locurilor de munca şi a grupurilor sociale care prezintã pericol de imbolnavire sau accidentare. 19. Amenajarea şi completarea încãperilor auxiliare ca: a) bãi pentru uzul exclusiv al angajaţilor şi membrilor cooperativelor meşteşugãreşti; b) spãlãtorii şi camere de aerisire şi dezinfectare a echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru. c) încãperi cu duşuri şi spalatoare cu apa calda şi rece, în cazul când se efectueazã operaţii ce produc murdarirea corpului, datoritã prafului, operaţii la temperaturi ridicate, operaţiile cu substanţe chimice; d) vestiare şi dulapuri pentru haine; e) camere de odihna şi pentru luarea unor gustari în timpul pauzelor legale; f) camere pentru încãlzirea angajatiilor şi membrilor cooperativelor meşteşugãreşti, în cazul efectuãrii lucrãrilor pe timp de iarna, în aer liber; g) uscãtorii pentru echipamentul de protecţie şi echipamentul de lucru; h) încãperi speciale pentru igiena femeii; În cazul când încãperile auxiliare menţionate nu au fost constrite sau amenajate conform prevederilor legale şi date în folosinta, organele de stat competente vor obliga conducerile unitãţilor sa se încadreze în aceste prevederi. 20. Amenajarea sau introducerea instalaţiilor de dezinfecţie a materiilor prime sau a materialelor care reprezintã pericol de imbolnavire. 21. Amenajarea de instalaţii pentru: a) asigurarea cu apa potabilã a locurilor de munca b) dezinfectarea şi filtrarea apei c) scurgerea apei reziduale d) staţii de epurare a apelor reziduale care sa preintampine rãspândirea impuritatilor; e) prepararea ape carbogazoase clorosodice destinate protecţiei muncii acolo unde este cazul. 22. Procurarea de materiale de protecţie cu caracter igienico-sanitar prevãzute şi indicate de normele în vigoare (pasta de dinti, periute, prosoape, sapun, etc.). IV. Materiale şi echipament de protecţie şi echipament de lucru 23. Asigurarea locurilor de munca şi dotarea angajaţilor şi membrilor cooperativelor meşteşugãreşti conform prevederilor legale, cu: a) materiale şi echipament de protecţie; b) echipament de lucru. V. Alimentaţie de protecţie 24. Procurarea alimentaţiei de protecţie ca: a) alimente de protecţie; b) masa specialã; c) apa carbogazoasa clorosodica. VI. Mãsuri de îndrumare, organizare şi propaganda a protecţiei muncii 25. Înlocuirea proiectelor pentru mãsurile de protecţia muncii. 26. Procurarea materialelor de propaganda şi documentare ca: - afişe sugestive, broşuri, cãrţi, instrucţiuni pentru fiecare loc de munca, panouri sugestive, diafilme, filme documentare, cursuri, etc. 27. Amenajarea şi dotarea cabinetelor de tehnica securitãţii, a expozitiilor, etc. precum şi organizarea cursurilor de instructaj, conferinţelor, consfatuirilor, schimburilor de experienta legate de protecţia muncii. ANEXA 3 ----------
Consiliul de Miniştri şi Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populara Romana hotãrãsc: CAP. 1 1. În Republica Populara Romana, protecţia muncii şi activitatea de igiena şi antiepidemica, constituie o problema de stat. 2. Protecţia muncii cuprinde ansamblul mãsurilor de tehnica a securitãţii şi de igiena a muncii şi are ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de munca, prevenirea accidentelor în munca, imbolnavirilor profesionale, reducerea efortului fizic, precum şi asigurarea unor condiţii speciale pentru cei care lucreazã în munci grele şi foarte grele şi pentru munca femeilor şi a tinerilor. Mãsurile de protecţie a muncii se asigura pentru angajaţii tuturor organizaţiilor de stat, cooperatiste şi ai celorlalte organizaţii obşteşti, membrilor cooperativelor meşteşugãreşti, precum şi pentru ucenici, elevi, studenţi, în perioada efectuãrii practicii în producţie. 3. Activitatea de igiena cuprinde ansamblul mãsurilor care au drept scop înlãturarea din mediul de viata a factorilor daunatori sãnãtãţii şi promovarea acelora care contribuie la dezvoltarea armonioasã, fizica, psihicã, a organismului uman. 4. Activitatea antiepidemica cuprinde ansamblul mãsurilor care au drept scop prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile în vederea limitãrii şi eradicarii lor. 5. Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale stabileşte normele republicane de protecţie a muncii, de igiena şi antiepidemice. Normele republicane de protecţie a muncii cuprind cadrul general de tehnica a securitãţii şi norme de igiena a muncii, pentru asigurarea unor condiţii de munca cat mai bune pentru toate sectoarele de activitate. Mãsurile de protecţie a muncii, de igiena şi antiepidemice se realizeazã de cãtre toate organizaţiile socialiste şi prin participarea activa a populaţiei. CAP. 2 Sarcinile organizaţiilor socialiste 6. Miniştrii şi conducãtorii celorlalte organe centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare, conducãtorii întreprinderilor şi ai organizaţiilor economice de stat, ai organizaţiilor cooperatiste şi ai celorlalte organizaţii obşteşti, vor stabili odatã cu mãsurile de realizare a planului de producţie sau a sarcinilor curente de serviciu ce le au şi cele mai eficiente mãsuri a cãror aplicare sa ducã la îmbunãtãţirea continua a condiţiilor de munca, în vederea prevenirii accidentelor şi imbolnavirilor profesionale. 7. Obligaţia şi rãspunderea pentru realizarea deplina a mãsurilor de protecţie a muncii o au - potrivit atribuţiilor ce le revin - cei ce conduc, organizeazã şi controleazã producţia. Astfel: - la locul de munca: şefii de secţii, sectoare şi ateliere - ingineri, tehnicieni sau maiştri; - la nivelul întreprinderilor, organizaţiilor economice de stat, cooperatiste şi la celelalte organizaţii obşteşti precum şi la alte instituţii: directorii sau conducãtorii unitãţilor; - la nivelul direcţiilor generale, direcţiilor regionale, trusturilor şi combinatelor: conducãtorul respectiv; - la nivelul sfaturilor populare: preşedintele comitetului executiv; - la nivelul ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, cooperatiste şi obşteşti: ministrul sau conducãtorul organului central. Ministerele şi celelalte organe centrale elaboreazã, pe baza normelor republicane de protecţia muncii, norme departamentale de tehnica a securitãţii, obligatorii pentru toate unitãţile ce le sunt subordonate. Pentru activitãţile ce sunt comune mai multor ministere, organe centrale şi sfaturi populare, se aplica normele de tehnica a securitãţii stabilite de ministerul sau organul central cãruia îi este specifica activitatea respectiva. Direcţia pentru problemele organelor locale ale administraţiei de stat va coordona elaborarea de cãtre comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, a normelor de tehnica securitãţii pentru activitãţile de gospodãrie comunalã. Întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, precum şi instituţiile aplica normele departamentale de tehnica securitãţii în funcţie de gradul de utilare, nivelul tehnic şi specificul locurilor de munca şi afişeazã la locurile de munca extrasele corespunzãtoare din aceste norme şi instrucţiuni. Normele de igiena a muncii vor fi preluate ca atare din normele republicane de protecţie a muncii. Normele de tehnica securitãţii, existente la apariţia prezentei hotãrâri, rãmân în vigoare pana la elaborarea noilor norme conform prezentului articol. 