Datasets:

rasdani

/

cohere-wikipedia-2023-11-ro-1.5k-articles

like 1

20231101.ro_83_6

https://ro.wikipedia.org/wiki/Economie

Economie

Câmpul de studiu convențional al economiei conține efectiv toate problemele referitoare la determinarea prețurilor, cu analize ale activităților, ce implica costuri și care produc beneficii măsurabile în bani, la producția și distribuția bunurilor și serviciilor pentru satisfacerea necesitaților umane.

20231101.ro_83_7

https://ro.wikipedia.org/wiki/Economie

Economie

Economia este rezultatul tuturor proceselor care includ cultura, valoarea, educația, dezvoltarea tehnologică, istoria, organizarea socială, structura politică, sistemele juridice, geografia, precum și dotările naturale. Acești factori determină contextul, conținutul și contextul în care funcționează o economie. Unele culturi creează economii mai productive și, prin urmare, produc mai multă valoare sau PIB.

20231101.ro_83_8

https://ro.wikipedia.org/wiki/Economie

Economie

Revoluția industrială, care a micșorat rolul agriculturii de subzistență, schimbând agricultura în ultimele trei secole într-una bazată pe monoculturi și agricultură extensivă. Creșterea economică a avut loc cu precădere în minerit, construcții și industria manufacturieră.

20231101.ro_83_9

https://ro.wikipedia.org/wiki/Economie

Economie

În economia modernă a societății de consum un rol tot mai important îl joacă serviciile, finanțele și tehnologia.

20231101.ro_83_10

https://ro.wikipedia.org/wiki/Economie

Economie

Sectorul primar, agricultura, implică extragerea și producerea de materii prime cum ar fi cărbunele, lemnul, fierul etc.

20231101.ro_118638_68

https://ro.wikipedia.org/wiki/Plumb

Plumb

Plumbul mai este întrebuințat ca scut de apărare în efectuarea radiografiilor, cum ar fi scut în perete sau vestă de plumb.

20231101.ro_118638_69

https://ro.wikipedia.org/wiki/Plumb

Plumb

Plumbul este folosit în aplicații în care temperatura mică de topire, flexibilitatea și densitatea sa mare reprezintă un avantaj.

20231101.ro_118638_70

https://ro.wikipedia.org/wiki/Plumb

Plumb

Punctul său scăzut de topire face ca plumbul să fie turnat ușor în forme, ceea ce face ca muniția să fie turnată cu un efort tehnic minim. Plumbul este, de asemenea, ieftin și mai greu decât toate celelalte metale comune.

20231101.ro_118638_71

https://ro.wikipedia.org/wiki/Plumb

Plumb

Datorită densității sale mari și rezistenței la coroziune, plumbul este folosit ca balast pentru menținerea echilibrului ambarcațiunilor cu vele.

20231101.ro_118638_72

https://ro.wikipedia.org/wiki/Plumb

Plumb

Densitatea sa mare contrabalansează efectul de înclinare al vântului și în același timp ocupă un volum mic. Din același motiv este folosit și de către scafandri la centura pe care aceștia o poartă la brâu pentru a contracara tendința naturală de flotabilitate a acestora și a echipamentului.

20231101.ro_118638_73

https://ro.wikipedia.org/wiki/Plumb

Plumb

Mai mult de jumătate din producția de plumb a Statelor Unite (cel puțin 1,15 milioane de tone în anul 2000) este folosită pentru automobile, în special ca electrozi în acumulatorii plumb-acid, care se folosesc exclusiv pentru automobile. Acumulatorii autoturismelor pe bază de plumb-acid au la bază plăcuțe de plumb și ca electrolit o soluție de acid sulfuric 33%. Când acumulatorul este complet descărcat plumbul în ambii electrozi se găsește sub formă de sulfat de plumb (PbSO4), iar în electrolit rămâne doar apă. Pe măsură ce acumulatorul se încarcă, electrodul pozitiv se transformă în oxid de plumb (PbO2), iar ionul sulfat trece în soluție. La electrodul negativ sulfatul de plumb se reduce, transformându-se în plumb elementar, ionii sulfat trecând în electrolit.

20231101.ro_118638_74

https://ro.wikipedia.org/wiki/Plumb

Plumb

Când este în funcțiune procesul este invers, și are loc până la epuizarea ionilor sulfat din soluția de acid sulfuric, dacă acumulatorul nu este încărcat.

20231101.ro_118638_75

https://ro.wikipedia.org/wiki/Plumb

Plumb

Acumulatorul pe bază de plumb și acid a fost inventat de fizicianul francez Gaston Planté în anul 1859 și este cea mai veche baterie care se încarcă. El a fost inițial folosit la funcționarea lămpilor garniturilor de tren când acesta se afla în stații. Acumulatorul este folosit frecvent și în zilele noastre la autoturisme.

20231101.ro_118638_76

https://ro.wikipedia.org/wiki/Plumb

Plumb

Legislația privind acumulatorii este foarte strictă. Aceștia se predau obligatoriu la cumpărarea unui nou acumulator.

20231101.ro_118233_0

https://ro.wikipedia.org/wiki/Melc

Melc

Melcul face parte din clasa Gastropoda, încrengătura Mollusca. Clasa Gastropoda este cel mai numeros grup actual de moluște, cuprinde peste 90 000 de specii, adaptate atât la viața acvatică cât și la cea terestră (ex: melci de mare,scoici univalve). Majoritatea acestora au corpul protejat de o cochilie spiralată în care animalul se poate retrage la nevoie. Unele specii de gasteropode au cochilia redusă sau absentă, altele prezintă o serie de formațiuni externe care le dau un aspect deosebit. O altă însușire a Gasteropodelor este faptul că au cochilia formată dintr-o singură bucată. Pe măsură ce animalele cresc, cochilia acestora se mărește, luând adesea forma unei spirale răsucite în jurul unui ax central.

