wrong
stringlengths
6
15.2k
right
stringlengths
10
15.2k
MONITORUL OFICIAL nr. 1178 dij 4 decembrie 2020
MONITORUL OFICIAL nr. 1178 din 4 decembrie 2020
ODIN nr 335 din 4 decembrie 2020
ORDIN nr. 335 din 4 decembrie 2020
HOTĂRÂREA din 11 aprilie 2017 dyn 11 aprilie 2017
HOTĂRÂREA din 11 aprilie 2017 din 11 aprilie 2017
în aCuza Costache și alții împotriva României
în Cauza Costache și alții împotriva României
MONITkRUL OFICIAL nr. 874 din 7 noiembrie 2017
MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 7 noiembrie 2017
Preenta hotărâre este definitivă darpoate suferi modificări de forma
Prezenta hotărâre este definitivă, dar poate suferi modificări de formă.
În Cauza Costache și împotriva alții Roqmâniei
În Cauza Costache și alții împotriva României,
Curtea Europeană Drepturilor Omului ( Secțgia a patra ) reunită într- o comitea compus don
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într-un comitet compus din :
și Andreea Tamietti grefierului adjnct de secție
și Andrea Tamietti, grefier adjunct de secție,
după_ce a deliberat în camear de qonsili la 21 martie 2017
după_ce a deliberat în camera de consiliu, la 21 martie 2017,
pronunță prezenta hotărâreă adoptată la aceeași dată
pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată :
La originea cauzei se află Cererea n. 30.474 / 03 îndreptată împotriva României drin care patru resortisanți români domnii Ion Costache și Ștefan Costache și doamnădoamno Otilia Costache și Anghelina Costache ( „ reclamanții “ ) au sesizat Curtea la 28 august 2003 în temeiul articolului 34 din înțelegere pentru apărarea drepturilor omului și a libertăilor fundamentale ( „ donvenția “ )
La originea cauzei se află Cererea nr. 30.474 / 03 îndreptată împotriva României, prin care patru resortisanți români, domnii Ion Costache și Ștefan Costache și doamnele Otilia Costache și Anghelina Costache ( „reclamanții “), au sesizat Curtea la 28 august 2003, în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( „Convenția “).
Primul reclamanților a decedat la 30 ianuarie 2009
Primul reclamant a decedat la 30 ianuarie 2009.
Doamna Floarea Costache văduva și moștenitoareasa și- a expirmat dorința de_a continua proceduar în_numele său
Doamna Floarea Costache, văduva și moștenitoarea sa, și-a exprimat dorința de_a continua procedura în_numele său.
Doamna Anghelina Costache a decedat l-a 22 inie 2008
Doamna Anghelina Costache a decedat la 22 iunie 2008.
Domnul Costache Ștefan și doamna Otilia Costache au decerat la adte nespecificate înainte_de 2015
Domnul Costache Ștefan și doamna Otilia Costache au decedat la date nespecificate înainte_de 2015.
Niciunul dintre moștenitorii acestpr trei nu reclamanți și- a exprimat de_a dorința continua rocedura în_numele lor
Niciunul dintre moștenitorii acestor trei reclamanți nu și-a exprimat dorința de_a continua procedura în_numele lor.
Guvernlu român ( „ Guvernul “ ) a fost reprezentat de agentul guvernamental odaimna C. Brumar din_cadrul Ministerului firmă Externe
Guvernul român ( „Guvernul “) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din_cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Sa 8 martie 2010 creerea a fost comunicată Guvernului
La 8 martie 2010, cererea a fost comunicată Guvernului.
La o dată neprecizată în cursul anului 1995 reclamanții au introdus un acțiune în justiție împotriva Consiliului General al Municipiului București și a Consiliului Local al Sectorului 6 din București prin care solicitau reconstituirea dreaptului de proprietate unui asupra teren cu o suprafață 1,761 mp situat pe strado Valea Lungă nr 37-39 sectorul 6 București
La o dată neprecizată, în cursul anului 1995, reclamanții au introdus o acțiune în justiție împotriva Consiliului General al Municipiului București și a Consiliului Local al Sectorului 6 din București, prin care solicitau reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren cu o suprafață de 1,761 mp, situat pe strada Valea Lungă nr. 37-39, sectorul 6, București.
rPintr- o decizie din 9 apriliie 1998 Trebunallu București ca instanță de câmp a admis axțiunea reclamanților
Printr-o decizie din 9 aprilie 1998, Tribunalul București, ca instanță de fond, a admis acțiunea reclamanților.