8. Organizaţiile obşteşti, precum şi instituţiile sunt obligate sa ia în principal urmãtoarele mãsuri: a) sa aplice normele de protecţia muncii, de igiena şi antiepidemice la proiectarea şi introducerea noilor procese tehnologice, la construcţia şi exploatarea obiectivelor în care se desfãşoarã o activitate economicã, socialã sau culturalã, la introducerea de substanţe noi, la amplasarea utilajelor şi instalaţiilor, la întreţinerea utilajelor, instalaţiilor şi sculelor şi la exploatarea mijloacelor şi cãilor de transport; b) sa ceara Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii avizul prealabil la: - proiectarea, amplasarea, transformarea sau sistematizarea construcţiilor de orice fel, cu caracter economic, social sau cultural, pentru care nu sunt stabilite norme de igiena; - introducerea de noi procese tehnologice, modificarea proceselor tehnologice industriale existente, fabricarea de noi produse, introducerea de noi substanţe în producţia de alimente; - elaborarea standardelor de stat şi a normelor interne pentru produse alimentare, pentru instalaţii şi ventilaţie, de iluminat şi de încãlzit, pentru obiecte sanitare şi pentru orice alte obiecte, materiale sau substanţe, care prin natura utilizãrii lor pot influenta sãnãtatea populaţiei; c) sa confectioneze şi sa introducã în procesul de producţie aparate, dispozitive şi instalaţii de protecţie a muncii la nivelul celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii şi sa le întreţinã în cele mai bune condiţii pe tot timpul utilizãrii lor. Cele mai eficace dispozitive de instalaţii de protecţie a muncii vor fi generalizate de cãtre ministere şi celelalte organe centrale; d) sa reducã efortul fizic prin mecanizarea şi automatizarea muncilor grele; e) sa previnã la locul de munca impurificarea aerului cu substanţe toxice (gaze, vapori, pulberi) şi impurificarea vecinatatilor şi a bazinelor naturale de apa. f) sa asigure condiţii de munca corespunzãtoare şi nepericuloase, cu privire la depozitarea, pãstrarea, manipularea sau întrebuinţarea substanţelor toxice, corosive, inflamabile sau explozive, folosite în procesul de producţie; g) sa asigure toate mãsurile de protecţie necesare privind manipularea, transportul, depozitarea şi utilizarea surselor de radiatii ionizante precum şi eliminarea deşeurilor radioactive; h) sa asigure angajaţilor echipamentul de protecţie şi de lucru şi alimentaţia de protecţie în conformitate cu reglementãrile în vigoare; i) sa instruiascã şi sa verifice însuşirea şi respectarea de cãtre angajaţi a normelor de tehnica a securitãţii şi a normelor de igiena a muncii; j) sa asigure prin mijloace proprii controlul respectãrii normelor de igiena la apa potabilã furnizatã populaţiei, la fabricarea şi importul produselor alimentare şi a altor obiecte, materiale sau substanţe care prin natura utilizãrii lor pot influenta sãnãtatea populaţiei; k) Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare, sa sprijine realizarea mãsurilor restrictive privind activitatea persoanelor bolnave, purtãtoare de germeni, convalescente sau contactate de anumite boli transmisibile, atunci când situaţia epidemica impune aceste mãsuri; l) sa asigure mijloace necesare şi sa aplice în unitãţile din subordine, mãsurile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare periodice şi ori de câte ori condiţiile de igiena sau situaţia epidemica impun astfel de mãsuri. 9. Organizaţiile de cercetãri şi proiectari sunt obligate sa aplice la elaborarea proiectelor, normele de tehnica a securitãţii şi normele de igiena a muncii. În cazul proceselor tehnologice pentru care nu exista norme de tehnica a securitãţii şi norme de igiena a muncii, organizaţiile de cercetare şi proiectare sunt obligate sa ceara avizul Ministerului Sãnãtãţii şi a Prevederilor Sociale pentru normele de igiena a muncii, iar pentru cele de tehnica a securitãţii, aprobarea ministerului sau organului central beneficiar al lucrãrii. Consiliile tehnico-ştiinţifice vor verifica proiectele şi din punct de vedere al respectãrii normelor de tehnica a securitãţii şi normelor de igiena a muncii şi vor mentiona în mod expres, în avize, dacã s-au respectat aceste norme. Comitetul de Stat al Planificarii şi Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare vor aviza numai proiectele pentru care consiliul tehnico-ştiinţific menţioneazã ca s-au respectat normele de tehnica a securitãţii şi normele de igiena a muncii. 10. Întreprinderile, organizaţiile economice de stat, organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, precum şi instituţiile sunt obligate sa înregistreze accidentele de munca şi imbolnavirile profesionale şi sa ţinã evidenta cheltuirii fondurilor de protecţie a muncii, potrivit normelor în vigoare. Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare sunt obligate ca atunci când analizeazã problemele de producţie, sa analizeze şi activitatea de protecţie a muncii, stabilind mãsuri tehnico-organizatorice corespunzãtoare. De asemenea, conducerile tehnico-administrative, împreunã cu comitetele sindicatelor, vor analiza odatã cu problemele de producţie şi situaţia privitoare la protecţia muncii şi vor lua mãsurile necesare. La stabilirea şi aplicarea mãsurilor de protecţie a muncii organele de conducere ale unitãţilor vor folosi initiativa creatoare a oamenilor muncii, în vederea îmbunãtãţirii continue a condiţiilor de munca. 11. La aprecierea activitãţii depuse în îndeplinirea planului de producţie şi la acordarea stimulentelor materiale şi morale, se va tine seama şi de felul în care au fost asigurate şi respectate mãsurile de protecţie a muncii în desfãşurarea procesului de producţie. 12. Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare, întreprinderile, organizaţiile economice de stat, organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti vor nominaliza în planurile anuale de stat investiţiile pentru protecţia muncii. 13. Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare, întreprinderile, organizaţiile economice de stat şi celelalte organizaţii obşteşti sunt obligate sa acorde la cererea Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii sprijinul tehnic prin punerea la dispoziţie a specialiştilor necesari pentru efectuarea unor acţiuni de control al protecţiei muncii, expertize tehnice, precum şi pentru lãmurirea unor probleme ce se ridica la cercetarea unor accidente de munca. 14. În cazul accidentelor de munca care produc invaliditate, a accidentelor de munca mortale şi colective, conducãtorul procesului tehnologic trebuie sa înştiinţeze imediat despre producerea accidentului pe conducãtorul unitãţii care la rândul sau va sesiza de urgenta organele Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii, ale procuraturii şi consiliilor locale ale sindicatelor. Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii este obligatã sa înceapã imediat cercetarea accidentului la fata locului prin organele sale pentru stabilirea cauzelor accidentului. De asemenea va stabili persoanele care rãspund pentru neasigurarea mãsurilor de protecţie a muncii la locul de munca respectiv, precum şi mãsurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente. Conducãtorul procesului tehnologic este obligat sa nu modifice starea de fapt din momentul accidentului, în afarã de cazurile când menţinerea acestei stãri ar da loc la alte accidente, ar periclita viata accidentatilor sau securitatea unitãţii, ori ar bloca cãile principale de acces şi transport ale unitãţii, ale unui sector sau secţii. CAP. 3 Controlul activitãţii de protecţie a muncii, de igiena şi antiepidemice 15. În vederea aplicãrii unitare a mãsurilor de protecţie a muncii, de igiena şi antiepidemice, controlul acestor activitãţi se exercita de Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale prin Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii. Pe baza constatãrilor fãcute în urma controlului efectuat asupra activitãţii de protecţie a muncii, de igiena şi antiepidemice, Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale da îndrumãri obligatorii tuturor organizaţiilor de stat, organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti pentru prevenirea accidentelor în munca, imbolnavirilor profesionale şi a bolilor transmisibile. 16. Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii se organizeazã dupã cum urmeazã: a) la Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale, Inspecţia de stat centrala pentru igiena şi protecţia muncii, care-şi desfãşoarã activitatea pe întreg teritoriul tarii, indrumeaza şi controleazã activitatea inspectiilor de stat pentru igiena şi protecţia muncii regionale, raionale şi orãşeneşti; b) la regiuni şi la oraşele Bucureşti şi Constanta, inspecţii de stat - regionale sau orãşeneşti - pentru igiena şi protecţia muncii, care îşi desfãşoarã activitatea pe teritoriul acestor regiuni sau oraşe; c) la raioane şi oraşele Hunedoara, Petrosani şi Resita, inspecţii de stat - regionale sau orãşeneşti - pentru igiena şi protecţia muncii, care îşi desfãşoarã activitatea pe teritoriul acestor raioane sau oraşe. În raioanele şi în oraşele de subordonare regionala în care nu sunt înfiinţate inspecţii de stat pentru igiena şi protecţia muncii Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale, va stabili - la propunerea comitetului executiv al sfatului popular regional - Inspectiile de stat pentru igiena şi protecţia muncii, care vor acţiona pe teritoriul acestor raioane sau oraşe; d) la combinate, mine, santiere, întreprinderi industriale mari şi grupe de întreprinderi, care au procese tehnologice complexe, pentru controlul activitãţii de protecţie a muncii se repartizeazã şi funcţioneazã permanent inspectori aparţinând inspecţiei de stat regionale, orãşeneşti sau raionale, pentru igiena şi protecţia muncii, dupã caz. Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale stabileşte unitãţile în care funcţioneazã aceşti inspectori. 17. Regionale, orãşeneşti şi raionale - sunt subordonate comitetelor executive ale sfaturilor populare respective. 18. Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii se conduce dupã dispoziţiile legale, precum şi dupã instrucţiunile şi ordinele Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale. 19. Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii are în principal urmãtoarele atribuţii: a) controleazã dacã sunt asigurate la locurile de munca mãsurile corespunzãtoare de protecţie a muncii; b) controleazã dacã la construcţia maşinilor şi la executarea obiectivelor industriale, precum şi la amplasarea maşinilor unelte şi a celorlalte instalaţii şi utilaje se respecta normele de tehnica a securitãţii şi normele de igiena a muncii; c) controleazã modul în care este organizat, efectuat şi respectat instructajul de protecţie a muncii; d) controleazã înregistrarea şi evidenta accidentelor de munca şi a bolilor profesionale, modul cum se face analiza lor şi mãsurile ce se iau; e) cerceteazã în vederea confirmãrii, cazurile de boli profesionale anunţate de organele medicale; f) controleazã utilizarea fondurilor de protecţie a muncii potrivit destinaţiei lor; g) urmãreşte respectarea legislaţiei muncii referitoare la: timpul de lucru şi de odihna, munca suplimentarã şi de noapte, echipamentul de protecţie şi de lucru, alimentaţia de protecţie şi condiţiile speciale privind munca femeilor şi a tinerilor; h) controleazã respectarea normelor de igiena privind: - protecţia sanitarã a apei folosite în scop potabil, a solului şi a aerului; - amplasarea, proiectarea şi construirea centrelor populate, precum şi a obiectivelor în care se desfãşoarã o activitate economicã, socialã sau culturalã; - funcţionarea obiectivelor economice şi social-culturale, exploatarea lucrãrilor cu caracter edilitar sau de folosinta publica, precum şi a mijloacelor destinate transportului în comun; - alimentaţia raţionalã a populaţiei şi igiena produselor alimentare; - funcţionarea instituţiilor de copii şi adolescenti, precum şi regimul de activitate şi de odihna al acestora; i) avizeazã din punct de vedere al respectãrii normelor de igiena: - sistematizarea centrelor populate urbane sau rurale, precum şi amplasarea, proiectarea şi construcţia obiectivelor în care se desfãşoarã o activitate economicã, socialã sau culturalã; - fabricarea de noi produse alimentare, introducerea de noi substanţe şi de noi procese tehnologice la fabricarea, ambalarea şi conservarea alimentelor; - elaborarea standardelor de stat sau a normelor interne pentru produse alimentare, ambalaje de alimente, instalaţii de ventilaţie, iluminat şi încãlzit, materiale de construcţii, instalaţii şi obiecte sanitare, precum şi pentru orice alte obiecte, materiale sau substanţe, care prin natura utilizãrii lor pot influenta sãnãtatea populaţiei; j) urmãreşte aplicarea normelor de igiena de cãtre toţi cei care, potrivit dispoziţiilor legale au obligaţia sa le respecte; k) controleazã respectarea instrucţiunilor privind prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile; l) stabileşte bolile transmisibile pentru prevenirea cãrora se efectueazã vaccinari, precum şi grupele de populaţie supuse vaccinarilor; m) stabileşte bolile transmisibile în care izolarea sau carantina este obligatorie; n) stabileşte mãsurile restrictive privind activitatea persoanelor bolnave, convalescente, contactate sau purtãtoare de germeni de anumite boli transmisibile, cu respectarea prevederilor legale; o) stabileşte mãsuri speciale cu caracter obligatoriu, în focare de boli transmisibile declarate sau potenţiale; p) vegheazã la respectarea mãsurilor de protecţie sanitarã a frontierelor de stat şi a sarcinilor ce decurg din convenţiile şi acordurile internaţionale în domeniul bolilor transmisibile; r) controleazã producţia, calitatea şi utilizarea preparatelor biologice destinate diagnosticului, prevenirii şi combaterii bolilor transmisibile; s) stabileşte mãsurile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare şi avizeazã materialele, mijloacele şi metodele folosite în aceasta activitate. 20. Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii realizeazã atribuţiile sale prin inspectori de stat pentru igiena şi protecţia muncii care au urmãtoarele drepturi: a) sa între oricând în obiectivele de orice fel din raza lor de activitate, iar în locuinţe numai între orele 8-20, prezentând legitimatia eliberata de Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale; b) sa ceara, iar organele tehnice-administrative ale unitãţilor sunt obligate sa prezinte documente sau alte materiale şi sa dea lãmuriri necesare cu privire la activitatea de protecţie a muncii, de igiena şi antiepidemica; c) sa dea dispoziţii obligatorii unitãţilor verificate pentru înlãturarea deficienţelor constatate în ceea ce priveşte activitatea de protecţie a muncii, de igiena şi antiepidemica, fixând termene de executare şi urmãrind aplicarea dispoziţiilor în termenele stabilite; d) sa opreascã sau sa limiteze temporar sau definitiv activitatea obiectivelor, care prin funcţionarea lor pericliteazã sãnãtatea sau viata angajaţilor ori a populaţiei; e) sa opreascã sau sa conditioneze darea în consum public a produselor alimentare care nu corespund normelor de igiena, precum şi folosirea obiectelor, materialelor sau a substanţelor, care prin natura utilizãrii lor pericliteazã sãnãtatea populaţiei; f) sa recolteze probe pentru analiza de control sau expertize, conform normelor de igiena; g) sa dea prescripţii obligatorii pentru internarea sau carantinarea bolnavilor, suspectilor, contactilor sau purtatorilor de germeni de anumite boli transmisibile; h) sa limiteze sau sa interzicã circulaţia persoanelor sau transportul alimentelor, obiectelor şi a altor materiale provenite din zone contaminate; i) sa indice efectuarea de vaccinari în cazul când situaţia epidemica impune aceasta mãsura; j) sa recolteze de la bolnavi, convalescenti, suspecti, contacti, purtãtori de germeni, precum şi de la persoanele supuse controlului medical profilactic, produse biologice sau patologice pentru efectuarea examenelor de laborator în scopul prevenirii şi combaterii bolilor transmisibile; k) sa controleze aplicarea mãsurilor şi respectarea clauzelor stabilite prin avizarea privind materialele, mijloacele şi metodele de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare; l) sa constate contravenţiile de la dispoziţiile legale, precum şi la normele şi instrucţiunile de protecţia muncii, de igiena şi antiepidemice şi sa sanctioneze vinovaţii potrivit dispoziţiilor legale. 21. Inspectorii de stat pentru igiena şi protecţia muncii se numesc, se transfera şi se elibereazã din funcţie de Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale cu avizul comitetului executiv al sfatului popular regional, respectiv sau al oraşelor Bucureşti sau Constanta. 22. La Ministerul Forţelor Armate şi la Ministerul Afacerilor Interne, sectoarele sanitaro-antiepidemice, se transforma în inspecţii pentru igiena şi protecţia muncii, care-şi desfãşoarã activitatea în unitãţile subordonate acestor ministere. Inspectiile pentru igiena şi protecţia muncii din Ministerul Forţelor Armate şi Ministerul Afacerilor Interne, se numesc, se transfera şi se elibereazã din funcţie de cãtre miniştrii respectivi. Normele de organizare şi funcţionare a inspectiilor pentru igiena şi protecţia muncii prevãzute în prezentul articol se vor stabili de Ministerul Forţelor Armate, respectiv de Ministerul Afacerilor Interne, cu avizul Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale. CAP. 4 Sarcinile sindicatelor în problemele de protecţie a muncii 23. Pe baza prevederilor Statutului Sindicatelor din Republica Populara Romana, sindicatele organizeazã participarea maselor celor ce muncesc la exercitarea controlului obştesc asupra respectãrii tuturor dispoziţiilor legale şi a normelor de tehnica a securitãţii şi de igiena a muncii. Ele organizeazã adunãri sindicale şi consfatuiri de producţie în care se dezbat atât problemele de producţie cat şi cele de protecţie a muncii. Sindicatele urmãresc şi analizeazã îndeplinirea sarcinilor de protecţie a muncii. Când se constata încãlcãri ale normelor de tehnica a securitãţii şi de igiena a muncii, sau producerea unor accidente, sindicatele organizeazã adunãri pe întreprinderi, secţii, atelier, în care se analizeazã cauzele ce au produs accidente şi îmbolnãviri profesionale, iar cei ce se fac vinovaţi vor fi traşi la rãspundere. 24. Sindicatele desfãşoarã o larga activitate de educare a oamenilor muncii pentru cunoaşterea şi respectarea normelor de tehnica a securitãţii şi a normelor de igiena a muncii, pentru folosirea, potrivit scopului lor, a echipamentului de protecţie, de lucru şi a alimentaţiei de protecţie, pentru crearea unei puternice opinii de masa impotriva celor care incalca normele de tehnica securitãţii şi de igiena a muncii şi regulile disciplinei socialiste a muncii. 25. În vederea îndeplinirii sarcinilor lor privind protecţia muncii, organele sindicale: - controleazã şi ajuta la aplicarea prevederilor legislaţiei şi a normelor de tehnica a securitãţii şi de igiena a muncii de cãtre conducerile tehnico-administrative; - controleazã ca instruirea angajaţilor sa se efectueze la timp şi în bune condiţiuni; - organizeazã analiza cauzelor imbolnavirilor profesionale şi a accidentelor în munca împreunã cu conducerile tehnico-administrative şi cu organele sanitare, stabilesc mãsurile pentru continua imbunatatire a stãrii de sãnãtate, de prevenire a accidentelor şi imbolnavirilor profesionale; - organizeazã periodic acţiuni de control obştesc privind aplicarea mãsurilor de protecţie a muncii pe întreprinderi, secţii, ateliere şi locuri de munca, propunand mãsuri care sa ducã la continua imbunatatire a condiţiilor de munca; - controleazã aplicarea de cãtre conducerile tehnico-administrative a propunerilor fãcute de angajaţi în adunãrile sindicale şi consfatuirile de producţie, precum şi cu ocazia desfãşurãrii controlului obştesc asupra protecţiei muncii. 26. Comitetele sindicatelor din întreprinderi, instituţii, gospodãrii agricole de stat şi staţiuni de maşini şi tractoare, sunt sprijinite în activitatea lor de comisia de protecţie a muncii şi de inspectorii obşteşti de protecţie a muncii din birourile grupelor sindicale. 27. Inspectorul obştesc pentru protecţie a muncii are datoria sa urmãreascã permanent respectarea normelor de tehnica a securitãţii şi a normelor de igiena a muncii de cãtre conducãtorii proceselor de producţie, iar în cazul neîndeplinirii lor, sa sesizeze comitetul sindicatului. 28. Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populara Romana, consiliile regionale şi locale ale sindicatelor vor organiza periodic instruirea organelor şi organizaţiilor sindicale şi vor controla şi analiza activitatea lor în domeniul protecţiei muncii. 