20231101.ro_118233_1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Melc

Melc

Înmulțirea: unele specii sunt hermafrodite. Depun ouă în pământ (cei tereștri) iar din ouă se dezvoltă melci cu cochilia transparentă.

20231101.ro_118233_2

https://ro.wikipedia.org/wiki/Melc

Melc

Este bine dezvoltat și distinct la reprezentanții clasei Gastropoda (gasteropode) și Cephalopoda (cefalopode), redus la amfineurieni și scafopode. Capul la clasa Lamellibranchia (lamelibranhiate) a regresat până la dispariție

20231101.ro_118233_3

https://ro.wikipedia.org/wiki/Melc

Melc

Deși au atât organe de reproducere masculine cât și feminine, trebuie să se împerecheze cu melci din aceeași specie înainte de depunerea ouălor.

20231101.ro_118233_4

https://ro.wikipedia.org/wiki/Melc

Melc

Unii melci se pot comporta deopotrivă ca masculi într-un sezon și ca femele în altul. Alții joacă rolul deopotrivă fiind fertili în mod simultan.

20231101.ro_118233_5

https://ro.wikipedia.org/wiki/Melc

Melc

Când melcul este dezvoltat destul, ceea ce poate dura ani de zile, împerecherea are loc primăvara târziu sau la începutul verii.

20231101.ro_118233_6

https://ro.wikipedia.org/wiki/Melc

Melc

Uneori are loc și o a doua împerechere. În climatul tropical împerecherea poate avea loc de mai multe ori pe an. În alte climate melcii se pot împerechea în jurul lunii octombrie și a doua oară la diferență de 2 săptămâni. După împerechere, melcii pot reține sperma pentru o perioadă de până la 1 an, dar în mod normal depun ouă în câteva săptămâni.

20231101.ro_118233_7

https://ro.wikipedia.org/wiki/Melc

Melc

Melcul se înmulțește prin ouă pe care le depune în pâmânt, în luna august, săpând o groapă cu capul și cu piciorul. Din ouă ies melci mici. Cand se înmulțesc prea mult, pot deveni dăunători.

20231101.ro_118233_8

https://ro.wikipedia.org/wiki/Melc

Melc

Arta psihedelică a naturii: amețitorii nudibranhiați (GALERIE FOTO), 11 iulie 2013, Mihaela Stănescu, Descoperă

20231101.ro_5820_5

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nero

Nero

În 58, Nero s-a îndrăgostit de Poppaea Sabina, căsătorită cu unul dintre tovarășii apropiați lui Nero, Otho Marcus. Otho a fost numit guvernator al Lusitaniei, iar Poppaea a ajuns în patul împăratului. A divorțat în anul 62 de Octavia și s-a căsătorit cu Poppaea. Octavia a fost trimisă în Campania, izolată în Pandateria și acuzată fals de adulter, a fost ucisă, capul ei fiind adus la Roma pentru ca Poppaea să se desfete privindu-l. În anul 63 Poppaea i-a născut lui Nero o fiică, dar care a murit la 4 luni. În anul 65, într-un acces de mânie, Nero și-a omorât în bătaie soția însărcinată a doua oară și, imediat, s-a însurat cu Statilia Messalina, dar, apoi, a început o relație amoroasă cu Sporus, având o asemănare fizică cu Poppaea. A pus să fie castrat și îmbrăcat în veșminte femeiești.

20231101.ro_5820_6

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nero

Nero

Când i s-a cerut să semneze prima sentință la moarte, Nero a comentat "de n-aș fi învățat să scriu niciodată". După moartea lui Burrus, în anul 62, influența lui Seneca s-a diminuat, fiind dominat de Poppaea și Ofonius Tigellinus, succesor la comanda gărzii pretoriene. Pentru că banii erau pe sfârșite, Nero a mărit dările, moneda s-a depreciat, iar averile bogaților au fost confiscate pentru a îngroșa veniturile împăratului.

20231101.ro_5820_7

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nero

Nero

În anul 64, Roma a fost devastată de un mare incendiu, izbucnit în apropiere de Circus Maximus, care a cuprins 10 din cele 14 cartiere ale orașului, tot centrul Romei și o parte din reședința imperială de pe Colina Palatină.

20231101.ro_5820_8

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nero

Nero

Nero se afla la Antium când a izbucnit incendiul, dar s-a întors degrabă la Roma pentru a afla despre amploarea dezastrului. A ajutat sinistrații, a transformat unele edificii publice în adăposturi și a oferit grâne ieftine populației. A oferit bani pentru reconstrucție și a impus măsuri stricte pentru reducerea riscului de repetare a incendiilor. În toiul incendiului, privea pârjolul din turnul lui Mecenas și se bucura de frumusețea flăcărilor, cântând „Arderea Troiei”, și puțini au fost păcăliți atunci când el a aruncat vina asupra creștinilor. Acuzat că ar fi ordonat marele incendiu de la Roma, Nero a aruncat vina asupra creștinilor, urmând un val de procese sumare. Mulți creștini au fost crucificați și arși, ca și cum ar fi torțe vii, pentru a ilumina jocurile de circ. Printre victimele persecuției se numără și Sfinții Petru și Pavel ce au fost uciși prin anul 66.

20231101.ro_5820_9

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nero

Nero

Indiferent de autor, marele incendiu l-a împovărat financiar pe Nero tocmai când veniturile erau deja insuficiente. A reluat procesele pentru trădare și s-a ajuns la exiluri, execuții și sinucideri, frică și indignarea răspândindu-se printre senatori și curteni.