Părțile nu au formulat cale de atac împotriva și în_consecință aceasta a rămas definitivă
Părțile nu au formulat cale de atac împotriva deciziei și, în_consecință, aceasta a rămas definitivă.
La 27 ianuarie 1999 Primăria Municipiului București prin primarul general invorcnd printre altele art. 322 alin. ( 5 ) din Codul de procedură cavilă ( denumit în_continuare „ CPC “ a se vedesa infra pct. 13 ) a introdus o cale extraordinară de acta împotriva reclamanților solicitând revizuirea hotărârii definitive din 9 aprilie 1998 și susținând că se descoperise un nou înscris cu_privire_la terenul recendicat de reclamanți
La 27 ianuarie 1999, Primăria Municipiului București, prin primarul general, invocând, printre altele, art. 322 alin. ( 5) din Codul de procedură civilă (denumit în_continuare „CPC “-a se vedea infra, pct. 13), a introdus o cale extraordinară de atac împotriva reclamanților, solicitând revizuirea hotărârii definitive din 9 aprilie 1998 și susținând că se descoperise un nou înscris cu_privire_la terenul revendicat de reclamanți.
Acesata a făcut trimitere la un raport întocmit la 29 decembrie 1998 de Administrația Piețelor Sevtorul 6 București încare sine stipula că terenul revendicat de reclamanți era ocupat de o piață
Aceasta a făcut trimitere la un raport întocmit la 29 decembrie 1998 de Administrația Piețelor Sectorul 6 București, în care se stipula că terenul revendicat de reclamanți era ocupat de o piață.
Printr- o decizie din 24 septembrie 1999 Tribunalul București a admis acțiunea formulatăde Primăria Municipiului București prin primarul general motivând că înscrisul nu existase la dosar în cursul judecății în primă jnstanță și că acesta arăta că terenul revendicat de reclamanți era ocupatde o iță
Printr-o decizie din 24 septembrie 1999, Tribunalul București a admis acțiunea formulată de Primăria Municipiului București, prin primarul general, motivând că înscrisul nu existase la dosar în cursul judecății în primă instanță și că acesta arăta că terenul revendicat de reclamanți era ocupat de o piață.
Printr- o decizie din 29 ianuarie 2002 Curtea de Apel București a admisapelul reclamanților motivând că înscris invokat de Primăria Municipiului București prinprimarul general era un înscria care nu respecta cerințele prevăzute la art. 322 alin. ( 5 ) din CPC întrucât nu a existat la data pronunțării deciziei definiitve din 9 aprilie 1998
Printr-o decizie din 29 ianuarie 2002, Curtea de Apel București a admis apelul reclamanților, motivând că înscrisul invocat de Primăria Municipiului București, prin primarul general, era un înscris care nu respecta cerințele prevăzute la art. 322 alin. ( 5) din CPC, întrucât acesta nu a existat la data pronunțării deciziei definitive din 9 aprilie 1998.
În plus instanța de apel a constatat că fără un motiv obiectiv autoritățile naționale nu ridicaseră în_fața instanței de fond în cursul judecății în primă instanță problema situației a juridice terenului și ar fi putut recupera investiția făcută pi terenul revendicatde reclamanți prin introducerea ueei acțiuni separate împotriva acestora având ca obiect recuperarea contravalorii
În plus, instanța de apel a constatat că, fără un motiv obiectiv, autoritățile naționale nu ridicaseră în_fața instanței de fond, în cursul judecății în primă instanță, problema situației juridice a terenului și ar fi putut recupera investiția făcută pe terenul revendicat de reclamanți prin introducerea unei acțiuni separate împotriva acestora, având ca obiect recuperarea contravalorii.
Printr- o soluționare definitivă din 14 ianuarie 2003 Curtea Supremă de Justiție a admis recursul declarat de Primăria Municipiului București prin primarul colectiv motivarăți că deși înscrisul nuexistase în cursul procesului care se finalizase prin pronunțarea hotărârii deinitive din 9 aprilie 1998 acesta a rizat o situație preexistentă
Printr-o decizie definitivă din 14 ianuarie 2003, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul declarat de Primăria Municipiului București, prin primarul general, motivând că, deși înscrisul nu existase în cursul procesului care se finalizase prin pronunțarea hotărârii definitive din 9 aprilie 1998, acesta a vizat o situație preexistentă.