29. Consiliul Central al Sindicatelor participa la organizarea controlului şi supravegherea mãsurilor ce trebuie luate cu privire la protecţia muncii şi sprijinã Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale în aplicarea prezentei hotãrâri, în scopul prevenirii accidentelor în munca şi imbolnavirilor profesionale. CAP. 5 Autorizarea functionarii unitãţilor 30. În scopul inlaturarii pericolului de accidentare sau îmbolnãvirea angajaţilor sau populaţiei, nici o unitate nu va putea sa-şi înceapã activitatea şi nu se va putea muta în total sau în parte în alt loc, fãrã autorizarea prealabilã a inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii de la nivelul regiunilor sau al oraşelor Bucureşti şi Constanta. Inspectiile de stat pentru igiena şi protecţia muncii regionale şi al oraşelor Bucureşti şi Constanta, pot aproba de la caz la caz, ca autorizaţia de funcţionare sa fie eliberata de inspectiile de stat pentru igiena şi protecţia muncii raionale, respectiv ale oraşelor de subordonare regionala. Cererea de eliberare a autorizaţiei trebuie sa fie însoţitã de documentaţia necesarã din care sa reiasã ca lucrarea a fost proiectata şi executatã cu respectarea normelor de protecţia muncii şi de igiena. Autorizaţia se elibereazã, dupã ce în prealabil se va cerceta la fata locului dacã obiectul cererii întruneşte toate condiţiile cerute de normele de protecţia muncii şi de igiena. 31. În caz de nerespectare a normelor de protecţie a muncii şi de igiena, la proiectarea unitãţilor de orice fel şi a instalaţiilor, precum şi nerespectarea avizelor privind amplasarea, construirea şi sistematizarea oricãror obiective, Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii are dreptul de a opri lucrãrile respective. Aceasta mãsura va fi comunicatã beneficiarului de investiţii precum şi bãncii finanţatoare pentru a suspenda finanţarea lucrãrii. CAP. 6 Cercetarea ştiinţificã, învãţãmânt şi propaganda 32. Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale, prin institutele de igiena şi protecţia muncii, va organiza şi dezvolta cercetarea ştiinţificã de protecţie a muncii în scopul prevenirii accidentelor în munca şi imbolnavirilor profesionale. 33. Institutele de cercetãri ale Academiei Republicii Populare Romane şi institutele de cercetãri ale ministerelor şi celorlalte organe centrale sunt obligate sa introducã în planurile lor de lucru, pe lângã celelalte sarcini studiul problemelor de protecţie a muncii specifice sectoarelor lor de activitate. 34. Ministerul Învãţãmântului, cu sprijinul Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale şi în colaborare cu celelalte ministere sau organe centrale va lua mãsuri ca planurile de învãţãmânt şi programele analitice ale cursurilor de calificare cu durata scurta ale şcolilor profesionale, medii tehnice, precum şi ale institutelor de învãţãmânt superior tehnic sa fie imbunatatite în ceea ce priveşte studiul şi însuşirea problemelor de protecţia muncii şi de igiena. 35. Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale va organiza cursuri de perfecţionare şi specializare în problemele de protecţie a muncii şi de igiena pentru inspectorii de stat, în conformitate cu dispoziţiile în vigoare. 36. Ministerele şi celelalte organe centrale vor lua mãsurile necesare pentru desfãşurarea unei largi propagande care sa contribuie la cunoaşterea, popularizarea şi aplicare mãsurilor de protecţie a muncii şi de igiena. Comitetul de Stat pentru Cultura şi Arta, Comitetul de Radiodifuziune şi Televiziune, Comitetul Central al Crucii Roşii, Presa Centrala şi Localã, vor acorda sprijinul necesar pentru desfãşurarea activitãţii de propaganda în domeniul protecţiei muncii şi al igienei. 37. Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale va aviza planurile de cercetare ştiinţificã ale institutelor departamentale în problemele de protecţie a muncii şi va controla îndeplinirea sarcinilor ce revin ministerelor şi celorlalte organe centrale în problemele de cercetare ştiinţificã, învãţãmânt şi propaganda din domeniul protecţiei muncii şi igienei. CAP. 7 Dispoziţii finale 38. Consiliul Superior al Agriculturii, va elabora şi recomanda gospodariilor agricole colective mãsuri privind protecţia muncii, care sa ducã la îmbunãtãţirea acestei activitãţi. În acest scop se va avea în vedere difuzarea şi cunoaşterea normelor de protecţie a muncii şi de igiena, cuprinderea şi dezvoltarea în toate formele de învãţãmânt agrozootehnic a cunoştinţelor de protecţie a muncii şi de igiena, folosind aportul specialiştilor din gospodãriile colective, de la circumscripţiile sanitar-veterinare şi de la consiliile agricole. 39. Serviciul sanitaro-antiepidemic din direcţia medicalã a Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi unitãţile sanitaro-antiepidemice subordonate îşi menţin sarcinile de igiena şi antiepidemice legate de transporturile feroviare, rutiere, navale şi aeriene, conducindu-se dupã dispoziţiile legale, instrucţiunile şi ordinele Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale. 40. Inspectorii de stat pentru igiena şi protecţia muncii îşi exercita atribuţiile şi drepturile pe baza unei legitimatii tip, eliberata de Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale. Celelalte cadre medico-sanitare şi tehnice de specialitate ale Inspectiilor de stat regionale, orãşeneşti şi raionale pentru igiena şi protecţia muncii, intra în obiectivele de orice fel pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, în baza unei delegaţii eliberate de inspectorul de stat şef regional sau al oraşului Bucureşti şi Constanta. 41. Institutele de igiena şi sãnãtate publica din Cluj, Iaşi şi Timişoara devin institute de igiena şi protecţia muncii, subordonate Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale. 42. Comitetele Executive ale sfaturilor populare vor asigura localurile corespunzãtoare pentru buna funcţionare a unitãţilor ce se înfiinţeazã sau se dezvolta ca urmare a prevederilor prezentei hotãrâri. 43. Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii are dreptul sa foloseascã sigiliul cu stema Republicii Populare Romane. 44. Termenele de "organe sanitaro-antiepidemice", "organe ale Inspecţiei sanitare de stat" şi " organe ale Inspecţiei tehnice pentru protecţia muncii" prevãzute în dispoziţiile legale la data prezentei hotãrâri se înlocuiesc cu termenele de "organe ale Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii", cu excepţia celor prevãzute la art. 39. 45. Comitetul de Stat pentru Problemele de Munca şi Salarii, Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale, împreunã cu celelalte ministere şi organe centrale vor face propuneri, pentru unificarea şi îmbunãtãţirea reglementãrilor privind concediile suplimentare de odihna, alimentaţia de protecţie şi echipamentul de protecţie, pana la 15 decembrie 1964. 46. Hotãrârea Consiliului de Miniştri cu nr. 2564/1953 privind organizarea Inspecţiei sanitare de stat, Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 2566/1953 , privind organizarea sectorului sanitaro-antiepidemic, Hotãrârea Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 1108/1962, privind organizarea protecţiei muncii în Republica Populara Romana se abroga. Preşedintele Consiliului de Miniştri Ion Gheorghe Maurer Preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor Isac Martin -------