20231101.ro_5820_10

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nero

Nero

Un grup format din senatori, printre care și ofițeri din garda imperială, condus de Gaius Calpurnius Piso, a plănuit să-l asasineze în timpul Jocurilor de la Circus Maximus din aprilie 65. Complotul a fost descoperit, astfel, 19 oameni fiind uciși și 13 exilați. Chiar și Seneca a fost acuzat de complicitate la conspirația pisoniană și a fost obligat să se sinucidă. A mai fost dată în vileag o altă conspirație pe când Nero se afla în drum spre Grecia, fiind implicați senatori de vază, ca Gnaeus Domitius Corbulo.

20231101.ro_5820_11

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nero

Nero

Nero era fascinat de cultura grecească și a întreprins o călătorie în Grecia. A ținut ca Jocurile Olimpice și Nemeene să fie organizate mai devreme. El a ieșit învingător la toate întrecerile, mituind arbitrii și competitorii. Spectatorii au avut interdicția de a-și părăsi locurile cât timp Nero se afla pe scenă și ținea recitaluri ore întregi. S-a întâmplat ca femeile să nască în incinta teatrului, alții s-au prefăcuți morți ca să fie scoși afară, iar viitorul împărat, Vespasian, a adormit în timpul interpretării, fiind exclus din anturajul împăratului. Tinerii talentați sunt repede reduși la tăcere iar statuile învingătorilor sunt distruse. A participat la curse cu care trase de zece cai, dar era aproape să fie ucis după ce a căzut din acesta. În final, a fost declarat învingător în uralele celor 5000 de însoțitori aduși special de la Roma ca să îl aplaude.

20231101.ro_5820_12

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nero

Nero

Pe plan militar, generalul Gaius Suetonius Paulinus a înăbușit o revoltă a icenilor condusă de Boudica în Britannia, în anul 61 și Corbula a purtat victorii asupra parților în Armenia.

20231101.ro_5820_13

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nero

Nero

La întoarcerea sa la Roma, în anul 67, relațiile dintre Nero și Senat s-au înrăutățit. Fiindcă a impus impozite împovărătoare, era pe cale să-și piardă susținerea provinciilor. În martie 68, a izbucnit revolta lui Iulius Vindex, guvernatorul Galiei Lugdunensins, câștigând adeziunea lui Galba, guvernatorul Hispaniei Tarraconensis.

20231101.ro_8953_12

https://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbru

Zimbru

În 2003 au fost aduși 15 zimbri din vestul Europei, pentru care a fost amenajat un țarc cu o suprafață de 180 de hectare.

20231101.ro_8953_13

https://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbru

Zimbru

În data de 21 martie 2012 au fost eliberați 5 zimbri din Parcul Național Dragoș Vodă, ei sunt monitorizați în permanență.

20231101.ro_8953_14

https://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbru

Zimbru

Prin inițiativa celor de la WWF România și Rewilding Europe, împreună cu sprijinul comunităților locale, începând cu anul 2014, în Munții Țarcu (pe raza comunei Armeniș, județul Caraș-Severin) au fost reintroduse mai multe exemplare din această specie. În 11 iunie 2016 încă 10 exemplare au fost transportate din rezervații și centre de reproducere, urmând ca în fiecare an să mai ajungă în Munții Țarcu alte exemplare din: Germania, Suedia, Italia, Elveția, Polonia și România.

20231101.ro_8953_15

https://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbru

Zimbru

Acum sunt peste 70 de zimbri în libertate, cea mai mare populație de zimbri pe care România a avut-o în 200 de ani, acest lucru este posibil prin sprijinul Programului LIFE al Uniunii Europene a proiectului "LIFE Bison" , coordonat de Rewilding Europe și WWF-România cu ajutorul comunităților locale și instituțiilor statului.

20231101.ro_8953_16

https://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbru

Zimbru

Scopul proiectului este de a avea o populație viabilă care să ajute la creșterea biodiversității și să sprijine dezvoltarea sustenabilă a comunităților locale prin ecoturism.

20231101.ro_8953_17

https://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbru

Zimbru

Începând cu anul 2019, Fundația "Conservation Carpathia" a demarat un program de reintroducere a zimbrului în Munții Făgăraș. La început au fost aduși din Germania un număr de patru zimbri, iar la finalul anului au fost aduși alți nouă zimbri de proveniență poloneză. Fundația își propune ca treptat să creeze o populație stabilă de 30 de zimbri în zona inițială.

20231101.ro_8953_18

https://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbru

Zimbru

Cele 4 exemplare aduse în Munții Făgăraș vor fi găzduite într-un țarc de aclimatizare situat în zona lacului Pecineagu, începând cu luna noiembrie 2019, urmând să fie eliberați în sălbăticie în primăvara anului 2020, la distanțe de 20-30 km de localități.

20231101.ro_8953_19

https://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbru

Zimbru

Conform savanților, zimbrul ar fi existat în Moldova acum 300 de ani, iar la începutul secolului al XIX-lea, acesta ar fi dispărut. În anul 2005, în baza unui acord interstatal dintre conducerea Republicii Moldova și cea a Republicii Polone, s-a convenit reaclimatizarea zimbrului în Republica Moldova. Drept urmare, în data de 19 august 2005 în rezervația naturală Pădurea Domnească au fost aduși 3 zimbri (un mascul și două femele) din 2 rezervații diferite din Polonia. Spre sfârșitul anului 2013, populația de zimbri din rezervația Pădurea Domnească a ajuns în număr de șase. În rezervație zimbrii sunt ținuți într-un țarc cu o suprafață de 32 de hectare, care poate găzdui până la 18 exemplare.