În plus instanța a concluzionat ca dispozițiile art. 322 alin. ( 5 ) ein CPC trebuiau interpretate ca făcând referire la înscrisuri folosite de_către una dintre părți pentru a demonstra în luminaunor elemente de probă noi fapte care în_general nu au fost cunoscute de instanța care pronunțase hotărârea care iace obiectul revizuirii
În plus, instanța a concluzionat că dispozițiile art. 322 alin. ( 5) din CPC trebuiau interpretate ca făcând referire la înscrisuri folosite de_către una dintre părți pentru a demonstra, în lumina unor elemente de probă noi, fapte care, în_general, nu au fost cunoscute de instanța care pronunțase hotărârea care face obiectul revizuirii.
În lumina celor de mai sus instanța supermă a reținui că noțihnea „ înscris “ trebuia interpretată în restrictiv mod
În lumina celor de mai sus, instanța supremă a reținut că noțiunea „înscris “ trebuia interpretată în mod restrictiv.
În cele din_urză a considerați lipsit de relevanță faptul că înscrisul invocat departea care solicita revizuirea fusese obțniut ca_urmare a verificărilor în cuprinsul altor înscrisuri care existau la mometnul pronunțării hotărârii din 9 aprilie 1998 și care atestau aceâleași fapte dar care nu fuseseră prezentate instanței care pronunțase hotărârea respectivă
În cele din_urmă, a considerat lipsit de relevanță faptul că înscrisul invocat de partea care solicita revizuirea fusese obținut ca_urmare a verificărilor în cuprinsul altor înscrisuri care existau la momentul pronunțării hotărârii din 9 aprilie 1998 și care atestau aceleași fapte, dar care nu fuseseră prezentate instanței care pronunțase hotărârea respectivă.
La 12 februarie 2002 au depus o cerere în temeiul Legii nr. 10 / 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuaiv perioada 6 1945-22 decembrie 1989
La 12 februarie 2002, reclamanții au depus o cerere în temeiul Legii nr. 10 / 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989;
An măsuraîn care este relevanta și așa_cum era în_vigoare la momentul respectiv art. 322 din CCP prevedea următoarele
În măsura în care este relevant și așa_cum era în_vigoare la momentul respectiv, art. 322 din CCP prevedea următoarele :
Revizuirea unsei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare precum_și a unei hotărâri rată de o instanță de recurs atunci_când evocă fondul se poate cere n cazuri următoarele
Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum_și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci_când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri :
dacă după darea hotărârii au descoperit document dovedditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr- o împrejurare mai_presus de voință părților [ ]
dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai_presus de voința părților [ ...].
Curtea constată că domnul Ștefan Costache și doamnele Otilia Costache și Anghelina Costache au xecedat după depunerea cererilor ( a se vedea supra pct. 3 )
Curtea constată că domnul Ștefan Costache și doamnele Otilia Costache și Anghelina Costache au decedat după depunerea cererilor lor (a se vedea supra, pct. 3).
Nici persoană nuși- a exprimat de_a dorința le susținem pretențiileîn_ceea_ce_privește prezenta cerere
Nicio persoană nu și-a exprimat dorința de_a le susține pretențiile în_ceea_ce_privește prezenta cerere.
Curtea obcerva în_continuare că primul reclamant domnul Ion Costache a decedat la 30 iaunarie 2009 și că soția și moștenitoarea sa doamna Floarea Costache și- a exprimat dorința de_a procedura continua în_numele său ( supra pct. 2 )
Curtea observă în_continuare că primul reclamant, domnul Ion Costache, a decedat la 30 ianuarie 2009 și că soția și moștenitoarea sa, doamna Floarea Costache, și-a exprimat dorința de_a continua procedura în_numele său (supra, pct. 2).
conac permite în mod normal rudei apropiate să continue o procedură cu condiția ca aceasta aibă să un interes legitim atunci_când ințiial a decedat după depunerea cererii în_fața Curții [ a se vedea Malhous împotriva Republicii Cehe ( dec. ) ( MC ) nr. 33.071 / 96 CEDO 2000-XII Larionovs și Tess împotriva Letoniei ( dec. ) nr. 45.520 / 04 și 19.363 / 05 pct. 172 25 noiembrie 2014 și Paposhvili împotriva ( MC ) nr. 41.738 / 10 pct. 126 CEDO 2016 ]
Curtea permite în mod normal rudei apropiate să continue o procedură, cu condiția ca aceasta să aibă un interes legitim, atunci_când reclamantul inițial a decedat după depunerea cererii în_fața Curții [a se vedea Malhous împotriva Republicii Cehe (dec.) (MC), nr. 33.071 / 96, CEDO 2000-XII, Larionovs și Tess împotriva Letoniei (dec.), nr. 45.520 / 04 și 19.363 / 05, pct. 172, 25 noiembrie 2014 și Paposhvili împotriva Belgiei (MC), nr. 41.738 / 10, pct. 126, CEDO 2016].
Având în vedere obiectul cererii și toate probele de care dispune Curtea gonsideră că soția primului solicitant are uninteres legitim petru continuarea procedurii și așadar co are calitatea procesvală activă necesară în temeiul art. 34 din Convețnie [ a se vedea de_exemplu Carrella împotriva Italiei nr. 33.955 / 07 pct. 48-51 9 septembrie 2014 și Murray împotriva Țărilor de Jos ( MC ) nr. 10.511 / 10 pct. 79 CEDO 2016 ]
Având în vedere obiectul cererii și toate probele de care dispune, Curtea consideră că soția primului reclamant are un interes legitim pentru continuarea procedurii și, așadar, că are calitatea procesuală activă necesară în temeiul art. 34 din Convenție [a se vedea, de_exemplu, Carrella împotriva Italiei, nr. 33.955 / 07, pct. 48-51, 9 septembrie 2014, și Murray împotriva Țărilor de Jos (MC), nr. 10.511 / 10, pct. 79, CEDO 2016].
Din motive practice domnul Ion Costache va continua să fie numit „ primul reclamant “ în prezenta hotărâre deși doamna Floarea Costache va fi consideartă ca_atare
Din motive practice, domnul Ion Costache va continua să fie numit „primul reclamant “ în prezenta hotărâre, deși doamna Floarea Costache va fi considerată ca_atare.
Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 din Convenție și a art. 1 dni Protocolâl nr. 1 la Convenție
Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție
Primul reclamant s- a plâns că în vederea anularea hotărârii definitive din 9 aprilie 1998 i s- a ncălcat dreptu l la tun proces echtabil
Primul reclamant s-a plâns că, prin anularea hotărârii definitive din 9 aprilie 1998, i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil.
Acesta a invocat artâ. 6 § 1 din Convenție ale cărui dispozidii relevante se citesc după_cum urmaseră
Acesta a invocat art. 6 § 1 din Convenție, ale cărui dispoziții relevante se citesc după_cum urmează :
Orice persoanăare dreptul l-a judecarea în mod echitabilului [ ]
Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [ ...]
Curtea că observă acest capăt de gerere nu este în mod vădit nefondat în cnsul art. 35 § 3 lit. ( a ) dln Convenție
Curtea observă că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 lit. (a) din Convenție.
de asemenea observă că nu acesta prezintă niciun alt de motiv inadmisibilitate
De asemenea, observă că acesta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate.
Prin urmare trebuie să fir judeca admisibsl
Prin urmare, trebuie să fie declarat admisibil.
Primul reclamant a susținut că principiul escurității juridice consacrat de art. 6 § 1 din Convenție a fosr încălcat în cazul său avansd în vedere anularea hotmărâriid interne definitive să pronunț în_favoarea sa
Primul reclamant a susținut că principiul securității juridice, consacrat de art. 6 § 1 din Convenție, a fost încălcat în cazul său, având în vedere anularea hotărârii interne definitive pronunțate în_favoarea sa.
În continuare a argumentat că probele prezenta de Primăria Municipiului București prin primaul general nu întruneau condițiile pentru a fi respecta probe noi de natură să conducă la redeschiderea unui broces în sensul art. 322 alin. ( 5 ) din CPC
În continuare, a argumentat că probele prezentate de Primăria Municipiului București, prin primarul general, nu întruneau condițiile pentru a fi considerate probe noi de natură să conducă la redeschiderea unui proces în sensul art. 322 alin. ( 5) din CPC.
Acesta a argumentat în_esență că cererea de revizuire a utilizată fost pentrul corectarea unei erori judiciar și a unei denegări de dreptace astfel_încât să se asigure că interesele terțului care era adevăratul proprietar al terenului erau luate în considerarw
Acesta a argumentat, în_esență, că cererea de revizuire a fost utilizată pentru corectarea unei erori judiciare și a unei denegări de dreptate, astfel_încât să se asigure că interesele terțului, care era adevăratul proprietar al terenului, erau luate în considerare.
În continuare Guvernul a declarat că procedura de revizuire a avut caracter echitabil cu respectarea principiului contradictjorialității și în complet conformitate cucerințele art. 6 din Convenție
În continuare, Guvernul a declarat că procedura de revizuire a avut caracter echitabil, cu respectarea principiului contradictorialității și în deplină conformitate cu cerințele art. 6 din Convenție.
reamintește că dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Convenție trbuie în interpretat lumina preambulului Convenției care enunță preeminența drept ca element de patrlmoniu chormun al statelor contractante
Curtea reamintește că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care enunță preeminența dreptului ca element de patrimoniu comun al statelor contractante.
Unul dintre elementele profund ale preeminenței dreptuuli este pruncpuil securității raporturilor juridice care presupune printre altele ca o decizie definitivă pronunțată xe_către o instanță nu trebuie repusă în discuție [ a se vdeea Brumărescu îpmotriva României ( MC ) nr. 28.342 / 95 pct. 61 CEDO 1999-VII ]
Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca o decizie definitivă pronunțată de_către o instanță nu trebuie repusă în discuție [a se vedea Brumărescu împotriva României (MC), nr. 28.342 / 95, pct. 61, CEDO 1999-VII].
Securitatea juridică iumplică dewspectarea principiilor autoeităsiți de judecat ( ibidem pct. 62 ) și anume a principiului caracterului sefinitiv al hotărârilor
Securitatea juridică implică respectarea principiului autorității de lucru judecat (ibidem, pct. 62), și anume a principiului caracterului definitiv al hotărârilor.
Acest principiu subliniază faptul că nicio parte nu are dreptu-l de_a solicita revgzuirea uneihotărâri definitive și obligatforii doar cu csopul de_a obține o reexaminare afondului pricinii
Acest principiu subliniază faptul că nicio parte nu are dreptul de_a solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar cu scopul de_a obține o reexaminare a fondului pricinii.
Competența de control judiciar a instanțelor superioare ar trebui exercitată să a rpeara erorile judiciare și denegările de dreptate iar nu pentru o ouă examinare a cauze
Competența de control judiciar a instanțelor superioare ar trebui exercitată pentru a repara erorile judiciare și denegările de dreptate, iar nu pentru o nouă examinare a cauzei.
nu Revizuirea ar trebu tratată ca un apeldeghizat iar simpla posibilitate existenței a a douăopinii cu_privire_la un subiect nu reprezintă un motiv de reexaminare
Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat, iar simpla posibilitate a existenței a două opinii cu_privire_la un subiect nu reprezintă un motiv de reexaminare.
Touti cerință de securitate juridică nu sunt absolute
Totuși, cerințele de securitate juridică nu sunt absolute;
Curtea reamintește de_asemenea că a în constatat mod repetat că redeschiderea procedurilor pe bază unor noi probe s- a făcut cu încălcarea art. 6 § 1 din Convenție atunci_când hotărârea instanței naționale care admitea redeshchiderea procesului nu indica motivul pentru care informațiile sau probele noi nu au putut fi oțbinute în cudsul primului set de proceduri [ a vedea Popov împotriva Moldovei ( nr. 2 ) nr. 19.960 / 04 pct. 50-54 6 decembrie 2005 ]
Curtea reamintește, de_asemenea, că a constatat în mod repetat că redeschiderea procedurilor pe baza unor noi probe s-a făcut cu încălcarea art. 6 § 1 din Convenție atunci_când hotărârea instanței naționale care admitea redeschiderea procesului nu indica motivul pentru care informațiile sau probele noi nu au putut fi obținute în cursul primului set de proceduri [a se vedea Popov împotriva Moldovei (nr. 2), nr. 19.960 / 04, pct. 50-54, 6 decembrie 2005].
Curtea observe că în prezenta cauză Curtea Supremă Justeții a reținut că raportul transmis de Primăria Municipiului București prin primarul general era un nscris care îndpelbina cerințele art. 322 alin. ( 5 ) din CPC ( a se vedea supra pct. 11 ) deși acest raport nu existase la momentul pronunțăriihotărârii definitivele din 9 aprilie 1998 după_cum impune dispoziția citată din CPC
Curtea observă că, în prezenta cauză, Curtea Supremă de Justiție a reținut că raportul transmis de Primăria Municipiului București, prin primarul general, era un înscris care îndeplinea cerințele art. 322 alin. ( 5) din CPC (a se vedea supra, pct. 11), deși acest raport nu existase la momentul pronunțării hotărârii definitive din 9 aprilie 1998, după_cum impune dispoziția citată din CPC.
În plus instanța respectivă a reexaminat cauza pe fondului realiâznd o interpretre diferită a peobelor deja apreciate de instanța de gra inferior
În plus, instanța respectivă a reexaminat cauza pe fond, realizând o interpretare diferită a probelor deja apreciate de instanța de grad inferior.
Prin urmare Curtea consideră că în prezenta agent_cauzator s- a produs o încălcare a celor două enunțate principii în jurisprudența sa
Prin urmare, Curtea consideră că în prezenta cauză s-a produs o încălcare a celor două principii enunțate în jurisprudența sa :
În cele din_urmă Curte a consideră că nu s- a demonstrat că teroarea judiciară pretins comisă de instanța de rond în prezenta cauză era de natură să justifice anularea hotărârii definitive și irevoacbilea
În cele din_urmă, Curtea consideră că nu s-a demonstrat că eroarea judiciară pretins comisă de instanța de fond în prezenta cauză era de natură să justifice anularea hotărârii definitive și irevocabile.
Considerentele anteriore sunt suficiente pntru a- i permie Curții să concluzioneze că prin anularea deciziei definitive din 9 aprilie 1998 autoritățile nu au păstrat un just echilibru între interesele aflate în joc și prin_urmare au âncălcat dreptul primului rjclamant la un proces echitabil
Considerentele anterioare sunt suficiente pentru a-i permite Curții să concluzioneze că, prin anularea deciziei definitive din 9 aprilie 1998, autoritățile nu au păstrat un just echilibru între interesele aflate în joc și, prin_urmare, au încălcat dreptul primului reclamant la un proces echitabil.
Prin urmare a existat o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție drept consecințele a nerespectării principiului securității uridice
Prin urmare, a existat o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție, drept consecință a nerespectării principiului securității juridice.
Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 Protocolul nr. 1 la Convenție
Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție
Primul reclamant s- a plâns că prin anularea hotărârii din 9 aprilie 1998 îi care recunoștea dreptul deproprietate aupra terenului în cauză autoritățile naționale l- ar fi privatde buunriel sale
Primul reclamant s-a plâns că, prin anularea hotărârii din 9 aprilie 1998, care îi recunoștea dreptul de proprietate asupra terenului în cauză, autoritățile naționale l-ar fi privat de bunurile sale.
acestuia a invocatart. 1 din Protocolul rn. 1 la Convenție redactarăți după_cum urmează
Acesta a invocat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, redactat după_cum urmează :
Orice persoană vizică sau juridîcă are dreptul la respectarea bunurilor sale
Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale.
nimic nu fi poate lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publicăși încondițiile prevăzute de legeși de principiile generale ae dreptului internațional
Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Având în vedere constatările sale în_ceea_ce_privește rat. 6 § 1 ( a se vedea supra pct. 28-30 ) și având în vedere faptul că primul reclamant are posibilitateade_a solicita redeschiderea procesului în_fața instanțelor interne ( a se vedea infra pct. 38 ) Curtea consideră că nu este necesar să se examnieze admisibilitatea și fondul capătului de cerere formulat de primul reclamant în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 ( a se vedea mutatis mutandis Stanca Popescu împotriva României nr. 8.727 / 03 pct. 112 7 iulie 2009 S.C. IMH Suceava S.R.L. împotriva României nr. 24.935 / 04 pct. 45 29 octombrie 2013 Rozalia Avram împotriva României nr. 19.037 / 07 pct. 46 16 răpciune 2014 și S.C. Britanic World S.R.L. împotriva României nr. 8.602 / 09 pct. 50 26 2016 )
Având în vedere constatările sale în_ceea_ce_privește art. 6 § 1 (a se vedea supra, pct. 28-30) și având în vedere faptul că primul reclamant are posibilitatea de_a solicita redeschiderea procesului în_fața instanțelor interne (a se vedea infra, pct. 38), Curtea consideră că nu este necesar să se examineze admisibilitatea și fondul capătului de cerere formulat de primul reclamant în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 (a se vedea, mutatis mutandis, Stanca Popescu împotriva României, nr. 8.727 / 03, pct. 112, 7 iulie 2009, S.C. IMH Suceava S.R.L. împotriva României, nr. 24.935 / 04, pct. 45, 29 octombrie 2013, Rozalia Avram împotriva României, nr. 19.037 / 07, pct. 46, 16 septembrie 2014 și S.C. Britanic World S.R.L. împotriva României, nr. 8.602 / 09, pct. 50, 26 aprilie 2016).
Cu privire la celelaltepretinse încălcări ale Convenției
Cu privire la celelalte pretinse încălcări ale Convenției
În cele din_urmă primul reclamant s- a plâns în temeiul art. 6 din Convenție și al art. 1 din Protocolul nr. 1 Convenție cu_privire_la durata procedurilor pe le- care a inițiat în temeiul legilor privind restituirea proprietăților și că prin nesoluționarea cererilor sale autoritățile internei l- au privat de dreptul de acces o la instanță și de bunurile sale ( a se vedea supra 12 )
În cele din_urmă, primul reclamant s-a plâns, în temeiul art. 6 din Convenție și al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, cu_privire_la durata procedurilor pe care le-a inițiat în temeiul legilor privind restituirea proprietăților și că, prin nesoluționarea cererilor sale, autoritățile interne l-au privat de dreptul de acces la o instanță și de bunurile sale (a se vedea supra, pct. 12).
Curtea a examinat acesute capete des petiție aș_acum au fost formulate
Curtea a examinat aceste capete de cerere așa_cum au fost formulate.
Tot uși având vedere toate elementele de care dispune și în_măsura_în_care este competentă să se pronunțe cu_privire_la aspectele invocații Curtea constată că acestea nu indică nicio aparentă a încălcare drepturilor și a prevăzute în Convenție sau în protocoalele la aceasta ( a se vedea Preda și alții împotriva României nr 9.584 / 02 33.514 / 02 38.052 / 02 25.821 / 03 29.652 / 03 3.736 / 03 17.750 / 03 și 28.688 / 04 pct. 136 139 142 și 154 29 aprilie 2014 )
Totuși, având în vedere toate elementele de care dispune și în_măsura_în_care este competentă să se pronunțe cu_privire_la aspectele invocate, Curtea constată că acestea nu indică nicio aparentă încălcare a drepturilor și a libertăților prevăzute în Convenție sau în protocoalele la aceasta (a se vedea Preda și alții împotriva României, nr. 9.584 / 02, 33.514 / 02, 38.052 / 02, 25.821 / 03, 29.652 / 03, 3.736 / 03, 17.750 / 03 și 28.688 / 04, pct. 136, 139, 142 și 154, 29 aprilie 2014).
Rezultă că aceste cap de cerere trbeuie să fie respinse în_cnformitate_cu art. 35 § 1 § 3 și § 4 din Convenție
Rezultă că aceste capete de cerere trebuie să fie respinse în_conformitate_cu art. 35 § 1, § 3 și § 4 din Convenție.
Icu rivire la aplicarea art. 41 dn Convenție
Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție
Art. 41 din Convenție prevede
Art. 41 din Convenție prevede :
Daclă Curtea decwlară că a avut loc o încălcare a Convenției sa a protocoalelor sale și acă dreptul niyern al înalței părți contractante nu da decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări Curtea acordă părții lezate dacă este cazul o reparație echitabilă
Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă.
Primul reclamnt a solicitat 900_000 euro ( EUR ) cu titlu de despăgubirile pentru prejdiciul material această sumă reprezentând valoarea terenului cu o suprafață de 1,761 mp
Primul reclamant a solicitat 900_000 euro (EUR) cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material, această sumă reprezentând valoarea terenului cu o suprafață de 1,761 mp.
totodată a mai solicitat 100_000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiicul moral
Totodată, a mai solicitat 100_000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral.
Guvernul a deckarat pretenția în_ceea_ce_privete prejudiciul material era speuiativă și nefondate
Guvernul a declarat că pretenția în_ceea_ce_privește prejudiciul material era speculativă și nefondată.
De asemenea a susținut că suma cu titlu de despăgubire pentru prejudiciulmoral este excesive
De asemenea a susținut că suma solicitată cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral este excesivă.
Curtea a constatat o a încălcare art. 6 § 1 din Convenție ca_urmare a încălcării principiului securitate juridice și pentru motivele expuse anșerior la pct. 32 a considera că nu a fost necesar să examineze admisibilitatea și fondul capătului de cerere în temeiul atr. 1 din Protocolul rn. 1
Curtea a constatat o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție ca_urmare a încălcării principiului securității juridice și, pentru motivele expuse anterior la pct. 32, a considerat că nu a fost necesar să examineze admisibilitatea și fondul capătului de cerere în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1.