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane hotãrãşte: 1. Comitetul de Stat pentru Valorificarea Produselor Agricole, Ministerul Industriei Alimentare, Direcţia Generalã pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii şi Arbitrajul de Stat de pe lîngã Consiliul de Miniştri, vor emite, în termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentei hotãrîri, instrucţiuni cu privire la stabilirea diferenţelor admisibile şi modul de decontare a acestor diferenţe, la analizarea cerealelor, leguminoaselor-boabe şi seminţelor de plante oleaginoase şi furajere, destinate industrializarii, consumului şi furajarii, precum şi a derivatelor acestora. La întocmirea instrucţiunilor prevãzute la alineatul precedent, se va tine seama de rezultatele obţinute, în urma aplicãrii, în mod experimental, a instrucţiunilor emise în baza Dispoziţiei Consiliului de Miniştri nr. 855/1962 . 2. Instrucţiunile prevãzute la art. 1 din prezenta hotãrîre, sînt obligatorii pentru toate organizaţiile socialiste care livreaza sau primesc cereale, leguminoase-boabe şi seminţe de plante oleaginoase sau furajere, destinate industrializarii, consumului şi furajarii, precum şi derivate ale acestora. 3. Organele centrale interesate, cu sprijinul Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, vor lua mãsuri pentru dotarea corespunzãtoare a laboratoarelor de analiza şi uniformizarea aparaturii şi vor proceda periodic la instruirea tehnica, şcolarizarea şi controlul activitãţii cadrelor de laborator. 4. Dispoziţia Consiliului de Miniştri nr. 855/1962 pentru emiterea instrucţiunilor cu privire la stabilirea diferenţelor admisibile la analizarea cerealelor, leguminoaselor-boabe şi seminţelor de plante oleaginoase şi furajere, destinate industrializarii, consumului şi furajarii, precum şi a derivatelor acestora, se abroga. ------------
1. Comisia Nationala a Republicii Populare Romane pentru UNESCO are sarcina de a contribui la aplicarea de cãtre Republica Populara Romana a programului UNESCO, precum şi la dezvoltarea colaborãrii cu comisiile naţionale pentru UNESCO din toate ţãrile, în domeniul educaţiei, ştiinţei şi culturii, pe baza programului UNESCO. Comisia Nationala a Republicii Populare Romane pentru UNESCO îndeplineşte un rol consultativ pentru Guvernul Republicii Populare Romane în toate problemele care privesc activitatea UNESCO. Comisia Nationala a Republicii Populare Romane pentru UNESCO funcţioneazã pe lîngã Ministerul Afacerilor Externe. Sediul Comisiei Naţionale a Republicii Populare Romane pentru UNESCO este la Bucureşti. 2. Comisia Nationala a Republicii Populare Romane pentru UNESCO are urmãtoarele atribuţii: a) face propuneri guvernului prin Ministerul Afacerilor Externe cu privire la mãsurile ce urmeazã a fi luate în legatura cu programul şi activitatea UNESCO; b) organizeazã activitatea necesarã pentru aplicarea programului UNESCO, colaborind în acest scop, cu instituţiile cultural-ştiinţifice şi cu organizaţiile obşteşti din ţara; c) stabileşte şi dezvolta relaţiile de colaborare cu comisiile naţionale UNESCO din alte tari, cu organizaţiile neguvernamentale afiliate la UNESCO şi cu oricare alte instituţii din domeniul educaţiei, ştiinţei şi culturii. 3. Comisia Nationala a Republicii Populare Romane pentru UNESCO este compusa din 70 membri, desemnaţi de Ministrul Afacerilor Externe din rindul persoanelor cunoscute pentru activitatea lor în domeniul educaţiei, ştiinţei şi culturii şi din cadrul instituţiilor şi organizaţiilor obşteşti care activeazã în acest domeniu, la propunerea acestor instituţii şi organizaţii. 4. Comisia Nationala a Republicii Populare Romane pentru UNESCO are ca organ de conducere operativã, Biroul. Biroul Comisiei Naţionale a Republicii Populare Romane pentru UNESCO se compune din preşedinte, vicepreşedinţi, secretar general şi membri. La şedinţele Biroului pot asista şi reprezentanţi ai Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor şi ai Uniunii de Cultura Fizica şi Sport. Preşedintele Comisiei Naţionale a Republicii Populare Romane pentru UNESCO este şi preşedintele Biroului. Preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul general şi membrii Biroului sînt desemnaţi de Consiliul de Miniştri la propunerea Ministrului Afacerilor Externe. 5. Biroul exercita atribuţiile Comisiei Naţionale pentru UNESCO între sesiunile acesteia, pregãteşte materialele ce vor fi supuse dezbaterii Comisiei, organizeazã lucrãrile acesteia şi asigura aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor. 6. Comisia Nationala a Republicii Populare Romane pentru UNESCO are şi urmãtoarele secţii: a) Secţia educaţie; b) Secţia ştiinţe exacte şi naturale; c) Secţia ştiinţe sociale şi umane; d) Secţia activitãţi culturale; e) Secţia informaţii; f) Secţia administrativ-juridicã. Secţiile sînt alcãtuite din preşedinte, secretar şi membri. 7. Comisia Nationala a Republicii Populare Romane pentru UNESCO va putea constitui, în funcţie de necesitaţi, grupe de lucru cu caracter permanent sau temporar care sa sprijine, în unele sectoare, activitatea Comisiei. În activitatea ei, Comisia va putea folosi şi personalitãţi culturale sau specialişti care nu sînt membri ai sãi. 8. Pentru bunul mers al lucrãrilor ei, Comisia Nationala a Republicii Populare Romane pentru UNESCO are un secretariat tehnic, condus de directorul secretariatului tehnic. Personalul tehnic şi administrativ al Secretariatului tehnic este angajat de cãtre Ministerul Afacerilor Externe. 9. Planul de cheltuieli al Comisiei Naţionale a Republicii Populare Romane pentru UNESCO constituie un capitol special din planul de cheltuieli al Ministerului Afacerilor Externe. Directorul Secretariatului tehnic are drept de semnatura în toate operaţiunile privind executarea bugetului Comisiei Naţionale a Republicii Populare Romane pentru UNESCO. 10. Instituţiile de stat din domeniul educaţiei, ştiinţei şi culturii vor sprijini activitatea Comisiei Naţionale a Republicii Populare Romane pentru UNESCO. 11. Modul de funcţionare a Comisiei se va stabili prin Regulamentul elaborat de Comisia Nationala a Republicii Populare Romane pentru UNESCO şi aprobat de Ministrul Afacerilor Externe. 12. Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1926/1956 privind constituirea Comisiei Naţionale a Republicii Populare Romane pentru UNESCO, astfel cum a fost modificatã prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 3/1958 şi Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 418/1958 pentru aprobarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei Nationa1e a Republicii Populare Romane pentru UNESCO, se abroga. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer ------------