20231101.ro_8953_20

https://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbru

Zimbru

Bison bonasus caucasicus - dispărut, deși un individ a fost printre cei 12 strămoși ai turmelor actuale.

20231101.ro_144_2

https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie

Educație

Platon definea educația ca fiind „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele.”

20231101.ro_144_3

https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie

Educație

Aristotel, în lucrarea sa „Politica”, considera că „educația trebuie să fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare”.

20231101.ro_144_4

https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie

Educație

Jan Amos Comenius, în lucrarea sa „Didactica magna”, considera că la naștere, natura înzestrează copilul numai cu „semințele științei, ale moralității și religiozității”, ele devin un bun al fiecărui om numai prin educație. Rezultă că în concepția sa, educația este o activitate de stimulare a acestor „semințe”, și implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul ”nu poate deveni om decât dacă este educat”.

20231101.ro_144_5

https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie

Educație

Pentru pedagogul englez din secolul al XVII-lea, John Locke, educația se prezintă sub forma unei relații interpersonale de supraveghere și intervenție ce se stabilește între „preceptor” (educator) și copil (viitorul „gentleman”).

20231101.ro_144_6

https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie

Educație

Filosoful german Immanuel Kant aprecia că educația contribuie la valorificarea naturii umane în folosul societății: „este plăcut să ne gândim că natura omenească va fi mai bine dezvoltată prin educație și că se poate ajunge a i se da o formă care să-i convină cu deosebire. Aceasta ne descoperă perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc”.

20231101.ro_144_7

https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie

Educație

Educația este în același timp intervenție și neintervenție : „Educația negativă presupune înlăturarea oricărui obstacol din calea dezvoltării firești, totul trebuind lăsat să se producă de la sine fără nici o intervenție”.

20231101.ro_144_8

https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie

Educație

Pedagogul german Johann Frederich Herbart propunea trei subdiviziuni ale educației: guvernarea, învățământul (realizarea unor obiective specifice) și educația etică.

20231101.ro_144_9

https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie

Educație

Sociologul francez Émile Durkheim considera că educația este o acțiune „exercitată de generațiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viața socială.”; are ca obiect să provoace și să dezvolte în copil un număr oarecare de stări fizice, intelectuale și etice. Durkheim afirma că „educația constă într-o socializare metodică a tinerei generații”.

20231101.ro_144_10

https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie

Educație

Florin Georgescu considera că „educația este prima activitate creatoare neproducătoare de bunuri de consum, cunoscută de istorie” (Florin Georgescu 1970).

20231101.ro_98318_25

https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicament

Medicament

Se eliberează din farmacii cu sau fără prescripție medicală. Din această categorie pot fi amintite: vitaminele, mineralele, analgezice ușoare (aspirină).

20231101.ro_98318_26

https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicament

Medicament

În anul 2013, în România erau înregistrați 165 de producători de medicamente, cu o cifră de afaceri cumulată de 655 milioane euro.

20231101.ro_98318_27

https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicament

Medicament

În același timp, producția de medicamente în Europa era de peste 200 miliarde dolari anual, iar nivelul din România reprezenta doar 0,4% din total.

20231101.ro_98318_28

https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicament

Medicament

Cele mai mari state produ­cătoare de medicamente erau Elveția (peste 30 miliarde dolari), Germania (peste 20 miliarde dolari), Marea Britanie (peste 20 miliarde dolari).

20231101.ro_98318_29

https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicament

Medicament

În Ungaria, producția totală era de peste 2,5 miliarde dolari, iar în Bulgaria de 150 milioane dolari.

20231101.ro_98318_30

https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicament

Medicament

În primele 11 luni din anul 2011, cele mai vândute medicamente au fost algocalmin (10,9 milioane de unități), nurofen (9 milioane) și paracetamol (7,8 milioane).

20231101.ro_98318_31

https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicament

Medicament

În anul 2008, medicamentele cu cele mai mari vânzari au fost Neorecormon (insuficiență renală), Pegasys (hepatită), Preductal (cardio-vascular), Nurofen (analgezic), Zyprexa (schizofrenie).

20231101.ro_98318_32

https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicament

Medicament

În anul 2008, cei mai mari jucători din industria medicamentelor erau Roche, Sanofi-Aventis, GlaxoSmithKline.

20231101.ro_98318_33

https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicament

Medicament

În anul 2013, cele 1.600 de firme care aveau ca obiect de activitate distribuția de medicamente au realizat o cifră de afaceri cumulată de 23,4 miliarde lei (5,3 miliarde euro), în creștere cu 60% comparativ cu nivelul din 2008, cel mai bun an pentru economia românească.

20231101.ro_347226_2

https://ro.wikipedia.org/wiki/Beagle

Beagle

O altă teorie susține că primul Beagle a apărut în Grecia Antică, în jurul secolului al V-lea î.Hr. Primele atestări apar în scrierile lui Xenophon care menționa folosirea unui câine la vânătoarea de animale mici, adulmecându-le. Istoria lor continuă odată cu apariția romanilor, care au prețuit acești câini și care i-au răspândit pe teritoriul întregii Europe, în special în zonele care astăzi aparțin de Imperiul Britanic. În Anglia, William Cuceritorul ar fi adus primul câine Beagle, pe numele său Talbot, prin secolul XI.