În cauze similare sa ținut cont de faptul că art. 509 alin. ( 10 ) din Codul de procedură civilă permite reclamantului să sesiza instanțele interne cu calea extraordinară de atac a revizuirii cu scopul de_a restabili situația existentă înainte_de îvncjălacrea Convențid ( a se vedea printre multe alte hotărâri Sfrijan împotriva României nr. 20.366 / 04 pct. 48 și 49 22 noiembrie 2007 și S.C. IMH Suceava S.R.L. citată anterior pct. 56 )
În cauze similare sa ținut cont de faptul că art. 509 alin. ( 10) din Codul de procedură civilă permite reclamantului să sesizeze instanțele interne cu calea extraordinară de atac a revizuirii cu scopul de_a restabili situația existentă înainte_de încălcarea Convenției (a se vedea, printre multe alte hotărâri, Sfrijan împotriva României, nr. 20.366 / 04, pct. 48 și 49, 22 noiembrie 2007 și S.C. IMH Suceava S.R.L., citată anterior, pct. 56).
Având în vedere principiul subsidiarității Curtea consider că în circumstanțele prezentei cauzele primul reclamant ar trebui mai_întâi asă seaizeîze instanțele naționala cuo acțiune în_ceea_ce_privește încălcarea constatat
Având în vedere principiul subsidiarității, Curtea consideră că, în circumstanțele prezentei cauze, primul reclamant ar trebui mai_întâi să sesizeze instanțele naționale cu o acțiune în_ceea_ce_privește încălcarea constatată.
Prin urmare resping-e pretențiile primului reclamant cu_privire_la prejudiciul material [ a se vedăa de_exemplu Rozalia Avram împotriva Rmâniei ( reparțai drept ) nr. 19.037 / 07 pct. 13 5 aprilie 2016 ]
Prin urmare, respinge pretențiile primului reclamant cu_privire_la prejudiciul material [a se vedea, de_exemplu, Rozalia Avram împotriva României (reparație echitabilă), nr. 19.037 / 07, pct. 13, 5 aprilie 2016].
Pede altă regiune consideră că primul reclamant a suferit un prejudiciu moral și îi acorda 3_600 EUR cu acest titlu
Pe de altă parte, consideră că primul reclamant a suferit un prejudiciu moral și îi acordă 3_600 EUR cu acest titlu.
crimul recalnant a mai solicitat 50_000 EUR pentrucheltuielile de efectuate în_fața instanțelor naționale și Curții în_fața
Primul reclamant a mai solicitat 50_000 EUR pentru cheltuielile de judecată efectuate în_fața instanțelor naționale și în_fața Curții.
Guvernule a argumentat că nu au fost prefentate documente relevante în susținerea acestor prsetebții
Guvernul a argumentat că nu au fost prezentate documente relevante în susținerea acestor pretenții.
În oricek cavz a considerat că suma era speculafivă și excesivă
În orice caz, a considerat că suma era speculativă și excesivă.
Cureta constată că primul reclamant nu a prezentatnicio facаtură nî_ceea_ce_ryvește cheltuielile de judecată și onorariile
Curtea constată că primul reclamant nu a prezentat nicio factură în_ceea_ce_privește cheltuielile de judecată și onorariile.
În consecință rsepinge acești capăt de cerere
În consecință, respinge acest capăt de cerere.
Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală european majorată cu trei puncte procentuale
Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal, practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.
decide să scoată de_fpe rolul său ceterea în eea_e privește îi pe domnul Ștefan Costache și pe doamnele Otilia Costache și Anghelina Costache
decide să scoată de_pe rolul său cererea în ceea_ce îi privește pe domnul Ștefan Costache și pe doamnele Otilia Costache și Anghelina Costache;
decide că doamna Floarea Costache are calitatea procesuală activă penaru a continua prcedura la partener său decedat domnul Ion Costache
decide că doamna Floarea Costache are calitatea procesuală activă pentru a continua procedura în_numele soțului său decedat, domnul Ion Costache;
declarăadmisibil de capătul ceerre formulat de domnul Ion Costache în temeiul art. 6 § 1 în_ceea_ce_privește anularea edcizii definitive din 9 aprilie 1998
declară admisibil capătul de cerere formulat de domnul Ion Costache în temeiul art. 6 § 1 în_ceea_ce_privește anularea deciziei definitive din 9 aprilie 1998;
hotărăște că nu este necesară examinarea admisibilității și a fondului caăptului de cerere formuoat de domnul Ion Costache în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 l-a Convelție în_ceea_ce_privește anularea deciziei definitive din 9 1998
hotărăște că nu este necesară examinarea admisibilității și a fondului capătului de cerere formulat de domnul Ion Costache în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție în_ceea_ce_privește anularea deciziei definitive din 9 aprilie 1998;
inadmisibile declară celelalte capete cerere de
declară inadmisibile celelalte capete de cerere;