* Traducere Conferinţa Generalã a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura, întrunitã la Paris, de la 14 noiembrie la 15 decembrie 1960, în cea de-a 11-a sesiune a sa, Reamintind ca Declaraţia universala a drepturilor omului afirma principiul nediscriminarii şi proclama dreptul oricãrei persoane la educaţie, Considerind ca discriminarea în domeniul învãţãmîntului constituie o violare a drepturilor enunţate în aceasta declaraţie, Considerind ca în conformitate cu Actul sau constitutiv, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura îşi propune sa stabileascã colaborarea între natiuni în scopul asigurãrii pentru toţi a respectului universal al drepturilor omului, precum şi posibilitãţi egale de a primi educaţie. Constienta, ca este ca atare de datoria Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura, respectînd diversitatea sistemelor naţionale de educaţie, nu numai de a condamna orice discriminare în domeniul învãţãmîntului ci de a promova în acelaşi timp egalitate de posibilitãţi şi de tratament pentru orice persoane în acest domeniu, Fiind sesizatã de propuneri referitoare la diferitele aspecte ale discriminarii în domeniul învãţãmîntului, chestiune care constituie punctul 17.1.4 al ordinii de zi a sesiunii, Dupã ce a hotãrît, cu prilejul celei de-a 10-a sesiuni a sa, ca aceasta chestiune va face obiectul unei Convenţii internaţionale, precum şi al unor recomandãri cãtre Statele membre, Adopta, în aceasta zi de 14 decembrie 1960, prezenta Convenţie. ART. 1 1. În sensul prezentei Convenţii, termenul de "discriminare" cuprinde orice distincţie, excludere, limitare sau preferinta care, intemeiata pe rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine nationala sau socialã, situaţie economicã sau naştere, are drept obiect sau ca rezultat suprimarea sau alterarea egalitãţii de tratament în ceea ce priveşte învãţãmîntul şi mai ales: a. Înlãturarea unei persoane sau unui grup de la accesul la diversele tipuri sau grade de învãţãmînt; b. Limitarea la un nivel inferior a educaţiei unei persoane sau a unui grup; c. Sub rezerva celor stabilite în art. 2 al prezentei convenţii, instituirea sau menţinerea unor sisteme sau instituţii de învãţãmînt separate pentru persoane sau grupuri; sau d. Plasarea unei persoane sau unui grup într-o situaţie incompatibilã cu demnitatea umanã. 2. În sensul prezentei Convenţii, cuvintul "învãţãmînt" se referã la diverse tipuri şi diferite grade de învãţãmînt şi cuprinde accesul la învãţãmînt, nivelul şi calitatea sa, precum şi condiţiile în care este predat. ART. 2 În cazul cînd sînt admise de cãtre State, situaţiile urmãtoare nu sînt considerate ca ar constitui discriminãri în sensul articolului 1 al prezentei Convenţii: a. Crearea sau menţinerea de sisteme sau de instituţii de învãţãmînt separate pentru elevii de cele doua sexe, cînd aceste sisteme sau instituţii prezintã înlesniri echivalente de acces la învãţãmînt, dispun de cadre didactice cu aceeaşi calificare, precum şi de localuri şcolare şi rechizite de aceeaşi calitate, şi permit sa se urmeze aceleaşi programe de studii sau programe de studii echivalente; b. Crearea sau menţinerea, din motive de ordin religios sau lingvistic, de sisteme sau instituţii separate în care se preda un învãţãmînt care corespunde alegerii pãrinţilor sau tutorilor legali ai elevilor, dacã adeziunea la aceste sisteme sau frecventarea acestor instituţii rãmîne facultativã şi dacã învãţãmîntul predat este în conformitate cu normele care ar fi putut fi prescrise, sau aprobate de cãtre autoritãţile competente, în special pentru învãţãmîntul de acelaşi grad; c. Crearea sau menţinerea de instituţii de învãţãmînt particulare, dacã aceste instituţii au drept obiect nu asigurarea excluderii unui grup oarecare, ci sporirea posibilitãţilor de învãţãmînt pe care le oferã puterea publica, dacã funcţionarea lor corespunde acestui tel şi dacã învãţãmîntul predat este conform cu normele care ar fi putut fi prescrise sau aprobate de cãtre autoritãţile competente, în special pentru învãţãmîntul de acelaşi grad. ART. 3 În scopul de a elimina sau preveni orice discriminare în sensul prezentei Convenţii, Statele Participante îşi iau angajamentul: a. Sa abroge orice dispoziţii legislative şi administrative şi sa punã capãt oricãror practici administrative care ar comporta o discriminare în domeniul învãţãmîntului; b. Sa ia mãsurile necesare, la nevoie pe cale legislativã, pentru a nu se face nici o discriminare la admiterea elevilor în instituţiile de învãţãmînt; c. Sa nu admitã, în ceea ce priveşte cheltuielile de şcolarizare, atribuirea de burse sau orice alte forme de ajutorare a elevilor, acordarea de autorizaţii sau înlesniri care pot fi necesare pentru urmarea studiilor în strãinãtate, nici o diferenţa de tratament între nationali din partea autoritãţilor, afarã de cele care se bazeazã pe merite sau pe nevoi; d. Sa nu admitã, în cazul unui ajutor eventual, dat sub orice forma, de cãtre autoritãţile publice instituţiilor de învãţãmînt, nici o preferinta sau restrictie bazate exclusiv pe faptul ca elevii aparţin unui grup determinat; e. Sa acorde resortisantilor strãini care locuiesc pe teritoriul lor acelaşi acces la învãţãtura ca şi propriilor lor nationali. ART. 4 Statele Participante la prezenta Convenţie îşi iau în plus angajamentul sa formuleze, sa dezvolte şi sa aplice o politica, nationala menita sa promoveze, prin metode adaptate circumstanţelor şi obiceiurilor naţionale, egalitatea de posibilitãţi şi de tratament în domeniul învãţãmîntului şi mai ales: a. Sa instituie învãţãmîntul primar obligatoriu şi gratuit; sa generalizeze şi sa facã accesibil pentru toţi învãţãmîntul mediu sub diversele sale forme; sa facã accesibil pentru toţi, în funcţie de capacitatile fiecãruia, în condiţii de egalitate deplina, învãţãmîntul superior; sa asigure executarea de cãtre toţi a obligaţiei şcolare prevãzute de lege; b. Sa asigure în toate instituţiile de învãţãmînt public de acelaşi grad un învãţãmînt de acelaşi nivel şi condiţii echivalente în ceea ce priveşte calitatea învãţãmîntului predat; c. Sa incurajeze şi sa intensifice, prin mijloace adecvate, educaţia persoanelor care n-au urmat învãţãmîntul primar sau care nu l-au dus pînã la capãt, şi sa le permitã sa-şi urmeze studiile în funcţie de aptitudinile lor; d. Sa asigure fãrã discriminare pregãtirea pentru profesiunea didactica. ART. 5 1. Statele Participante la prezenta Convenţie convin: a. Ca educaţia trebuie sa urmãreascã deplina dezvoltare a personalitãţii umane şi întãrirea respectului drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ca ea trebuie sa favorizeze înţelegerea, toleranta şi prietenia între toate natiunile şi toate grupurile rasiale sau religioase, precum şi dezvoltarea activitãţilor Naţiunilor Unite pentru menţinerea pãcii; b. Ca este necesar sa se respecte libertatea pãrinţilor şi, dacã este cazul, a tutorilor legali: 1. sa aleagã pentru copiii lor instituţii de învãţãmînt altele decît acelea ale Statului, dar corespunzãtoare normelor minime care pot fi prescrise sau aprobate de cãtre autoritãţile competente; şi 2. sa asigure, conform modalitãţilor de aplicare proprii legislaţiei fiecãrui Stat, educaţia religioasã şi morala a copiilor în conformitate cu propriile lor convingeri; de asemenea, nici o persoana sau nici un grup nu trebuie sa fie constrinse sa primeascã o instrucţie religioasã incompatibilã cu convingerile lor; c. Ca este necesar sa se recunoascã membrilor minoritãţilor naţionale dreptul de a exercita activitãţi educative proprii inclusiv de a deschide şcoli şi, conform cu politica fiecãrui Stat în materie de educaţie, de a utiliza sau preda în propria lor limba, însã cu condiţia ca: i) Acest drept sa nu fie exercitat într-un mod care sa împiedice pe membrii minoritãţilor de a înţelege limba şi cultura întregii colectivitãţi şi de a lua parte la activitãţile ei, sau care ar compromite suveranitatea nationala; ii) Nivelul invataturii predate în aceste şcoli sa nu fie inferior nivelului general prescris sau aprobat de cãtre autoritãţile competente; şi iii) Frecventarea acestor şcoli sa fie facultativã. 