20231101.ro_347226_3

https://ro.wikipedia.org/wiki/Beagle

Beagle

Un câine de talie medie, bine proporționat și cu o linie corporală cursivă, elegantă. A moștenit un trunchi compact și musculos de la câinii Terrier. Are blana cu părul scurt, des și aspru. Culori: ca ale Copoiului, bicolor (alb și roșu în diferite nuanțe; gri-albăstrui cu pete negre) sau tricolor (bază albă, capul și spatele maroniu-roșcat și o șa neagră). Coada este puternică, potrivit de lungă, ținută arcuit în sus, ca o sabie.

20231101.ro_347226_4

https://ro.wikipedia.org/wiki/Beagle

Beagle

Prietenos, jucăuș și sociabil, acceptă ușor străinii și se împacă bine cu copiii. Trăsăturile plăcute de caracter au inspirat personajul de desene animate Snoopy din serialul Peanuts, declarat cel mai popular personaj canin.

20231101.ro_347226_5

https://ro.wikipedia.org/wiki/Beagle

Beagle

Nu are mari pretenții, dar trebuie hrănit cu produse de înaltă calitate. Se pretează atât la hrana uscată, cât și la hrană umedă și semi-umedă (din conservă). Năpârlește pe toată durata anului, destul de consistent, cu accent la schimbarea sezoanelor. Sunt câini robuști, rezistenți, fără probleme deosebite de sănătate. Cataracta, o boală considerată ereditară la această rasă. Manifestă uneori afecțiuni ale coloanei, pe care o pun deseori la încercare, fiind atletici și plini de energie. Una dintre cele mai grave probleme ce o poate întâmpina un Beagle, pe măsură ce îmbătrânește, o reprezintă obezitatea, pentru un câine de talia sa e foarte pofticios și mâncăcios.

20231101.ro_347226_6

https://ro.wikipedia.org/wiki/Beagle

Beagle

Are nevoie de multă mișcare și exerciții, este vioi, energic, alert. Poate fi crescut într-un apartament, dar cu condiția unui program bogat și variat de mișcare oferit zilnic. Latră mult, ideal este să fie crescut într-o casă cu o curte largă, împrejmuită. Se lasă dus de instincte și pleacă după miros, trebuie supravegheat îndeaproape.

20231101.ro_347226_7

https://ro.wikipedia.org/wiki/Beagle

Beagle

Sunt câini independenți și nu prea încăpățânați. Sunt inteligenți, dar se concentrează destul de greu pe durata exercițiilor. Necesită un dresaj ferm si intensiv. Dresajul de obediență și stoparea tendinței de a lătra sunt prioritare.

20231101.ro_347226_8

https://ro.wikipedia.org/wiki/Beagle

Beagle

Sunt animale de companie revigorante și vesele. Fac o figură frumoasă în familiile cu copii de vârste mici. Nu sunt recomandați persoanelor mai sedentare sau cu un program aglomerat. Prezintă instincte de vânătoare bine conservate, cu dresajul potrivit pot fi folosiți și la această activitate. Este folosit la vânătoarea de iepuri, fazani, vulpi, chiar urși. Este un bun și căutat companion.

20231101.ro_347226_9

https://ro.wikipedia.org/wiki/Beagle

Beagle

Alături de Bloodhund și de Basset Hound, Beagle-ul are unul dintre cele mai bine dezvoltate simțuri olfactive dintre toate rasele de câini. În anii 1950', John Paul Scott și John Fuller au început un studiu bazat pe caracteristici canine. Ca parte a studiului, aceștia au testat abilitatea olfactivă a diferitor rase de câini punând un șoarece într-un câmp și cronometrând perioada necesară fiecarei rase în parte de a-l găsi. Beagle-ilor le-a trebuit mai puțin de un minut să îl găsească. Fox Terrierii l-au găsit în 15 minute, iar Scottish Terrierii au picat testul, nereușind să găsească șoarecele. Beagle-ul are o mai mare capacitate olfactivă la sol decât în aer, motiv pentru care a fost exclus din majoritatea expedițiilor montane, acesta fiind înlocuit de Collie, rasă ce își folosește vederea pentru a compensa lipsurile simțului olfactiv în aer. Urechile lungi și buzele voluminoase ale Beagle-ului reprezintă, probabil, un atuu în perceperea mirosurilor, prin aducerea acestora mai aproape de nas.

20231101.ro_347226_10

https://ro.wikipedia.org/wiki/Beagle

Beagle

Departamentul de Agricultură al Statelor Unite utilizează această rasă de câini pentru detectarea alimentelor din bagajele persoanelor care intră pe teritoriul țării, prin organizația numită Brigada Beagle-ilor. După testarea diferitelor rase, Beagle-ul a fost ales pentru îndeplinirea acestei sarcini datorită staturii lui relativ mici, pentru că nu este o rasă care ar putea intimida cu ușurință persoanele care se simt inconfortabil în preajma acestor animale și pentru că este un câine inteligent. Sunt, de asemenea, folosiți în același scop în țări precum Noua Zeelandă, Canada, Australia, Japonia și China. Instrucția fiecărui câine durează 13 săptămâni, iar cele aproximativ 120 de exemplare își desfășoară activitatea în 88 de aeroporturi internaționale din Statele Unite.

20231101.ro_370699_1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Septicemie

Septicemie

Germenii piogeni (care provoacă formarea de puroi), ca streptococii și stafilococii, se dezvoltă plecând de la un focar infecțios primitiv și se răspândesc pe cale venoasă. Un focar infecțios persistent (dentar, de exemplu) poate antrena o septicemie.

20231101.ro_370699_2

https://ro.wikipedia.org/wiki/Septicemie

Septicemie

Atunci când focarul infecțios inițial este o endocardită stângă, adică o infecție a inimii stângi, difuzarea microbilor se face pe cale arterială.

20231101.ro_370699_3

https://ro.wikipedia.org/wiki/Septicemie

Septicemie

Tabloul clinic în septicemie este compus din simptome și semne legate de focarul infecțios primar, la originea septicemiei (pneumopatie, infecție urinară, focar infecțios dentar, etc.), și simptome și semne legate de infecția sistemică. Sunt evocatoare pentru o septicemie :

20231101.ro_370699_4

https://ro.wikipedia.org/wiki/Septicemie

Septicemie

febra ridicată, în clopot (cu vârfuri corespunzând descărcărilor infecțioase) sau în platou (fără variații) în caz de difuzare prin sistemul limfatic,

20231101.ro_370699_5

https://ro.wikipedia.org/wiki/Septicemie

Septicemie

1. sindromul de răspuns inflamator sistemic. Diagnosticul acestui stadiu se bazează pe prezența a cel puțin două semne dintre următoarele:

20231101.ro_370699_6

https://ro.wikipedia.org/wiki/Septicemie

Septicemie

2. sepsis non sever - la semnele menționate mai sus se adaugă prezența unui focar infecțios decelabil clinic.

20231101.ro_370699_7

https://ro.wikipedia.org/wiki/Septicemie

Septicemie

3. sepsis sever - la semnele precedente se adaugă disfuncții ale unui sistem sau organ: coagulopatie, acidoză, hipotensiune arterială, oligurie, encefalopatie.

20231101.ro_370699_8

https://ro.wikipedia.org/wiki/Septicemie

Septicemie

4. șoc septic, caracterizat prin persistenta sepsisului sever asociat cu disfuncții organice multiple (sindrom de deficiență viscerală multiplă).

20231101.ro_370699_9

https://ro.wikipedia.org/wiki/Septicemie

Septicemie

Diagnosticul constă în punerea în evidență, prin hemocultură, a prezenței microbului în sânge. Antibioticele sunt administrate timp de minimum cincisprezece zile.

20231101.ro_258245_9

https://ro.wikipedia.org/wiki/Atlantida

Atlantida

În afară de cele două dialoguri ale lui Platon, nu mai există alte surse primare antice despre Atlantida, lucru care înseamnă că fiecare menționare a ei are la bază textele lui Platon.

20231101.ro_258245_10

https://ro.wikipedia.org/wiki/Atlantida

Atlantida

Atlantida a fost considerată ficțională de mulți filozofi antici, cum ar fi Aristotel (după Strabon). Alții au considerat-o o relatare bazată pe un fapt real. Filozoful Crantor, un discipol al lui Xenocrate, care era la rândul lui discipol al lui Platon, a încercat să demonstreze existența Atlantidei. Comentariul său asupra lui Timaios s-a pierdut, dar un alt istoric, Proclus, relatează călătoria acestuia în Egipt, la trei sute de ani după Solon. La templul lui Neit din Sais el ar fi găsit coloane acoperite de hieroglife, în care istoria Atlantidei apărea așa cum o relatase Platon.

20231101.ro_258245_11

https://ro.wikipedia.org/wiki/Atlantida

Atlantida

Tot Proclus citează un text din Etiopica scrisă de Marcellus, care ar fi menționat că în trecut existau în Oceanul Atlantic șapte insule consacrate zeiței Persefona și alte trei insule uriașe, consacrate lui Hades, Amon și respectiv Poseidon. Insula Atlantida, consacrată lui Poseidon, era cea mai mare, și deținea supremația peste toate celelalte.. Marcellus nu a fost identificat până în prezent.

20231101.ro_258245_12

https://ro.wikipedia.org/wiki/Atlantida

Atlantida

Relatarea lui Platon a fost sursă și pentru imitații parodice: istoricul Teopompus din Chios descrie un ținut în ocean numit Meropis. Această descriere, inclusă în Cartea a opta din Philippica, conține un dialog între regele Midas al Frigiei și Silene, în care acesta din urmă prezintă locuitorii insulei ca având talia dublă față de cea a oamenilor obișnuiți și care trăiesc de două ori mai mult. Ei locuiau în cetăți uriașe, și ar fi trimis a armată de zece milioane de luptători pentru a cuceri Hiperboreea, însă când au aflat că aceștia, inferiori în ochii lor, erau cei mai norocoși oameni de pe pământ, au renunțat la planurile lor.. Heinz-Günther Nesselrath a afirmat că acestea și alte detalii ale poveștii lui Silene reprezintă o exagerare a relatării Atlantidei, pentru a ridiculiza ideile lui Platon.

20231101.ro_258245_13

https://ro.wikipedia.org/wiki/Atlantida

Atlantida

Zoticus, un filozon neoplatonist din secolul al III-lea d.Hr. a scris un poem epic pe baza relatării lui Platon.

20231101.ro_258245_14

https://ro.wikipedia.org/wiki/Atlantida

Atlantida

În lucrarea sa Varia Historia, Aelian spune despre o convorbire între regele frigienilor și Silenus, în cadrul căreia cel de-al doilea se referea la existența unui mare continent, dincolo de Atlantic, mai mare decât Asia, Europa și Libia la un loc.

20231101.ro_258245_15

https://ro.wikipedia.org/wiki/Atlantida

Atlantida

Diodorus Siculus povestește că fenicienii au descoperit „o insulă mare în Oceanul Atlantic, dincolo de stâlpii lui Hercule, la câteva zile de navigat de pe coasta Africii”.

20231101.ro_258245_16

https://ro.wikipedia.org/wiki/Atlantida

Atlantida

Istoricul Ammianus Marcellinus, în secolul al IV-lea d.Hr., a scris, bazându-se pe o operă pierdută a lui Timagenes, un istoric din secolul I î.Hr., că druizii din Galia susțin că unii locuitori ar fi migrat din ținuturi îndepărtate. Această relatare a fost interpretată ca descrierea sosirii unor refugiați în urma scufundării Atlantidei; afirmația lui Ammianus “ Drasidae (druizii) spun că o parte a populației este indigenă (băștinașă), dar alții au migrat din insulele și ținuturile de dincolo de Rin" (Res Gestae 15.9), a fost interpetată de alții ca indicând sosirea acestor imigranți din nord și est, nu din Oceanul Atlantic, aflat la vest.

20231101.ro_258245_17

https://ro.wikipedia.org/wiki/Atlantida

Atlantida

În evul mediu, relatările despre Atlantida lipsesc aproape complet, o excepție fiind geograful Kosmas Indicopleustos din Alexandria, care credea că Atlantida este țara celor zece dinastii care ar fi guvernat pământul înaintea potopului lui Noe. Neabordarea problemei Atlantidei în evul mediu a fost explicată ca datorându-se influenței lui Aristotel asupra învățaților perioadei, și mai ales influenței bisericii catolice, care vedea Atlantida ca pe o erezie, pe motiv că în Biblie nu apărea nimic legat de ea.

20231101.ro_127097_9

https://ro.wikipedia.org/wiki/Odiseea

Odiseea

După ce ancorează pe insula acestuia, Odiseu primește în dar de la Aiolos (Eol), regele vântului, un sac cu vânturi. Ajunși aproape de casă, însoțitorii săi, curioși și lacomi, deschid sacul, pornind o furtună care-i mână din nou departe de casă. Astfel, ajung pe insula Aiaia, a vrăjitoarei Circe, care îi preschimbă pe însoțitorii lui Odiseu în porci și îi reține prin farmecele sale. Odiseu este protejat de acestea prin intervenția lui Hermes. Grecii petrec apoi cu vrăjitoarea timp de un an, până când aceasta îl sfătuiește pe erou să meargă în Țara Morților, pentru a cere sfatul prorocului Tiresias. Corabia lui Odiseu străbate, așadar, marea, până la hotarele lumii, la Cimmerienii de lângă Ocean. Aici, eroul aduce jertfele pomenite de Circe și invocă duhurile celor morți. Odiseu își întâlnește astfel mama, dar și pe Ahile, Agamemnon, Patroclu, Heracle și Tiresias. După ceremonial, aheii pornesc iar pe ape și se întorc la Circe.

20231101.ro_127097_10

https://ro.wikipedia.org/wiki/Odiseea

Odiseea

Drumul spre Itaca mai este îngreunat și de sirene, ale căror glasuri fermecate duc corăbierii la pieire, ademenindu-i să își zdrobească corăbiile de stânci. Curios să afle cum sună cântecul lor, Odiseu le cere marinarilor săi să își astupe urechile cu ceară, iar pe el să îl lege de catarg, precizând că nu trebuie să fie dezlegat cu niciun preț. Astfel reușește să asculte cântecul sirenelor, evitând însă pericolul scufundării. Împreună cu echipajul său, Odiseu izbutește să traverseze cu bine și strâmtoarea dintre cei doi monștri, Scila și Caribda. Înfometați, ajung apoi pe insula lui Helios, zeul soarelui, unde însoțitorii lui Odiseu fură din vitele sacre ale zeului, pentru a își potoli foamea. Drept pedeapsă pentru acest sacrilegiu, aceștia mor ulterior într-o furtună, din care numai Odiseu, care nu mâncase, reușește să scape. El ajunge pe insula nimfei Calypso.

20231101.ro_127097_11

https://ro.wikipedia.org/wiki/Odiseea

Odiseea

După ce îi ascultă povestea, feacii, profund impresionați, sunt de acord să-i ofere lui Odiseu o comoară mai mare decât ar fi primit din prada Troiei. Ei îl transportă noaptea, în timp ce el doarme adânc, într-un port ascuns din Itaca. Odiseu se trezește și crede că a fost aruncat pe un tărâm îndepărtat, înainte ca Atena să apară și să-i dezvăluie că se află, într-adevăr, în Itaca. Ea îi ascunde comoara într-o peșteră din apropiere și îl deghizează într-un cerșetor bătrân, pentru ca el să vadă cum stau lucrurile în cetate. Ajunge la coliba unuia dintre sclavii săi, Eumaios, un crescător de porci, care îl tratează cu ospitalitate și vorbește favorabil despre Odiseu.

20231101.ro_127097_12

https://ro.wikipedia.org/wiki/Odiseea

Odiseea

Telemah navighează spre casă din Sparta, evitând ambuscada întinsă de pețitori. El debarcă pe coasta Itacăi și îl întâlnește pe Odiseu. Odiseu i se dezvăluie lui Telemah (dar nu și lui Eumaios), iar cei doi decid că pețitorii trebuie să fie uciși. Telemah pleacă primul acasă. Însoțit de Eumaios, Odiseu se întoarce la casa sa, pretinzând în continuare că este cerșetor. Este ridiculizat de pețitorii din propria casă, în special de Antinou.

20231101.ro_127097_13

https://ro.wikipedia.org/wiki/Odiseea

Odiseea

Identitatea lui Odiseu este descoperită și de slujnica Eurycleia, când aceasta îi recunoaște o cicatrice veche, în timp ce îi spală picioarele. Eurycleia încearcă să-i spună Penelopei adevărul, dar Atena se asigură că Penelopa nu o poate auzi. Odiseu îi cere Eurycleiei să jure că va păstreze secretul.

20231101.ro_127097_14

https://ro.wikipedia.org/wiki/Odiseea

Odiseea

A doua zi, la îndemnul Atenei, Penelopa îi convinge pe pretendenți să concureze pentru mâna ei printr-un concurs de tir cu arcul, folosind arcul lui Odiseu. Va câștiga cel care va reuși să întindă arcul și să tragă o săgeată printre o duzină de capete de topor. Odiseu ia parte la competiție și este singurul suficient de puternic pentru a întinde arcul și a trage săgeata printre cele douăsprezece topoare, ceea ce îl face câștigător. Apoi își aruncă zdrențele și îl ucide pe Antinou cu următoarea săgeată. Odiseu și Telemah îi ucid pe ceilalți pretendenți, mai întâi folosind restul săgeților și apoi cu săbiile și sulițele. După ce bătălia este câștigată, Telemah spânzură și douăsprezece dintre servitoarele lor din casă, pe care Eurycleia le identifică ca fiind vinovate de trădarea Penelopei și de faptul că au făcut sex cu pețitorii. Odiseu se arată Penelopei. Ea este ezitantă, dar îl recunoaște atunci când acesta descrie cum și-a făcut patul dintr-un măslin încă înrădăcinat în pământ, detaliu pe care nimeni altcineva n-ar fi putut să-l știe.

20231101.ro_127097_15

https://ro.wikipedia.org/wiki/Odiseea

Odiseea

Odiseu urmează să-și revadă tatăl, Laerte, cu care stă de vorbă la casa lui de la țară. Bărbații cetății, înfuriați de moartea fiilor lor, pețitorii, se răscoală împotriva lui Odiseu. Acesta îi înfruntă vitejește până când Atena, sub chipul prietenului lui Odiseu, Mentor, face pace între toți cei implicați.

20231101.ro_127097_16

https://ro.wikipedia.org/wiki/Odiseea

Odiseea

Homer, Odysseia, tradusă în hexametri de Dan Slușanschi și ilustrată de Alexandru Rădvan, Editura Humanitas, București, 2012, ISBN 978-973-50-3701-7.

20231101.ro_127097_17

https://ro.wikipedia.org/wiki/Odiseea

Odiseea

Homer, Odiseea, În romînește de G. Murnu, Studiu introductiv și comentarii de D.M. Pippidi, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956.

20231101.ro_80917_13

https://ro.wikipedia.org/wiki/Chitar%C4%83

Chitară

Particula finală „-tar” (adaptată limbii române, „-tară”) din denumirea instrumentului însemna „coardă” în limba sanscrită. Astfel, instrumentele populare dotar (Turkestan, regiune asiatică), setar (Iran), ceartar (Iran), panștar (Afghanistan) denumesc instrumente similare cu două, trei, patru, respectiv cinci corzi. E probabil ca numele instrumentului indian sitar să provină din setar; construcția foarte diferită sugerează preluarea instrumentului din vechi timpuri, astfel încât metamorfozele care l-au adus în stadiul cunoscut nu sunt altceva decât amprenta culturii indiene. În schimb, „chitară” este derivat din ceartar – ipoteza este confirmată de faptul că primele chitare aduse în Europa aveau patru corzi, la fel ca instrumentul persan.

20231101.ro_80917_14

https://ro.wikipedia.org/wiki/Chitar%C4%83

Chitară

La începutul Renașterii, în Europa, chitara cu patru perechi de corzi (corzile pereche fiind acordate la unison) era deja des utilizată de muzicieni, cea mai veche muzică scrisă anume pentru chitară datând din secolul al XVI-lea. Chitara cu cinci perechi de corzi a apărut în Italia, acordajul folosit fiind la, re, sol, si, mi, de la coarda groasă spre cea subțire, asemeni acordajului standard folosit în ziua de astăzi pentru primele cinci corzi (a șasea coardă este acordată la aproximativ 82 Hz, nota mi, cu două octave mai jos decât prima coardă).

20231101.ro_80917_15

https://ro.wikipedia.org/wiki/Chitar%C4%83

Chitară

În acea perioadă, gâtul chitarelor avea rareori mai mult de opt taste (restul erau montate, ca și la chitara modernă, deasupra corpului), dar ulterior s-au construit chitare cu zece, douăsprezece și uneori mai multe taste libere. Italienii au condus mai departe dezvoltarea acestui instrument, în secolul al XVII-lea adăugând încă o pereche de corzi la cele cinci existente. Mai apoi, s-a renunțat la formatul corzilor pereche, rămânând doar cele șase corzi. Astfel, la începutul secolului al XIX-lea chitara era adusă aproximativ la forma ei actuală. Diferențele erau corpul încă mic și foarte îngustat în partea de mijloc.

20231101.ro_80917_16

https://ro.wikipedia.org/wiki/Chitar%C4%83

Chitară

Chitara clasică modernă a apărut în jurul anului 1850, când spaniolul Antonio Torres a modificat forma și proporțiile instrumentului, oferindu-i o acustică îmbunătățită, un ton deosebit de plăcut și, totodată, o structură rezistentă. Chitara clasică a lui Torres a devenit standard și de atunci până în ziua de azi a rămas neschimbată.

20231101.ro_80917_17

https://ro.wikipedia.org/wiki/Chitar%C4%83

Chitară

În paralel cu Torres, imigranții germani ajunși în Statele Unite ale Americii, pentru a obține un sunet mai puternic, respectiv un ton mai percusiv decât al chitarei clasice, au început să folosească corzi de oțel, care exercitau o presiune mai mare asupra gâtului și corpului chitarei. A fost găsită soluția la această problemă, structura interioară suferind unele modificări (era adoptată structura de susținere in forma literei X). Astfel apărea chitara western, ce a primit, prin retronimie, denumirea de „chitară acustică”.