Split (1)

train · 29.3k rows

text_corect stringlengths 22 2k	text_gresit stringlengths 13 2k
Spectacolul de teatru documentar Clear History (regia Nicoleta Esinencu, cu Veaceslav Sambriș, Doriana Talmazan, Irina Vacarciuc, producția Teatru-Spălătorie din Chișinău) aduce în spațiul public un subiect ignorat și ocultat cu bună știință atât de autorități, cât și de media din Republica Moldova – contribuția armatei și administrației românești la ghetoizarea și exterminarea populației de etnie evreiască de pe teritoriul Basarabiei, Bucovinei, Transnistriei și Odesei, în perioada 1941-1944, când teritoriile s-au aflat sub administrație (unele sub ocupație) românească.	Spectacolul de teatru documentar Clear History (regia Nicoleta Esinencu, cu Veaceslav Sambris, Doriana Talmazan, Irina Vacarciuc, productia Teatru-Spalatorie din Chisinau) aduce in spatiul public un subiect ignorat si ocultat cu buna stiinta atat de autoritati, cat si de media din Republica Moldova - contributia armatei si administratiei romanesti la ghetoizarea si exterminarea populatiei de etnie evreiasca de pe teritoriul Basarabiei, Bucovinei, Transnistriei si Odesei, in perioada 1941-1944, cand teritoriile s-au aflat sub administratie (unele sub ocupatie) romaneasca.
Actuala coaliție de guvernare din Republica Moldova, adepta pro-românismului și pro-occidentalismului radical ca pseudo-proiect politic, promovează discursul violent anti-comunist, anti-rus și anti-sovietic.	Actuala coalitie de guvernare din Republica Moldova, adepta pro-romanismului si pro-occidentalismului radical ca pseudo-proiect politic, promoveaza discursul violent anti-comunist, anti-rus si anti-sovietic.
În acest context, holocaustul românesc riscă să ”păteze” imaginea idilică a administrației statului român asupra provinciei basarabene, distruge imaginea eroului național ”luptător pentru întregirea neamului” Ion Antonescu și reprezintă un concurent serios la crimele din gulag (armă preferată de luptă împotriva ”pericolului” comunist imaginar și, concret, împotriva statului social).	In acest context, holocaustul romanesc risca sa "pateze" imaginea idilica a administratiei statului roman asupra provinciei basarabene, distruge imaginea eroului national "luptator pentru intregirea neamului" Ion Antonescu si reprezinta un concurent serios la crimele din gulag (arma preferata de lupta impotriva "pericolului" comunist imaginar si, concret, impotriva statului social).
Propaganda anti-sovietică și anti-comunistă atinge uneori momente de un cinism exemplar.	Propaganda anti-sovietica si anti-comunista atinge uneori momente de un cinism exemplar.
În cadrul expoziției de fotografie Teroarea roșie, făcută cu bani de la stat, coordonată de Gheorghe Mirzenco (copreședinte al Consiliului Unirii cu România) în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, fotografii cu deținuți și cadavre din lagărele naziste de la Buchenwald și Bergen-Belsen au fost prezentate ca imagini din Gulag .	In cadrul expozitiei de fotografie Teroarea rosie, facuta cu bani de la stat, coordonata de Gheorghe Mirzenco (copresedinte al Consiliului Unirii cu Romania) in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau, fotografii cu detinuti si cadavre din lagarele naziste de la Buchenwald si Bergen-Belsen au fost prezentate ca imagini din Gulag .
Mai departe, Veaceslav Stăvilă, unul dintre istoricii membri ai Comisei guvernamentale pentru Studierea și Aprecierea Regimului Comunist din Republica Moldova, declară cu nonșalanță că, pentru stabilirea numărului total de victime ale regimului sovietic, comisia a numărat și soldații moldoveni morți în luptele anti-fasciste din al doilea război mondial.	Mai departe, Veaceslav Stavila, unul dintre istoricii membri ai Comisei guvernamentale pentru Studierea si Aprecierea Regimului Comunist din Republica Moldova, declara cu nonsalanta ca, pentru stabilirea numarului total de victime ale regimului sovietic, comisia a numarat si soldatii moldoveni morti in luptele anti-fasciste din al doilea razboi mondial.
În acest context politic, în condițiile în care în Republica Moldova Ion Antonescu este glorificat, iar holocaustul absent în majoritatea manualelor școlare, spectacolul Clear History face vizibilă și problematizează istoria trecută sub tăcere a victimelor și martorilor ale căror voci nu au loc în discursul public oficial.	In acest context politic, in conditiile in care in Republica Moldova Ion Antonescu este glorificat, iar holocaustul absent in majoritatea manualelor scolare, spectacolul Clear History face vizibila si problematizeaza istoria trecuta sub tacere a victimelor si martorilor ale caror voci nu au loc in discursul public oficial.
Cum este percepută tema holocaustului din Basarabia în Republica Moldova?	Cum este perceputa tema holocaustului din Basarabia in Republica Moldova?
Există luări de pozitie și declarații ale reprezentanților statului pe această temă?	Exista luari de pozitie si declaratii ale reprezentantilor statului pe aceasta tema?
Această temă este ignorată în totalitate de către stat și de către politicieni.	Aceasta tema este ignorata in totalitate de catre stat si de catre politicieni.
Puținele discuții care există au loc, de fapt, între taberele de istorici și, din păcate, de foarte multe ori se reduc la atac la persoană.	Putinele discutii care exista au loc, de fapt, intre taberele de istorici si, din pacate, de foarte multe ori se reduc la atac la persoana.
Unele partide folosesc din cînd în cînd această temă în scopuri politice.	Unele partide folosesc din cind in cind aceasta tema in scopuri politice.
Care este abordarea temei în manualele de istorie?	Care este abordarea temei in manualele de istorie?
Nimeni nu vorbește despre recunoașterea holocaustului și despre conștientizarea acestui moment.	Nimeni nu vorbeste despre recunoasterea holocaustului si despre constientizarea acestui moment.
În manualele de istorie, tema nu a fost abordată și nici nu este abordată.	In manualele de istorie, tema nu a fost abordata si nici nu este abordata.
Cred ca există două propoziții în care este dată definiția de holocaust și se menționează, printre altele, că acest fenomen a avut loc în Transnistria.	Cred ca exista doua propozitii in care este data definitia de holocaust si se mentioneaza, printre altele, ca acest fenomen a avut loc in Transnistria.
Nu există o maturitate în abordarea acestei teme, la fel cum nu există o maturitate în abordarea altor părți din istoria recentă.	Nu exista o maturitate in abordarea acestei teme, la fel cum nu exista o maturitate in abordarea altor parti din istoria recenta.
Nu este suficient să creezi comisii și să votezi condamnarea comunismului, fără să dai informații elementare legate de evenimentele despre care este vorba.	Nu este suficient sa creezi comisii si sa votezi condamnarea comunismului, fara sa dai informatii elementare legate de evenimentele despre care este vorba.
A condamna comunismul nu înseamnă a șterge această perioadă din conștiința și istoria noastră.	A condamna comunismul nu inseamna a sterge aceasta perioada din constiinta si istoria noastra.
La fel cum recunoașterea holocaustului nu înseamnă doar un raport făcut de o comisie sau o definiție într-un manual de istorie.	La fel cum recunoasterea holocaustului nu inseamna doar un raport facut de o comisie sau o definitie intr-un manual de istorie.
Cum te raportezi tu la această temă și de ce ti s-a părut important să o abordezi?	Cum te raportezi tu la aceasta tema si de ce ti s-a parut important sa o abordezi?
Mi-a părut important pentru că eu n-am avut parte de această lecție în școală, și pentru că am aflat despre holocaustul din Basarabia mult prea târziu.	Mi-a parut important pentru ca eu n-am avut parte de aceasta lectie in scoala, si pentru ca am aflat despre holocaustul din Basarabia mult prea tarziu.
Pentru că nu vreau să șterg această parte a istoriei noastre.	Pentru ca nu vreau sa sterg aceasta parte a istoriei noastre.
Așa cum au făcut buneii noștri și părinții.	Asa cum au facut buneii nostri si parintii.
Mulți din ei au fost martori și poate chiar au participat la aceste masacre și au ascuns zeci de ani sau chiar au încercat să șteargă din memoria lor aceste crime.	Multi din ei au fost martori si poate chiar au participat la aceste masacre si au ascuns zeci de ani sau chiar au incercat sa stearga din memoria lor aceste crime.
Pentru că un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin și să se poziționeze ca victimă.	Pentru ca un popor nu poate sa aleaga din istorie doar momentele care ii convin si sa se pozitioneze ca victima.
Este important să recunoaștem și să acceptăm în totalitate istoria așa cum este ea.	Este important sa recunoastem si sa acceptam in totalitate istoria asa cum este ea.
Pentru că este mult mai onest să recunoaștem.	Pentru ca este mult mai onest sa recunoastem.
Asta o fost marți, da’ miercuri… ce s-o întâmplat miercurea ceea mi-o povestit unul din sat.	Asta o fost marti, da' miercuri... ce s-o intamplat miercurea ceea mi-o povestit unul din sat.
Și-apu el multă vreme nu mi-a spus.	Si-apu el multa vreme nu mi-a spus.
Nimeni nu vroia să spună nimic despre lucrurile astea.	Nimeni nu vroia sa spuna nimic despre lucrurile astea.
Și am întrebat: Ei ce-ai făcut, dacă ai fost acolo.	Si am intrebat: Ei ce-ai facut, daca ai fost acolo.
Iaca ce-am făcut: șefu de post ni-o dat arme și ni-o instruit cum să le încărcăm.	Iaca ce-am facut: sefu de post ni-o dat arme si ni-o instruit cum sa le incarcam.
Și trebuia să le încărcăm.	Si trebuia sa le incarcam.
Și să fie totdeauna încărcate.	Si sa fie totdeauna incarcate.
Da ceilalți stăteau la ferești.	Da ceilalti stateau la feresti.
Ferestrele erau bătute cu scândura, dar totuși stăteau.	Ferestrele erau batute cu scandura, dar totusi stateau.
De-a noștri… de la noi din sat stăteau.	De-a nostri... de la noi din sat stateau.
Tot încărcam arme, multe arme încărcam și puneam așa deoparte.	Tot incarcam arme, multe arme incarcam si puneam asa deoparte.
Noi încărcam și la un moment dat, noi nici n-am observat, s-o auzit o buhnitură.	Noi incarcam si la un moment dat, noi nici n-am observat, s-o auzit o buhnitura.
Într-o cameră și în altă cameră.	Intr-o camera si in alta camera.
Apu închipuieți ce era acolo că erau peste 350 de evrei.	Apu inchipuieti ce era acolo ca erau peste 350 de evrei.
Și nu i-o ucis pe toți, mai rămăseseră vii și ei deam de la ferestre împușcau, împușcau.	Si nu i-o ucis pe toti, mai ramasesera vii si ei deam de la ferestre impuscau, impuscau.
Unde foieu, acolo trăgeu cu armele celea pînă se terminau zece cartușe.	Unde foieu, acolo trageu cu armele celea pina se terminau zece cartuse.
Arma se lăsa, se lua alta .	Arma se lasa, se lua alta .
Ceea ce se auzea era doamne ferește.	Ceea ce se auzea era doamne fereste.
În așa cazuri apoi până când o dată o împușcat, da pe urmă e ceva normal.	In asa cazuri apoi pana cand o data o impuscat, da pe urma e ceva normal.
Până o ucis unu, da pe urmă o vazut că și acela ucide și celalt, și celalt.	Pana o ucis unu, da pe urma o vazut ca si acela ucide si celalt, si celalt.
BRICEVA Briceva o fost un orășel unde o trăit numai evrei.	BRICEVA Briceva o fost un orasel unde o trait numai evrei.
Și-apu eu acolo în 41, când s-o început războiul, am păscut oile la un evreu.	Si-apu eu acolo in 41, cand s-o inceput razboiul, am pascut oile la un evreu.
Și când o intrat deamu… un regiment de cavalerie de la români, o sărit de pe cai și împușcau într-înșii.	Si cand o intrat deamu... un regiment de cavalerie de la romani, o sarit de pe cai si impuscau intr-insii.
Și l-o prins pe unu, îi spune Leiba, el era viorist, și l-o pus într-o… era o călcătură de lut acolo în marginea Bricevei, și l-o pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi… o pus niște băieți din Baraboi și îl mîna cu niște verji dimprejiur să meargă, și el cânta din vioară.	Si l-o prins pe unu, ii spune Leiba, el era viorist, si l-o pus intr-o... era o calcatura de lut acolo in marginea Bricevei, si l-o pus acolo sa mearga prin calcatura ceea de lut, da acolo o zvirlit stecla si il mana cu niste vergi... o pus niste baieti din Baraboi si il mina cu niste verji dimprejiur sa mearga, si el canta din vioara.
Desculță l-o pus și să cânte din vioară.	Desculta l-o pus si sa cante din vioara.
_____________ O început să îngrădească tot Vertiujeniu.	_____________ O inceput sa ingradeasca tot Vertiujeniu.
Si tot centrul l-o îngrădit cu sârmă ghimpoasă.	Si tot centrul l-o ingradit cu sarma ghimpoasa.
Și când ne-am sculat într-o dimineață era plin cu populație evreiească: copii, bătrâni, tineri, era plin.	Si cand ne-am sculat intr-o dimineata era plin cu populatie evreieasca: copii, batrani, tineri, era plin.
Poate să fi fost vreo 10 -20.000.	Poate sa fi fost vreo 10 -20.000.
De unde i-o adus nu știu.	De unde i-o adus nu stiu.
O venit… vara așa, cum să vă spun, poate că prin luna iunie că de-acuma erau fructele, erau cartofii noi și mama ne punea într-o sacoșă și noi veneam aicea pe străduca asta lângă spital și aruncam peste sârme, că erau copii mici cu mâna întinsă și la cine trecea pe drum zicea: Dă o bucățică de pâine! Dă o bucățică de pâine, dă o bucățică de pâine să mănânc! Și mama ne punea și mămăligă și ce ave, și noi ne duceam și aruncam peste gard la copiii ceia, și fugeam și ne ascundeam, că ne băteau.	O venit... vara asa, cum sa va spun, poate ca prin luna iunie ca de-acuma erau fructele, erau cartofii noi si mama ne punea intr-o sacosa si noi veneam aicea pe straduca asta langa spital si aruncam peste sarme, ca erau copii mici cu mana intinsa si la cine trecea pe drum zicea: Da o bucatica de paine! Da o bucatica de paine, da o bucatica de paine sa mananc! Si mama ne punea si mamaliga si ce ave, si noi ne duceam si aruncam peste gard la copiii ceia, si fugeam si ne ascundeam, ca ne bateau.
Erau jandarmii care păzeau și ne băteau.	Erau jandarmii care pazeau si ne bateau.
Nu ne lăsau să ne apropiem.	Nu ne lasau sa ne apropiem.
_____________ Și acei care mureau în lagăr, îi lua cu căruța și îi ducea la cimitir; acolo o făcut o groapă mare și acolo pe tăți îi punea în groapă și îi înmormântau.	_____________ Si acei care mureau in lagar, ii lua cu caruta si ii ducea la cimitir; acolo o facut o groapa mare si acolo pe tati ii punea in groapa si ii inmormantau.
Noi copiii umblam cu vacile prin păduri, coboram pe malul Nistrului ieșind pe partea cealaltă de sat și câteodată vedeam că vin cu căruța cu morți și îi aruncă în groapa aceia.	Noi copiii umblam cu vacile prin paduri, coboram pe malul Nistrului iesind pe partea cealalta de sat si cateodata vedeam ca vin cu caruta cu morti si ii arunca in groapa aceia.
Groapa ceea ave, cum să vă spun, poate vreo 20m lungime și vreo 20m lățime și acolo erau îngropați.	Groapa ceea ave, cum sa va spun, poate vreo 20m lungime si vreo 20m latime si acolo erau ingropati.
Undeva până prin septembrie o stat dânșii.	Undeva pana prin septembrie o stat dansii.
Și când ne-am trezit într-o dimineată: porțile deschise și nu mai era nimeni cum i-o dus, unde i-o dus, ce s-o făcut cu dânșii nu știu.	Si cand ne-am trezit intr-o dimineata: portile deschise si nu mai era nimeni cum i-o dus, unde i-o dus, ce s-o facut cu dansii nu stiu.
_____________ Si era vai de capul lor.	_____________ Si era vai de capul lor.
Flămânzi, murdari, rupți, distruși… o stare deplorabilă, o stare strașnică.	Flamanzi, murdari, rupti, distrusi... o stare deplorabila, o stare strasnica.
Tot timpul strigau: Pâine, apă, pâine, apă! Și mureau copii, copii bolnavi, ceva strașnic era.	Tot timpul strigau: Paine, apa, paine, apa! Si mureau copii, copii bolnavi, ceva strasnic era.
Care mureau, care îi împușcau.	Care mureau, care ii impuscau.
Ș-apăi am văzut cum îi îngropa acolo, ședeau jandarmii lângă dânșii și ei săpau… Evreii, singuri îngropau.	S-apai am vazut cum ii ingropa acolo, sedeau jandarmii langa dansii si ei sapau... Evreii, singuri ingropau.
Îngropau tot timpul oameni.	Ingropau tot timpul oameni.
_____________ Avem 11 ani când o trecut pe aici pe lângă noi.	_____________ Avem 11 ani cand o trecut pe aici pe langa noi.
Vine de la Edintsy și o trecut iată pe aici.	Vine de la Edintsy si o trecut iata pe aici.
Aista care era pe coloană era ofițer român… s-o dus la primărie, la șeful de post și și-o cerut voie sa rămână aici noaptea de-atâta că nu puteu ei să meargă de-amu.	Aista care era pe coloana era ofiter roman... s-o dus la primarie, la seful de post si si-o cerut voie sa ramana aici noaptea de-atata ca nu puteu ei sa mearga de-amu.
În partea ceilaltă de sat.	In partea ceilalta de sat.
Și o intrat coloana în sat și acolo o dormit.	Si o intrat coloana in sat si acolo o dormit.
O strâns hârlețe și lopeți pe la oameni, i-o pus pe evrei să facă gropi.	O strans harlete si lopeti pe la oameni, i-o pus pe evrei sa faca gropi.
Și au făcut o groapă mare.	Si au facut o groapa mare.
Jandarmii i-o adus acolo.	Jandarmii i-o adus acolo.
Că aveau dinți de aur puși.	Ca aveau dinti de aur pusi.
I-o dezbrăcat, i-o dat în groapa ceea de vii.	I-o dezbracat, i-o dat in groapa ceea de vii.
Și deasupra le da pământ.	Si deasupra le da pamant.
Aproape la vreo 300 au ucis.	Aproape la vreo 300 au ucis.
Și noi ședem Și ne uitam, copiii.	Si noi sedem Si ne uitam, copiii.
– joi, 21 februarie, orele 18.30 – București – Dianei4 (str.	- joi, 21 februarie, orele 18.30 - Bucuresti - Dianei4 (str.
4) – sâmbătă, 23 februarie, orele 18.00 – Cluj – Fabrica de Pensule (str.	4) - sambata, 23 februarie, orele 18.00 - Cluj - Fabrica de Pensule (str.
Gazeta de Artă Politică dezbate, teoretizează și promovează arta care își asumă un rol socio-politic.	Gazeta de Arta Politica dezbate, teoretizeaza si promoveaza arta care isi asuma un rol socio-politic.
G.A.P. abordează tranșant arta din România și din țări cu problematici înrudite (spațiul est-european și ex-sovietic, Orientul Mijlociu, Asia, America Latină).	G.A.P. abordeaza transant arta din Romania si din tari cu problematici inrudite (spatiul est-european si ex-sovietic, Orientul Mijlociu, Asia, America Latina).
G.A.P. leagă arta de perspectiva politică a unor teoreticieni și practicieni din afara domeniului artistic.	G.A.P. leaga arta de perspectiva politica a unor teoreticieni si practicieni din afara domeniului artistic.
G.A.P. este o publicație de acțiune și reflecție critică, în care accentul este pus pe artele spectacolului.	G.A.P. este o publicatie de actiune si reflectie critica, in care accentul este pus pe artele spectacolului.
Tema primului număr este Arta în confruntare cu sistemele politice.	Tema primului numar este Arta in confruntare cu sistemele politice.
Supralicitarea unor concepte din ce în ce mai erodate – autonomia esteticului, rezistența prin cultură, artistul neimplicat politic – provoacă dezbateri frecvente despre rolul artistului în societatea contemporană, despre necesitatea reformării instituțiilor prin manifeste artistice radicale, despre abandonul pozițiilor neutre în favoarea implicării asumate.	Supralicitarea unor concepte din ce in ce mai erodate - autonomia esteticului, rezistenta prin cultura, artistul neimplicat politic - provoaca dezbateri frecvente despre rolul artistului in societatea contemporana, despre necesitatea reformarii institutiilor prin manifeste artistice radicale, despre abandonul pozitiilor neutre in favoarea implicarii asumate.
În primul număr al G.A.P. puteți găsi: – articole și eseuri semnate de Dragan Batancev, Simina Guga, Valentina Iancu, Mihaela Michailov, Lala Panait, Vlad Petri, Costi Rogozanu, Miruna Runcan, Ionuț Sociu; – interviuri cu actorul și activistul politc Faisal Abu Al Heja (Freedom Theatre) și cu scriitoarea și regizoarea Nicoleta Esinencu (Teatru-Spălătorie); – desene de Laurențiu Ridichie.	In primul numar al G.A.P. puteti gasi: - articole si eseuri semnate de Dragan Batancev, Simina Guga, Valentina Iancu, Mihaela Michailov, Lala Panait, Vlad Petri, Costi Rogozanu, Miruna Runcan, Ionut Sociu; - interviuri cu actorul si activistul politc Faisal Abu Al Heja (Freedom Theatre) si cu scriitoarea si regizoarea Nicoleta Esinencu (Teatru-Spalatorie); - desene de Laurentiu Ridichie.
Grafica publicației este realizată de Alma Cazacu.	Grafica publicatiei este realizata de Alma Cazacu.
Identitatea vizuală este concepută de Cătălin Rulea.	Identitatea vizuala este conceputa de Catalin Rulea.
Gazeta de Artă Politică este o publicație trimestrială independentă și autofinanțată.	Gazeta de Arta Politica este o publicatie trimestriala independenta si autofinantata.
G.A.P. se distribuie gratuit.	G.A.P. se distribuie gratuit.
Pe 18 august 2011, președintele Traian Băsescu încuraja Guvernul României să-și asume proiectul de exploatare de la Roșia Montana, propus de firma canadiană Gabriel Resources.	Pe 18 august 2011, presedintele Traian Basescu incuraja Guvernul Romaniei sa-si asume proiectul de exploatare de la Rosia Montana, propus de firma canadiana Gabriel Resources.
Traian Băsescu declara: „Ce țară stă cu o asemenea avere în pământ, fără să găsească soluții să o pună în valoare?	Traian Basescu declara: ,,Ce tara sta cu o asemenea avere in pamant, fara sa gaseasca solutii sa o puna in valoare?

Subsets and Splits

No community queries yet

The top public SQL queries from the community will appear here once available.