2. Statele Participante la prezenta Convenţie se obliga sa ia toate mãsurile necesare pentru asigurarea aplicãrii principiilor enunţate în paragraful 1 al prezentului articol. ART. 6 În aplicarea prezentei Convenţii, Statele Participante se angajeazã sa acorde cea mai mare atentie recomandãrilor pe care Conferinţa Generalã a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura le-ar adopta cu scopul de a defini mãsurile ce trebuie luate pentru a lupta impotriva diferitelor aspecte ale discriminarii în învãţãmînt şi de a asigura egalitatea de posibilitãţi şi de tratament. ART. 7 Statele Participante la prezenta Convenţie vor trebui sa indice în rapoartele periodice pe care le vor prezenta Conferintei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura, la datele şi în forma pe care ea le va determina, dispoziţiile legislative şi regulamentele, precum şi alte mãsuri adoptate de ele pentru aplicarea prezentei Convenţii, inclusiv cele luate în vederea formularii şi dezvoltãrii politicii naţionale definite la articolul 4, precum şi rezultatele obţinute şi obstacolele intilnite la punerea ei în aplicare. ART. 8 Orice litigiu între doua sau mai multe State Participante la prezenta Convenţie, cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentei Convenţii şi care nu va fi fost soluţionat pe calea tratativelor va fi supus, la cererea pãrţilor în litigiu, Curţii Internaţionale de Justiţie pentru ca ea sa decidã în aceasta chestiune în lipsa altei proceduri de soluţionare a litigiului. ART. 9 Nu va fi admisã nici o rezerva la prezenta Convenţie. ART. 10 Prezenta Convenţie nu are ca efect atingerea drepturilor de care pot sa se bucure indivizi sau grupuri în virtutea unor acorduri încheiate între doua sau mai multe State, cu condiţia ca aceste drepturi sa nu fie contrare nici literei, nici spiritului prezentei Convenţii. ART. 11 Prezenta Convenţie este întocmitã în limbile engleza, spaniola, franceza şi rusa, cele patru texte avînd aceeaşi valabilitate. ART. 12 1. Prezenta Convenţie va fi supusã spre ratificare sau acceptare Statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura, în conformitate cu procedurile lor constituţionale. 2. Instrumentele de ratificare sau acceptare vor fi depuse la Directorul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura. ART. 13 1. Prezenta Convenţie este deschisã pentru aderare oricãrui Stat care nu este membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura, invitat sa adere la aceasta de cãtre Consiliul executiv al Organizaţiei. 2. Aderarea se va face prin depunerea unui instrument de aderare la Directorul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura. ART. 14 Prezenta Convenţie va intra în vigoare la trei luni dupã data depunerii celui de-al treilea instrument de ratificare, de acceptare sau de aderare, numai pentru Statele care au depus instrumentele lor respective de ratificare, acceptare sau aderare la aceasta data sau anterior. Ea va intra în vigoare pentru orice alt Stat dupã trei luni de la depunerea instrumentului sau de ratificare, acceptare sau aderare. ART. 15 Statele Participante la prezenta Convenţie recunosc ca aceasta este aplicabilã nu numai teritoriului lor metropolitan, ci şi tuturor teritoriilor neautonome, sub tutela, coloniale, sau altor teritotii cãrora le asigura relaţiile internaţionale; ele se obliga sa consulte, dacã va fi necesar, guvernele sau alte autoritãţi competente ale ziselor teritorii, în momentul ratificãrii, acceptãrii sau aderãrii, sau în prealabil, cu scopul de a obţine aplicarea Convenţiei la aceste teritorii, precum şi sa notifice Directorului General al Organizaţiei Natiuniior Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura, teritoriile cãrora li se va aplica Convenţia, aceasta notificare urmînd a avea efect dupã trei luni de la data primirii ei. ART. 16 1. Fiecare din Statele Participante la prezenta Convenţie va avea facultatea de a denunta prezenta Convenţie în numele sau propriu sau în numele oricãrui teritoriu cãruia îi asigura relaţiile internaţionale. 2. Denunţarea va fi notificatã printr-un instrument scris depus la Directorul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura. 3. Denunţarea va produce efecte la 12 luni dupã primirea instrumentului de denunţare. ART. 17 Directorul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura va informa Statele membre ale Organizaţiei, Statele membre la care se referã articolul 13, precum şi Organizaţia Naţiunilor Unite, despre depunerea tuturor instrumentelor de ratificare, acceptare sau aderare menţionate în articolele 12 şi 13, precum şi despre notificãrile şi denuntarile prevãzute respectiv în articolele 15 şi 16. ART. 18 1. Prezenta Convenţie va putea fi revizuitã de cãtre Conferinţa Generalã a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura. Revizuirea nu va lega, totuşi decît Statele care vor deveni pãrţi la Convenţia de revizuire. 2. În cazul cînd Conferinţa Generalã ar adopta o noua Convenţie prin care s-ar revizui total sau parţial prezenta Convenţie, şi afarã de cazul cînd noua Convenţie nu va dispune altfel, prezenta Convenţie va inceta de a fi deschisã ratificãrii, acceptãrii sau aderãrii cu începere de la data intrãrii în vigoare a noii Convenţii de revizuire. ART. 19 În conformitate cu articolul 102 al Cartei Naţiunilor Unite, prezenta Convenţie va fi înregistratã la Secretariatul Naţiunilor Unite, la cererea Directorului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura. Facuta la Paris, la 15 decembrie 1960, în doua exemplare autentice semnate de Preşedintele Conferintei Generale, întrunitã în cea de-a 11-a sesiune a sa, şi de cãtre Directorul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura, care vor fi depuse în arhivele Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţa şi cultura şi ale cãror copii certificate conforme vor fi remise tuturor Statelor menţionate în articolele 12 şi 13, precum şi Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romine decreteazã: ART. 1 Se declara desfiinţate satele Balana, Cincis, Cerna, Moara Ungurului, din comuna Teliuc, satul Baia Craiului din comuna Toplita, incluse în teritoriul administrativ al oraşului Hunedoara, regiunea Hunedoara şi satul Ezeru din comuna Cacomeanca, raionul Calarasi, regiunea Bucureşti. ART. 2 Aşezarea denumita "Iuba" se declara sat şi va purta denumirea "Cincis-Cerna". Satul Cincis-Cerna intra în componenta comunei Teliuc, inclusã în teritoriul administrativ al oraşului Hunedoara, regiunea Hunedoara. ART. 3 Anexa la Legea nr. 3/1960 privind îmbunãtãţirea împãrţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romine se modifica în conformitate cu prevederile prezentului decret. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ --------